Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Curs CA2

    Uploaded by

    Mihaela Ella
    9 views50 pages
    curs

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    curs

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    9 views50 pages

    Curs CA2

    Uploaded by

    Mihaela Ella
    curs

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 50
    MINISTERUL EDUCATIEI $1 CERCETARU $TINTIFICE Universitatea ,,Stefan cel Mare Suceava aculatea de Stinje Economice f Administrae Publics ctr: aha wae 0 0 Forma de invitim: Program de studiu LD. ‘ontabilitate $i informatica de gestiune Aral I, sem IE CONTABILITATE APROFUNDATA 2 Curs pentru invatimént la distant Prof. univ. dr. Elena HLACIUC 2016 Consolidarea conturilor sem 2 (Capitola 1 CONCEPTE FUNDAMENTALE PRIVIND CONSOLIDAREA CONTURILOR Capitol 2. OBLIGATIL DE CONSOLIDARE $I EXCEPTIL GENERALD vex! ONE. sae) Capitola 3. STRUCTURA, CONTINUTUL SI ASPECTELE FORMALE ALE ‘CONTURILOR ANUALE CORSOLIDATE(«.! OVI6 {SIN201°) Capitola 1 CONCEPTE FUNDAMENTALE PRIVIND CONSOLIDAREA CONTURILOR Conceptol scoparile consaidiis 112. Menefciar actiii de 117, Metode procedee de cansoidare 118, Ansumblur qt perimetre de cosolidare 1.1. Concepta pt scopurle console CConsoldares poste fl definth ca o tenicd ce permit iioemirea de contri nice si ‘eprezentatve privindatviaes otal suai al ans de soe cea leptrde Imre comune sau care cspun de conta de deiiecomun dar cei psreazs fear, personalise jure propi. @ -ancanblul const deo soictse mii scetate mam (dominsns) si unas ‘a multe ae tei pe aerial cola. ‘Grupa reprezinth un asa de sci lege nr len baza urea de dependents ‘ceonomic (esa eae putin 9 inasonalizats a revs rine cotrat sau stat au simple reli ecanores) i avind tn canta de dete unc, co donuniea de societat- amd Control smn, sci, puta de a dria pte Gnarciaw $i opraionie ale uel ‘vepinde in scopal dea ebfineavanaje din ative cesta In_oeen ce privepte consolderee contbis, sceas permite objerea nei infrmatit semaifetivepving relisea economic finmelrs «ent consul de Socata Tneprinderile ewe st dependente sa azole, independent de pesoalatcn juried Secirein Grup de saciet repreints oenttateecomomioé dominant, ear cupnde mal male en “ues independent, cnr ate le conde (conten) pe cella cass Sci comin {sm niet) imped ox mad necro, reli e depends ine celle soci seketten de Seine Difoutatsa care apore din punct de vcore conti so refer tndesabi lx determinacea nivel de puters economick. Penta he ples baz pe mimes capa vest, va Geb 3 tine seama c acest rebut fe de fap, epezentt de ana mma de dep de vot Slentenutndeterminareamvlul de pure pe care ae soles Ivf gral Tere! contr de grup apa mal les dla necesita dea decrie cnn pune! de vedere conor, elute globals a grupull nko mane lt mai preci pois, ‘Acest ansamblu de scl permite din punct de vedere ezonomi 0 msi bund adaptae Ia Impreurrle fiscal, economics, chiar pli sau economic arian: = pe calea limit cule fina, elute vars bance, diversified activa opr eacurlon, {importante ecanomice pe plas mondial soil arsnatonsle, in neesul realizar un aspect pole Sau sue pve (oxl elo strain) CConscinjlefnancare ale existent unui grup red in umitoerl pete ~ "ae oe 0 marae a capaci de ndatorare I ve de ansanblu, hin da sumele lnvestie de acionastgrpul suit reise, eourece a soclette- man ct acl ca suet de deep sont ‘abies angajezeineprnerea orn elie uteri = feel capat serves de dout or In garantaren de prams, {Bi or socitten mam elt porn ina {baa acest premise, ot aves le mal mule tip de concentra: eerie orzo, * conalomeat, ‘Concentrarea vertical presupune ce noprnderile fie complementare une fat de alee, ooaree una apre ca client celle. Acest Sp de concentrare ponte frat In store sa ‘val dupa cum se umiretedominaesfumizoror Sau velieter. CConcentrarea pe ortaontalt prsupune ca trupul s& poste efile ental care fibre clas produs su iferte mirc naa fl fe 8 determine mires iportane lo pe pi oat imp pel fn cazul couglomeraelor ¢vorbe de socet egrpate In cazl aclu grup, fr ca Te sctionari sexs feptur aparete,ceea ce Ince socetate-mant. De fap ete xi mult "epartzareaiscallr fnmetre peru ule setae Ia ncercare de reuse lr de creer eoonomic ntepindrle ebue sbi realize 0 ‘eee de rela mullaterale per dnd de a mpi compek. in punet de vedere economical inreprinderi, grup pare can ancamblu de mloace puse x ej spre a asigarao ctrl nacional sau comercial ‘Coneentrarea economic reprein, de ep, utara une complenentriti enolic In neta dea obtine osinege desea. Obit! principal, vicar ar illoacle lat repent cSutaen permanent de lca & ‘resurseor la miloacele cele ma perforant Fle converge una grup pot reumate es lbalares sectoral Aepeedeoa ‘mmporars, ocr eno pies ‘sles forflor uni concuret sn; inte. devanae Hiscale Intro far ca regi fsa favorit; ‘ermalizae sociales, Pune sabe sunt exrimate de vegeta gral: Spcifitaten contest local, estonre mal grease, uncost ma ict al inormari; Jmostlieesreprezeici ca grup in conic conte; shunderja resuselor Imporana: escentalizaren, -Avantae limite ale grupurir de soceta + Avantjtegrapurior = nga u asta (contr cl majoras repel de expinare a otll fu de cleat ‘ecitiationare nlp cu pestonre i adminstarenansamblu de oes): leg cert leis ances este psibltaea ca edo re sociea din ‘ep pons soli Ineasren crea de le Soeleatea mand conform toe aparrelj anume fi com acre societii ao forme osingur sos) ' lgttard cu operate de renoeve (este Fvorat pnp exe atelzara practcaren acestor opera la vell gpl sete condi ean cazal unr isu ance). Privitor bs decosines lr, 0 pote rei: ‘'o dimimunre a soso rin atlonalizara produ, rin sumulen de know-how, pein Felizaeaunorecoomi de avergran ex! prod comune; Opler J Fal cre ret dh epacate pri de'm moan men determin Pretoria impuner eps enumitor prose, + Extent anor legs prvi sta *capocaon sete lol 1 prt fietilestepice e ponte sng Ia dablndtes mari cre. Dezavaniaele grupurilor Legat de strctra de gop + getonaen ete mai recs; cost maria al foes ‘+ dezavatjele firelor muinatioale, Uiltate yi timitlecontarlr consolidate Obiectoul principal al swailorfnanclare de ine ete de funn 0 nfrmatie wis penta Ihara deci economics naire CConurie consolidate pot considerate ca avind 2 oblective relat independent ') bite pent nfomares inter a grupl adi un instrument de gestune, 1) valine insta ce privet Infrmareaexevona rp. Consldarea periteconduttorilor de socetit! 2 evlueestusiareznt i saisfice Ta cel ‘imp neces de previ pests vir. Conte consolidate permit prertres une inform de ansmbly, teat prin anunite implica conabile g anumste regu scale pe a pute relia ia discersmnt mal coret in een oe privet realatea esnomicl ‘Grup poate Inbuntit gestions sap mal bun cunoayare areal, poste 50%) va consalias prin “Fete supusa unt inftuete sermifctve (deoarece 20% <38% <5%) va consid pin ‘netod pune inechivalena. Fn ete sips uncool exert de socetaten M(1O% <20%6) ca ar in permet de eso. Avtoritatea indirect Se poate vor de atria indirect ae cng o socetate ait in rpor de lependent fa ce socenten dominant et Ia rns et dominant fs de 08 tea soa Dingrama corespuncitoare acest ip de autora se poste rerezenta ast: Societatea A } Societatea B Societatea C Dominanté Dependents fat de A |_| Depencent’ direct fat Dominanté faté de C [ "He B siindret fat de Al Bxemplal2: ™ mt |} Socieuea M detine 0% din deprrie de vot ale seit F, care a randul tn 12% Ain érepuile de vot in seietate F2. Se const particpar indirect le societa M in soletalen 72 Din ana acestr legates Sociemtea Mencia un conc excusivasypra soviet F (1095>50%), FI val consolidate inegrre global. “Sceetatn F2 nu este supa une infer semifative din prea ositai Mdeoarce scien Fl eae este supas unui convo exclusv din parte ui M nu dtine deat 12% dn drepturile de vot ale FZ. Ca wma socitaea FI rape lant de contol al scietat M asupra societal F, care ‘teens din primer de conslare 143. Avtortatenrecprost ‘Act p desta spare tone cnd 9 soceate dependent, conto mortar ecto soci dominant, define, fan, partcpai napa soci dommes ‘eked dua soc schimbapartpati i ele ‘Aces relate se poate reqrezera este Societatea A Societatea B Sosieutea M dete 65% dn drop de vot a societal, cae land ei detine 35% din depurile de vot din societatsF2. De asemeneasoietatesM dete 60% in drepilede vet fn soca F2 cael rane define 25% dn reptile ewe in ofan Fl Din analiza acest scheme rela rocentle de con le sociat mama Min societal si Fs detersina etl ‘Sosieusea Macca un contol dec exci supe lu Fin propor de 6%, tora pin interacial hi F2eoevlas deasemenesexluiy de ce Ms exert contol! n propor de 25% asupra al 1, Rezuta ca socitatea M deine supa soieatFun procet de conta e096 (6s 258), Societe Mdetineonroul et exci supa sce 2 in proven de 60%. De asemenes tecitatea M de roti hui Fang eel exert m corr exci tine 30% ain drepaie de Prin urare ocean M detne supra societal F2 un proce’ de ont! de 95% (ORF I3¥). 1.44, Autoitata trunghlalars Tncadrl acer ip de autora ln a ace inp rel specice att pa de sutorate echt pull de autora nde. Diagras ace tip de sutras poate reprezaa ase [7 Dorinants La = N a ™ Dependents Dependerta e > c Seoteerst ch aupm soe dependents Ce exer declte A ait cari diet, ct 0 ‘ators ined rin iermedil sci B. AAS. Autortates craters ‘Vorb deo soit cela anc exit al multe scien cae se Snlnese rai eiproce, und ato sigur Tine de dependers Inve sci componente ‘le grpulu,Acest tp de legitu poate epreaenta pin urndtoaele variate de digrame Deminanta Bominanta |g Dependenta * = ° Depondenta |__,{ Dependenta | [ Dependenta Dapandenta 5 ° i e ‘Baza &Lesaturt ciclare ‘Observati:Daca ala date actin le societal ams, a proesl de consoicre sual Mnncle, acest atin sant conser etn propi i prin mic el un lip de dept de vo. ‘Exempla ‘Secieuta- mama detine 559% din depuie de vot nF care detine 308 in drepuile de ‘ot in enna £9, ar rl tne 758 din api sea saat Mt M 5% 25% Fr cy Din alin aces grup se onsntauratoarl: ‘Socicaea M exerci tn conto excusvasupe societal FT ca ume deiner unui proceat de 550 din role de we, cu rare Fl va consolidate pin eto ingra hota, Socata M deine nfsontasmnifcave fat de F2 pein termed sociiat F ear eat ‘corrosive xcs, caurmareF2 va eons prin metods pune in ecivalena, 146, Antoitatea compless (radial sau arhorescents) ‘Asst ip de sulortate cons fro combine de ela ilar crea ca pune de mire soieutesdomnant. Diagrama coresunaoare ar uta rereena ase File Bt Fila ED Fis 3 ] Semida| [Seuss] [Sumas] [Sean] [Sania] [Sete ct a 3 ca cs o Societe dominant exerci 0 autortate ects supe soceaor dn nla 8s, in acai tinp, uote nde supa clo i ini. 1.47, Auoritte in coman “Acs tip de stort nin acolo unde nepeinderen dominate contest ‘ncomun deal mult soa. Diagrama de prvp poate brica umoares fons Al AQ a3 M Secitatea doin (aa comuna) exe scien M 1.5. Dreptaile de vot sl determinares lor dil ale procenajul de contol Prin proenta de contra sneeze cota parte a depturilor de ot define de ce scien dominant in care din scietie eropul Procentajl de interes erm coa-prtedtnuth de cite sosietstea mann ear din fecietle groping en burs capital, rezerelor rents, Procntl de convo dint deo scieae ete un element important] operaier de onslidare, deoerece st pemit sila liste soetior rent fn pert de consoidar Procenel de control exe exrima prin fctsna(cota pare) ceptor de vot detinte de sesitten mara In Fecare din sociale gupuli reflect reside puter cae exist ack acini ce formas capital socal au acela rept de vos, proce de contr este seal cu pron partes din cpt! dna. ‘Acuna ace deiner spurs un sngur vot ete nami afine ordinarS acu ik rept de vot se epee sub derive de activa x dvieatprlrtar Pe ing caste tego, dest mas pot ens aeiantea drept de vot dubla Samp ‘races content tebe ava a vdere, in cal ete! ciullor fk dept de vo, cesta rebut eliminate dn cle arin cal existe stun cu dep dubl de vot, seen, trebule uate dub tn eae Proce de control se caleuleas rin ncmarea taro deplore ot define direct ‘iret prio woietate pasta rb controll excl a tet dominate ‘Procenal ecorrol a socetai dominate ssupra uel le soci in grup one dunind procertele de contol se auror sci grupl cede patipat nua. ‘Ensim laf dedetinere direct saw Indirect dretrilr de vot muah ack supra soci pln earese exerci dtineres indirect exists un procent econo! de el putin 50% “ots dac acest depur suntinferiare procetul de 30% i dc socitatea este cu tote cesta asim ca lal (Consol fap) Sa conven st se cosiere ea proce de votete Superior pragulul de 5% lal ms este tneerage Pentru exempliicare lus fn considerare umioersle cast de eg drecte; A) Fe 0 sosetate M co define 40% din acinile ure soci F. Tee sturle dente de soieates M si acini ornare, cu dep de vot spl Capital soci Fest format n propor de 20% din acjun! cu dep priosar le Svdende, dee ira crept se wot Dey: M defen rele 0 ot 340% dla pala F, proc de cool al Soe Masia lal Fva de 0100, 20)= 50%, 8B) Sccettea M deine 40% din capalul I! F, ar aceste cin! sunt singurle ere au dropt de ot dub. Lo paipreefetivl de 40% fn eal Tul M va deine un proce e con! de: (40. 2)(80 +60) ='"sp% Numindaxiunlor gi descompuneea érepuror de vt sunt ‘emia: = M detine 40 sein 9 80 cee de vot icine dtin 60 ae 60 depade vot Foal 10 ac 140 drop de vor ) Socetates M deine 60% din seine socleaiF, dar 20% din sexton nu au drept de vt In acest ce, dei societies M define 8% din capa hi F, 2: ya avea un proce de cont de (80% - 2084100 % 205) 159% CCamrile przentate mai sus au erat Ie bax ipteas ed fire socaea mina Mi soe F, als cae prin dcie tu de. pareipae, exit © legtra deck procetul de consol corsputaind proce Se cptal ‘etna tp czalegiiorordnare Seb fd diet de cant sei fark dept de vot sac rept blu de vet. act nize soiettea dominant si socitaten flisls exist leitrk indirect printanlant se, corse determin paler cu pale. Dich sare 0 rp de lant (grcataj ete infrio coei de 0B seas pesupune ck nase ‘sereih cont, recent anterior oe snows a sole dla ma tren un dep econo in gewrl, daca 0 socieute din grup ete convoattmajoritar de cle fe, et sigrt un contol al rupull supra soci In care ea define pi fin capil. Existera contol majrtar este valid cind procentl de conta sl gap te de lpn 50%. In practic, acd o societate a contolat tn procent de $0% de cftre out gropur fr ca uno dine les. peat cxecta supra clulnl am ‘scenders Ie corsliare se va splice metadsintsrir proportions, dooce puters se paras. Penis exemple im dou eau Inte cle ei societ afate pen lan nic exis urttosrl ep fe} om Incest ca sacetates M dine direct in 4 rosetta de 80% indiact tn B un cent de 60%, dovarece dein asipra lal A un coil exclaty flimplio va covtrla spe 608s frre cele el soviet ete pe un lay uc ons urstorele leper «E45 ios Jn acest caz apure o riptrs de lan, desrese socieaten Mu mal ‘conolea med excusy sociates A, deel procetal de cont dit et IA este de 28% indiactin Bente dO Tn cama igdnedor niece rin mai rte lng, procental de control ‘se decrminh pe baz Tormulel arte mal sis, aud groventl ent diet cel dou pin lilt Daca apa ropu de ln, proce de contro genera ‘vai egal cu proce cel mal setae A) Leute dint sci eprecns ate 90% 0% 10% M >La LB 10% Socitatea M djing nA un proceat de conl de 60%, ar a B deine rocent direct do 10% 51 wl indvect de 80% deearece re ‘un contol exclsiy fsupn i A, deci in oa rocenal de control aug Iu Beste do #08» 10% — oom 3B) Logiturite date soci se prezint a 2% os oa ra an e__¥ om Socieutea M deine t A un procent dec de conrl de 20%, iar asupra SocieiiB nuva dine contol inet prin A, deowece apareo rus del, In schimb va define dec eortoll de 4%, deci pocenu ttl de contol aupra KiB vanige a0 (©) Dek gine din cade grap art ae: os on [x + fa rome Soviettea M exerci un contol direst supa I A de 81869 asups us C de 20% Tn report cu exerci numa un eontzel Index prin Ade 20%, decarece pin Caparo rupture ant, Vette calle procul de contol 2s in fp "permite sablicea Tochderti sou baa ine! soe fn perineal de owsollare: dacd proce de contol al gruul tn socitate ete el putin de 20% socieatea ete consfdabil, a acd procetal se Sub 20% socom este xchat stbiese metode de consoidare: proce deel pin 50%, interare pba conrl ext, roceat cupens Inte’ 20% 91 50% puree Tn echivalend, influ obit procent_ egal cx procetul einut de clelate grupur, inteprare ‘propos contra canemitet Peres leith de dependent rezshath din éatnerea drepturlor de vot ‘mtcuntl cu shutrul proven de contol nu tebule counts eu pute dependents financire rent din defines de acini, plrth in caplel social se maou a Sue procenual de interes Desi proce de nres rule calcul ind cont de rum de sn dtinte side puede legit existent ie sce Unites procemulul de interes rei din fipul ef pernite csleulren dreptlor Socleil dominate To Hecate socleaie co apurine amambiu de consollatn pull imeresne color dn afra gupul, Fe insrumentl esemal pearu efecuarea iegitilor conubile de censlgee, ecaece cl permite puneren recs tn evident a lamenelor ce revin inrslot aupull gt aslor ce revinsoietior én afin grup Uutlzarea procenulul de interes imerine i dete cape ale consoidiri,cam arf capa igri einige 9 repariae, Determinreadepturiloe de vot le societi dominate into societte dependents face at xemprul nr A] Beet det BL Seeisideret Socitutea dominant A dein 80% da droped vo asus seit Bo conto tn ‘med excusi.PrinsocletaeaB,conolaa exis, oseaea A Inlucfszhpotia sole pentru define, idee, dO din dep de voto tsieates C. ‘Procentaul interes A in soe B exe de 80% in timp ce in tocietten Cae dow de 326 (08x04 x 100). Exemplul 2: A] 20% dept de vot | €0% deepti de vot fe] Socitate dominan A controle excsvsocitateaB drei de vot depese 50%) i, ‘ndiet, pin, cortolesl exist soseaea unde ae 0% dn repre de ve. Procentjle de intr lui Ast de 89% n By de 48% fC (8D x 60x 100). Exempla 3: “Aue lod lin sinulan sure dire ti ndiret, rocetjle de ‘con gd interes se determin in exempl demas: Procentjl de interes l sce A apa siti B ede 70% iar asp soca ese te 2% (OM rect +0.) x08 x 100 Ine), ‘empla ar 4-tn cae ae oe oruper lanl de cone A | 9% | B | 2% 4! c | 100% ,! D [Determines Ye contol si 6d interes soc. inci grup Explicasi Soc Seee Soe %deconvol 90 2s “ %deineres 80 20 0 Exempll nS ~Organgrama unl grup se pea ast: Explcaii FI FZ. SFI_ SEZ SPS. SPE Sédecontol 98 $1 28 9 6) 9 Soueimmres 95 S237 HSS 52S ste foarte important de feut dferentree fire procenul de contol procentl de ieres. Pec caapifcze en iron ea BS EE] Procentl de corr l Ii M in A este de 694, ul An B ot de 60%, ara Btn tote 60%, afl pus M exert un contol excasv in AB $i Procentl de interes i M in A este eget proce de contro, aie 6086 In tap = procenul de ieres al iM In C este egal ex produsul procertslor de paricpare, ‘ia 60% 609% GONG = 21.6% Dect C distibuie dividends, poten din romiutl sosetii C oe revine fete! scieva ta fede proce de eres - tre A 6086 6186 ~ 36% : Clee M 60% 6% 60%6= 21.6%, _Diteentle tre proccntad ns prcin te contol ant: ‘dferane de natura proce de contol expend! paterea. cori prin “route de vo, lar proce de inees expr Sependena fancied pin arlpne i capital Aferonte prvind stares lor, Proce Se conv ste wilt Ia deine ‘perimcvul de eonslitar, pe bara Ini se inoemegt Tia socio ce ver face pare din arsamblal de ‘conoid In alepeea mend de corsldare Preceatl de eres ete uh instrument de pre ineviers thir de consoling: itgrrea conurlr, eliminare operator recipe, reprtzares cepitlrilor propria rental ore itressle erp gtr din fire spepul LG Farele conoid 1) determinares prime de console: stables meteor de consliae: ©) resaarenconturlor indvidesle anle ale socitiilor de consolia, prelail consi ler, pent ae fceconerme eu metodele de evaluare efi Inconture caso; ‘2 emogeizaren prezetcl centrilorndvdiale te societiilor de oso ©) jsturen contro resiroce: ‘ converse contr socket strinece vor fconsolate; 1) cumull contro nvidia reat converte: 5) eliinaeaefecelor rrr cine socieie ia earl yup, a dvidndstor inurgrap provsoanelor penta depreiee ia proviianeir per isu i cholillegate do secietshe consolidate 'eliminares indent! inrpisrror eects pentru aplcare legis, legate de smorizs derogatori proviziane regimen, subvert per ives 2 liminzeatilurlr de parcipare i aptalrilor pop le seceilor onslidee elaborate contre consolidate "tapeteprocsull de consolidare (A: Pretec se dies rei de eam elle preetre |B. Precomslidarea - se determing perinatal de consolidate, se opeeaesexcaterie gi se lege metoda de consoldireaplicall la care ateprindr © Consotdarea proprio - vom int inttdeauna cel pun uel momente: 'H omogerzares lus corspurztoae. f= sgregares(sumare) marino nlduae onogenint 1 cimini specter: 1 labora coautilor consi Concept de omegenizare acd ta ates unor opertun) sl evenimente similar, care se produc in clrcunstare aloge, 0 nzeprindremembraagropllullizers mtode centile ete de ale retinue prs pln conti de corse, sun! rebie si aduse ure nececare pens & fe ofine omogenizarea rit De regula aceasta punere fn armonte nu ma ae loe uel end Clemente la cae se refer sat neserniieave (In pivina primo, mater, modi Cepltaurilor prope si uxrioe de Wenner) sau cupe! edd costurle generate de cet proces Sut disproportionate in eprteuefectele obj de eum define inferior ste Concept de omogentare ‘Omogenizarea poste ibricaurmitosrele spt + omogesiaare temporal: + omopnizare evade + omogenizae in vedereasimintor, + omogenizae in vederex agregar ‘Omogenizareatemporaih Cin sinaple Fnaciare indivduae eles In consolidare sur tmoemite pent ate de por ifeite, rebui ete just penru as fine seama de anzatilesenifeive ‘eae foe tne acest date data rena in consclidare. ‘Comune corouidate se sae Ia weet Ud de chee ot pes sees pron a conturle individual ale socetai dominant ack data de tnchidere a exerci unetIntepinderi cuprnse in console ext lanterioarh cx mio de te on dat de nchdere a exer ein Tn consolidare, se vor Iain eau! mirimile fate tn contr nterinareceiew de czar. Contre intrinar $e vor Incr acslea condi ca conureindividuale Dac dade tncidere ese amteroar, dar cu mai pin de wel lu, consliarea se pts resin + fie peta conuriorinerimare, emit a dtaconsoigari; ‘fie pe taza contr individuale reat pers a tne cont de opera venimentle semifcative ce av vt on printers, fie pe baza contr invidale aja cum sau preentat ele, cu obits do a ‘mentiona in anextevenimentle posterior inchier onto, care a pu feta sai Fnaclre ssl a mod serio Exempla at Societe C a fost caprnst in grupul ABC, incepand eu | octombrie N, da a cae socitten lorinas A a esi 8 pri controll a 70% din apt opted vot ale ose ‘Con de prot piedere al societai C Incl ln 3112.N fm um. se presinth ate: ‘GHELTURELT VENTURE T Costa miefarilor vandute [216000 | 1 Vanaiai de mir 8000, 72 Melevi prime gimetarale | 24.000 [2 Producti véndutd 300.00 consumable 3. Cheltweli cu pesonah | 236.000 | 3 Product stead 2000 “Abe chelbiels de E000 | 4 Producus imobikea’ | 36.000 xploutare 3. Amonuave fipowaiows | 12000 | 5 Verto am 3000 rovisioane de exslodsre ‘Total cheiuali explowiere | 756.000 | Totd verstua exploctue | 640.000 REZULTAT DE 4000 EXPLOATARE (profi | 6, Chesil inenciae LOO | 6 Vert Fneasire 3000 REZULTATUL 6.000 EINANCIAR 7 Impost pe profi a0 Rematatl exeeigalat a0 TOTAL 76.000 TOTAL wr6D00 Complement, se unos urmttoarele date: 2) Activia soles Cs. destiurtwiferm tn eur excels, esa prespune o reparizae uniform tn tmp, at venitunlor de explosar eit 9 chehvielor Privind cot mirror vant, a consimarilr de mae prime 9! mata, ¢ cher u etsonaul ea aceloriat ctltel de exloatre by In artis aorta gt provisione, pues corespuwdioare amortizor, se ii In 120.000 um. diferente refed laksa pene deprere (12.0 wan) ) Sitti jstsle pera deprecir,aerentescvii de exploaare, se exnh a Chaise NATURA Veni in anusrarivon [8 | prim |g | Slt Pentns loom 205 i000} 16.000 products iacwe Perit ceante z ao Alle wustie ponies ° roo | 2000 depres TOTAL T2000 Hoo | 1800 4) Socitaten Ca nest tn cursl anu wmitoare ina deimobiiat corpo: We | Danas qa) PA | Dasiecomail’ [Amonizare et | actveior —[Pteitoict| sanease | defuneyionare | enusld he) 1 [Otadin indsstdale | 1.04 8] 20-000 ume 0 2 2 [Steusgu LO7.N| 12.000 um i0- io 3. [Auten 3i.08.N] 10.200um 5 20 TOTAL. 2.00 um - : ‘Se determin pres corespuntoar itimelor ttn le ul pion incre scieten C fe pare din perpel de console, st: 1) costal marfrilorvndte 216.0002 3 = 56.000; 2) materi prime materiale consume 2.00012 x3 ©6000; 5) celal eu personae! 336 000/12 x3 = 88,000; 3 = 12,0004) alte chet de explostare 48.0002 5) 2) provioae consis lS 12.: 12.000, 1) smonzi: din ttl de 120000 um, pata afrensimebiit corporal inte fn cura anal se ie ‘cli industrial: 300 usm, din care 100 um. ferent wim. 1V; ‘Toes! amortneafeentsintraror din cusul all scare corepund times! IV: 940 us. erminarea volumall total lanortitilor frente in 1 120,000 - 200+ 600+ 720 118380 /12x3 = 29,59 um, 293895940" 30538, 18380 um, 6) chehulel finale 30000712 x3 = 7500; 17) van de mfr 4.00012 x 8) proucia vanduts 30.0002 x3 9) proucia soca 28.00/12 10) producti imobilzah 36. 000/12 x3 ~ 9.000; 11) ‘ventas din provisioane de explore 32.000, Acssee se preay in toss, determine oe cna fies dct in im. Vs, 12) venta fnanetare 36.00/12 x3 = 9.00 ‘Cont de prof pierre corespunzitor tial mesa N de nc a conslidee, se preznt ase 2» sum GEELTOET TENTOR 7, Costa nieinirvandute [34000] 17x mi Timo 2 Miers prime pimaierale 6.000 | 2 product vindtt 15.000 5. Chalnusk capone 34,000 |S rodaepe ona aa Ate cheael de plow | 12,000 | 4 Product inob iE 3.000 5 eas din provision Je SAmotixii sipoviowe | <2535| See 200 Total cetaeleploatare [195755] Total wenlnrierpleatare 24000] REDULTAT REPLOATARE — | — 35.465 &Chelek Rosner 7 30 | 6 ea To ‘REGULTAT PNANCTR, 1500 Tinposi pe peo 6435 EResatets ewregama [a 75 TOTAL 243.000 TOTAL zano0 eenplal2 ‘Se presupunem existenia unui grup ABCD format din socieutes dominant A. gi socetsile epee iia) B.C gD. Sovietates ‘dominants A tnchide exrcile ia 31 decembrie a! fecal an Sosietten B, avg on oiet de activate fbvcre aricollor de sezo, ii chee exril finaniar in momenta care stovurie ecesare au nivel cel malic, ai la 30 noiembve. Sovietatea C este Inteprndere ce comercaizare a uckilor i, dit scla motv ca $i 8, Infocmeste contri nude Ja 31 lanai. Societe Dit inverupe proces de produc in petoaa vacarjel in lum aus, nocd documents desea a3 agus, Secere: ‘+ ss determine data de ncidee pent contrite consolidate, {Bese deirmine ve clu af fc are seicte per @tndepln cringe piv {nchiderea contro vedere ntact acinetelorcnsolid. Sota "Contre individual ale socetior grup care se consoliena tebul ab ‘secs data de Inchidere sist se refere la sees pioda ca contre ane ‘onsliate,Conile anual consolidates ies Ta ate al pec ces peioaa cag comulo anual ale socletiit dominne. f= Na teape nico foil ca data deTnchidrescantrlor conoid le gop ABCD est 31 cecemli, sera] cu daa d Tnhidew @ contr enale ale Secieti dominate A. Nu reas din enurul probleme cé Vreuna in society at ‘ves o dunt a exerci fra de tan Societten 3 ntcmegtecomuranuleinlvduale pert exerci ikea Ie 30 noite. Ca ‘onmre aft ed aeasta ni anterioard cums mit de 3 rif de 1 december seietatea B a 5 va putes ince in consoleare cu valor conti corespuztoure uta exerci tei, ‘tic el de In 30 noiembvie. Evden, se va ave In Vetere ca duraiaexeeili che 8 fe ‘Seas ox rte exert lat in consirre ptr conti conolidate (1). Pentru socetatesC sti ste die sensu ck aceasta pinche conti individual a ‘it posteroar ate de conslidar (31 lanare Nl). ste evident cla 31 decembie N nu Sfspune de contri anual Indviduale le soca C, pentru a incorporate tn conte onsofidsts. cease suai, este rezonabll si se ibsmens conar anual indvdusle imerimare de eae societata C pena s putea inclse in conslidare ln 3t-decembre N psvinduse, vient acteai pros de un a, ce pent dominans. {in in, scien D, al carl enti se nchide I 31 august N va webu sh noemessc onturiamaleinferimae cu data de Inchidere 31 decembrie N wi peronda aul de consolcte, Ptr cd sur mai mutt de te in Inge 31 august N, edn i fchee exerci 31 decembre, Desi nase pte inva tua excep revit de normale intemsiosle, amin den Omogenizareaevalurior lementele de activ pai, de vit i cholull ale scietsior inl In consolidae tebuie a fle eval dup mode uniforme si Tp acoré cu principles! normele ‘prevaut fn relent egal in vigor. Dac vreu erent de ci sau piv deve hella fos evaluat dps mtoce cere de cle sable pict tn consoldare in vderes ‘onsliiri, sel elmer rbuie et fi ealat din nou, conform cu metodse feos de eae Sovietatea donna, umat de efectunrea guste neces Exempla Filia B s societi dominate A prez tn ial india! de 31-12, ress, valour 402575 lel per un toc de ambalie pe care soietta Be vindesoiei Sovetatca A evalce ini dupa eto FIFO, ar societal folcest ta aes, sop metoda LIPO. Se cunose, de asemenea, urmitowele informa eu peliee It ravaclec. ‘male realist eB i mpl exes Explicat Cantitate Costunitar Valoare Stoo initial 5000 1,00 5.000 nti januari 18000___1,06 19.080 Vanairi fabruaria 21.000 22.080 Tntrin aprile 9000 1,08 9.70 Vanairi mai 10.000 70.720 Taba juni 0000105 31.500 Vanairi octombrie 28.000 29.400 Tntriri noiembrie 13500107 14.445 Vanairi decombria 14.000 18.970 Secrest ve abies 8) celteble st fica A iB penru acmogenia blame? 1) _secorai se vor ade poster de tant i cont de pot plerdre? Sole Sovetatea dominant A webu apis, porta evluxeselemerlr din contre nual ale filnlelor se cosoideaza, propre metod de evalu. De soiemtea Aa fle ih onsolidare meted FIFO, pe caso felony ncontuil nlviduake Societe B (care ese fiat) flosste peu evalua itr din stor, metodaLIFO. Va necesar ca pet consoidare iriledin tocurle de ambalje de asocistatea B Se reseulte ‘conform FIFO, meted ret! de grip. Aceast reraare va webul efecu §In eerie ‘Smnsne. Dar, cam societies Bs ah sb contol easlurv a osisti Ay soca di poste pune societi B sthimbarea meodel de evauae a socurlor, stl ict, a exerlile “uae stn se ma pnd problema une! atl de omogeiza. Dazrminsren fetvt a roilar mir, rmare a apc metas FIFO: Exglicgi [ Castine Prpanitr Yalone Teena 300 Loo Som fri aa wom 10s 9080, Ste Bow 324080 Cont vei basa 300 1.00 500 Goat vies Abana ieom Idee ‘Touleor'virein fAtrasie 21.000 21360 Soe 200 106 zip Inti pie Som ae a7 She 110 er) Gor vrei mat 200 106 21D Cort vim a om toe Fr “Tot cont ne 000 10760 Ste 100 8 1080 Inti iene 2.000 105 3500 Ste 3am 32380 Cont vine cctomtie 100198 im Cost vinmiti octombrie 7.000 1.05 (28.350 Toulon visein cambria 23.000 dean See 300 10s 310 I mien Bs 107 14st See ies 11583 Cort vines dacembrie 3000 9s 310 Cost viren dacenbrie 10m to? 1170 oulcor vinein dacesbre 14.000, 14520 Sie 250407 2675 ‘Byaluaessocrlor prin ned LIFO dis lao valour stella de mba lsocicatca <4e.2575, in tin ce pin aplearea metode! FIFO objnem 267S. Difeea de 100 va trepsrath sts: tye sat 100 pst de soc le soit Ba eoraprtih,v perl Feoaatl eu 100 3 + in conta de profits perder al socetii B, eae va fi cupes tn eonsoldare, costal ambalselr vind este as dea 7-170 conform LIFO, la 77.070 confor FIFO, deck dierenia 42100 seregssee nan suplinens prof. exempt? Filla B ita perimetral de console le 1.01.N_Actasa 9 complrat fn desfgora actin setorediferte indus, comer, servic, a 5 bear cet ii meri 0 po re tu Ra ai Jn scete can, ty roel Is conttle consolidate se presnt informati despre sctivitatea sectoral. Motival peru care scuste sci sunt excuse de la consolidretebulemenfont in tee asta sci anual se soit mad. ‘Acalag pnp se va apices tn cam in care societessmand desfigoars stviste de ‘sgurare i vasliead pri igre sci din alt done de etna Susie financial socetiexlusetebuie atau a contre consolidate sau webu pose la

    You might also like