. 3 & 3 8 ‘4 ~ €5pn$ bury GEORGE ERDELI LILIANA DUMITRACHE GEOGRAFIA POPULATIEI MONDIALE Editia a IV-a, revazuti si actualizati DS st ang 29 [ere Goo te teh ¢ EDITURA UNIVERSIVARA Hucurese 2009 Se» GEOGRAFIA POPULATIET MONDIAL SEGARA POPULATIET MONDIAL’ ‘ tertiar nu reprezenta la sfarsitul secotului al XVIl-lea decd 5-8% dt: {iei active; importanta acestuia a crescut insd continu, datorita cresteri ~+ populatiei i statele bogate, ajungind s& defind in prezent circa 75% diy ‘otalul aetivilor. Populatia statelor Iumii se regiseste in diverse stadii de evolutie socio conomica, iar disparitijile inregisteate astizi fntee fri tebuie s& fie interpretate ot decataje date de evolutia storied. Diferentiaté in ritmuri gi modalititi, evolugia st produce insa in acelasi sens\¢ 6.3. STRUCTURA POPULATIEI PE MEDI -RURALIURBAN Analiza populatiei tn functie de mediul de rezidenté urban/rural prezinta c important deosebita in practica geograficd, la nivel mondial inregistrandu-se ‘numeroase dispatititi sau diferentieri generate in special de nivelul de evolujic a societitilor nmane. Desi pare foarte simpla, distincia dintre popwlapia urband gi populafia rurale impune numeroase probleme datoriti dificultatiler, eare apar in precizarea limitclot ce separa cele dou medii de viaté. Varietatea crterijlorutilizate, precum gi abordarea sau interpretarea diferita a acestora de La tari Ia tard, fac aproape imposibill comparabilitatea internationals. Astfel, pentru acaracteriza unititile urbane, serviciile Statistice folosese, fie crivertul mumeric (um amame numis de Jocuitor in citcumscriptia Ge baz8), fie critertul functional (un anume procent al activilor ocupati in activithti non-agricole) sau criteril administrativ (anumite ,triskturi" considerate urbane de cdtre autoritafile din fara respectiva) sau o combinafie de mai multe criterit. Cel mai freovent criteriu utilizat este numdrul de locuitori, dar, si in acest caz, Compamabilitatca internationala este dificils, datorité variabilititii pragului statistic, considerat fie la un nivel redus (200 focuitori in Suedia, 300 locuitori in Islanda), fic Jaun nivel foarte riicat(5.000-12.000 fn republicile foste sovietice, 10.000 in Spania, 40,000 in Coreea de Sud). Din acest motiv, serviciile statistice din numeroase givi wtilizeazd eriterit complexe, precum densitatea rezidentiala, structura populatiei active, migratia zilaick a forfei de munci sau prezenja anummitor servicii considerate urbane. Rezulta, agadar, ot pentty efectuares unei analize complexe a populate in functie de medial rezidenyal, este necesari raportarea la definitiile najionale. Pentru a zeda totugi diferentele majore care exista la nivel mondial, din acest punct de vedere, vom aprecia ca flind populatie urband, populatia care taieste in Zonele considerate urbane $i populafie rurala, populatia care triste in zonele apreciate a fiind rurate, indiferent de criteriul utilizat, 6.3.1. Populatia urban Evolutia populatiei urbane-nu poate fi delimitatd de evolutis general a oragelor, resterea numérului sau marimii acestora din uem determina i eresterea proportiel populatiei din mediul urban.itd cregterii 15% din socio- STRUCTURA POPULATIEI MONDIALE Cresterea continu a mamérului oragelor si, implicit, a populatiei uraane poartd denumirea de urbanizare. Desi oragul a aparut cu mitenii in urmi, problema urbanizarit este relatiy reventa in istoria omenirii: daca in 1900, doar 10% din populatia lumii {ria in mediul urban, acest procent este in jur de 50% la sfirsitul secolului XX ig. 54). (Ch in otal popula Bi Tost mona 8B region’ subdeevoe i negios dervttte Fig. $4. Evolufia populatiei urbane 1950-2025 (Gupa The State ofthe World Population, 1996). Proportia populatiei urbane a crescut in mod deosebit in ultima jumitate de secol in statele subdezvoltate, aceasta crestere fiind mai accentuata decdt in statele dezvoltate. Aceastil accentuare a cresterii oraselor si, implicit, « populatiei urbane, a fost sustinutl de numerosi factor, intre care amintim: a. Cresterea productivitijit in agriculturd. Mecanizarea lucririlor gi ‘imbunatatirea tehnologiilor agricole au dus Ia cresterea productivitifit in agriculture, fapt ce a de terminat eliberarea unui procent ridicat al forfei de munca din mediul tural, creand posibilitatea susfinerii de cdtre o populatie agricold tot mai redusi a ‘unui procent tot mai ridicat de populatie non-agrical. .dndusirializarea. Dependenja industriei manufacturiere de sursele de materit prime gi energie a determinat localizarea fabricilor in anumite zone sau ereale, iar ‘multiplicarea seu dezvoltarea ramurilor industriale a dus Ia cregterea necesarului de for(i de mune’, creSind astfe) premisele aparitiei aglomeratiilor umane. ¢. Potentialud piefei. Dezvoharea industriei usoare a evidentiat tot mai smlt necesitatea existentei unci piefe de desfacere a produselor. Orayele, mari consumatoar® de bunuri de consum, au atras si aparitia unor noi ramuri industrial, ramuri ce a0 necesitat un surplus de fort de munca._ att 188 GEOGRAFIA POPULATIEI MONDIALE | 4d Multiplicarea serviciitor. Activitaqile ter{iare s-au multiplicat datorith | dezvoltarit comertului, a cresterii nivelului de viafS si, implicit, a nevoii de o mai ‘bund orgenizare economicd si social&. Multe servicii, datorita varietitii lor, tind si fie concentrate fa orage. ©, Dezvoltarea transporturilor. imbunstatirea cailor de comunicatie, in afara faptului cX av incurajat expansiunea oragelor de-a tungul arterelor majore, av facilitat maobilitatea populatiei, dinspre zonele rurale spre cele urbane, £ Atractia socio~cultwrald. Oragele, in special cele mari sau cele cu funotii culturale, atrag 0 populaie numeroasi datorité facilititilor sociale cincma, teatre, galerii, institutii de invaqamant speciatizate. 8, Cresterea nivelului de educafie, Oragele au fost si sunt in general privite ca definatoare de mari oportunititi, unde suecesul poste fi foarte facil. Pe masuri ce opulafia rural devine mai informata supra acestor posibilitij, proportia celorce se indreapta spre orase creste semniticativ. fh. Cresterea naturala. Expansiunea oragelor este datoratd tat imigrafiei (exod rroral), eft gi cresterii naturale (sporului natural). Uneori, rata de crogtete naturala din ‘orage este mai ridicatd decdt in zonele rurale, deoarece cea mai mare parte a snigrantilor sunt de varsté fertla, dar si datoritd trmbundtatiri conditilor de viath gi a cresterii bundstitiifamiliilor. 6.3.1.1, Inegalitati spatiale ale urbaniztvit Pentru a avea 0 imagine clar& asupra inegalitiilor existente Ja nivel mondial sub aspectul urbanizarii, nu este suficientt analiza repartitiei geografice a unitatilor urbane; evaluarea numirului acestora poate consti, desigur, un punct de plecare in aprecierea fenomenului urban fa nivel mondial, dar trebuie remarcat faprul cf, nu exist o corespondenté clard fntre numiirul oragelor i proportia populatiei urbane a unui stat sau o unei regiuni geografice. Exist astfel state cu o proportie ridicatl a Populatiei urbane gi un numar redus de orage, aga cum este, de exemplu, Argentina cu peste 80% populate urbank concentrat’ in circa trei orage mari. Analiza hari reparttiei aglomeratiilor urbane Ia nivel mondial permite totugi evidentierea unei corespondente intre zonele cu mare densitate umani gi cele cu 0 ‘mare densitate a oraselor (Fig. 55). Astfel, cele mai numeroase orage corespund regiunilor de mari concent umane din sud-estul Asiei si Extremului Orient, subcontinentului indian, Europei Centrale gi Occidentale sau Americii de Nord, tntre coasta atlantica si Marile Lacur. Observiim de asemenea cf marile aglomeratii urbane mu mai sunt caracteristice doar sitilor industrializate: in prezent, areale urbane extinse se regisese pe toate continentele, la cele mai diferite latitudini, indiferent de nivelul de dezvoltare economicd. Mai mult, constatim ci o mare parte din oragele multimilionare se gisese instate ale Lumii a Ils, cele mai putin eapabile si rispunda cerinfelor unei popula (locuinje, locuri de mune, echipamente) in continu expansiune, Dispari002) t20rn20) 2p wore aysad 99 soyoteso & yoyesdo08 wYNARdoY ss Sty au facilitat atici (exod. fenaturald din ‘migranfilor or,190 GEOGRAFIA POPULATES MONDIALE existent inte state regiumi geografice sunt insi, cel mai corectreliefate prin analiza ponderii populayei urbane in cadrul populatiei vale a fiecdrei ta ‘Acest raport (Ru Pat )este cunesont in iteratura de specialitte sub diverse demumiri: grad de ‘urbanizare, ‘el de urbanizace, rate urbanizArii, indice de urbenizare te hivel mondial, in perioade 2005-2010, rata urbaniziris este de 30%, tovepistrandu-se ist mas variaticontinentale ia jurul aeestei mei astfel, ponderea populate’ urbane este de 8196 in America de Sud 79% in America ‘de Nord, 71% in Europa 83% in Austalia si mai redusi jn Asia 42% si Africa 38% (Fig 56). *Aceleas!diferenier se insegistezzi la nivel de tri: statele dezvalae prezintd ‘valor’ eu melt deasupra mediet mondiale: 97% in Bele, 86% in Japonia, 8476 in Micrel, 19% $:U.A, 77% in Fronia si Span. Existé gt valori cu sult mai ridicae, ear sea se efor’ fe tesitoii ici, precum: Malta, Singapore, Macao si Hong Kons ‘nde un singur oras concentreaz cea mai mate parte a populatiei, Tn statele subdezvollate, rata urbanizarii este in general mai selizuns, desi in ‘une tate mai ult de jumétate din populatia total este concentratA in oraget 917 9 ‘Argentina, 94% in Uruguay. jn anumite state ale Lumii a fl-a, proporia populatiei urbane nu depaseste 20% (de exernplo, 16% tn Burkina Faso si Esiopia, 19% in Keny, 152% in Cambodia i Sti Lanka, 10% ia Burundi). sraaste inowalita ale urbanizAri pe plan mondial, sunt sirns legate de nivel dodenvottaze al sintelos. Se pot observa astfel, vor ale ratel de urbanizare sub 35% corespunzatoare statelor cit un nivel sedzut de dezvoltare, valori intermedia 339 gf 959% pentru slatele mai pure deavoltat, sj valor ee depasese 70% penind statele dezvoltate, “Sri de ascmence, 0 strénsé corelatie intr rata de urbanizare si divers ritizai pntra aprecirea nivehu}i de dezwottre, precum procentul popula! act eupat fn sectoral sccundar iferfiar, consumul de energie, ventul med pe locuitor fa. Cu toate acesten, rava de urbaizare ms este wn bur indicator al nivelului de ae cttare deoerece este influent de orientarea economic astfel,caracterul deschis si concusential al economicé din uncle regiuni subdezvoliate # antrenat cresterea ¥ evurbenizari aga cum ente cazl unor state din America Latin sau Asia Oriental, ‘inde vata urbanizvii este la fel de rice ca gi in yrile dezvoltate, Nu este de mirere stofel cf slate, precom Belgia gi Uruguay, Libia si Franta au valor! apropiate, desi sunt diferite ca nivel de dezvoltare. in plus, caracterul aproximativ al ratei de urbanizare, datoriti criteriilor sifereniate de aprecierea populatie urbane, constitu un obstaco} serios In ullizares satei de urbanizare, ca element de reper al nivelului de dezvoltare, 63.1.2. Evolujta urbanizari pe plan mondial Inegalittle inregistrate fa nivel mondial sub raportu nivelui de wanizare 3) statelor trebuie interpretate in lumina evolutieiistorice. ‘Desi primele ora dateazA de la stginlperioade neotes, fenomenul bat este, dopa cur menfionae, rela rent pan a revolt industra srplasat agricolC6002) 4078 ad payzquvqan eee “95 “By 191 STRUCTURA POPULATIEI MONDIALE192. GEOGRAFIA POPULATIEI MONDIAL SRO GRAFIA POPULATIET MONDIALE ‘era destul de neinsemnat, comunicatiile dficile si costisitoare, schimburile cometciale destul de limitate, servicile oferite destul de reduse, astfe] ci numanul oragclor era relativ mic, acestea Inglobind cam 4-5% din populatia totalé a statelor Europei si Asiei si chiar mai putin din statele Americii si Africi. Dupa prima jumatate a secolului al XVIIF-lea, o datd cu dezvoltarea activitifilor industriale, fenomenul urban cunoaste o dezvoltare accentueti, orasele cApitind un rol din ce in ce mai important, mai intdi in statele Europei de Vest gi Nord, apoi ‘eptat, in restul Europei, in America de Nord, America Latin’, Oceania sau, mei ‘arziu, in Japonia, Dezyoltarea oragelor se produce incepfind din secolul al X1X-tea gi in restul lumii, prin intermediul puteritor coloniale; doar in uncle state, mai izolate din Aftice sau Asia, acest proces are loc mai térziu, dupa 1940. Rata urbanizarii a inrogistrat cregteri accentuate, numérul citadinilor ajungind de la 29 milioane ix 1800, 3,0% din poputatia mondialé) la 224 milioane in 1900 (13,6% din populatia mondiala), respectiv 2,5 miliarde in 1995 (45% din populatia. ‘mondiala), pentru ca in prezent si depageasc 3 miliarde de loowitori ( aproximativ 50% populatia mondiata) (Tabel 29), ‘Tabel 28, Evolufis populatiel urbane ga ratel urbanizarii la nivel mondial Amul Efectivul populatiei urbane Rata urbanizari (%) 71800 29 milioane 30% 1850 81 milioane Tosa 1900 224 milioane 136% 1950 706 mallioane. 28.2%. 1995 aprox. 2,5 miliarde 45% 2010 aprox. 3,] miliarde 350% Sursa: UN, Departement of Economic and Social Affairs, Population Division, 2009 Dintre acestia, eca 1,5 miliarde se regiseau in Asia, 525 de milioane in Europa $i cea 432 de milioane in America Latiné gi Caraibe, Per.tru anul 2050 specialigtit Previd insd o dublarc a numirului populajici urbane in Asta si America Latin’ si 0 cregtere de cea 4 ori a numérului citadinilor in Afiica (Fig.57). ‘Numirul si marimes oragelor a crescut de asemenca surprinzitor: daca numérel aglomeratillor cu cirea 100,000 locuitori era de aproximatiy 45 in 1800, in 1990 depasea 1.000. De asemenea, oragele cu 500.000 locuitori care erau in 1800 doar? J8 snumir, respectiv 3 in Europa (Londra, Paris si Istanbul) si 4 in Asia (Beijing, Tokyo, ‘Canton, Madras) ajung si depseasct 300 in prezent. Orasele milionare, exceptionsle {in 1800 (doar Tokyo $i Beijing depageau cu putin | milion de loeuitori) sunt peste 500 in prezent, in timp ce unele aglomerafii au devenit gigant, populatia acestor® depasind 20 de milioane locuitori (Fig 58). Procesul de urbanizere rapid s-a generalizat Ia scart mondial’, acest manifestandu-se atat prin cresterea numérului oragelor sau extinderea celor existent®So egerraee RT RTE STRUCTURA POPULATIEI MONDIALE 193 ses 0 or era Eaopei $i I Eritqilor | fiind un Fed, apoi oe eke ‘Ameri fe Nod Ocala 3” egos l a e oe oar Fig. 57. Distributia populafiei urbane pe mari regiuni geografice (dupai The State of the World Population, UN., 1956). so} iioane de cuit oF pe Cet Ap of ene (HR 1975 ES 1990 2000 Fig, 58, Evotutia populafiei celor maj mari aglomerafti urbane ale lumii (dupa The State of the World Population, UN., 1996) | (orbanizarea teritoriului, cat si prin eresterea qumdrului populate in oragele mari, {in special, datoriti migratiei sat-oras, calea principald de crestere a populatiei urbane instatete subdezvoltate. ‘Se apreciazs ca pana in 2025, cea mai parte a populatiei mondiale va fi urban; mai mult, circa 27% din aceasta va fi concentrati In orase mari, de peste 1 milion de ocuitori Fig.59). Ritmul de crestere al populatiei urbane s-a accentuat dup’ 1900, valoarca acestuia situéndu-se in jur de 2,3% pe an intre 1900 gi 1925, cresciind la 2,8% pe an intre 1925 gi 1950 si fa 3,1% pe an intre 1950 si 1975; numai in eursul acestei wltime Perioade, populatia urband a erescut cu 800 de mitioane de persoane (Fig.60).GEOGRAFIA POPULATIE! MONDIALE EBB ong cureisunce tinting rep ES org cumai meade mt oe eTitarce Popuain eta 2S mara ernllarde 13, 1300 1350 1990 2020 Fig.S9.Ponderea populatiel urbane si rurale la nivel mondial (1900-2020) Gupi Fellmana J, Human Geography, Landscapes of Human Activities, WCB, Publishers, 1992), ‘Asia (exclusiv Japonia) ‘America Latina yi Caribe EEEEH Crngtoran anvald 1990-1995 (%) SSS Cresloroa anvald abcoluA 1990-1995 (mitoane) ‘WHEE Crofferea anuaté 2020-2026 (%) 1,23 alan pomia 1.5 insu Aum i Neue Zehad %* 2.2 cls Japonia 46°04 cus Aural i Noun Zee Fig. 60. Ritmul de crestere at poputatiei urbane pe mari regiuni geografice (dupa The State of the World Population, U.N., 1996).STRUCTURA POPULATIEI MONDIALE Dupa 1975, ritmul anual de crestere s-a redus ugor, find in medic de 3% anual (2,1% in prezent). Aceasté valoare este insi diferenfiatd, statele subdezvoltate inregistrénd un ritm de crestere sustinut, de cirea 4% anual, in timp ce in statele deavoltate, valoarea acestuia este in jur de 0,6 % anual, Trebuie si mentionim insa ca nu numai la nivelul statelor dezvoltate gi subdezvoltate existl diferenjieri. Dispasititi importante sub acest aspect se remarca sii cadrul grupei statelor subdezvoltate, uncle state mai apropiate de stadiul dezvoltat prezint o pondere mai tidicat# « populatiei urbane, in timp ce altele se afla inca Sntr-un stadiu embrionar, importanta refativa a populatiei urbane fiind redusi, Procesul de urbnizare nu a fost in aveste state declangat de revolutia industrial si stin{ificd, ci a fost o consecinté a expansiunii coloniale. Indiferent ins de stadiul in care se gisese, trebuie si remarotim faptul ef in toate regiunile, urbanizarea progresea74 intr-un rium stupefiant. Ritmul de crestece al populatiei urbane depigea, in perioada 2000-2005, 6% pe an in uncle state ale Africii de Est gj Vest (Rwanda 7,3%, Burundi 6,1%) Ritmuri cu valori intre 2,5 gi 59% sunt caracteristice de altfel, pentru aceasta perioadé, in majoritatea statelor Lum a Ilia. Accastl explozie urbana este relativ recentd: in Asia, ea dateaza din perioada de dupa primul razboi mondial, evaludrile anterioare indicind o crestere lenté pentra secolul al XIX-lea (0,6% pe an}, moderati din 1900 pana in 1920 (2% pe an ), ins, deja ridicata in perioada 1920-1950 (4% pe an), pentru ca, dupa 1950, sii depaseasc’ aceasti valoare, in America Lating, explozia urbana a fast mai precoce, datind de la fnceputul secolului XX, in timp ce in Africa tropicata, aceasta a fost tardivd, manifesténdu-se abia dup’ ce! de-at doilea razboi mondial. Aceastd evolutie rapid a concentrat deja circa 1 miliard de persoane in oragele Lumii a I1I-a, iar procesu! de urbanizare continua in pcrioada 2005-2010, cresterea ‘anual fiind de ea 2,6% in Asia, 3,4% in Aftiea, 1,9% in America Latina si Caraibe, Cresterea extraordinara a populatiei urbane in statele Lumii a Il-a, trebuie Corelatt cu evolijia economicd a acestora, caracterizata in general prin ,stagnare” sau printr-o ,dezvottarc Jentd a agriculturi?”, insuficient’ pentru a kr8ni populatia din cin ce mai numeroasi din mediul rural gi, de asemenea, cu decvoltarea activitagilor Secundare saw terfiare, cate atrag populatia rurala inspre orage, Cv toate acestea, elementul esensial al cresterit populatie! urbane mu il constituic imigratia rurali, ci cresterea naturala (sporal natural), foarte ridicata in orage. Atrage, de asemenea, atentia concentrarea populatiei si directionarea fluxusilor de imigrangi ruraliinspre oragele mari sau metropole, unele dintre acestea depagind 0 milioane de locuitori, Lipsa locurilor de munca gi a loouingelor face ca rata gomajului 88 fie foarte ridicata, noii veniti traind in conditii mizere, in cartiere insalubre la marginea oragelor, numite bidon-villes-uti, favelhas-uri, barrios-uri sau shanty-towns-uri, Expansiunea excesivi, necontrolaia a marilor aglomerafii a fost insofita de o stagnare a celor mai multe centre regionale, in gencral, vechi, de marime mic’ si mijlocie.ror em TA