Daniela Antonescu DEZVOLTAREA REGIONALA IN ROMANIA ~ Concept, mecanisme, institutii - EDITURA OSCAR PRINT Bucuresti, 2003,r.181/1998 (Legea dezvoitari regionale in Roménia), procesul dezvoltir fegionale continua. Noile regiuni se numesc regiuni de dezvoltare sau regiuni statistice, sunt infinjate prin asocierea voluntara 2 judetelor, municipilior si oraselor $i corespund unitalilor slatstice NUTS MM (Nomencletorul Unilajion Terltottale Statistice) din Uniunea Europeans, Dezvotterea regional s-a impus ca un nou vector al poliliclor ecenomice sl In Romania utimului deceniu, dovedindu-se, din ce in ce mai manifest, un instrument eficace de ,control’, pravenice gi combatere a decalajelor care steu In calea integra si dezvoltéri economiai roménest, 8.2, Regiuni si zone de dezvoltare in Roménia Delimitarea regiunifor se poate realize in functie de mai multe criteri, iar alegsrea unuis sau lluia dintre ele depinde in mare masurd de obiectivele urmarite: |Lcriteriut economic — acest criteriu oferé posibiltatea decidentilor de a alla intormatii legate de gradui general de dezvoltare a regiunii respective; 2.criteriul social ~ atunci cand se ate in vedere sustineree anumitor ‘categorii sociales S.criterlul demogratic (de exempiu, zonele depopulate sau cu natelitate seazutd elc.); 4.criteriul geogratic; S.criteriul functional. De asemenea, existé o anumit etasticitate Th alegerea ctiterilor in functie de speciticu! regional, miniizarea efortutlor gi maximizarea efectelor scontete, timpul de referin{a etc. Alte ctHedi la care Se poate apela sunt urmétoarele: existenta unui echilru economic minimal, a unitai de limbal, @ culturi comune, a aceleiagi mostenitistorice etc. ‘Subdivizarea unei {Sri in regiuni si zone de dezvokare se reaiizeazB in ‘Scopul inéépluiri unei guvernéri demooratice $i eficiente in legaturd cu aspecte ale Niet nationale care pot fi descentralizate in mod substantial, Aceasta subdivizare [Rule realizatd ca un proces legal, prin care se conferd puteri si responsabiltal jucidice autoritatilor regionale. Structurarea administrativa (de cele mal mutte ori multiplicarea numézului Ge unitali administrative existente) se produce in condifile in care structuta {eritoriala existenta nu mai corespunde unor necesitai actuale da dezvoliare, dar § Pentru alinierea la structure comunitare, Tn Romania, definirea regiunilor. de dezvoltare sa realizat pe baza Stteriulul integral functionale potentiate, infinfandu-se opt regiuni de dazvoltare in {ul unor centre potarizatoare (!agi, Timigoara, Craiova etc.). Complementar, sa finut seama si de alte criterii, cum sunt: eriteriul somplementaritétii resursoior, al Acivtatilor economice, socials, al legéturllor funclionale eic, De asemence, 0 pellume nu poate fi definté daci nu sunt luate in considerare orilerile elcientet Sconomice, ate cooziunli sociale $# ale crizontului de timp Céiteri noi pot fi stablite pentru a face ca dezvoltarea regionalé sési ating’ rapid si eficient cbisctivul de baza, acela al anuléri disparitatilor, Dar aceste 124cispartafi economico-sociale existé atét intre anumite zone, chiar Invecinate, cl si Intre judele, orage. Tn Romania, structura administrativa format® din judele inteun numar relativ mare (42 de judole, inclusiv Bucurestiul, cu statut special, in calitate de Capitals) prezenta mai multe dezavantaje: divizarea posibilelor resurse disponible fr foarte multe direc (arii-int) de dezvoltace, asociaté cu lips unei economii de scala, determina utiizarea ineficient& 2 resurselor. In conditile in care unitatea de avi’ poltiel regionale @ Uniunli Europene este uritatea edministrativ-tartoralé tip NUTS II (reghine cu aproximativ 2.000.000 de locuitor), Romania trebula $8 se adapteze acestor noi condi, creandu-si unitati administratv teritoiate simiiare ou cele ale Uniuri in Romania, siructura administrativ-teritorialé avea '2 baz& doud paliere teritorial-administrative: «+ pallerul Judetean — consfitut din 42 de judete (inousiv eapiiala ‘Sri, Bucuresti), corespunde nivelutui statistic regional al UE ~ NUTS lk + palierul local ~ aleaituit cin 263 orage (din care 84 de municipl) $i 2688 de comune, niveluri administrative ce corespund nivelufui statistic NUTS IV. ‘Ca urmare a lipsel structurilor de nivel NUTS Il gi e nevoli de atragete & nor fondu de pre-aderare, tn Romania au fost create structur! teritriae. Sorespunzétoare slructurior din Uniunea Europeans — regiunile de dezvolare (abelul 8.1) ° Formarea regiunttor de dezvoltare in i ‘United torltorialadministretive. egiunl Tadee Orage si comune Roghuni de = grupara odalalor ~ groparen orageir gi dezvokare Invecinate ce pot fIntegrate | comanetor cu probleme funcional, sinare de cezvalite “i Figartaaiisice —| Reprocinté region de dexvolre ullzate party coleciie® i analiza dates leloriae statstos. : GH OTHOTERSTE | Rapredis gph co clo, owaye eas comune: EE doxveliare cet iegunte’ do cozvolare, cu prodleme speciale, £2 dlegvetare: arth decin indus, a mire, a. ridieat de poluare, Cele 8 agregate teritoriale nominalizate ca regiuni de conform Lagi ds dezvoltare roctonala nr. 181/1998, sunt urétoeret s Regiunea 1 — NORD-EST (iudejele Bacau, Sotesan, ‘Suceava si Vaslui) a + Regiunea 2 - SUD-EST (judetele Gralla, Tuloea, Viancea) . vimegtunoa 3 — SUD Gudefele Arges, Calsrash. DAMP lalomita, Prahova si Teleorman) sick \ noqunea 4—SUD-VEST (Dol, Gori, Mehesin OR, VEE « Regiunea 5 — VEST (Arad, Carag-Severin, Hunedcat 6 9 { Rogiunea 6 — NORD-VEST (Bihor, Bistile-Nastee, ‘Sale, Satu-Mare); 122¢ Resiunea 7 - CENTAU (Alba, Sibiu, Brasov, Covasna, Harghita, Mures) + Regiunea 8 ~ BUCURESTI (Municipiul Bucuresti gi judetul lov), Diversitatea problemetor regionale implica o diversitate corespunzétoare a unitatior administrati-tertcriaie asupra cérora, prin poltica “regional, se @etoneasd direct cu ejutorul unor instrumente ‘sconomico-financiare specifics (Subventi, sculr de tax, elle facia etc.). Astel, mai pot fl ientificate ie eadsal Lunel regiuni, grupéri de judete cu probleme comune de dezvollare: & 5 Seep formate cin jude in cadrul aceteiasi regiuni, caractorizate prin probleme deosebite cu caracter general sau specifics % | gtupari de orege seu comune invecinate cu probleme speciice in Gacirul aceluias! jude| sau din judefe invecinate (exemplu: ari in declin industria arti cu gomej ridicat sau aleclate de peluare), 2 eGtupa de orage sau comune cu probleme similare complexe cin ‘adrul acelelas! regiuni sav din judele invecinate, Atingerea obiectivului principal al politic regionale - reducerea Cisparitatilor economico-sociale — presupune existenta regiuniior do dezvottare, dat $1 existenta unor ari priortare, Aceste arit priortare (sau zone) olera posites {actorflor de decizie (guvernut, auloritatie locale) de a propune programe speciice de Gezvoltare in domenite sensibie din regiune: industie, agriculturs, ‘soma, modi Tnconjurator (Harta 3). Un sector cu probleme deosebite, aldturi de multe alle sectoare, este Seclorul industrial, care, prin impactul pe care ft are asupra nivelului general de Gezvoltare al regiunit si asupra imagini sale Tn exterior determina stoparce evolufiei dezvoltariiregkinior. Ca Tnceputul anuiui 2001, prin Hotérare de Guvem*®, au fost stabilite 11 Zone briortare de resiructurare indusWialé care au potential de crostere Economica. in aceste zone prioritere var fi impiementate programe ale Usiunit Guropene, finanfate prin fondurl PHARE, astiel incdt impactil in ceca ce privagle dezvoltarea 88 fie maxim (Harta 4), Zonele de restructurare industrial cu potential de creglere economia Feprezinté concentrari geogrefice de localtéti cu Tntreprinderi affate Tn difgullate, cu nivel ridicat al somejulul, probleme de poluare a mediulul si cere au totodatd potential de crestere economics. Aceste zone delin concentrar! urbane bine Celimitate, care au probleme grave de restructurare industriald $i concentra masive de for{a de munca disponibiizata (probleme rezuliate din ‘concentiarce ‘Rasivé a aclividior indystale gia fortel de munca tn madi Intreprinderi- cu peste 1000 de angajat). Alte critesi de delimitare a acestor zone de dezvollare sunts * existenta unor grave probleme de peluare; + Gdstenia unor aresie cu earacter monoindustral, ipsite in prezent de Posibiliaiea de asi civersiica activitatee, asttel inedt 84 fac past spre oprirea ‘eclinulul econo * 20nd selectala sq beneficleze de intrastructura de transport (ruter $i foroviar) si sa fie traversatd de culoare de transport european sau sa se alld ‘1 proximitatoa acestora; —____ "HG er t98t0001* localitatile urbane componente ale zonel 8 fie traditional legate prin ‘elaji_ de cooperate, fie ca urmate a acoloragi tipuri de activitati pe care le realizeaza, fle ca urmare a complementaritafi actvitgti lor, * zona 88 aida condi de comunicare la stendarde europene, absoiut obligato‘ péntru atragerea investitoritor romani sau strdinl; majoritatea localitatifor componente si dispund de retzle cigitale de telefonie: * zona s& aib& resurse care sé poatd sustine realizarea priortdtiior nralionate de dezvoltare regional identifcate in Planul Nelfonal de Dezvottare; * colootivtsitie tocale sai fie ramarcate prin dinamism si preocupare pentru deavoltares proprillor localiti si imbunatalirea calitafi vial, prin impiomentaroa cu succes a unor programe seu proiecte de dezvoltare. Zone de restructurare industrial cu potenlial de ctostore economic definite pe baza eriterilor de mai sus, sunt prézeniale, cu unele caracterist tabelul urmator (tabelul 8.2). Tabelul 3.2 Zone de restructurare industrial eu potential de crestore econiomied, 2000 Zona ‘Denumire zona Regiunea | Wr. | Procentdin | Nr. locuitor | populatia | local i Roméniel_| itsti Zona induslialé a Molovel WE a108 2H 12 de Nord-Est 1] Zona de industrie commplexa_|~— NE | $06,98 ay w Motdovei Cential-Vestioe TT} Zona industriata a SE | TE at v Subcarpatilor de Cucburd E W_| Zona indusiriaia side serio) SE] e728 30 5 ‘2 Dunarii de Jos V___[ Zona industraia a S| 08a7 Be a ‘Sudcarpatio: Munteniat Wi | Zona industri a Oteniar Sv_| saa6a BA 70 Centralo Vil | Zona industrale a podigutar SV | Saar 4 7 Meheding Vil Zona industiala a Banatulai Vv | sare 2B 2 de Sud sia Bazinutul Patrogani 1k | Zona industiel-extracive a | Cont gi") S585 16 7 | Munifor Apusen! NV X”_| Zona de indusitie earacivea | N-V | a87,05 Be 6 Maramuresuiui si de industria predominant ugosré a “Transitvaniei da Nord % [Zona de industsie complexd & | Centra | T7387 oF a Transivanisi Centrale. Total STE a7 a7 5 ‘Sureai Dale de fa Dirdotia Gerierala pentzu Dezvolare Regional — Ministeral Dezvoliani S| Prognazsi, 2001 124a ss energaeaay opti Pentru realizarea oblectivelor de dezvoltare regionala in aceste zone, se actioneaza atét prin forte.propii locale (programe gi strategli de vezvolare regional), cat $1 In acorc cu politica europeana de coeziune economic $i social Politica zonelor co restructurare incustialé cu potentfal de cresiere economk componenta a politic de dezvoltare regionala a Romanisi ~ lansata in an 2001, presupune elaborarea si derularea de programe de dezvoltare penttu anumis domenii de activitate giisau comunitali iocale gf regionale, in vederea realizar une! Gresteri economice industiale durabile. Aléturl de obiectivele principale ale polticli regionale de dezvoltare, aceste zone priortare au si aite obleciive spectice problemelor ce le caracterizeaza gi care presupun concentrari sporite de atentio st fonduri, De asemenea, in cadrul regiunilor de dezvoltare au fost Wenticate si alte Zone cu probleme sconomice si sociale specifics. Aceste zone sunt grupate dupa cum urmeazéi: + 20ne tracitfonel subdezvottate + Zone care tree printrun dectin industrial sever + Zon cu 0 structuré economic’ tragit. Zonele traditional subdezvoltate (Harta 5) sunt ceracterizale prinir-o Combinalie ge rete inalte ale somajului structural si ponder’ mati cle ferlel de munca ocupate in agricultura, Acesti doi faclori sunt Gorafali in mod semnificativ ou indlestori domogratici negativi (0 ret a mortalfti infantile mai ridioata decal media najionala si o tendin{S @ migraii populatiei spre alte regiuni, in edutare do ‘ocurl de munca}. Subdezvoltarea acestor zone este evidenfiaté si de indicator Brivind infrastructura de bazd (de exomplu, densitatea céilor ferate) sf nivelul invosttilor directe pe locuitor (indicator care’ aproximeazé impactul ‘or(alor pistet asupra eccnomist locale). Acesti indicator’ se situeazd mult sub nivelu mesiei nationale, Zonele traciional subdezvoltate se gasese in special In urmétoarete {egluni de dezvoligre: Nord -Est (jud. Botosani gi Vashi), Sud Gud, Giurgiu gi jeBoman), Sud-Vest Jud. Doll si OM), Nord-Vest (ud. Maramures $i Bisttla = Nasaud). Zonele in declin industrial (Harta 6) sunt acele zone in care, in perioada 1992-1998, procesul de iranzite a dus la pierderea unui numéir deosebit de mare de lecurl de munca, tn special in industrile prelucrstoare si rainier®. Perspectivele Ge Gezvollare acesicr zone difera substantial de cele din zonele traditional Subdezvoltate, deoarece aivelul infrastructuril este relatv selisiaedtor, lar ecanismele economiei de piat eu inesput sA funolioneze, Tolusi, in multe cezurl, impactul sesinuclurdrii industiale asupra oielei forlei de munca ‘a fost ata: Se,Putemie, tnedit existé riscul apart tensiunilor sociale severe si a migcérior Zone in declin indusiial se gésese in special tn urmatearele regiunt de Aezvoltare: Nord-Est Gusetele Botogani si Suceava), Suc-Est (iudelele Beale, Euzau), Sud (udelele Giurgis, Dambovita, Teleormen, Calérasi)’ Sue-Vest (adetcle Gor, Do}, Ot), Vest (udetul Hunedodcal, Nord-Vest (udelele Maramures $i Clu), Centru Gudeful Brasov). 125_ saeitteremnenenrnnsrinnse structural sunt zonele In care forla de muno’ este preponderent ocupata in industria grea, generatoare de pierderi In economie {metalurgica, miniera $i chimica); de asemenea, cea mai mare parte a populatiel ‘ocupate incé in industrie este depencenta de un singut sector industrial si, de regula, ce o singuré mare intreprindere. Acesti doi factori se coreleaz puternic cu un numéir mai mic de IMIM-ur industriale decat madia national, Zonele fragile structural sunt zonele care in petioada ummAtoare, pe masura accelerarli procesului de restructurare industrialé gi a retrageri subventilor de stat, devin zone in declin industrial si in care problemole existente se vor nrautBli si mai mull decat in prezent. Ele au mute trésaturl comune ou zonele atlate in declin industrial, inclusiv potential de recresate economic’ pe termen sscuri, dar prezinté gi riscul unor tensiuni sociale majors In anil urm&tor ‘Asifel de zone se gasese in special in urmatoarele regtuni de dezvoltare: Nord-Est (jud. Neamt), Sud-Est (udejele Galat! si Brdila), Sud (udelele Prahova, Galaragi, Teloorman, Dambovita), Sud-Vest (udefu! Gor), Vest Gudeful Hunedoara), Nord- Vest (ude{ul Satu -Mare ). Fiecare din cele trei tipuri de zone cu probleme economice gi sociale se intdinesc in aproape toate regiunile de dezvoltare O alla categoria de zone care necesita o atentie deosebit’, ata in oeea ce priveste politica gi masurile de politic’, ct gi refertor la resurscle alocate, este categoria zeneler defavorizate. In sensul prevederiior Legll nr. 20/1999, zonele defavorizate reprezintd arli geogratice strict delimitate teritorial, care Indeplinesc col putin una din urmBtoarele condi: + existenta unor structuri productive monoladustriale care, in activitatea zonei, mobiizeaza mat mult de 50% din populate salariats, + oxistenfa unor zone miniere unde personalul a fost disporibilizat in proporiie de peste 25%, prin conosdieri colective: + prezenta concadierilor colective in urma lichidérll, restructurérit_gi privatizarii unor agenti economici, care au afectat mai mult de 25% din numarul angajaiilor cu domiciliul in zona respecth ‘tata somajului depageste cu 30% media le nivel national; + existenta zoneor izolete, tipsite de miloace de comunicali infrastructurd slab dezvoltata. Categoriilor de investitori din zonele defavorizate te sunt acordate anumite faciiitayi, Societ8tie comerciale ou capital majoritar privet, persoane juidice romane, precum gi intreprinzatori parliculari sau asocialile familale (autorizate conform Decretuluilege nr. 54/1890 privind organizarea si desiagurarea unor activitali pe baze liberei initiative), Care igi au sodiul sl isi destasoara activitatea in cadrul zonel defavorizate, beneficiazd pentru investitite nou creaie ce urmatoarele faciltéli: soutirea de la plata taxelor vamale si a TVA pentru masinile, utilgjele, Instalatile, echipamentele, miloacele de transpor, alte bunuri amortzabile care se import8 in vederea investilior In zon8; TVA pentru imaginile, instatatile, ochiparnentele, mijoace de transport, alle bunuti amortizebile produse in tard in vederea efecturi si derularil de Investifi in zona, restituirea taxelor vamale pentru materi prime, piese de schimb s/sau componente importate neoesaro realizatll productiel proprl in zon’, scutirea de le plata impozitului pe 126Profit, pe durata de existent a zonel defavorizate, scutirea de la plata taxelor percepute pentru modificarea destinatiel sau scoaterea din cfreuitul agricol a unor terenuri destinate realizar! invesiliei, acordarea, cu prioritate, a unor subventi cin Foncul special de dezvoltare atlat la dispozitia guvernul Pentru a beneficia de aceste facillafi, investitorul in zonete detavorizats ‘rebuie s& indeplineasca urmatoarels cerinte™: si creeze noi Jocuri de muncd pentru forte de munca neocupets (cel putin dou’), firma irebuie 5 alba sediul §1 85. Isl destagoare ectivilatea in zona cefavorizaté (inclusiv filiatele ou personaiiate jurigica, exctus sucursalcle sau punctele de Iucru), investiia s8 fle now creald {dupa aparitia Legii nr. 20/1998) si s& se realizeze in domeniile de interes cuprinse in Hotararea Guvernului de deciarare a zonel defavorizato, 8.3. Caracteristici socio-economice ale regiuntlor de dezvoltare din Romania La caracterizarea unei regiuni pot fi luate in considerare mai mutte criti in functie de cate aceasta poate fi incadrata intro anumita grup de dezvoliare sau alla. Aceste eriteri pot fi potentilul natural, potentialul demogralic, potential social gi potential economic. a. Potenfialul natural si uman Unele regiuni se suprapun fa mare parte provincillor istorice (regiunea Nord-Esi, Vest, Centr), alle sunt inzesirale cu importante resurse naturale: regiunile din cenivul si vestul ri, in evolufa lor, au avut parte de influente ale culturi gi civiizate’ occidentale Fara intca prea mul in analiza potenfiatului natural, putem spune 8, din ppunet de vedere al suprafetei, cea mal inns regiune din Romania este regiunea. Notd-Est (15.5% din supretela Romaniel), urmai8i da regiunea Sud-Est (15%), Feglunea Sud (14,5%), regiunea Centru (14,3%), iar cea mal putin Intins& regiune este regiunea Bucuresti-lifov (0,8%)". Din punciui de vedere at potenfialului uman, regiunea cu cel mai mare num al populaliel este regiunea Norc-Est (3,8 milicane de locuitor), urmala de regiunlle Sud (8,4 miicane locuitori) gi Sud-Est (2,9 milfcane de loculter: pe ultimul toc se alld regiunea Vest (2,04 milioane de lecuitor) (tabelul &.3). ‘Dag n viguare Tne din 1989, elocicle fiscal reduve stu L4cut ste mal als fa prime 3 lui ake ulin cus. espe au et, a fo gi maria] Iocufler de munos noaneealo. Camploara erase ‘Sophemice regionale esio de deparia regunea Nomis! Axi, iwestile elecve cu expiodal In put resin ol eral oxen, ce ia 221487,3 miloane li (decemble 1909) fs 746415,5 main (el O eestor de peste 400 arde il (60% in ivesifile cn zanela dafavosza ), Tots ee iningarea a 4542 hol eu ‘de muncd in perbada arin au fst etberato 184 nol cecticata de investor, covimnand ie ecest celal aleetitatearegiuni, Local 2 este ceupat de cegiunes Nove-Vest gi Vest 2 clrorIvestti eu 0 pondsre Co 26% cin toll coer etoctuae In zeal Gelavorzale. Rorsna 2000 - Profteregionale nstiviu! Najenal de Siatisies, Bucuregt 2002, pag. 10 127