Capitola Originile Céteva principii upa trecerea in revista etapolor pe care le-a parcurs ide- ‘ologiaistori romdnease’, vom analiza suecesiv componentele fundamentale ale acesteia, marile configurati mitice in jurul ccrora s-acristalizat sia evoluat congtin{a najionala Este firese si incepem cu inceputurile, nu att pentru a respecta un eriteriu eronologic, ct, mai ales, datorita semai ficatici excepfionale pe care o prezinta miturie fondatoare. Orice comunitate, de la trib pant la natiunea modema, se legitimeaza prin recursul la origin. in toate timpueile st in toate culturle, acestea sunt putemic valorizate gi fara ince~ tare rememorate si comemorate. Nimic nu este mai actual, ‘mai ideologizat decat un inceput. Miturle fondatoare con: denseazii constinfa insigi a comunitati, COriginile nu se impun de la sine, ca un fapt obiecti. Pu- tem, dac& vrem, si apelam la fel de bine la fondarea Romei su la cultura Cucuteni, la geti lui Herodot sau la Traian, la primele unelte din silex sau la descalecatul lui Negru Vods, la Burcbista sau la Cuza, Este, in toate cazurile, 0 alegere, iar alegerea se face in funetie nu de vreun reper stintifie obiec- tiv, ci pomind de la fondul ideologi gi de la proiectele prezente ale comunitati. De remareat si faptul cd miturile fondatoare tind si se multiple inlinquindu-se; fundatia dinsdétrebuie reinnoitd, consolidati fir incetare, oeea ced nastere la noi si noi momente fondatoare, in fapt rememorari ale fundatici originate, verigi de legatura dintre aceasta si prezent. Asifel alegind din multipte posibilitai, am putea aprecia ‘man, multe yreme aproape un tabu, Faimosul pasaj din Eulropius, pe eare se spin orice considera privitoare In colonizarea Dacici,afirma, de altel tse poste deca, affuentacoloislr din inreaga hme mana (ex toto orbe romano). Sines, rs se bazeze pe reo informatie spi= ‘mentor devoli influ ui aceasta sintagm 1] oat ‘mul icuitor au adus in Dachin din tats humea romanilor {dard'mat ales din Roma gi din als ino numa gloat tisele ci gt famils de frte au fost duse sau strimutate jn Dachia*O coloizaeaistocratca! Pentru aexplic vari fanteleregionale ae imbiiromane, Maioradmitea prezenta in Dacia unorvarett dialectal, dar strict de obitsie ita- Tian. In schimb, Alecu Russo, adversar al purismal ati- nist invoca, fir complexe amestecul colonstior vent din ‘cle ma difrteprovini ale Ieper profil particular al limi romine sar f explicat tomai prin dozaren aces- {or elemente diverse! Chir rk apelal la das, .portatea" ra depagi; na puteam fi romani pur in sfryit nal weilea rin, dactincepeau s fie pereepat tel decat ca un element barbar impovaritor, suscepti doar dea deranj schema lanai rominest, Dragostea de 7 Gheorghe Sinai Hone romanior sa mal multorneamur v0. -aitura pent lieatura, Buuren, 1967, pp. 13-14 Alecu Russo, Serie! (publiate de Petre V. Hanes), Elturs Minet- 3, Bucuresti 1908, p 8. Originite 1st libertate si spritu de sacrificiu, care nicicdnd nu le fusesera contestate,aplireau generatieiromantice revolutionare drept virtati demne de admirat si de urmat. Ce putea fi mai nobil decat sactiticiul pentru patrie si moartea preferata sclavici simbolizate prin eroismul Iui Decebal si prin scena patetica 4 sinucideriicolective? ,Decebal — exclama Kogilniceanu in faimosul sau discurs din 1843 —, col mai insemnat righ barbar care fost veodat, mai vednic defi pe tronul Romei decat migeii urmas ai lui August" Tar Alecu Russo se expr- sma astfel, incereand o paralela intre Decebal si Stefan cet ‘Mare: $i unul sialtul au avut acelasi (el, aceeasi idee sub- lima: neatémarea patric’ lor! Amindos sunt eroi, ins Ste- fan un erou mai local, un erou moldovean, ednd Decebal ‘este eroul lumil."* Admirajia nu modifica neaparat interpretarea latinisté @ originilor. ,Dacii al eAror pamant Iam mostenit noi, spun Kogitniceanu in Cuvdntul siu; pimntul, asadar, nu si sin- igele. Russo face un pas mai departe: dacd in eseul pe care [Eam mentionat nu apar decat colonisti romani, int-un alt text (Piaira teiudui — insermnéri de calatorie din Muni Moldavei), cl vede in rasa oamenilor de la munte, si chiar {in limbajul lor, rezultatul faziunii dacoromane, Cu toate con- cesiile in favoarea lor, acti apar in epoca romantic’ — pan ‘dupa [850 — mai curd ea un fel de stsimosi mitii,cufun= dati int-o vreme ante-storic’, pe un pmant care fy amintea {nea de neimblanzita lor vtejte. Desi nu i-au retina decat rareori ca factor fondator, romantiii au conteibuit la con- solidarea temei dacice, pregatind terenul pentru apropiata reelaborare a originilor? 7 Mia Kogatncean, Opere vol p.390 " Aleu Ru, typ. 72 ° Cuprvrelareeptre tar in extra rontncsc ei Ovi Babe ‘Buzsea Doct comings romantilor nag. Sef lo str a dacs mal, tra Minerva, Bucur, 1979152 storie si mitt constiina romdneaset Daci si romani: 0 sinteza dificil ‘Momentul unei sinteze mai complete gi mai nuanjate se propia. Complexul de inferiortate care i-a promovat pe ro- ‘mani nu isi mai avea in aceeast masur8 jusificarea o data cu intemeierea Romaniei, dobindirea independent si pro- Diletangi nu sau lsat asteptai. Campul lor prediect de bate « event chestiuneaoriginilor; et isi vor face, pina astzi, un punet de glorie din ezolvarea original si ,patrio- tet acest’ chestiuniUnuldintre ei este general Nicolae Portocalé, care publics, n 1932, lurarea Din prestoria Da- ciei sia vechilorciviizatin. Entuziastul militar uemeazi in gonere pe Densusianu sil eritcdaspra pe Pirvan, cia {i reproseazd (marelu promotor al evilizatei dace! o abu ivi insistent asupra inrduriilor strane. Partea cea mai remarcabili a cemonstratci sae privesteimposibilitatearo- ‘manizii dacilo. Cine sii romanizeze: ,egionari stn si incu eai poate nu cunosteau din ltinestedevitcomenzile nilitare"? $i cum ar i pata romanizatajumatatea deter ‘oriu neocupati de romani? Concluzia nu poate fi det c& dacii au vorbit dntotdeauns o,imbi latin rustica. Nu do 1a vest la est s-apetrecut romanizare, ci de la est spre vest. Drepiate mu au savanti ci jranul roman care spune cd Ta liana tt romineste vorbese, dar strict". Nu romana este lating stricat ci limba latina si descendentele ei sunt ,0- mana Sricatit" Cuceritea romana nua ficut deat si distrue * Mirea Eliade, Cite un nou diets, in Proftim romnes, tenga de Alexandru V- Dif, cu un euvnt inainte de Dan Za Frese, vol. Edita .Reza Véntu”, Bucuresti, 1990, p. 29 (2 ol publicat i Canna a 11 septembrie 1977), 2N.Ponecal, Din pretoria Dai sa wer cai, iat ‘ete Grafce,Bucoving”, Bucuresti 1982, pp 213 51248, Originite 167 {io civilizatieinfloritoare si si-i scoata pe romini o mie de ani din istorie, Lui Portocal ii urmeazai un anume Marin Barbulesca, eu ‘numele sugestiv completat in Barbulescu-Dacu, auto al nei luerari publicate in 1936, Originea daco-tracii a limbii ro- ‘mane. Credinta ca limba romana nu este decit vechea daca ilcdstiga spe seritorul Bratescu-Voinesti, devent in preaj- ‘ma si in timpal celui de-al doilea rézboi mondial un mare admiratoral solutilor si mitologiilor dreptei extreme. Noi ‘nu suntem neotatini, ci protolatini, serie el, in Origined nea- ‘maui romanesc sia limbit noastre (1942, nous editie 1943), -Ceilal* vorbese o limb asemnateare eu noi, fiindea pur 5i simplu se trag e din strimosii nostri. Romsanii sunt, ea gi rominii, descendengi ai aco-geto-lacilor. .Latina era forma literara a limbii geto-dacilor. Aceeasi limba a geto-dacilor, {ajunsi in Franta, a devenit la inceput limba gallo, iar eu vre~ ‘mea limba francezi.“ Dupa Britescu-Voinesti, acestea sunt axiome care mu se mai cer demonstrate; si demonstreze cei care sustin contrarull Siastel, nu noi ne tragem ,de la Rim", ci romani, fran- cezii gi tof eeilati vin din Bucegi! Dacismul amatorior nega (si continua si o faca) evident: omanitatea limbii roman, in beneficiul unei fictive limbi dace aseminitoare cu latina. Nu acesta este, fireste, demer- sul profesionistilor, chiar al celor atragi spre acelasi orizont dacie. Ei nu neaga latinitatea lingvistica, dar eonsidera c& esentialul se afla sub pojghia romana, Biologie si spiritual, romani sunt daci, nu romani, si nici micar dacoroman. Se invocd in acest seop si cultul lui Zalmoxis, prin care ke- to-daeii ar i premersreligia cresting, ind astfel mai pregatti deca alti sto primeasca. lar cur najia romana este in primul ind crestin-ortodoxa, raportarea se face inevitabil Ia zoul T loan AL Bratescu-Voineg, Origine mean romnesc sa im ‘iinoasoe, Ediura Cartes Ronneasch, 1942, p. 39.168 Astorie si mit in constinga romaneasca suprem dae, nu la panteonal pin oman. Zalmoxis ofr un model remareabil de logica mitologica. Punetul de plecare, in fap singurul punet cert de plecar, il consttuie un pasa suceint si obscur din Herodot (care da siinformatia, evident nereinud de exeueti nationalist, c8 Zalmoxs ar fi fost slay al Tui Pitagora). Este greu de pus ee fin in aceste rindi de autentica relige a getilor sce tine de proiectareain spa tiul get a doctrine: pitagorece. Altminteri, Zalmoxis nu apare reprezentat in nici un fel, nu numa in perioada pre- romand (civilzatci ,orale* a dacilornefiindusicaractris- tice nie sersu nici prezentrile figurative) dar nei in Dacia roman’, bogati in zeitati de tot fell, Pe aceasté axa agi, antic insii au dezvoltat mil lui Zalmoxis, preluat apo si amplificat in cultura roma cu deasebre in peroada inter- bolic st in mediile de dreapia. Trepat, cele edtovarinduri din Herodot au devenito intreagi biblioteca. 2* Lucian Blaga constata ,revoliafondului autohton“ tote a publica, in 1921, piesa de teat Zam, ue satu dacie spare ca ,mijloe de valorificare eticd i metaizie a exis- tenfe, pentru al eta pe Mircea Eliade Eliade insusia fost ‘un mare sustinator al fondului dace, Este coee oe Ia atras ‘cusigurant la BP Hasdcu, cui - ingrijit, in 1937, 0 edie de Seriertlterare, morale si politice. in ,Introducerea la aceasti culegere, a tinut sa sublinieze orentaea generala— amtcipaté de Hasdeu — spre valriicarea racinior auto- Ione prin reducerea semificateiimprumuturilor. 1 invo- «a si pe Camille Jullian care a demonstrat, in cazul Gale, 4 mult data eivilizatieromand nua fost deca un mil {arism brutal, care a distr inceputurile une cultur prom {itoare" in aclasi sons merge si .desolidarizarea® gandi spaniole, prin Unamuno, de ltinitate.Astizi — conchide ‘Cu pivie Is avatarurile acesti misteros persons vezi Zoe Petre, sLe Mythe de Zalmoxit", in Anasle Universi Bucureyt, isore, 4993-1994, pp. 23-36 Originile 169 Eliade — fascinatia dacilor depaieste interes siti; total ne indeamné a crede ca setea de «originar» gi «local» se va adanci in spiritualitatea roménease in 1943, Bliade publica, in limba spaniola, la Madrid, 0 sintezi a istoriei omanilor: Los Rumanas, Breviario histori. co. Primul capitol al cari se inituleaza sugestiv ,Sub sem- nul lui Zalmoxis*. fn chestiunea originilor, autorul distinge intre romanizare si... romanizare, In Dacia, fenomenul s-a Petrecut altel decit in Spania si Galia, ,Contrar celorlalte regiuni, aici ramanizarea nu a produs o modificare radicala « substangei etnice aborigene. Dacul a invajat latina dar sia piistra obiceiuril, modul de vif, vette ancestale.[nnoile forage erau veneratizeii Imperiuluis dar in sate si lt munte se porpetua cultul lui Zalmoxis, i aceasta s-aintémplat chiar ‘mai tarziu, cdnd gi-a schimbat numele. Aste, cind primi ‘isionaricrestini au vent si propage noua credinti, dacii au adoptat imediat crestinismul, cu mul inainteaaltor popoare: Zalmoxis ii pregatise cu secole inainte“" Sa mai precizam 8 toate aceste afirmajii nu au nici cel mai mie temei docu mentar? Pentru Zalmoxis,legionarii au avuto inelinare aparte. Mitul lor fondatora fost mitul dace. A spus-o raspicat si PP. Pana- iteseu, devenit, in oamna anuhui 1940, una dintre personalitiie dde marca ale regimului legionar, in textul deja mentionat, care ‘ncepe cu cuvintele ,Suntem daci!, fapt argumentat prin stasis singe". Puritatea etnied — in versiune latin sau dai — apar- tine unci tendinge tradifionale in cultura romneasea, dar accentele mai apasate puse asupra rasei si saingelui nu pot 2 Mires inde, Ineo lB. P Hasdeu, Scie erave. morle polite, Funda pentru Lira si At Regele Carol Tt, wolf, ‘Bucatet, 1937,p. LXXVIL Nbc Blade es Roumains. Preis historigue, Editar Rora Vine ‘wil, Bucuresti 1992 12, 2 Mins Cin. pr, pp. 204-207170 storie si mit i eonstinga romaneasea fi despinse de content momentuli 1940. Atuncicénd na- Zi afimau superiniatea ase’ germanice, exponent deep- {ci nationalisteromnesti nu se sfiaw si invoce un mod similar Caste mai mul eve, nie tburie germanice st civilizata doc, raportaea fa veemarie dint putea chiar Si avantajze pe toma Anil celui de-aldoilea rizhoi monk, marca de auma cic teritril side sporana enayeri tre granite rein- trite sau chiar rite, au insert apel nsintv I pere- nitatca dacs. lat efteva rindur apart in prim numa (aprile 1941 al unei revit iterate ew tit simbole, Daca redivva: .De depart se ivexe, stator, arhetpal eter at Dacic.n profile, arene eorespande intooma ne resi limensianile totale. lain 1943, an anumeG. ones Nica incerca si rezolve problema frontier recurgind la acelas spat mii al vehi Daci ca argument decisivalcon- ‘uruli peren in care se fsereteritorial omnes. Lupta de clas in Dacia Prima faza a comunismului a insemnat un recul att pen- tru daci, ct si pentru romani, Originile dacoromane nu au fost propriu-zis contestate, dar problema originilor in sine sau mai prezente importanta de altidati. Altele erau mitu- rile fondatoare ale comunismului. Rascoalcl si revolutile, {ntemeierea partidului communist, ereva de la Grivifa gi actul Hovia ples, Polen I aru drs snes n Dacia reds Tape 194, p. 2, 9G, lonsicuNiea, Dacia Sans. Orgies pretoricd a Bucur ‘lor, Tipogratia Carat, Bucuresti, 194. Tone eonernflor eens in sceast brosur ete vehement etimaghir (i moment end se pe ‘role Transtar revendieas deze armen dais) fest se ‘ini dei a nee Ror icp onto din Bucur ete ‘eum vece din Europ, esac jem ser decent mono ‘eis eis spit al gto determi Originile im cliberator de lt 23 august 1944 apreay ca repore mai sem nificative deat indoarat sited dacoromana in pls, prin- cipiul de clas se ajezainaintesprinipilui etn. Linia despartoare trecea nu alt intr daci st romani sau intre dacoromani cela, intron socitti dace, respec- tiv romane, Nu se mai putea trata in bloe un anume clement einic. Sub Bursbista gi indeosebi sub Decebal, stat dac dovenseselvagistO dati en eucerrca romana pita bot din Dacia se alatracotopitorlor romani ine 88 speciice manual i Roller De ceaata part se aflan ,oameit ibe dae sraci si mai ales solavi.> Lupa social Se combina ct Iupta de eliberare de sub dominatia romana. Dacit forma ‘marca masi a asupiior, dup cum clase asupritoare eran primal ind romana (sau romanizat) Se proiectaasupra Daciei modell luptclor de eliberare din colon sau din, umes a tein spine de Uniunea So- vietica si de ,Jagérul socials, iar romani ajunseser i Semne dest de bine e imperialist occidental. Princo perseverent fora a izvoarelr, ipa de clas espa poe Port nebanuits, inclusiv sub forma de rscoale eombinate fw aac aledaclor liberi Semniicai si amuzant este ‘dosarut ltronilor Larromesinseamni in latineste par i Simplu tathori: Unle insert funerare din Dacia se refers Ja ueidorea nor louitori i province’ de assemumii fro- nes. Monumentele sunt rdicate in memoria unor oameni ct Stare si, porind de aici, dasa se comtureaz cia fost us ru pena af prada, n mod vu, ci ea expres a pte de las Latrones devin haidac,razbunitori a ctor mul si asuprit Un storie face un pas mai depart, idetiiednd Winona PR. 83 2 Vea in acest sons herr loi Dumitr Tudor storia selva 1 Dacia Romani, Baiura Academici, Bucuresti, 1957, i Rascoate ‘acu arbare™ in Dacia Romand, Editura Stites, Bucuresti, st172 storie si mit in constiina romdneaseit © adevarata , institute" a dacilor, anume latrocinia, care in| ‘raducere ar insemna luptd de partizani™*! Patine considerafi, agadar, in ani °50, cu privire la sub- stratul etic, dacoroman, al sintezei romanesti Intre cele dou clemente defavorizafi apar insi cu deosebire romani. Sunt hhumiti conseevent cotropitori, iar plecarea lor din Dacia echivaleazai cu eliberare, Chiar far o formulare explicita, oman apar mai curind drept descendenji romanizati ai dacilo, identficati in cea mai mare parte cu masele popu lare asuprite din provincia romana, Mai mult deeat att nu se pula insista, Denuntatea romanilor corespundea proiec~ ‘lui anciimperalist si antioccidental, dar o prea mare insis- {enfi asupra ridicinilor autobtone ar fi conferit discursului istoric 0 nota nationalist, si, evident, nu acesta era scopul lurmarit. Naonalismul trebuia combatut in egal’ masuri cu ‘occidentalismul. Una treilea element s-aadzugat in acest scop Dumiteu Berea, .Lupiabastinasilor dn Dacia impowiva corop- tore roman’ fn Studi cert estore woe 2, ie-decem- bre 1951, p. 73-95, Oniginite 13 ‘maisura, si cu sublinierea, compensatoate, a elementelor de progres pe care l-au adus. Program! partidului camunist din 1975, redactat in termeni destul de vagi pentru a mulfumi pe toatd lumea, se refer la ,aspectele negative” ale stapanirii romane, dat sla ,n0ua inflorite economico-socila din epoca respectiva, subliniind de asemenea ci romnii au apirut prin contopirea dacilor eu romani.” Totusi,reabilitarea romanilor nu merge chiar pani la ca- pat si, mai ale, nu poate sa jin pasul eu consolidarea nefn- ccetata a radacinilor autohtone. Buni sau rai, mai curind ri Is inceput si mai curind buni dupa aceea, ei nu mai reprezint cat un episod dintr-o indelungataistorie multimilenara Ideologia nationalists s-a putut sprifini in acest sens pe bogatia descoperiilor arheologice, acestea reprezemtand, in sine, dincolo de oriee exploatare ideologic’, poate zona cea ‘mai performanta a cercetiriloristorice romanesti din anit ‘comuunismului. Arheologia a fost ins stimulata toemai find= ci prin ca s-a urmaritrezolvarea unor probleme istorice in sensul urmart de ideologie. Trecutul roménese s-a adincit astfel considerabil,dacit insisispaijinindu-se pe o istorie mult anterioari, de la epoca pietrei la culturile neolitice si ale bronzului. Orit de semnificativa ar fi fost ,pecetca Romei, cca nu mai putea decat si dea o anume eoloratera, limitaté in timp, unei istori independente, cu wasaturi specifice 1 apartinind unui spatiu specific acs istoricii profesionisti an continuat si se pronunte— fireste, cu inevitabile nuante — pentru sinteza dacoromand, un curent deloe neglijabil,alestuit din nespecialist, dar influ- cet in plan politic, a preluat, de pe la mijlocul anilor "70, teza dacist lui Densusiany. Obsesilleistoice ale yextremei depte* din preajma celui de-al doilea rizboi mondial s-au 3 Programul Partidudul Comunis Rom de irre a societi so iaiste muliateraldecwotte $\inamare a Romnie spre comuasm, EdituraPotitica, Bueurey, 1975, p27174 storie si mit in constiinta romdneascié transferatastfel ,extremei sting, eoea ee spune mult ew prvi la tena impartisite ale fenomenulu ovata, mat es in sensi devvei nationalist a eomanistului.Ofeasive 2 fost detansaté de Institut de store parti care, dup ce falificaseitoia recent a i, s-a ana, cu intent si- ila, spe o storie veche de mi de ani oferindi compe tenga specialigtilor si in migearea muncitoreasca {in nae de store, evista aminttulu insti, a apart fn numarul 4 din 1976, un foarte remarcat articol (nesemnat) privnd incepta tore poral roméin (concept in spi= Sinulceloreare aveau si predea is studicze curs de .pro- ‘bleme fundamentale ale istoriei patrici si partidului“).** Se afirma in acest text, mia pote, ce fap, caracteralpre= romnic sa latin al limbit tailor Demonstrati, finde avem dea faces cto demonstrat, este plduitoare pon tru e2ea ce inseamna list clementard de profesionalism st disproy nemarginit pnt adevir Se merge pe fil hurt Jui Densusiame, devenita din ,basm prestonc® sus autor- zata. Cum bibliogrefia se cerca totus adusa la z, est invo- cat academicianl francez Louis Amand car ari ardtat ca racordaivorbema oli preromanied Daca ospane tin academician sf ned france tebuie a fie evar! Citi- tora! neavizat poate erede case citeai o mare autoritate istorc i filologica(nosem pest fap, clementar, pel In autortate nu poate f admis es procedev de argumentare istria) in fap, Louis Armand a fost inginer 1 @ocupat Fano de conducers la cle ferate fanceze si in industria atomiei! Revenind la Densusano, coea ceri cereottort de pati din incdita lui pledoarc este poveste, pling de "Freep store poporul mf in Ate de istorie,$/1996, pp, 142-152, Arcola find reser, ne face clementara datorie de 55 mentions col puia pe Lon Popescu-Putur gi pe Gheorghe Zahara, Fespesiv director si drectral-adjunet i Institut penepali ati ‘an i fantrilor storie le aces, Originile 175 morc lips interpreior: in sprijnal acess concuzi (a lini mbit) sau marae ctevabasoeliar de pe Columna li Traian. Astflunuldnteacestea ne inf scat o delegate de rani dci care discu diet cu Traian, far interpre io interpret le rispundes acesta” Ne alam in punctl cel mai de jos al profesiuni (auton avand oficial statu de ,profesionisti"), mia inferioar la care a ajunsitri atm dictaturicomuniste: sem al impr. Linens convingeri cd pind laura din soe daca vrem, se poate face ote Eliminares romanilor din istoria national a ajuns astfel din now la ordnca zie (cu sau fri negarea tomanizii). Institut de storia pariguli si Central de istore militar s-auatlat in primelerinuri ale acest demers. Dac Nicolae Ceausescu 2 continuat sa pledoze, in diversler invocati istorice, peat sitera dacoromana, Ratce su Iie Coat sescu mua perdut ico oeazie penta denunta pe cotro- Pilon romani, sugerind chiar formarea poporul romn anterior euceiiomane.Stipdhirea romana ete asp jue. ata in prim volumal vote milare« poporadet roman (0984), Sunt consernat urmaile negative ale cure cole pozitive nu mai apa. Se accep este dept, imple ck Vizio daca sh romand, dareu gj dea se specifica, teamd de contrazicere, ct poporal daca reusit conse. ve fina einicd"” Nuar ff avut loc 0 contopire biologic cu romani, ei doar prelates linbi aeestora cream, se acep- ¢3 cel pin latntatea limb Isentficaresromsnlor cu daca vat dept consecingt rie fare insistent orignal si valor eiizate avestora Nimic ma frse (a sens mitologc): romani na aveau nevoie dd o asemenea operatic ampliicatoare, dai nsa'ma putea dso dia prin retort adasur. Sau emarca! acest > Fora mitra pope romin, vo 19st p12 ira Mira, Bucur,176 storie si mit in constiinga romdneascat sens tot istorii din categoria amintita anterior, cdrora li -au adiugat si unii profesionigti autentici, precum ton Hora CCigan, autorul unei monografi care a beneficiat deo anumita publictate: Burebista si epoca sa (1975, editie nows 1977). ‘Metoda fui Criyan mu este lipsié de interes: el procedeaz la 6 analiza aparent corecta a izvoarelor, dupa care avanseaza concluzi care ms mai au nimi de a face eu izvoarele.Folosirea scrisului de catre daci apareastfel, la Cran ca sila alti autor, trdsitura marcind gradul inalt de evoluti a civilizatii dace. Devenise aproape 0 greseala politica s& afirmi c& dacii mu ar fi practicat arta serisulu, desi in realitate, izvoarele nu o| atest prea convingtor, Sersul ins nu era de ajuns, Trebuia| ‘ca daci, prin cris sau altmintcr, si exprime idei ct ma inate S-a lansat ideea ed istoriafilozofie’ romdnesti ar trebui si ‘nceapi cu filozofia daca. Referiile esenfale la ,preocupa- tile filozofice" ale dacilor se afla Ia Jordanes, istorie din se- colul al VI-ea, autor al unei lucriri despre goti, pe care, in dorinta de ai valoriza, i-a asimilat cu gefi atribuindu-le in plus tot flal de aptitudin si curioztaiinelectuale, Fabulatile Tui fordanes sau ale modelutui siu Cassiodorus, incapabili car de a-i deosebi pe geti de goti, n-au cum si fie con- sideratei2vor pentru o istorie pe care o cunosteau doar vag si deformat, deca in eazul cind acceptam orice ca izvor. Crisan, cca profesionist, nu ezta si remarce exagerriletextulu, dupa care urmeazi totus concluzia, neasteptata: necesitatea , inclu deri in storia filozofieiromanesti a unui eapitol eu privire la filozofia daco-getilor care va trebui cercetata si valorificata ‘monografic** Fraza este uluitoare. Cteva considerail, dacd accepiam si ne prindem in jocul lui fordanes, treacd-mearga, dar monografie despre istora filozofiei dacice, ind nu ave ‘nici maar treicuvinte serise in dacat won Horta Cigan, sures! epoce sa eta aa, Eta tin tities Encelopdic, Bucuresti 1977, p. 446. Oviginite 7 Ooarecare agitate sa petrecut sin chestiunea, insolubii, ‘limb dace. Limba latina sau diferti de latina, en se ecrea si fie reconstituita si eventual agezati in programa uni- vversitara ca obiect de studiu, S-a sugerat Ia un moment dat {nfiintarea unei catedre de limba daca la Universitatea din ‘Bucuresti. Nu stim daca se intentiona predarea filozofici dace in limba daca, cert este ci toate aceste frumoase initiative ‘-au spulberat in fafa unui obstacol de nedepasit:inexistenfa obiectului de studiu. Entuziastii merg ins inainte, De edteva decenii incoace, o intreagi ,migcare de amatori a invadat terenu!lingvisticii imaginind etimologtifantastice, suscep- tibile dea ne restitu limba stramosilor. Acest gen de ,para- lingvistica* cu accente ultranationaliste pare a fi devenit in Romania un adevarat fenomen de socictate Mai prudent, dar urmaring tot jelul consolidari mosteniri dacice, -au manifestat unele cercetari academice, in sensul ‘naugurat de Hasdeu. Specialistal consacrat al acestei diretit este LL. Russu, autor al luerarii Limba traco-dacilor (1959 511967). Ela ajuns i identficarea — considera discutabila ‘de multi lingvisti—a nu mai putin de 160 de cuvinte apar- {indnd substratului dacic, susceptible, impreuna eu derivatele lor, de @ reprezenta circa 10% din fondal principal a limbii romine. Limba pe care o vorbim ar avea, agadar,o destul de sensibili coloratura daciea, Si mai amintim, in acelasi context, si influenja deloc ne- alijabila exercitatd de divagatile stiintifice ale foarte con- troversatului om de afaceristabilit in ltalia, losif Constantin, Drigan. Legionar in tinerefe, Drigan s-a apropiat apoi de regimul Ceausescu, translatie caracteristic’ inelusiv pentru ritologia dacicd, Autor al lucrarit Noi, rac! (1976) si edi {oral revstei omonime, lansaa in 1974, ela animato intreaga ‘iseare vizdnd amplificarea rolului trailor in istoria euro- ean, la care au aderat tot felul de amatori (chiar i un cena- ‘lu al jurstilr!, dar gi uni profesionisti nu tocmai serupalosi (pritre care arheologii Dumitru Berci gi fon Horatiu Crise).178 storie si mit in constiina romaneasca in revista Noi, acid s-a putt afirma de pilda ca stramosit rominilor viejuiau acum 100 000 de ani, proba eloeven- 18 ca poporul roman este cel mai vechi de pe continent, daca nu din lume, lar in ce priveste extinderea tracilor, Dragan leacorda generos cam jumatate din Europa, cu centrul, evi dent, in actwalle finuturi comanesti, Este interesant c& volu- ‘mul Noi, acti contine argumente si pasaje identice (de pilda, cele privitoare la ,atinitatea" limbii dace) cu formularile aparute aproape simultan in Anale de istorie. Pugin importa de la cine spre cine a eirculat informatia; semnificativa este identificarea Institutalui de istorie a partidului, organism in- vestit cu autoritate sinttica¢i ideologie’ fn Romania comu- nista, eu genul de demers practicat de Dragan. ‘Dar, chiar lasand lao parte fabulatile si exagerarileires- ponsabile, cert este c& dacii au sfirsit prin a se impune in ‘constiinfa romneasea, Se pare cd au cistigat, n sfagit iz~ boiul cu romanii. Fste gritoare suita le busturt insiruite in fafa Muzcului Militar National din Bucuresti; ni se infiiseaz’ ‘un raport de trei la unu intre daci si romani, primi reprezen- ‘ati prin Dromihete, Burebista si Decebal, celal totus prin ‘Traian, Suntem departe de fresea de la Ateneu! entificarea romnilor cu daciitinde sa devina o chestiune de notorictate europeans. Potrivit relatarilor pres, presedin- tele lalici, Oscar Luigi Scalfaro, aflat in vizité la Bucuresti, 4 nut si transmit scuze poporului roman — oarecum tar- «dive — pentru cucerirea Daciei de romani, Autentica sau nu, ancedota este semnificativa pentru logica mitotogiciistorice. in fapt, raportuile presedintelui Italiei cu Traian sunt la fe de mitologice ca raporturile speciale care I-ar lega pe prese~ dintole Miescu de Dromihete sau de Devebal. Dr Comets kin, juris, em trodsetvela probes Origine ‘sechimea tpertins pops roman in han nN bac 12, 0 1975 pp. 8-11 (chi ma 100 000 de ani de eitn pe aes pnt tote dice lt eoneluia ea sate cel ma vec popor al Europe) Oniginite 179 ‘Slavi, 0 precenti oscilantt Partida dintre daci si romani a cunoscut o oarccare com plicare prin implicarea suplimentara a factorului slav (ce- lelalte elemente etnice, mai putin substantiate i mai repede asimilate de romani, neputind pretinde o participare la fun datia romaneasci). Slavi, cum se sie, au exerctato inrduine ‘notabila asupra limbii romine, casi asupra vechilor institu {ii si vechii culturi romanesti In fap, gi in aprecierea rolu- lui lor s-a pendula intre extreme, in funcfie de conjunctura ideologica si politica Fazal ogee istry seolliaX1X-ea pin desl de tre av urmiriteiminren sa el pata Aiminurea dase atria, dems expan procesul de modemizare a soit romaine, cere de Pera (pari tempore esi) dees din pail slay 8 continent. De rere fatale, Pi a BP Has dea, tre roméni mode nk a canesten savant sa siversle bi slave, tsi paraosal da find tvs slavonal ulti romney motivate asd inst dst inmediu sla pti considerate nl stavros su dovedit un ssinitor a inflacel slve El inleesd {empereze latins! pin recurs! a subsatl ties dat in cei priveste pe sav a siiduit hfe limiteze Impact supra inte ominest, Hsdeu considera poponl fami pe depln fomatcin sian apo custavh Cuvitle slave ar atursnfnba rom nu prin contact ei, e pe cae pel, eligiona sit, ump deen sate se ole pind la Matt Basaab Vasile Lupa? Recta de ebiare slvr ult slaone in is tori ominas vent din pata jmimigtr in tine eceniale scout XIX ea epi da atin © BP. Hasdeu,tstoria ented a oménitor, vo, 1, Bucuresti eee 1, Bucuresti, 1873,180 Istrie si mit bv constinta romdneased si, inte-un fel, ca exercitiu de depaisire a complexelor natio- hale, Ne-am referit deja la sugestile lui Panu in aceasta di recjie. Senzafia a stimit-o insh Dictionarul etimologic (1870-1879) al lui Alexandru Cibac, un apropiat al Junimit Etimologiile stabilite de el ofereau concluzia neasteptata ca fondul lexical al fimbii rome ar fi mai curdind slav (si de alte origin) decit latin: 2/5 elemente slave, 1/5 turcest si tot 1/5 latine! Romina devenea o limba amestecati in care tur- cismele si cuvintele de origine latin arf avut eam aceeasi pon- dere. Publicarea aproape simultand a dictionatelor lui Laurian 51 Cihac marca exteemeleintre care evolua interpretarea lim- bi romine i, in genere, a originlor si influentelor (cu remar- ca necesari cd luerarea lui Cihac este apreciata de specialist ca net superioara fantezieilingvistice « lui Laurian). ‘Nodul gordian al acest incuredturi etimologicea fost tit {de Hasdeu rin seducitoarea sa teoriea circulayie cuvintelor ‘Struetura unei limbi — ardta Hasdeu — nu este data de nu- ‘marul brat al cuvintelor, cide circulatia acestora, Sunt euvinte aproape uitate depozitac in dicfionare,altele folosite de ne- numarate ori Valoarea lor este, asadar, foarte diferitd. .Ne rest slavismele la roméni, chiar tucismele, nu sunt pune; jn cireulajiune insi, adic in activitatea cea vitalé a graiulu rominese, in migcarca cea organica, ele se pierd aproape cu desire fata cu ltinismele." Se pot formula fraze intrest ‘numai cu cuvinte de obiic latina, dar nici o propozitie cu ceuvinte exclusiv de alte origini, Demonstrata hui Hasdeu ris- ‘uma din now raportul in defavoarea influenjei slave. Dar influenja Slav a fost puternic pusa in evidenga de Toan Bogdan. Pentru cl slavii devin element consttutiv al sintezei roménest:,Influenga elementului slav I formarea nationa 1 Penieateoracireulaisi cuvinteor, vezi B. P- Hasdeu, win foe de introdect (capitol UE in 6 ams Faionomia une! bi?" El ‘mologicum Magnum Romane 9 Eatura Academie Romine, Buco fata Minerva, Bucuresti, 1972) Originite 181 litatit noastre este asa de evidenta, ined putem zice, fara {exagerate, cf nici nu poate fi vorba de popor ronvin inainte dd absorbirea clementelor slave de eatre populatia bastinaga ‘romana in cursul secolelor VI-X.“ in limba romina se ala 6 ,sumnd enorma de elemente slave adoptate att direct, prin conviewuite, cat si pe cale politico-literara, limba slavona a fost folosita in biserica gin sta, si chiar in ,afacerilezilnice ale romnilor*, pina in seeolele al XVI-lea~al XVU-lea, iar in vata de stat .aproape toate agezmintele noastre vechi sunt sau de origine slava, sau poseda pe linga putinele elemente ‘mostenite de la romani o sum insemnati ce elemente slave" indcosebi raporturile roméno-bulgare sunt tratate de Toan Bogdan int-o manieri care nu poate fi decit deza nationalismuluiromnesc. in timp ce noi, rons, ne nam tot mai mult de cultura romana sine salbaticeam", bul ri, .venii ca barbari peste noi, si insuseau, sub aripile protectoare ale unui stat organizat si puterie, de Ia vecinii lorbizantini,o civilizatie pe tune: inaintat, civilizatia bigan- ‘ind, care nu era alteeva dec continuarea, subform greceasca sicu influente orientale, a vechi civilizait omane"* Timp de trci seco, jaratul bulgara stapanit sila nord de Dunare; este perioada cind multe elemente de cultura si organizare politica slava au patruns in socictatea romaneased, In bund ‘masura influenga slava a fost, asadar, o influenta bulgara Joan Bogdan a reprezentat, pina la istoriografia comu- nist, punetul cel mai avansat al afirmariéinrduriri slave. Contemporanii sii si istorii generatci ulterioare au avut in aceasta privinta puncte de vedere diferite; oricum, nu s-a ‘mai revenit la faza negiii sau ignorari factorului slaw. Fostul junimist A. D. Xenopol, chiar daca nu merge att de departe “Tan Bogdan, torigratiaromind sf problemele ei actuale, Buck re 1905, 9.21 "S foan Bogdan, fsemndtoen studi slvepenruromél Bears 1804, pp 1719 9 25, ‘oan Bogan, Rom bulgar,Hacareg 1895, p18182 Isorie si mit n constiinga romanease ‘ca Bogdan, acorda influenje slave o pondere apreciabila si crede, ca $i Bogdan, ci statul bulgar a stapanit i tertorile roménesti (punct de vedere formulat in Teoria lui Roesler, poi in storia romanitor din Dacia Traiand). lorga, tit de apropiat de Bogdan tn unele privinf, este ins mult mai lati hist in deslusirea inceputurilor roménesti. El nu accept sta pinitea bulgaré la nord de Dundre si tinde si limiteze influent rezultata din convietuirea romano-slava: Din toaté viata sla- vilor cari au fost in partile acestea au ramas numai cuvinte foarte multe, care au intrat in limba noastra, dar mai mult pentru idei secundare si pentru articole de comer, uate la biteiuri pe malul drept dunarean, cici pentru ideite de c&- petenie noi ne putem exprima tot eu euvinte care vin din vvechea mostenire romana, Au rimas apoi de la dnsii anu mite elemente de mitologie populari, anumite asezaiminte, siatata,“7 «Scoala nous, care vedea un model in foan Bogdan, ia roprosat printrealtele lui lorga si subevaluareainfluente slave, nota fiind totusi ceva mai moderati decit a concluzilor lui Bogdan. C. C. Giurescu si PP. Panaitescu au insistat asupra multiplelorelemente slave patrunse in limba, cultura si or- ganizarca politics romaneasca, considerindu-te totusi ca se- ‘cundare, adaugate fundamentului dacoroman, Totusi, sub raportul Limbii,sublinia Giurescu,,nfluenta slavilor e supe rioard influentei pe care au exercitat-o neamutile germanice supra limbii galo-romanitor sau italicnilor*. El accepts, dar si nuanfeaza, afirmatia lui Bogdan potrivt earcia nu poate i vorba de popor roman decat dupti amestecul cu slavi: «-Aceastaafirmatic tree infeleas in sensul c poporul roman sia capatataledtuirea sa deplind, caracteristicile sale etnice complete, numai dup’ ce elementului esenrial dacoromanic, constituind emeiul, i s-a adaugat elementul slav, Cu alte ‘cuvinte c& nu avem de a face cu parti egale nici cantitativ, “TN Tong, tori romnilor pono poporal romero. 1p. 33 Originite 183 nici calitativ, sie punctul de greutate trebuie sa cada tot supra primelor doua elemente. Se adauga penetrri slave si nota conflictuala, de raportat si la contextul relatilor romino-ruse si roméno-bulgare in petioada interbelicd.Sla- vii — insista Giurescu — au venit in Dacia in ealitate de cucertori, dind dovada chiar de mai mult brutalitate decat ‘germanicii sau huni, Cucerirea explica gi originea slavd a boierimii romane, te intlnita la mai multi autor, dar sis- tematizatd de P. P. Panaitescu (in articolul ,Problema ori- indi clasei boierest")? ‘Momentul de nedepasit al integrarii romanilor in mediul slav Fa reprezentat, evident, etapa prosovietica a comunis- ‘mului rontinese. Dacii si romani au rimas, cum am vazut, Ja locul lor fondator, evocat ins fir entuziasm. In schimb, influenta slava a fost pus puteric in lumina. In manualul uj Roller nu se citeaza niei un cuvént de origine lating, even- tual daca, in schimb, sunt mentionate zeci de cuvint slavone, ‘vadind o inrdurire putemicd ,n toate ramurile vieii noas- te economice, sociale, politic, militare, culturale”. Dac ‘mai inainte aecentul cddea asupraslavilor sudici (bulgarilor), acum in prim-plan trece statul kievian, care ar fi jucat un rol cesental in formarea statelor roménesti, ,aflandu-se la baza relatilor romano-ruse care s-au dezvoltat de-a lungul veacu- rilor", Dirsctivele date de Mihail Roller, ia 1952, cu privire la orientarea cerectatiiistorice, exprima elocvent ceea ce pre- giitea: fuzionareaistorietromanilor eu storia slavilor, si cu storia slavilor de Rusirit in principal: ,Fara a pierde din ‘vedere o clipa existenta populatiet bistinase romanizate (@acoromane) ar trebul studiata problema daca procesul 8 . Giuesc, op. cit, vol. Ip. 2479260, C-. Giurscu, Slav a vei fn Dai i aia de eueeritor op ol pp. 268-275 Pee Panis, robles orcas bier, In interprets romans, ia 1998, 9p. 31-84 tara RP ha pe. 86184 storie si mit in constiinta romineasca 4c formare a slavilor de Rasirita avut le partial, sau nua avut loc, $i pe o parte a teritoriului fii noaste [..] Existenta in ‘vecindtatea tril noastre a puterniculu stat feudal din Kiev, cu o civilizaie inaintata, care se asfidnge asupra intregului Rasarit al Europei,luptele dase de statul din Kiev impoti- va citadelei reactionare pe care o reprezenta in acea vreme ‘Bizanrul si apoi cuprinderea unei paryi din tertoriul tri noas- tre in cadral statului feudal din Kiev au contribuit la dez- voltarea relatilor feudale si au grabit procesul de organizare feudala in fara noastra, Intinderea statului feudal bulgar in secolul al IX-lea sal X-lea pe teritoriul patriei noastre este tun fapt de necontestat si a avut urmari asupra dezvoltrit tari. Aceast#influengi a slavilor de Sud completeaza pe cea a slavilor de Rasirit, care i-a premers gi care totodata fi ur- ‘meaza in secolele XI-XII, end o parte a teritoriului fri noastre a fost cuprinsa tn enezatul de Haliei Daca etni gi lingvistic romani ramdneau in principal da- ‘coromani (dar cu notabile influente slave), fndaria potitica tindea si devind pur si simplu slavi, De remarcat dazarea’ Rusia mai inti, Bulgaria in planul doi, in timp ee Bizanjul apare ca ,reactionae™ (Grecia, la care Stalin rivnise un mo- ‘ment, sfrgise prin a intra-in orbita occidental). Orientarea comunismului spre valorile nafionale a con- dus la refluxul influenfetor slave, Fara a intra in detalile aces- tei chestiuni — cu accente deosebite de la un autor la altul — Si remarcim ca, in genere, indepartarea de slavi s-atradus prin excluderea lor din aledtuirea etnica a roménilor. Strategia 8 fost simpli: coborirea in timp a ,momentului™ formarit poporului romén. Secolul al X-Iea, propus de loan Bogdan, Tefinut de generatia interbelics, preluat, cu o usoard coborére spre sfargitul secolului al IX-lea, de Istoria Romdiniei din "Mahal Rolle, «Cv privire Ia wnele probleme din domenial cer stl stoic in Sadi’ Revit de istrefi, ae splenic 1952, pp. 152-183, Originile Iss 1960, spoi de Constantin Daicoviciu in compendiul eu acelagi titlu din 1969, insemna acceptarea slavilor ea element fonda- {or, chiar daca pe un plan secundar in rapont cu dacoromanii, fara asimilarea lor neputind fi vorba de ,popor rom. Ceea ce s-a urmirit in faza comunismului nationalist a fost nu hhumai estomparea inrauririi slave, ci indeosebi asezarea ci dincolo de pragul formarié poporului romin, Elementele slave trebuiau preluate de un popor roméin gata format, oricum eristalizat in structure lui esentale, ‘a procedat la idemtficarea provo-romdnilor sia unei limi proto-romane ineepind din secolul al VI-lea, potivit unor calcule politice infitisate drept rod al cercetirii objective. Recordul il detine tot storia militard a poporului romén, pentru care romnii sunt deja roméni la anul 271, daca nu chiar cu mult inainte, rolul slavilor (fra a mai vorbi de alte contribu) fiind proclamat drept nesemnificativ. Amuzanti, din punctul de vedere al aritmetiii, se dovedeste afirmatia ‘4 poporul romin ar fi vechi de peste 2.000 de ani, de cand ‘poporul dac a preluat limba si spirtualitatea latin (in teacat fie zis, cum se poate preluao spiritualitate?). Sedzind 2 000, ‘casi nu spunem ,peste*, din 1984, anul apartiei volumuli, ajungem la anul 16 .Cr, eu vreo 120 de ani inaintea cuceriit Daciet de romani! Explicatia ,caleulului sti nu in vreo nous teorie cu privire la romanizare, ci par s simplu intro refeire «lui Ceausescu la vechimea de peste 2.000 de ania rominilor, idee entuziast insusiti de lie Ceausescu si de autori Istorie’ rilitare Ce inseamna prote-romni, ce inseamna un popor format sau aproximativ format? Cu ce argumente se poate afirma 4 pe la 600 se vorbea proto-romuina, cand nu avem pentru epoca in discutie $i niet pentru multe secole mai tirzite nici ‘© mostra de limba romani sau ,proto-roména“? Dar poate fi in genere datata formarea unui popor, fenomen ined mai Tino ite po rom |p. 208186 storie si mit bv constiinia romaneased complex si mai greu de definit dectformarea limbii respec= tive (intrucat presupune si o anume comunitate culturala si constiinté de sine)? Cand s-au format francezii, italient, gormanii, englezii? Insisténta cu totul deosebita a istori= ografici rominesti asupra acestei chestiuni — careia i sa atibuit denumirea savanta de ,etnogeneza" —constiuie 0 pat= ‘iculartate nayionala, Orice periodizare de acest gen raspunde tunor exigente ideologice, iar exigenfele comunismului au {ost mai inti formarea poporului roman alaturi de slavi, iar poi scoaterea lui din sfera influentelor slave. Natiunea: organism biologic ‘sau comunitate sociald? ‘Am putea fi intrebati care este opinia noastré cu privire la ponderea diverselor element aleatuitoare ale poporului roman, Rispunsul este c& nu avem nici un raspuns, pentru simplul motiv c8, pusi asa, problema apare formulaté ints-o perspectiva strict mitologica, Raspunzind, nu am face decét sine alaturim unuia sau altuia dintre miturie fondatoare in circulate. Romani sunt romani, nu sunt nici daci, nici romani, nici slav. Insistenfa asupra ridicinilorautohtone valorizeazi in primul rnd fondul biologic al originilor. Dar prin ce se manifesta acesta: prin singe, prin gene? Exist un singe roménesc, exist o gend specific somaneasea, sau dacic’, dacoromana? Singura raportare incontestabild la origini este oferita pina la urmai de limba, Esenga romanicd a limbii r0- mine, la care se adaugi si numele de ,omén*,inclna inr-un sens balanja spre romani; poate ci pin’ la urma, desi atfel deci au erezut, istorii Scot Ardelene sau aflat mai aproape de un anumit adevar (cel putin de singurul adevar demon- strabil) decat promotorii dacismu De aici ins, si pana a a spune ca suntem mai curind ro- ‘mani este cale lunga. Oare ct mai aveau in comun roma- Oviginile 187 ni Evului Mediu cu daci si eu romani? Cultura slavona si religia ortodoxa nu fi apropiau deja mai mult de eivilizatia bizantino-slava? Ce este, de pilda, mai important pentna a-l Aefini pe romin: originea daca sau religia ortodoxa? (difi- cultate rezolvaté de cei care vad in Zalmoxis un precursor al lui Cristos!) Dar astizi, cu cine se aseamina mai mult roménii: eu dacii, cu romani ori cu slavi, sau eu popoarele Buropei contemporane? Un proverb arab citat de Mare Bloch spune c& oamenii seaman mai mult cu vremea lor decait ‘cu pirinti* Zicala se aplica I fel de bine indivizior si natiue nilor. Orit de difriti ar f romni de germani,s8zicem, sunt ‘mult mai apropiati astdzi de acestia decit de steamasii daci si romani. Cei din urm’ apartineau unor eivilizatit ,tradi- tionale avand eu totul alt regisiru de mentalitat si compor- {amente decit avem noi intro lume predominant tehnologica sicitadina. Ne apropie, freste, de daci side romani ceea ee ne apropie in genere de toti semenii, indiferent de timp sau spatiu, Altminteri, ednd se trece la un inventar mai precis, ‘use pot exprima decat platitudini de genul: am mostenit ccurajul dacilor gi spirital rational al romanilor ... O natiune nu este un organism biologic, ci un organism social, nu se prezinti ca o simpla suma de indiviz (fiecare cu multimea-i de stramosi), ci cao sinteza cultural, Oricata riminere in lurma ar fi acumulat, roménii prezinta totusi proflul spiri- ‘ual al unui popor al secolului al XX-lea Noi nu ne razboim eu miturile fondatoare. Fiecare natie le are peale sale si le cultiva.cu gra. Romanii vor continua ssi evoce istoria din cele mai vechi timpuri si este normal s procedeze asa, Ceea ce trebuie ins infeles, nu pentru a arun- ‘a mecanismul in ar, ci pentru i patrunde logia function, «ste procesul de actualizare n sens mitologic, al findaticiori- 3 Mare Bloch, Apologie pour Ihstare ow Meter dhsorien, Pats 1964.15 (Les hommes essemblent plas leur ts qué leurs pte")188 [storie si mit in constiinga romaneasea inate sau fundatillor sucéesive. Traim in prezent, dar ne ‘aportam la origini, avem o identitate incontestabil, dar ne-o valorizim prin identitatea stramosilor. Toate acestea apart {maginaruluiistoric si politic, ceea ce nu inseamné e& sunt lipsite de semnificatie, dimpotriva, in realitatea stricta sun- tem despariti de irecutul indepartat dar, prin actualizarea sa imaginari, trecutul devine o mate fort a prezentului Capitotul I Continuitatea Un paradox istoriografi: aria de formare a poporului romin Insistenta deosebitt asupra ,formarii poporului* parti- cularizeaza istoriografia si constiinta istoriea romneasca CChestiumea este ins dublata si amplificaté prin intrebarea privitoare la spafiul formarii poporului roman si limbii ro- imine. Aici se inserie faimoasa chestiune a continuitatii care, atagata ,etnogenezei, a contribuit la crearea unei adevarate -obsesii nationale", intretinut prin jocul idcalogie si poitc. Problema continuititii nu este de altfel decit manifestarea extrema a unei nelimuriri mai generale privind inserarea geografici a inceputurilor poporului rom. Ne aflim, din ‘ou, in fafa uneisituai paticulae in istoriogratia european Potrivit muliplelortezedivergente romanesti stn, romani sear fi format sau pe tertoriul corespunzitor Romani’ mo- «deme, sau intt-o zon’ limitaca a acestui spati, chiar foarte limitata in unele variante, sau intr-o regiune depasind cu mult cextinderea actuald a poporului roman, pana la cuprinderea unei bune parti din Europa Centrala $i sud-estica, sau, in sfargit, undeva la sud de Duna, cu totul in afara frit unde trdiese ast Trei factori principali stau la originea acestei situayii cu ‘otul paradoxale. “Mai ita, o anumita neconcordanta inre procesul efectiv al expansiunii romane si al romanizirit si actuala configu rafic etnica a Furopei sud-estie. Jumatatea nordic a Penin- sulei Baleanice a ficut parte din Imperiu timp de vreo opt secole, interval care a permis instalarea si consolidarea unei190 storie sé mit in consttinga romdneasea puternice vieti romane. La nord de Dunate, pe actualul tri- {oriu al Rominiei, romanit au stipanit efeetiv doar jumatate din Dacia, Provincia Dacia a facut parte din Imperiu doar 165 de ani, eeea ee poate ridica intrebiri cu privire la am- ploarea romanizarii. Pe de alta parte, jumatatea neanexata ‘a Daciei nu a avut in mod logic cum sa fie romanizata. Re- zultatul se dovedesteinsd invers punctului de plecare: Roma- nia, urmasa Romei in aceasts parte a Europe, se afl la nord dde Dunare si nu la sud! inal doilea rand, ipotezele cele mai diverse au teren liber de manifestare dati fiind sarc izvoarelorprivitoare la spa- {itl nord-danarean de-a lungul mileniului care separa retra- ‘gerea stapinirii romane la anul 271 de intemeierea statelor roménesti in secolul al XIV-lea, si mai ales lipsa completa 4 izvoarelor scrise interme. Cu privire la anumite aspecte istorice, arheologia s-a dovedit capabilé de a suplini aceasta lacuna Stim astzi ca teritoriul Daciei a continuat si fie dens ppopulat; putem reconstitui modul de viati al celor care au trait aici, Din pacate, materialul arheologic mu vorbeste el ne poate spune ce limba vorbeau fauritori obiectelor respee- tive intr-un anume secol si intr-un anume colt al Romane de astizi Si, in sfrsit, in al treilea rnd, dar deloc ultimul ca impor- tana aintervenit in joc, cu @ mare complicatie de variante, factorul ideologic $i politic. Negarea continuitaii romnesti siaducerea romanilor de la sud de Dunare a corespuns evi- dent obiectivelor austro-ungare in secolele al XVIll-lea gi al XIX-lea, continuing si fie un punet de dogma in istorio- grafia maghiara de astazi, cu scopul de a asigura maghiar lor primatul cronologic in Transilvania. Se intdlnese ins, paradoxal, argumente comune Ia imigrationisti si 1a natio- naligti romani. Aceleasi premise istoice pot justifiea 0 teo- rie sat opusul ei! Invocata de latinist, obsedati de nobletea Si puritatea sngelui romdnesc, exterminarea dacilor a ser- Continuitatea 9 vit in egala masurteza imigrationista; ce argument mai bun decit golirea Daciei de populajia et autobtona? Si, invers, ne- romanizarca dacitor, sustinuta de extrema najionalisti a da- cismului pur, nu face decdts& ofere argumente, in misura in care tot lingvisti seriosi considera romina ca limbs roma- nic’, ipotezei expansiunii romanilor si limbii romne din ‘fara spatiului actual al Romaniei La nord sila sud de Dundre, Un posibil compromis? in versiunea Scolii Ardelene, preluati de ansamblul is- toriografiei romanesti spre mijlocul secolului al XIX-lea, spatiul rominese inital este reprezentat atat de Dacia, ct gi de tertoril sud-dunarean. Romanii apar ea urmag ai roma- nilor in aceasta parte a Europei. Cum stiile despre terito- riul dela nord de Dundre sunt sumare, istoria secolelor eare uurmeazi retrageriidureliene se petrece mai curind in actu- ala Bulgarie decit in Romania de astizi, ,Rominii au fost ‘nti cu bulgarii de la venirea aeestora — spune Sincai —; dept aceea mu numai bulgari au bitut pe grec, ei doard mai mult si mai adescori i-au batut romani sub numele bulga- Filor, al cumanilor gi al patinachilor." lar in anu 963, 0 data cu Samuil, care era roman, ,crdimea au treout de la bulgari {a romani Primal tarat buigara fost, asadar, blgaro-romn, cel de-al doilea romdno-bulgar; Imperial romdno-bulgar, intemeiat de vlahi sud-dundreni Petr si Asan, si inatat la apo- 1zcu de lonipl, avea sa reprezinte, pind in fazaistoriogratiel omuniste, un capitol important de istorie roméneasea. K gilniceanu prelungesteregatul vlahilortransdanubieni pin la anul 1394, cand a fost distrus detrei (este vorba, freste, despre taratele bulgare); el afirma de asemenea e romanii din Balcani au dat mai multi imparagi Romei si Bizantuh " George Snel op ct, wl, p. 282-288 289.192 _Istorie si mit in constinta romaneasea Laurian se refer de asemenea la regatul bulgaro-romén (pri- snl faa, apoi Ts imperial romnilor sa! bulgarfor (at deiea frat, pnd fa sail seco at XIV-ea), Si emarcim ca deplasarea principale scene store o- minesii dela nord de Dunare la sal tual, si pent ‘ai multe secoe, putea sugera un seenariaapropiat de col sustinat de imizrationsi,chir daca isoici romani se ma- nifesta ea partizani a continstii, Romanitateasd-ch- ‘reand era pur si simp mai activa, mai vib decit romanitaea din fosta Dace. Fafa de aceasta generoas expanse a spatilui ron nese inital, Hasdew proeedeaz, in Istria erted a romé- nilor a0 limitare severa. Lipsaclementlor germanice in limba romna il determina si retraga pe éacoromani in once nord sideducrne, unde et tesa prezenta migra torlor germans, Spatial de formare a imbii si poporula romin devine chiar mat ingust deat frontierele Dacsiro- rane, Mapa cinogrefict"« Roméniei din scot al I-loa pind in secoul at Vieea se intnde, dupa Hasdeu, dela Se- ‘in pinden Hag, dela muni Temesianei pnd Oh, de- Parte de goti si de piri", Asada, ,nationlitatca rom fa nist isa deevolat in Oltenia pnien valea Hate iui Din Oltenia, romani aveau si se reverse spre Ardal, Muntenia si Moldova intran proces de lung drt, nceput secoiol al Vile si prelungit pn in veacul al XIV'-ea Hasdeu insist asupraforci de expansiune a olteilor"? Pentre, Oltenia a fos irae nucle nagionalitii ro- ‘mine, Cusigurana i najonalisl Hasdeua fost impresionst de ,curjenia cnicda Olen, provincia ca cea mai mic poner a element sin dine toate inte romnest ‘At gen de limitae tetris inn fa Xenopol, Seopa sin este dea demonta pune u panctargumentaia ui Roeser, care ii publicase, in 1871, Studie romanesi. In spinal “FB, P Hasdeu, op. cit, vol. 1, pp- 306-308, Continuitarea 193 te otigini sud unre aromnitor, Roeser nvoea apo- Plot dite dacoromina simacedoromana, dows dlecte Alcaceleasi limb allate atc! la mare distana una de cea lal, precum sinus sudsiava tn iba mana, Replica lui Xenopole apt fa 1884, sub tial Tora lui Rocsler Shut asuprastaruintlromanitor in Dacia Tratana (i france, n 1885: Une dnigme historique. Les Roumains a Moyen Age) Tactics utreste dou objective: ma in separarea neti, de abun Tncepu, a rominierno-dutaen simacedorominlo, inal dole nd explcareainftuenet Sudtslavealtminteri det pin sejral rominilor I sud de fluvu,Porvt ui Xenopol, Moesi arf fost slab roman zat fn Anica; romdnil na au avut dec cum 98 efor tcze ac. Elemental romanic se afla na in Mocsi, el ma las, in Muni Baleai, Nico legturs directa pada inte cole dous tnchiuri romance ale Rsirtli:-Dacoromani Si macedoromiait sunt dows popoare deoseite prin eb Si lor, care dates senae for covarore pre setae din ametceulaclorayclemente">Pentu ads. tana imal sensible romani de sfeabaleanied, Xenopol 4 indopirtcad gi de Dunit, Impingindu spre muni I epoca migratiloy, rom sar frei in ,etatea™ Carpa- {lor in zona Transivanicat cee ce expla unitate fe marcabil a imbiiromne, eas existeniaunor euvinte de erigine maghars in ra tor rio, ecu os lect Negra Vo in Tare Romvnease al i Dr 0¥-Bogdan in Moldova, Dupin val mizrtor, el a ‘Barlor omni (dlndu-gi seama cd migra -au tei sa?) au cabort spre deal si cimple,intemeind cele doua princpate. Formarea poporuli roman si continuatea oma esc sunt Tima dc a Transtvani, destin la dipostlacull carat 3 A.D. Xenoply Tove Roeslen Swi arya strut omnilor| ‘in Daca Tratand,Tiporaia Notional, lai 1884, p. 224194 Isiarie s! mit in constinta romdneasea in ce priveste limurirea influentei sud-slave — celialt ppunct esenfal al demonstratiei lui Xenopol —, si aici asis- tim la o intoarcere completa a argumentclor lui Roesler. 0 data ce evoluia romanilor la sudul Dunari nu este de acceptat, ‘mane soluja inversa: expansiunea slavilor din sud la nord de fluviu. Xenopol consider e& primul tarat bulgar sar fi cextns asupra intregului teritoriu romfinese de astizi. Timp de teva secole, ,Romania' a ficut parte din Bulgari. lata expli- cat itl lav in biserica romans gi, in genere, influena politica si cultural a slavonismului Cu ce ochi ar privi astizi un nationalist roman limitarca ‘continvitatii romanesti la Transilvania si supunerea primi- lor romani jaratului bulgar? Si totusi, Xenopol a procedat age din pur nafionalism, in intenfia de a nrui pana la temelie esafodajul consteuit de Roesler. Caile nationalismului sunt diverse $1 uncori neasteptate. Hasdeu marginise ,Jeaganul poporului roman la Oltenia. ‘Xenopol isi exprimase preferinta pentru alta dntre provineiile roménesti: Transilvania, Onciul depageste aceste limita {ntrun text conceput ca 0 recenzie a cart lui Xenopol, dar ddovenit o ncrare de sine sttitoare, una dintre monografil fu ddanvgntale asupra chestunii (Teoria lui Roesler. Studi asupra stiruinjei rominilor in Dacia Traiana de A. D. Xenopol. Dare «de seama critica, in Convorbiriliterare, 1885), el opta pen- tru spatiul intr al Daciei romane: Oltenia, Banatul gi partea puscana a Transilvaniei, Dar aria formarii poporului romdin se extindea, potivit hui Oncil, si dineolo de Dunare. Moesia, superficial romanizata potrivit tezei lui Xenopol, devenea |i Onciul un putemie focar de romanitate. Dundrea disparea a granifa, ,Roménia®originara cuprindes cam jumatate din teritoriul actual al Roméniei, dar in plus o parte insemnatt din Bulgaria si Serbia de astizi ‘Am vazut cf incadrarea romanititi sud-dunarene in is- toria roméneasca avea deja o tradite in istoriografia natio- Continuitatea 195 nala, Oneiul se refer ins nu numai fa un teritoria comun al romanitor si viahilor balcanici, ci, int-un sens partial apropiat de al imigrationistitor, fa alimentarea romanitati nnord-dunarene cu valuri romanice din sud, Teoria sa, numita ‘admigrare, prezinta o solute de sinteza sau de compromis intre teza strict a continuitatii si tea nu mai putin stricta imigrajei. Din punctul de vedere al lui Onciul, poporul ro- inn s-a format atit prin continuitatea clementului dacoroman din provincia Dacia, cat si prin aportul considerabil de popu- latie romanizata de la sudul fluviuli. in primele secole ale ‘Evului Mediu, clement roman din Peninsula Baleanica era chiar mai putemie ,decit putea si fie n Dacia Traiana po tim- pul nivilirilor. Acest element roman al tailor baleanice — firma Onciul — este fir indoiala identic eu cel roma, si astfel storia noastr se petrece la inceput mai Baleanicd, de unde ea si purcede mai intai prin eucerirea romand a trilortaco-irce si romanizarea acestora, Ar fi foarte aresita remunta la aceasta storie sia ne margin’ trecutal numai | Dacia Traian, unde se pare ca il vom cau pentra see! timp ‘in zadar, spre 2-1 cunoaste si intelege."* Din secolul al Vil-lea, timp de céteva veacusi, in urma invaziei slave la sud de Dunire, ,rezervorul* romanie al Balcanilora alimentat considerabil spatiul nord-dunarean a ctirui romanitate, desi supravietuise, fusese totusi diminuats prin multipfeleinvazii barbare. Ca si Xenopol, Oneiul ar- ‘gumenteaza apartenenta teritorilor din stinga Duna la ja- ratul bulgar, eeea ce arf facilitat procesul ,admigrérii®. EL consideri chiar — spre deosebire de Xenopol— cd si al doi- ea farat — Imperial romano-bulgar — s-ar fi intins pina la CCarpati, fpt care ar explca, in si mai mare masura, ponderea * Dimitie Oncol, Teoria li Roeser Sti supe tiring! rm tir Dacia Traian deA-D. Xenopol Date de seas een Serie ‘stovce (ate Aurelian Saeerdoteana), vl 1, Edura Stings, Bue rest 1968, p. 244196 storie si mit in constinta romaneasea clementului romans in aceasta consrutie politic. Ai S-arafla si orginile Tart Rominesti, Munteniadespeinzin- dluse la un moment det de statul Asineslor, Populaiar0- mineascé sar fi extins la risrit de Olt $i de Carat “Monten s Motdova— abi incpan cin dou jumatate 4 secolulu al XI-ea (n uma abandonari acest timitri de ete pecenegi. Romani apareau astfel in acclaim ‘1 autohton in Dacia romana), migrangi (de Ta sud de Due nite) i eueertori (in Principat). ‘Nusiscuti vliitatea sli! propuse de Onell, sine validitatn oir soln gener. Remarc doa ci tza migrate euseao mbinare abil inte contrite gi imix ‘tions, propaning rispanser laurie a tote nrebarile incomode ale imigratonsilor data ce elemental romanese $a format ila sud de Dune tot argumentation tna puta fi folositaimpotrva continua non-dunarene! Ininterpretrulterioare, Once avea si punt accent a cova msi mare masiri pe spatiul Dacieiromane gi si sub- liniez trtniei elemental roman insalat ic, sea = con- ferea dose un rol auxiiaraportulu sud-dunarean Pe acceay line de sntez intr continua si inigrate ssa situt si cei mai de seam Tingvist oman. fn ansam- blu, se poate constatso mai mare cisponiilitate lingvis- tlgr deed aistorcilor ince priveseluarea in considerate 4 romania sud-dunrene ca element fondator. Cel mat departeavea si mearga Alexandre Philippide (1859-1933) care, n lucrarea sa Originea romdnilor (1923-1927), asust- nut stingerea complet (sa aproape complet) romanitt nord-dunarne dupa reiagoreaauelana si eecoonizarea e- ritorilviacivel af Romani eu populje romani venitt dela sl de Dune inepand din seco al Vise (i pan in socolul al XIl-ea)! "Alexandra Philipids, Origine romnilor voi, 1923, . 8S sv. Ih agi 1927, 9.568, Continsitatea 197 Deosebindu-se doar partial de Roesle si de Philippide, Ovid Densusianu (1873-1938) a luat in considerare, in Histoire de Ja langue rownaine (1902), lucrae care s-a bucurat deo larg audientd in lingvistica romanica, supravietuiea unui oarecare clement roman fa nordul Dundri, mai ales in sud-vestul Ro- ‘méniei de astzi totus, si din punctul Ini de vedere, elementul balcanic a fost mai important decit cel autohton, avindu-si {ns obdrsia nu in Moesia, cum se considera indeosebi, ci mai Ja vest, in livia in sfrgit, Sextil Puscariu (1877-1948) a pro- puso sintezalingvistica implicand in egala masura teritoriul Daciei Traiane si provincile traco-ilrice ale Peninsulei Bal- Pe linia Onciul-Puscariu merge si Ga. Bratiany in Une <énigme et un miracle historique: le peuple roumain (1937, cite romineasca 1940), lucrare in care polemizeaza cu imigra sionigti, accepting totus originea paral sud-dunareand a im- bi romane 51a poporului romén, dupa cum concede teoriei imigrationiste gi faptl c& ,regiunea de la est de Carpati, Mol- dova si Basarabia, a fost desigur ultima etapa a expansiunii romine in Evul Mediu. Romanizarea relat térzie a spa- {iului moldovenese (in secolele precedand constituirea prin- cipatelor) nu insemna ins, potrivit li Britianu, un argument {in favoarea priortajilor slave, deoarece slavilor, mentions de Tondanes si Procopiu, le lasera locu intr timp diverse po- ppoare de stepa, precum pecenegii si cumanii. Daca Moldova 1a fost la origine romdneasca, ea n-a fos, agadar, nici slava Idea dub’ origini, nord si sud-dundreana, este exprimata clr side P,P, Panaitescu, in manualul siu de istori a romnilor- Ovid Densisiany, Mizar de a langue romaine, vol, Pts, 1902 nyrimat Bucuresti 1929), pp. 288-280, port ol teu tombons ‘aceon avee sleet que Te centr del formation di rumsn dei fare place au sud du Danube." "G.L Britian, O engma sn miraco vie: popral ron, Funan psi Literatura Sr Regle Caro I, Bucures, 1940, p. 6198 storie si mit in constiinga romaneasea o{-~-] din existenja elementulai albanez in limba romdna si din aseminarea dialectelor dacoromin si macedoroman fezults cd locul de formare al neamului roménesc este valea Dunarit de jos pe ambele malur ale acestuifluviu, Dacia Triana toat, precum si cele douti Moesii (Bulgaria si Serbia).“* O constatare se impune, poate neasteptata pentru cititorul roman de astizi, supus timp de deceni, in era comunistmu- {ui nationalist, unei violente campanil antiroeslriene: este fap- tl alegeri, de multi specialist romani, istorii gi lingvisti a ‘nei solutii de compromis intre continuitae gi imigrationism (cu multiple nuanje in ce priveste ponderea sau intinderea {eritorilor nord- sau sud-dunarene implicate in geneza ro- smineased. Consolidarea romanitajii nord-dundrene Sunt totusiistorici care, fri a ignora edtusi de putin roma- nitatea baleaniea, tsi propun tn primul rand si consolideze si 88 intregeasca sfera romanitait si romanitigii nord-du- irene. In nceputurite viet romane la gurile Dundrii (1923), Parvan dubleaza provincia Dacia cu un al doilea focar de romanitate pe care il numeste Dacia scticd. Sub acest nume, el aduna Dobroges, flat timp de secole sub stipfinire romans, Muntenia, sudul Moldovei si al Basarabiei. lati, agadar, in ingisura in care drepturile romanesti se justifieau prin origi- nile dacoromane, includerea in sfera idealei Romani origi- nare,a celei mai mari piri din tertoril rimas in afara Daciei ‘Traiane. Chiar neanexats oficial la Imperiu, edmpia dela nord dde Dunatre, cuprinsi intre romanitatea transilvana, olteana si dobrogeana, este supus la randu-i unei sensible romani- ir. ,Dobrogeae pln de orase romane. Muntenia si Moldova sunt pline de sate dace, strabatute de viafa romana. Intre "PL Panis romr Era Didactic Peagogics, Bee ret, 190 reproduces ee din 1983), p. 6. Continuitatea 199 Dacia Iui Traian, care-si incepe viata cea nowi de-abia de la 107 fnainte, si Dobrogea, care 0 Incepuse eu aproape 0 sutt de ani mai curind, se deschid drumuri multe, bine plzite $i mereu umblate, att din Ardeal spre Mare, ct si de Ia Mare spre Ardea, Pe vale Siretului, Buzaului, lalomitei, Anzesulu, tree acum, la deal sla vale, rupe romane, negustori romani 'irani dacoromani, si viata dacica, pana in adincurile ei, fra ‘zgomot si pompa se face viaji romani"? Intregul teitoriu al Romaniei, toate provineiile rondnesti si-au adus contri- butia la formarea poporului roma — aceasta este eoncluzia lui Parvan (exprimata net gi in Dacia), ‘Silorga fine sd integreze intr- timpurie Tard Romaneascd spatiul complet al Romani, chiar daca intensitatea roma- iti sau a romdnitatii mu ii apare identica de la o provi cie la alta: Tara intreaga ins, si Ardcalul, unde era romani ‘mai multi si Oltenia, unde erau destui, $i Muntenia, unde satele erau mai rare, si Moldova, unde in partea de nord-est ‘se mai urma, pe ineetul, de ai nostri, zomanizareaslavilor de pus, a rusilor mici, toate la un Joc se chemat Tara Romi- neascé [..] “0 Pentru longa si Parvan, romani sunt mostenitori si con- tinuatoritintregii romanitati orientale, prin faptul insusi al supravietuiii lor spre deosebire de cea mai mare parte a ele- ‘mentului latin din Baleani, Romanitatea sud-dunireand a jue cat un rol insemnat in extinderea elementului roman in Dacia, dar acesta, 0 dati implantat la nord de Dunite, s-a menti- ‘ut in principal grate propriei vitaitti. Faza romdneasca aistoriei se desfisoara in primul rand pe tertoriul Romaniei actuale. Referindu-se la imperiul numit indeobste in istori- ografia romineased .romano-bulgar*, lorga ii subliniaz’ caracterul fundamental bulgar; intemeietori romani gi-au * Vasile Parva, Sneeputrite vel roman la gure Dandi, eitia Ia, Edita Stic, Bucuresti, 1974p. 130. ‘WN. logs, storia romdlor pentru poporalromnese, volt p36.200 storie sé mit in constinta romaneasca pierdut repede ,constinga cd se jin de alt neam decit de nea. ‘mul bulgarese”.,Prin romanii acestia riley, dintre ciobanii nostri, sau Indeplinit, prin urmare, lucruri mar si glorioase, dar pentru alt neam,*"! Nici C.C. Giurescu nu invoc vreun aport de populatie romiineasei de dincolo de Dunfre in primele secole ale Eve lui Mediu, chiar daca subtiniaza prezenta gi vitalitatea via hilor baleanici. El gine st integreze in procesul constituiei Poponilyi roman ansamblultertoriului nord-dundrean. Reta Beri n mun, invocata de Xenopol, care ar fi limita dras- tic spatil romanese originar, fi pune retragerea la pidure {in fata diversilor invadator (,adpostul strimosilor nostri ia Evul Mediu a fost pidurea"). Dar o data ce paurea acope- ‘ea practic intreg pamamtul romanese, aproape cd nici mu mai poate fi vorba deo retragere, deo cedare de teritori, Campia Munteniet si podisul moldovean ca si cel ardclean «rau acoperite de cod imensi. De la poalcle muntilorsi pana Ja Dunire si la Nistru, chiar ia uncle loeuri pana la mare, putea merge cinova numai prin pure"? In codrul Vlasic; —ceea ce arinsemna ,piidurea rominilor*—,asadarin cim- pia muntcana, , dacoromanii se afla la ei acasi in momen- tal veniriislavior: Cu toata concentrarea treptaté asupra ansamblului teri- ‘oriului romanese actual, se poate spune ea tot istorii an- teriori perioadei comuniste au tust in considerate formarca si evolutia poporalui roman sin Balcani. Diferenfele de in- tempretareprivesc fluxul de populate: participarea, fe masiv, fic limita, ori nepartciparea sau nu o partcipare semnific cativa, a rominitatii baleanice la constructia roméincascd ‘hord-dunareané, Demonstrata istorica nu era lipsti de impli- ati actuate: Romania urmarea sa joace un rol de arbitr in "idem, p51. "CE: Gieeseu, op. it, 9p. 269, Continsitatea 201 Baleani si se erija deschis in protectoare a arominilor tsi pit in peninsula, Jn ani comunismuluis imperative ideotogice slargumentearheologice Faza comunistadiscursuistri sa remarct, dimpo- trva prin elipsarearomsinismulaihaleanie, In etapa inter- nationalist, expansiunea lav asupra spatiluiromnese orivinar —riseasea in nord gi bulgarease in sud—-nu mai lisa locul vreunei afm roménesti dineolo de fomticrele actual, ee inseleestompate prin eufindares in marea stv Dar nei etapa ulterioara, nationalist, nu sa dovedit mult ‘mai priclnica rominior de ,dincolo™ Principiul,neames- ‘ecu teburl cera state — necesar rim Cea- uses penta pretinde neamestect, Pg la rd de Dune, inclisiv gi ehiat fn prod ma apna Tansy. leineaz dept romnese range Peete provinc Veniearomiir din trate cen mptriv, deplore mahiar Ll rare ueune sicuBasarabia, chiar eu Moldova C= Sah sa dack am ala ct romani a weit aie dps stv? Pyar intimpla ic irk. conesta ah Pa are deepal de asi flo resursle, este evident cd ma Tau recut indepartat constiaie mobil teal al oot, Maiicarea pin or fonts ee Tene un ai ston: stra oer orice, Musso> oats a eta perl oman. Ere cumsa icin ep” Tn 98 np de aproape ua mien, Marea Meera sese dea etn a ltineste se vorbea din Spania pan in Buk stain Lia pina in Angi, Recrgin a store — 6 a ei a tora imirationitat — maghil pot ca poi in Ural ia america eintori in Europa, aac pe indie bt in ara To. S8.mu se spun 8 PrO™ da oe stupid acl oe ani sit soi nos an vg ona mo ete dat uc absolu &prOpUNE wr rine de secventc, din cae care poate age ce i onpacd ne pls la anul 800, 6 ptem tite De comb Url dt, acd avai sre 1000 st 1200 mag J rin aie, de dat aceasta in favoaca un212 storie si mit in constinta romaneascat drept istoric care poate fi invoeat de nostalgicii Ungarici Mati ‘Tot asa, dreptul romanese asupra Dobrogei se raporteaza ade- sea la stapanirea Ini Mircea cel Batran; dar Dobrogea a fost stipiiniti nu numai de Mircea, ci side wreci, de bulgari si de turci, i chiar vreme mai indelungatat in masura in care ins nu fora — capabila de a gsi me- eu justificii, inclusiv fa istorie —, ci dreptul se cade sa hhotirasci, atunci trecutul trebuie si se estompeze in fata rea- litatilor prezentului gi exprimarit libere a optiunilor, Drep- ‘urile romanesti in Transilvania nu sunt susfinute decat aparent de daci sau de dacoromani. Fle sunt insi sustinute efectiv prin faptul ci majoritatea substantial a populatid este r0- ‘maneasca si, oricand ar fi eazul, cei mai multi locuitori ai provinciei sir afirma cu hotirire apartenenta la Romania, acd s-ar fi petrecut in Transilvania o inversare a raportu= Jui numeric dintre etnii— fenomen inregistrat in diverse parti ale lumii —,atunei Iucrurile nu ar mai fi stat aga, Cine ar pu> tea pretinde si revenim la frontierele sila proportile etnice dde acum mai multe sute de ani? Cazul Kosovo este instruc- tiv: aici afirmarea vechimii si continuitai sirbest se loveste astizi de argumentul mult mai convingator al unet majoritti albaneze zdrobitoare. Din acest punct de vedere, chestiunea “Transilvaniei este transata, Exercitile mitologice maghiare sau romdnesti nu schimba nimic: Transilvania este incon- testabil romaneasc’, dupa cum incontestabil treste aici 0 rminoritate maghiara clea se cade si i se recunoasca drep- turile specifice. Nici continuitatea, nici imigrationisrmul nu ppot modifica o fot din datele probleme! ‘Combatind imigrationismul maghia,istorici romani s-au sat pring intr-o curs, cu deosebire in epoca lui Ceausescu, atunei ednd insistenta asupra vechimii gi continuitatit nea- rmului a devenit cuvant de ordine. Dreptul istorie a fost adus jn prim-plan si, cum nimie nu este sigur si univoe in dreptul istoric — si cu atat mai putin in chestiunea atat de eompli- Continuitatea 213 cata a origin romnilor —, un argument labil sé controversat 8 ajuns si eclipseze realitatea de netagaduit: aceea a carac- tenului predominant rominese al Transilvanici,indiferent de cces-a intimplat acum o mie sau doud mii de ani. Un argu- ‘ment fragil a trecut inaintea unei argumentatii inatacabile, Recursul la istorie poate avea efect de bumerang. Toemai am admirat hartaromaineaseé a eultuii Dridu, dar gi cea bul- pireasca rica si arate la fel. Ce facem atunc: includem Ro- ‘mania in Bulgaria sau Bulgaria in Roménia? ‘Nu se pune problema renuntirii Ia miturile fondatoare, dar problema dedramatizari si depolitizari lor tebuie pus, Chestiunea este valabila nu numai pentru romani, i nei in primul rind pentru romani, cin mod egal pentratoata lumea, cel putin in spatiul Europei Centrale, dat fiind e& Occidentul, invatnd ceva din istoria recent, si-a atenuat considerabil discursul conflictual privitor la origini. Europa se eonstru- ieste pe buza ralitajlor actuale, inclusiv a actualei hati poli- tice si etnografive. Implicarea trecutului in prezent (de fapt, proiectarea prezentului asupra trecutului) poate genera con- flict inextrieabile. Este frese ca fiecare natiune si-gi respecte sisi-piiubeased istoria, dar este o iluzie (care poate deveni Periculoasa) ci istoria ar i jaonat deja drunaul pe care-l aver in continuare de parcurs. Responsabilitateazilei de azi este ‘a noastra, nua stramosilor,vitorul nu se construieste privind spre treeut.