Professional Documents
Culture Documents
4. Materialul grafic
Transportoarele cu raclete sunt instalatii de transport continuu, cu unul sau doua organe
flexibile de tractiune (cablu sau lant) pe care sunt fixate la intervale egale niste organe de lucru
numite raclete.
Transportoarele cu raclete sunt formate din unul sau doua organe flexibile de tractiune
(lanturi sau cabluri - 1) pe care se fixeaza, la intervale egale, niste organe de lucru numite raclete
- 2, ce au forma corespunzatoare sectiunii transversale a jgheabului - 3 sau a tubului prin care
este transportat materialul.
Alimentarea cu material se face prin zona de alimentare - 4 dupa ce transportorul a fost pus in
functiune. Rotile de lant -6 sunt actionate de un motor electric prin intermediul unei transmisii.
Materialul aflat pe jgheab este deplasat cu ajutorul racletelor si evacuat pe fereastra de evacuare -
5. Intinderea organului de tractiune se realizeaza cu ajutorul rotii de lant, care are prevazut un
sistem ce permite deplasarea rotii in vederea intinderii organului de tractiune.
La transportoarele cu flux discontinuu de material materialul se dispune sub forma unor
gramezi in fata racletelor, iar la cele cu flux continuu de material acesta formeaza o masa
compacta de material cu inaltimea h mai mare decat hraclete dand nastere racletelor innecate.
Deplasarea stratului de material in lungul jgheabului are la baza proprietatea ca rezistenta la
forfecare a materialului de catre raclete este mai mare decat rezistenta datorata frecarii acestuia
de peretii jgheabului. Acest lucru este posibil numai daca viteza racletelor este mai mica de 0,2-
0,3 m/s.
Din punct de vedere functional, la transportoarele cu raclete cu flux discontinuu, vitezele de
lucru sunt de 0,5-2 m/s, iar la cele cu flux continuu, vitezele sunt de 0,1- 0,5m/s.
Din punct de vedere energetic, latransportoarele cu flux discontinuu de material, fortele de
frecare sunt mai mici.
Dupa cinematica organului de tractiune se deosebesc :
- transportoare cu raclete intr-un singur plan orizontal cu circuit inchis, sistem intalnit la
distribuirea hranei pasarilor si la evacuarea gunoiului la adaposturile bovinelor ;
- cu miscarea organului de tractiune in doua planuri orizontale suprapuse, suprafata purtatoare
de sarcina fiind dispusa pe ramura superioara sau pe ramura inferioara ;
- cu miscarea organului de tractiune intr-un plan inclinat.
Dupa modul de folosire, transportoarele cu raclete pot fi mobile sau fixe.
Se folosesc :
Lanturi cu raclete
Eclisele se executa prin stantare din tabla de otel OL 60 sau OLC 45. Bolturile sunt executate
din OL 50 sau OLC 45 cu capetele nituite. Bucsele si rolele se executa din OLC 15, OLC 20 si
se cementeaza. Eclisele si bolturile se calesc astfel ca duritatea lor sa ajunga la 40-50 HRC.
Lanturile cu eclise, bucse si role asigura o forta de tractiune foarte mare in comparatie cu
celelalte tipuri de lanturi. O alta catrgorie de lanturi frecvent utilizate la transportoarele cu raclete
o formeaza lanturile cu carlige executate prin stantare sau prin turnare (tip Ewarth), STAS 2577-
67.
Racletele se executa din otel (tabla sau profile laminate), fonta maleabila, lemn, mase
plastice, panza cauciucata. Sectiunea transversala a racletelor corespunde sectiunii jgheabului
prin care se face transportul materialului si poate fi : dreptunghiulara, trapezoidala, circulara.
Racletele pot fi montate simetric sau asimetric fata de axa longitudinala a lantului, axat sau
dezaxat fata de planul de miscare al lantului.
Pasul racletelor este un multiplu al pasului lantului si se alege din conditia de umplere si de
rezistenta a imbinarii lant-racleta.
Transportorul poate avea un singur lant cu raclete sau mai multe lanturi. In acest din urma
caz, racletele se fixeaza la zalele a doua lanturi vecine.
Rotile de lant
Rotile de antrenare si intindere precum si rotile de ghidare se executa din fonta cenusie Fc 20
si FC 30. Suprafata de lucru a dintilor trebuie sa aiba o duritate HB > 360 ceea ce se obtine
printr-un tratament termic de calire si revenire. Pentru transportoarele cu raclete se folosesc roti
turnate cu dintii neprelucrati si mai rar cu dinti prelucrati prin frezare.
Tabel 3 : Principalii parametri constructivi ai rotilor pentru lanturile transportoarelor
Transportorul este format din unul sau mai multe lanturi care constituie organul de tractiune
pe care se fixeaza la o anumita distanta niste palete sau corniere (raclete) care au forma
corespunzatoare sectiunii transversale a jgheabului prin care lantul cu raclete transporta
materialele.
Este destinat pentru transportul carbunelui din abatajele frontale scurte, preabataje si galerii.
Tabel 4
Caracteristici tehnice
- debit maxim fara paravane t/h 40 - 65
- viteza lantului m/s 0,5
- numarul lanturilor buc 2
- tipul lantului - 14 x 50
- puterea instalata kW 15
- lungimea maxima de transport m 60
- masa neta informativa kg 6560
Este destinat pentru transportul carbunelui din abataje frontale scurte si lungi, preabataje si
galerii.
Tabel 5
Caracteristici tehnice
- debit maxim fara paravane t/h 150
- viteza lantului m/s 0,8
- numarul lanturilor buc 2
- tipul lantului - 18 x 64
- puterea instalata kW 1 x 22; 2 x 22
- lungimea maxima de transport m 60; 120
- masa neta kg **
** Masa neta a transportorului este in functie de varianta constructiva solicitata de beneficiar
1.3.4 Transportorul cu raclete de la Wuxi XinXin Machinery
Tabel 6
Material
Type Specific Transport Negative Dust particle Length Trough Motor
ation ation pressure( proportion(t/ size (m) width power
capacity( Pa) m3) (mm) (mm) (kw)
m3/h)
XYD160 1~3 7800 0.6~1.4 12 6~60 160 1.5~4
XYD200 2.5~5 7800 0.6~1.4 12 6~60 200 1.5~5
Horizontal XYD250 4~8 7800 0.6~1.4 12 6~60 250 1.5~7.5
inclinatio XYD310 8~12 7800 0.6~1.4 12 6~60 310 2.2~11
n type XYD430 10~14 7800 0.6~1.4 12 6~60 430 2.2~11
XYD450 12~18 7800 0.6~1.4 12 6~60 450 3~15
XHS200 2.5~5 14000 1.1~4 12 6~60 200 1.5~7.5
XHS250 4~8 14000 1.1~4 12 6~60 250 1.5~7.5
Eclisele se executa prin stantare din tabla de otel OL 60 sau OLC 45. Bolturile sunt executate
din OL 50 sau OLC 45 cu capetele nituite. Bucsele si rolele se executa din OLC 15, OLC 20 si
se cementeaza. Eclisele si bolturile se calesc astfel ca duritatea lor sa ajunga la 40-50 HRC.
Lanturile cu eclise, bucse si role asigura o forta de tractiune foarte mare in comparatie cu
celelalte tipuri de lanturi. O alta catrgorie de lanturi frecvent utilizate la transportoarele cu raclete
o formeaza lanturile cu carlige executate prin stantare sau prin turnare (tip Ewarth), STAS 2577-
67.
Aceste lanturi sunt utilizate pentru transport in industria de prelucrare a lemnului. Sunt
fabricate conform normei interne de ntreprindere numai in categoria de rezistenta U1.
Racletele se confectioneaza din : otel, fonta, lemn, mase plastice, panza cauciucata si au
sectiunea corespunzatoare jgheabului sau tubului prin care se transporta materialul. Racletele pot
fi dintr-o bucata cu eclisa sau fixate pe acestea.
In cazul materialelor care curg usor, in timpul transportului, in fata fiecarei raclete se
acumuleaza o cantitate de material a carei suprafata face cu fundul jgheabului unghiul (unghiul
de taluz natural in miscare) daca jgheabul are ( + ) daca transportorul este inclinat cu unghiul
.
1
k1 Q 2
B [m] ;
k u c0 v
B
k1 , unde:
h
Tabel 7 :
v, m/s 0,5 1 1,5 2
c0 0,97 0,92 0,85 0,75
Inaltimea racletelor:
B B
h k1 ,unde h inaltimea stratului de material;
k1 h2
k1=2-4. Alegem k1=3 si vom obtine:
k1=B/h=3 ;
ku=0,7 ;
c0=0,97 pentru v=0,5 [m/s] (conform tabelului 7 )
orz=650-750 (kg/m3) (conform anexa 4).
Alegem orz=700 [kg/m3];
1
3 1,5 2
4,5
B 0,1376m
0,7 0,97 0,5 700 237,65
Inaltimea racletelor:
B 0,1376
h 0,04586m Alegem h = 0,05 m
k1 3
Pasul racletelor:
pr k 2 h
k 2 (2,5 3) k 2 2,5
In timpul transportului materialelor apar forte rezistente datorita ridicarii materialului, datorita
frecarii materialului transporta si a lantului cu raclete de jgheab, datorita fortelor si momentelor
de frecare ce apar la deplasarea lantului pe ghidaje, datorita rigiditatii lantului la trecerea peste
rotile de lant.
F2 1 1 sin r cos g L (N);
'
unde :
1 , 1 -masa pe metru liniar a materialului,respectiv a lantului cu raclete, (kg/m) ;
L lungimea transportorului, (m) ;
Q 1.5
1 3 masa pe metru liniar a materialului, (kg/m) ;
v 0,5
1 ' k 1 masa liniara a lantului cu raclete, (kg/m);
k2 (0,5 6) pentru transportoare cu un lant ;
k 2 (0,6 9) pentru transportoare cu doua lanturi ;
Alegem k = 0,7 deoarece transportorul va avea doua lanturi.
F3 1 r sin cos g L 2,1 2,25 sin 450 cos 450 9,81 3 54,626 55 N
'
5.Forta de tractiune :
Ft c ( F1 F2 F3 ) unde:
c coeficient care tine seama de frecarea din lagare si de rigiditatea lantului la trecerea peste
rotile motoare si ghidaje
c c1m c2n ;
c1=1,03 1,1 pentru role cu unghi de infasurare > , n fiind numarul acestor role ;
c2=1,031,05pentru role cu unghi de infasurare /2,n fiind numarul acestor role.
Alegem:
c1 = 1,1 ; m=2;
c2 = 1,04 ; n = 3 ; (roti dintate cilindrice)
c c1 c2n 1,12 1,043 1,36
m
P 10 3 Ft v c0' (kw);
c0 = 1,2 1,3, coefficient ce tine seama de rigiditatea lantului la trecerea peste rotile motoare ;
Alegem c0 = 1,25
P 10 3 545,5096 0,5 1.25 0,341 (kw);
P
Pm 1.25 ; unde:
tr
tr randamentul transmisiei;
tr = 0,9;
0,341
In acest caz vom avea: Pm 1.25 0,4736 (kw);
0,9
1. Fa = Fdescarcare (N);
3. Fc = Fd + Fb ; Fd = 0 Fc = Fb = 3055 N ;
Fr = k * Fmax;
l l 2 2 g
f max fa ;
8 Fmin
l2 = L / 2 s-a considerat ca sustinerea lantului se face pe o singura roata de lant ;
3
3 ( ) 2 9.81
f max 2 0.00276 m ;
8 3000
f max f m;
8 Fmin
a
1.6
De min Dd p (1 ) d1 = 152,644 + 15,875 (1-1,6/30) 10,16 =157,512 mm;
z
Diametrul de divizare:
p 15,875 15,875
Dd 152,644 mm;
180 180 0,104
sin sin
z 30
dc = d1 = 10,16 mm;
R4 ef = 0,4 mm ;
180 180
D5 p ctg 1.05 b1 max 2 R4 ef 1 15,875 ctg 1.05 15,09 2 0.4 1
z 30
D5 = 1260,891 mm ;
Arborii sunt solicitati la torsiune (prin intermediul lor se transmit momente de torsiune de la o
roata la alta, sau de la o roata la o semicupla de cuplaj) si incovoiere, ca urmare a fortelor
introduse de angrenaje si de transmisiile prin element intermediar.
Materialele recomandate in constructia arborilor sunt: otelurile carbon de uz general OL 42,
OL 50, OL 60 STAS 500/2-80, oteluri carbon de calitate OLC 25, OLC 35, OLC 45 STAS 880-
80, oteluri aliate pentru piese tratate termic sau termochimic 13 CrNi 30, 15 Cr 08, 18 Mo Cr 10
STAS 791-88. De obicei, in cazul pinioanelor arborii se confectioneaza din acelasi material cu
acestea, pinionul fiind dintr-o bucata cu arborele. Itr-o astfel de situatie, materialul arborelui este
impus implicit de cel folosit pentru angrenaj.
n = 2*; in care
= v/r ;
v = viteza lant = 0,5 m/s);
r = raza la roata de lant;
r = Dd/2 = 152,644/2 = 76,322 mm ;
v 0,5
n 2 2 41,16rot / min ;
r 76,322 10 3
30 15,875
M t 10 6 368306,8 N*mm ;
41,16
1
16 368306,8 3
d =50,01 mm ;
15
Capetele de arbori ce fac legatura intre diferitele parti ale transmisiei mecanice sau intre
transmisie si motorul de actionare, respectiv masina de lucru, sunt standardizate, conform STAS
8724/3-74.
Alegerea lor se va face in functie de momentul de torsiune de calcul, capabil sa-l transmita
arborele. Odata ales diametrul capatului de arbore, se stabilesc tolerantele, clasa de precizie a
diametrului acestuia, precum si lungimea capatului de arbore. In ceea ce priveste lungimea
capatului de arbore, aceasta poate fi aleasa serie scurta (recomandata din considerent de
economie de material) sau serie lunga.
Deoarece d = 50,01 (mm), dca = 60 (mm) si l = 140 (mm) serie lunga, unde
l-lungimea capatului de arbore.
Diametrul fusului:
dfus = 5 +60 = 65 mm
Alegem rulmenti radiali cu bile numarul 6012 din STAS 3041-68.
D = 95 mm ;
B = 18 mm ;
r = 2 mm ;
Dimensiunile de montaj:
d1 min = 67 mm ;
D1 max = 88 mm ;
r1 max = 1 mm ;
Pana 1:
Dimensiunile penei: Dimensiuni canal de pana:
b = 18 (mm) t1 = 7 (mm)
h = 11 (mm) t2 = 4,4 (mm)
l = 50 (mm) r2 = 0,40 (mm)
c = 0,60 (mm)
Pana 2:
Dimensiunile penei: Dimensiuni canal de pana:
b = 20 (mm) t1 = 7,4 (mm)
h = 12 (mm) t2 = 4,9 (mm)
l = 56 (mm) r2 = 0,60 (mm)
c = 0,80 (mm)
Odata alese penele paralele in functie de diametrul arborelui d0 si de inaltimea butucului LB,
respectiv lungimea capatului de arbore lC, se face verificarea acestora. Verificarea penelor
paralele consta in determinarea tensiunilor efective de strivire pm si de forfecare f si compararea
acestora cu eforturile admisibile: pam, af.
4 Mt KA
pm pam = 100120 (MPa)
h lc d 0
2 Mt KA
f af = 6080 (MPa),
b l d0
in care:
Mt = momentul de torsiune nominal transmis de arborele respectiv;
KA = factorul de utilizare;
h, b = dimensiunile sectiunii penei paralele (STAS 1004-82);
lc = lungimea de contact a penei cu butucul; depinde de forma penei.
lc = l b/2, pentru pene paralele forma A (cu capete rotunjite)
I. Pana 1:
4 M t K A 4 368306,8 1
pm = =57,23 (MPa) pam
h lc d 0 11 39 60
lc = l-h
2 M t K A 2 368306,8 1
f = = 13,64 [MPa] af = 60...80 (MPa)
b l d0 50 60 18
II.Pana 2:
4 M t K A 4 368306,8 1
pm = = 46,51 (MPa) pam
h lc d 0 12 44 60
2 M t K A 2 368306,8 1
f = = 10,96 [MPa] af = 60...80 (MPa)
b l d0 20 56 60