MONITORUL OFICIAL ROMANIEI PARTEA | ‘Anul 182 (XVI) —Nr.120bis.——_LEGI, DECRETE, NOTARARI $I ALTE ACTE Mart, 18 februarie 2014 Pagina ‘Anexele ar. 1 g12 la Ordinul vicepri-ministrull, minstrul dezvoltari regionale i administrate! publice, ri. 27/2014 pontru aprobarea reglomentiri tehnice Ghid de proiectare gi execuie privind protectia Impotriva coroziui, incicatv GP 121—2013 a72 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 120 bis/18.1L2014 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE $I ADMINISTRATIE! PUBLICE ORDIN pentru aprobarea reglementarii tehnice ,Ghid de proiectare si executie privind protect ‘impotriva coroziur dic: GP 1212013") Tn conformitate cu prevedere art. 10 gi art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1985 privind caltatea in constructi, cu modificarile uiterioare, ale art. 2 alin. (3) si (4) din Regulamentulprivind tipuile de reglementari tehrice si de cheltuieltaferente acivtai de roglomentare in construcfi, urbanism, amenajarea tertoriului gi habitat, aprobat prin Hotérdrea Guvernului nr. 203/203, eu modificarile si completarie uterioare, ‘avand tn vedere Procesul-verbal de avizare nr. 6/2013 al Comitetulul tehnic de specialtate nr. 7— Constructi hidrotehnice $i hidroediltare, Procesul-verbal de avizare nr. 17/2013 al Comitetului tehnic de specialitate nr. 11 — Cerinte functionale pentru construc si fizica construcilor gi Procesul-verbal de avizare nr, 2/2013 al Comitetulu tehnic de coordonare generala, Th temeiul art. 4 pet. It.) si al art. 12 alin, (7) din Hotardrea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea $i functionarea Ministerului Dezvoltéril Regionale si Administratiei Publice, cu modificarile ulterioare, viceprim-ministrul, ministrul dezvoltarii regionale si administratiei publice, emite prezentul odin. Art. 1. — Se aproba reglementarea tehnicé ,Ghid de proiectare si executle privind protectia Impottiva coroziunil indicativ GP 1212013", structurata in doua parfi dupa cum 2) ,Partea | — Proiectarea gi execulla protectiel impotriva, coroziunii a constructilor din ofel,indicativ GP 121/—2013", prevazuta In anexa nr. 1; ) ,Partea a Ila — Proiectarea, executia si exploatarea protectilor anticorozive pentru construct hidrotehnice, indicativ GP 121/2—2013", prevazuta in anexa nr. 2 ‘Adt.2.—Anexele nv. 1 gi 2 fac parte integranta din prezentul cordin ‘Ast. 3. — Prezentul ordin’ se publica in Monitorul Oficial al Roméniei, Partea |, gi intra in vigoare la 30 de zile de la data publicari Art. 4. — La data intrarii in vigoare a prezentului ordin, COrdinu ministrului transporturilr, constructilor gi turismului nr. 193/2005 pentru aprobarea reglementarii tehnice .Ghid de proiectare privind protecfia impotriva coroziunii a constructilor de ofe!’, indicativ GP 111-042, publicat in Monitorul Oficial al Roméniei, Partea |, nr. 441 gi 441 bis din 25 mai 2006, si Ordinul rministrull transporturior, constructor gi turismulu nr. 194/205 privind aprobarea Reglementarli tehnice .Ghid de execute privind protectia Impotriva coroziunii a constructilor de ote!" indicativ GE 05304, publicat in Monitorul Oficial al Romani, Partea |, nr. 428 gi 428 bis din 20 mai 2005, se abroga gi Ordinul ministrului lucranilor publice, transporturior si locuintei rr. 1,577/2002") privind aprobarea Reglementari tehnice ,Ghid de proiactare, executie gi exploatare a protectilor anticorozive Pentru constructiihidrotehnice’, indicativ GP 072—2002¢ igi Inceteaza aplicabiltatea. p. Vicoprim-ministru, ministrul dezvoltri regionale gi administratiet publice, Shhaideh Sevil, seoretar de stat i. 10 januarie 2014. ) Oran. 272014 a ost publiat in Monitor Ofc l Roméo, Pat * Odin mines carlo public, ansporturor Icon 1.572002 nua fost publica in Menor Feil ol Reman, Perea | 120 cin 18 februari 2014s est eprous sn acest uma bi Cnn enexa se pub sin Buel Constchi edat de car Insti. Nalanal de Ceretae-Dezvotare hn Const Ursanar 9 Desvliare Teitorais ura LURBANANCERS™ 2 Reglrienare tehriea ks de proecare prind proto mporiva corozunl censturlo de of cleabv GP 111-06 a fost publeaté In ‘Bustin Constetlr rw. 8912005, ea de nstutl National do Coretare-Dazvtar In Const st onomia Ceritueilor —INCERC. * Rogiomentare ahd Ghd 6 execu pind protec impotrvacorauni a eonsiucior de oer, xb GE 083--04 a ost publeaa in uletnal ‘Consititr.812005, eat de nstutl Natl de Cercetae-Dazaltae In Consul! Economia Consul INCERC, “ Roslamertarea ohne Ghd de poictare, exec expoatare a protector ancoazie porta consbuc Notice, indcativ GP 072 ~2002, fost puesta in Buletinl Consul rv 02003, eat de Inst National de Caretar-Dezvatare In Const si Economia Construilr — INCERC.MONITORUL OFICIAL AL. ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 120 bis/18.1.2014 Anexa nr. 1 GHID DE PROIECTARE EXECUTIE PRIVIND PROTECTIA iMPOTRIVA COROZIUNII, indicativ GP 121-2013 PARTEA I - PROIECTAREA SI EXECUTIA PROTECTIEI {MPOTRIVA COROZIUNII A CONSTRUCTHLOR DIN OTEL, indicativ GP 121/1 -2013MONITORUL OFICIAL Al. ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 120 bis/18.1.2014 CUPRINS 1, PREVEDERI GENERALE 1.1, Obiect si domeniu de aplicare 1.2, Terminologie 2. CLASIFICAREA MEDIILOR AGRESIVE 3. CONDITI GENERALE DE PROIECTARE $I CERINTE DE BAZA PRIVIND ALCATUIREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII DIN OTEL PENTRU ASIGURAREA PROTECTIEI IMPOTRIVA COROZIUNIL 3.1, Principi si criteri privind concepfia si proiectarea, pentru protectia impotriva coroziunii a construcilor din ofel 3.2. Condifi de proiectare pentru protectia impotriva coroziunii 3.3. Desfigurarea procesului de proiectare pentru protectia impotriva coroziunii RITERII $I NIVELURI DI PENTRU SISTEMELE DE PRO’ 4.1 Cerinfe specifice 4.2. Criterii si niveluri de performanga pentru stratul suport 4.3. Criterii $i niveluri de performanga pentra sistemele de protectie anticoroziva ERFORMANTA PENTRU STRATUL SUPORT SI ‘TIE ANTICOROZIVA. 5. SISTEME DE PROTECTIE ANTICOROZIVA A CONSTRUCTILOR DIN OTEL 3.1. Conditii generale 5.2. Aledtuirea general a sistemelor de protectie anticoroziva 5.3, Sisteme de protectie anticorozivi pentru diferite clase de corozivitate 6. EXECUTAREA LUCRARILOR DE PROTECTIE ANTICOROZIVA 6.1. Concitii generale 6.2. Executarea lucririlor de protectic antivoroziva 6.2.1, Pregatirea suprafejei (suportului) 6.2.2. Pregitirea produselor de protectic 6.2.3, Aplicarea produselor de protectie 6.3. Verificarea calitiiluerarilor de protectie anticoroziva 6.3.1, Generalititi 6.3.2. Receplia produsclor de proteetie 63.3, Pastrarea si depozitarea produselor de protecjie 6.3.4, Asigurarea conditilor prealabile pentru punerea in opera 6.3.5. Verificari inaintea aplicirii acoperirilor protectoare 6.3.6. Verificari in timpul aplicdrii acoperirilor protectoare 6.3.7. Verificari dupa aplicarea acoperirilor protectoare 7. MASURI PRIVIND PROTECTIA SI IGIENA MUNCIE 8. MASURI PRIVIND APARAREA iMPOTRIVA INCENDIILOR ANEXAL-REFERINTE LEGISLATIVE $LTEHNICE ANEXA 2- PREVEDERI SPECIFICE PENTRU PROTECTIA iMPOTRIVA. COROZIUNII CARE TREBUIE CUPRINSE iN PROIECTMONITORUL OFICIAL AL. ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 120 bis/18.1.2014 LISTA TABELE 57 Nena aa TESTE 1 Tabel 2.1 | Exemple de medi corespancitoare laselor de corozivitate z Tabel 3.1 | Distanja minim’ iire profile 3 Tabel3.2 | Grosimca minima a secfiunii camentelor derezistenfa 4 Tabel 4.1 | Ceringe specifice pentru siratul suport gi Sistemele de proveotie anticoroziva 3 Tabel 42 | Criteri si niveluri de performanjl pentru statul suport 7 “Gradul de pregitre a sadurllor, marginllor 9 alor suprateye © 6 Tabel 43 | imperfectiuni 7 Take | CHER stain de parormanl pam stems POTTS Tabel 5.1 | Aleituirea gonerali-a sistemelor de protecfie anticorozive | Sisteme de protecfe antcoroziva aplicate prin vopsire pentru ° Tabel5.2 | medi cu clasa de corozivitate C2 Sisteme de protecjieanticoroziva din acoperin melalice pentru 0 Tabel5.3 | medi cu clasa de corozivitate C2 Sisteme de protecfe anticoroziva combinate (duplex) pentru medi nt TabelS4 | cu clasa de corozivitate C2 Tabs Sisteme de protecfc anticorozivd aplicate prin vopsire pentru B Tabel 5.5 | medi cu clasa de eorozivitate C3 Sisteme de protecfie anticoroziva din acoperin metalice pentru 8 Tabel5.6 | rmedii cu clasa de corozivitate C3 . Sisteme de protectie anticoroziva combinate (duplex) pentru medii 7 4 Tabel 5. ‘eu clasa de corozivitate C3 Sisteme de protecjie anticorozivi aplicate prin vopsire pentru 1S abel 58 | mediicu clasa de corozivitate C4 Sisteme de protectie anticoroziva din acoperia metalice pentru | medii.cu clasa de corozivitate C4 | i" Tabel’s,10 | Sisteme de protectie anticoroziva combinate (duplex) pentru medi cu elasa de cororivitate C4 (ofel zincat la cald) | Sisteme de protectie anticoroziva combinate (duplex) pentru medii 16 Tabel 5.9 18 Fabel 5:11 | curclasa de corozivitate C4 (ojel metalizat) 5 Sisteme de protec anticorozivl aplieate prin vopsire pentra 19 | TabelS.12 | medii cu clasa de corozivitate C5-1 1 200) cpabel suis | Sisteme de protectie anticoroziva din acoperiri metalice penta medi cu clasa de eorovivitate C5-1 | a1 Tabel S14” | Sisteme de protect anticoroziva.combinate (duplex) pentru medit abel § cu clasa de corozivitate C51 (ofl zincat a cald) | Sisteme de protectie anticoroziva combinate (duplex) pentru medit 22 | Tabel 5.15 | cuclasa de corozivitate C5-1 (ofl mealizat) ba Sistem de protec{ie anticoroziva aplieate prin vopsire pentru 23 | TabelS:16 | inedii cu clasa de corozivitate C5-M 24 | Travel 517 | Sisteme de protectie anticoroziva din acoperiri metalice pentru x medi cu clasa de corovivitate C5-M 5 Sisteme de protedfie anticorozivl combinate (duplex) pentru medi ail Tabel S18 | cu elasa de corozivitate C5-M (ofel zincat la cald) Se | Tabel 9) Sisteme de protectie anticoroziva combinate (duplox) penta mea cu clasa de corozivitate C5-M (ofel metalizat)MONITORUL OFICIAL Al. ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 120 bis/18.1.2014 1. PREVEDERI GENERALE. 1.1. Obiect $i domeniu de aplicare LLL. Prezentul ghid are ca obiect detalierea principiilor, criterillor si condifilor privind masurile de protectie impotriva coroziunii pentru constructile supraterane din ofel, noi si existente, precum si conditile de executare a lucrarilor de protectie anticoroziva a acestora Prevederile specifice din prezentul ghid se aplict, in fazele de proiectare si evecufie,astfel incat s& rispunda cerinjelor fundamentale aplicabile construcfiilor 1.1.2. Protectia impotriva coroziunii a elementelor/constructiilor supraterane din ofel se realizeazd, in etapa de proicctare, in funcfic de clasa de corozivitate a mediului preconizat, astfel: a) prin concepfia de ansamblu si de detaliu si prin alegerea materialelor adecvate; b) prin prevederea de misuri constructive gi de conditii pentru modul de executare a lucrrilor; ©) prin prevederea unor sisteme de protecfie anticoroziva aplicate pe suprafata, elementelor, sisteme adecvate naturi gi clasei de corozivitate a mediului 1.1.3. Ghidul nu se referd la: a) constructiile/elementele din ofel ingropate in teren; ») constructiile/elementele din ofel imersate partial sau total in solugi sau lichide agresive; ©) constructiile/elementele din ofel inoxidabil; 4) constructiile/elementele speciale (turnuri, piloni, cosuri,silozuri, rezervoare, edi de rulare, conducte ele.) 1.1.4. Ghidul nu prevede sisteme speciale de protectie impotriva coroziunii a constructilor din ofel, cum sunt: protectia electrochimica (catodicd, anodica),inhibitori de coroziune sa. 1.1.5. Prevederile prezentului ghid se adreseaza investitorilor, proiectantilor, executantilor de lucrir, proprietarilor/utilizatorilor de lucriri. de constructii_ din ofel_precum si organismelor de verificate si control (verificarea si/sau expertizarea proiectelor; verificarea, controlul si/sau expertizarea lucrailor). 1.2. Terminologie In precentulghid sunt utiliza umator ermeni de spec te: - agent agresiv: factor de mediu ce actioneaza distructiv asupra construct sau a diverselor sale parti componente, provocdnd degradarea prin coroziune a materialului de constructie; - acoperire metalicd: termen generic pentru unul sat maj multe straturi metalice (zine, aluminiu ete.) aplicat (e) pe suprafata elementelor din ofel: = deoperire organica: setmien generi¢ pentru unul sau mai multe straturi compatibile intre ele, alcatuite din materiale de acoperire organice (grunduri, vopsele, emailuri, lacuri), aplicate pe suprafaya elementelor din ofelsMONITORUL OFICIAL AL. ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 120 bis/18.1.2014 - casa de corozivitate: caracteristicd tebnict masurabild a intensitatii actiunii mediului agresiv asupra materialului de constructie; + coroziume: interactiune fizico-chimica intre un material / produs (de constructic) si mediul siu inconjurator, care conduce la modificarea proprictitilor materialului si adescori la degradarea unor caracteristci si/sau functional a acestuia, a mediului inconjurdtor sau a sistemului consttuit din cei doi factori; Noth: Accat nteratiune ese in general de natué electochi + corozivitate: capacitate a unui mediu de a determina coroziunea intr-un sistem de coroziune dat; - corozivitatea atmosferel : capacitatea atmosferei de a provoca o coroziune intr-un sistem de coroziune dat; = degradare datoraté coroziunit: efect al coroziunii considerat daundtor pentru utilizarile materialului de constructie, mediul sau sistemul pe care acesti doi factori il formeazi, - durabilitatea protectiei: durata de viata estimata a unui sistem de protectie anticororiva aplicat pe suprafata din ofel pang la prima lucrare de refacere completa a protectici; oti: Durata de vat estimati nu constituie o duraté de garantie = durata de menjinere a umiditayii pe suprafafa: interval de timp in care o suprafajd metalic& este acoperita cu o pelicula adsorbita si/seu un lichid electrolitic, capabil si provoace coroziunea atmosferic’; ~ mediu agresiv: mediu care confine unul sau mai muli agenti agresivi (corozivi); = protect impotriva coroziunit: modificare a unui sistem de coroziune astfelincat si diminueze degradarile datorate coroziuni - rezistenta la coroziune: intr-un sistem de coroziune dat; -apacitatea unui material de constructie (ofel) de a rezista la coroziune - sistem de earaziune: sistem format din unul sau mai multe metale si diferite elemente ale mediului care pot influenta coroziunea; ‘Nova Elemente ale mediuli pot i considerate: acoperiie, straturile superficial ee - sistem de protectie anticorozive:: ansamblu de straturi aplicate pe 0 suprafa’ suport, pentru a realiza protectia acesteia impottiva coroziuniis - tipul atmosferci: notiune care caracterizea2i atmosfera pe baza criteriilor de clasificare corespunziitoare, altele decit corozivitatea (rural, urban’, industrial, marin) sau factori optionali complementari (chimici ete.); + vitezd de corozinne: efect al coroziunii asupra materialului de constructie (ofel) raportat la unitatea de timp, Not: Expres utiliza ‘oroziune depinde de sstemul de coreziune considerat side tipul aceseia Ast, viteza de eoroziune poate f exprimatd prin ersterea adancimii coroziuni raporaa la unitatea de timp, prin masa de metal transforma in produ de coroziuneraportta la unitten de supra unitaten de timp ete. Efectal coroiunii poate varia in timp gi poate su fie acelai in toate punctele suprafeel care se eorodeaza, De aceea, referirile la viteza de ‘coroziuneiebuie si fe Insite de informati despre tipul, dependena de timp gi localizareaefectuul eoroziunMONITORUL OFICIAL Al. ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 120 bis/18.1.2014 2. CLASH CAREA MEDIILOR AGRESIVE 41, In concordan{a cu SR EN ISO 12944-2 si SR EN ISO 9223, mediile agresive care acioneazA asupra constructor din ofl supraterane gi a clementelor lor componente se elasifid in gase clase de corozvitate atmosfetict Cl - foarte slab; 2 slab C3 me C4 ridicats; 5.1 foarte rdicat (industrial; C5-M - foarte ridicata (marina), fn tabelul 2.1 se dau, cu catacter de exemplificare, diferite tipuri de medi corespunzatoare clasclor de corozivitate Tabelul nr. 2.1 Exemple de medii corespunzatoare claselor de corozivitate Clasa de Exemple de medii tipice (caracter informativ) corozivitate Exterior Interior cl Clair incalzite cu atmosfera curati, : de exemplu, birouri, magazine, scoli, foarte slaba hoteluti Cladirineincalzite unde poate sa apart condens, de exemplu, epozite, sili de sport, C2 | Atmosfere eu nivel sezut do poluae, stabs | mai ales zone rurale. Camete de productic cu umiditate Atmosfere urbane si industrale, | ridicaté i anumita, poluare a aerului, poluare moderaté cu, SO>. Zone de| de exemplu instalatii de prelucrare a coast eu salinitate scazuta alimentelor, spalatorii, fabrici de bere. fabrici de produse lactate ct Zone industriale si zone de coast cu | Industria chimicd, piscine, nave de ridicata | salinitate moderat ‘coast i santiere navale. CI ie tne aican i CHM SAH) zone, cu condensare fone ridicat | nen teen tate ridieat® $i | sproape permanenté si cu grad (industrial) ridicat de poluare, C5-M | Zone de coast si titorale, zone cu grad | Clddiri sau zone eu condensare foarte ridicaua | Fidieat de saliniate faproape permanenti si cu grad (marina) ridieat de poluare.MONITORUL OFICIAL AL. ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 120 bis/18.1.2014 2.2. Clasificarea corozivitatii atmosferice se face, in conformitate cu SR EN ISO 9223 si SR EN 180 1294-2, prin dou’ metode de determinare: a) clasificare bazaté pe misurarca vitezei de coroziune pe epruvete metalice ctalon (SR EN ISO 9226); b) clasificare in funetie de caracteristicile mediului ineonjurdtor (durata de mentinere a umiditati si gradul de poluare) (SR EN ISO 9225), Valorile de referinjé ale vitezei de coroziune pentru fiecare clasi sunt prevazute in SR EN ISO 9224. 2.3, Stabilirca clasei de corozivitate a mediului in care se va amplasa o construcfic noua se face de cAtre proiectant, pe baza analizei mediului exterior si a datelor furnizate de proiectantul de specialitate privind existenfa, natura si concentratia agentilor agresivi care vor rezulta din procesul tchnologic, pentru mediu interior. 2.4, Pentru stabilirea clasei de corozivitate a mediului in care este amplasata o construcfie aflats in exploatare, vor fi precizate rezultatele analizelor calitative si cantitative privind agenfii agresivi (noxe) si ale umiditafii relative a aerului, atit pentru interior, cat i pentru exterior, efectuate de un operator economic de specialitate in domeniu. 5. in medii cu clasa de corozivitate mai mare de C5, se vor prevedea masuri pentru reducerea corozivititii mediului prin schimbarea sau modcmnizarea tchnologici de fabricatic sau, in caz de imposibilitate, se va studia fiecare caz in parte RALE DE PROIECTARE SI CERINTE DE BAZA PRIVIND ALCATUIREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCTI DIN OTEL PENTRU ASIGURAREA PROTECTIEI IMPOTRIVA COROZIUNIL 3.1. Prineipit s riterii privind conceptia si proiectarea, pentru protectia impotriva coroziunii a constructilor din ofel 3.1.1. La conceperea si proiectarea constructilor din ofel, se vor avea in vedere urmitoarele principii, pentru asigurarea durabilitaqii acestor constructii prin masuti de protectie impotriva coroziunit: 4) misurile de protectic impotriva coroziunii se referi la ansamblul de acfiuni intreprinse incepdind de Ia conceperea si alcatuirea elementelor constructiei i continuate pe parcursul executari si exploatiri acestefa. Aceste misuri se refer in principal, la: i) conceperea, alestuirea si profectarea elementelorieonstructici, cu Iuarea in considerare a actiunii corozive a medivlui asupra acesteias ii) evitarea riscului de coroziune prin pile galvanice (pile de coroziune) datorita contactulului materialelor de natura diferita a alcatuirea constructiva (otel carbon si ofel inoxidabil, aluminiu, cupru sa.), inclusiv la elementele de imbinare (suruburi, saibe, bolturi s.a.); iii) prevederea sistemelor adeevate de protectie anticorozivas iv) asigurarea executirii corespunzitoare a lucrarilor de protect favorizata initierea acjiunii corozive; ¥) intretinerea/mentenanfa sistemelor de protectie anticoroziva pe durata exploatarii ‘constructieis vi) evitarea aecentuatrii conditiilor de mediu agresiv pe durata exploatiri, in special prin10 MONITORUL OFICIAL Al. ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 120 bis/18.1.2014 asiguratea functionalititii tuturor elementelor constructiei (hidroizolatie, ventilati, instalatii $a). 'b) masurile de protectic impotriva coroziunii se stabilesc prin proiect, pentru toate aspectele ardtate, cu un grad de detaliere diferengiat, determinat de clasa de corozivitate a mediului gi de sensibilitatea la coroziune a clementelor/constructici. Masurile adoptate trebuic si asigure o protectie uniforma pentru toate zonele elementelor sau constructici in anexa 2 sunt prezentate prevederile specifice minime, referitoare la executarea lucratilor, care trebuie si fie cuprinse in proiect. ©) masurile de protectic impotriva coroziunii sunt indisolubil legate de conceptia si aledtuirea elementelor si a construciei in ansamblu, pentru fiecare proiect, si, in consecintd, acestea trebuie sa fie adoptate si rezolvate concomitent si avand in vedere interdependenta dintre el. 4) conceptia si detaticrea masurilor de protectic impotriva coroziunii trebuie si ia in considerare toate aspectele, pana la detaliu,atat pe cele legate de manipulare, depozitare si transport, de executare a lucritilor (spre exemplu pentru unele zone ale sudurilor la montare la pozitie), eat gi pe cele legate de {ntre{inere/mentenanti. ©) solutile adoptate pentru sistemele de protectie anticoroziva trebuie s8 respecte prevederile legale privind: = rezistenta la foc (daca este cazul); = Teacfia la foe; = emisia de substante periculoase. 1) eventualele cereri de inlocuite/modificare, la executarea luctitilor, @ unor elemente constructive, produse sau tchnologii utilizate, trebuie si fic analizate si sub aspectul implicatiilor gi eventualelor modificari privind masurile de protectie impotriva coroziunii. Acestea trebuie si fie stabilite de c&tre proiectant, prin aplicarea principiilor de mai sus la situatia nou ereata, dupa ca7. 3.1.2, Principalele ctiterii pentro stablirea si alegerea sistemelor de protectie anticoroziva sunt urmatoarele 4) corelarea intre caracteristicile implicate ale produselor/sistemelor de protectie anticoroziva si élasa de corozivitate preconizati, by) asigurarea proteetiei pentru o diversitate mai mare privind natura mediului, pentru 0 aceeasi clas de eorozivitate; ¢) durabititatea sistemelor si produsclor dé protéctie anticoroziva utilizate: 4d) simplitatea verificarii calitati acestora la executare gi a performangelor in timp; ©) raportul eficacitate/complexitate; f) accesibilitatea pentru executarea Iucririlor de protectie anticoroziva si ‘monitorizarea comportiii in situ; 2) raportul inte executarea in atelier si pe santier (Ia montare), in special sub aspectul asigurarii calitaii, fh) raportul eficacitate/éost total; {)raportul cost initial/cost mentenanta, 3.1.3 Prin proiect se vor prevedea urmatoarele conditii privind verificarea calitayii luerarilor de protectie impotriva coroziunii a) in cazurile in care mediul in care se prevede a fi exploatate clementele/structura Imetalicd protejata este incadrat in elasele de corozivitate C4-C5, nivelul verificari la executarea lucratilor de protectie va fi LI (ase vedea SR EN 1990, aniexa B); b) pregitirea suprafelelor in vederea aplicdrit protec{iei si verificarea acesteia in intervalul de maximum 3 ore inainte de efectuarea lucrarilor de aplicare a sistermului de protectie anticoroziva pe aceste suprafete:MONITORUL OFICIAL AL. ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 120 bis/18.1.2014 ©) precizarea numirului si dimensiunilor suprafetelor etalon pe care se vor aplica sistemele de protectie anticoroziva, 3.1.4, Proiectulleaietul de sarcini va face referire la reglementarile tehnice aplicabile in vigoare si la standarde, ale cdror prevederi trebuie si fie respectate la executarea lucrarilor. in cazurile unor ucriri de protectie sau operatiuni care nu sunt prevazute in reglementiri tehnice sau standarde, proiectantul va prevede in caietul de sarcin, toate detalile si conditiile pentru efectuarea acestora 3.2. Condi de proiectare pentru protecfia impotriva coroziunii 3.2.1. Principalele conditii si corinfe de baz ce trebuie avute in vedere la proiectare pentru protectia impotriva coroziunii, se referd la a) alegerea materialelor pentru elementele de constructie; b) aledtuirea constructivas ©) prevederea, dupa caz, a conditiilor privind zonele de ridicare pentru manipulare, precum gi pentru transport si depozitare; @) accesibilitatea pentru executarea lucrarilor de protectie anticoroziva si monitorizarea comportari in situ; ) alegerea sistemelor de protectie anticoroziva aplicate pe suprafafa elementelor din fel. Aplicarea lor se face avaind in vedere principiile gi eriteriile ardtate la pet. 3.1.1 51 3.1.2 3.2.2. Alegerea materialelor constitutive ale elementelor/construetiilor se referd atat la evitarea formirii pilelor de coroziune la contactul unor materiale diferite din alcituirea acestora, cit si la corelarea dintre clasa de corozivitate a mediului si categorile de ote, caracterizate prin rezistenta la coroziune, din care sunt constituite elementele de constructie si elementele de asamblare (gurubuti si piulite, saibe, nituri, electrozi pentru sudura s.a.). Avand in vedere criterile mentionate la pet. 3.1.2, alegerea materialclor componente. trebuic si constituie 0 bazé pentru preyenirea coroziunii, care raspunde Indeosebi eriterilor a) -€);h); i). 3.2.3. Condifile privind aledituirea constructivl au in vedere urmitoarele: 4) forma (desehisi sau chesonata) si pozitia telativa a elementelor componente in sectiuni: b) grosimea in sectiune si marimea suprafetei perimetrale (expusi); ©) imbinarile si zonele de rezemare; 4) vecinitatea cu elemente din alte material. 3.2.4, Forma si pozitia relativa a elementelor componente in sectiuni, trebuie sit fie astfel previzute inedt sii nu favorizere initierea si dezvoltarea coroziunii, Principalele conditii in acest sens, se refera la (detalii si exemplificdri in SR EN ISO 1294-3, anexa D): a) evitarea posibilitagii de acumulare a apei/condensului si a materialelor pulverulente din aer; b) prevederea giurilor de ventilare 1a profilele chesonate care nu permit accesul la interior (fevi, sectiuni inchise prin sudurd s.a.). Gaurile de ventilare vor fi suficient de mari (diametrul minim 10 mm) si astfel amplasate incdt si asigure cireulatia petmanenti @ actului, find a permite intrarea directa a apei (a se vedea si pet 3.33); ©) evitarea detaliilor de imbinare care cteazi interstitii in care se pot acumula apiileondens si pulberi din aer; "e MONITORUL OFICIAL Al. ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 120 bis/18.1.2014 4) limitarea distanjei minime dintre profilele care aledtuiesc 0 secjiune compusd, precizati in tabelul nr. 3.1 Tabelul nr. 3.1 Distanja minima intre profile Tniljimea stanfa suprapuss | minima intre Tustrare exemplificativa minim, h profile, a (se vedea SR EN ISO 12944-3, anexa C) (mm) (om) 100 50 4 fe 100...700 Oadh +8 >700 300 in cazurile in care din calculele de rezistenfa rezulta c& nu se poate respecta aceasti conditie, se vor lua mAsuri adecvate, jindnd seama de inaccesibilitatea spatiilor dintre profile si de clasa de corozivitate a mediului. in principal, prin solutile adoptate trebuie ca elementele astfel alcdtuite s4 fie preuzinate si protectia impotriva coroziunii sa fie aplicata in uzin8, urmand ca imbinarile prevazute pentru montare, pe santier, si fie astfel alese incat sii nu degradeze protectia deja realizat ©) prevederea spatiului necesar pentru pregatirea suprafefei si aplicarea sistemului de protectie, in zonele de intersectie a elementelor componente, in special la rigidizari, prin decupari avand raza de minimum 50 mm; )asigurarea spatiului necesar pentru pregitirea suprafe(ei si aplicarea sistemului de protectie Ia gfurile prevaizute in elementele componente, prin prevederea realizarii Jor cu 0 raza de minimum SO mm, eu observatia. edb pentcuplici mai groase de 10 mm, raza trebuie si fie corelata, in acelasi scop, cu grosimea plcilor; ) conditii prevazute explicit in proiect privind pregitirea suprafetei sudurilor, a marginilor si a zonelor cw imperfeetiuni, precum si a muchiilor (a se vedea SR EN 1S0 8501-3). 3.25. Grosimea in secjiune si mirimea suprafejei perimetrale (expusa) a elementelor care aleituiese structura de rezistentd a constructiei, inclusiv a celor care asigura contravantuirea, sunt caracteristici ale scefiunilor clementelor, care rezulta din dimensionarea la rezisten{d si stabilitate, dar trebuie s@ indeplineasea si conditile privind protectia impotriva coroziunii, precizate in continuare. 3.2.5.1. Grosimea minim a pieselor care aledtuiese elementele de rezisten{i, inclusiv rigidizarile acestora, precum gia celor care realizeaz contravantuirea, va fi conform tabelului 3.2MONITORUL OFICIAL AL. ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 120 bis/18.1.2014 Tabetul 3.2 Grosimea minim a sectiunitelementelor de rezistens NE | casa de corozivitate | Grosimea minim (mm) | Protea pr seopenica i a 30 Tie condi speciale] sisteme stabilite conform 2 c2-cs 30+ 10 rae prevederilor din capitotele 43i5 ear vitesa de coroziune definitd in subcapitolul 1.2, valorile find previtzute in SR EN ISO 9223 si SR EN ISO 1294-2, Pentru elementele cu grosimea sub 3 mm, inclusiv fejele panourilor sandwich, se aplicd protectia anticoroziva prin zincare si vopsire. 3.2.5.2, Suprafata perimetrala a elementelor de rezistenfa, inclusiv a contravantuirilor, trebuie si fic minima si, in functic de clasa de corozivitate a mediului in care se aflé expusd constructia, si fie astfel alcituitd incit si respecte si urmatoarele prevederi: a) reducerea la minimum a numérului de imbinari, preferandu-se secfiuni compacte, laminate sau sudate continuu; ') evitarea formelor complicate in sectiune care confin unghiuriintrande si ingreunea7 ventilarea si aplicarea/refacerca sistemului de protectie anticoroziva prin acoperire; ©) condifionarea, pentru executarea Iucratilor, a starii suprafefei, in sensul de a fi lipsit de neregularitiji, bavuri, junder $.a, cu precizarea limitelor maxime ale acestora si, dacd este cazul, a modalititilor de corectare a suprafetei (a se vedea SR EN ISO 8501-3). Se precizeaza cd prin suprafata perimetralt se infelege si: (i) supratafa interioard, in cazul elementelor cu goluri interioare ({evi, profile cheson 5a (ii) ambele suprafeje, pe latura pe care profilele sunt eventual lipite, daca mu exist certitudinea etangiri sigure gi durabile a interspatiului respectiv 3.2.6, imbinarile, care constituie zone sensibile la coroziune, trebuie reduse ca numar la minimum si trebuie sf fie aledtuite avand in vedere conditiile prevazute in continuare, pe tipuri de imbinar 3.2.6.1, Din punctul de vedere al conditiilor de aplicare a sistemelor de protectie anticoroziva se deosebese: 4), imbindrile reatizate in uzinis la elementele preuzinate, pentru care trebuie si existe condiji pentru aplicarea oricaru sistem de protecti b) imbinarite reatizate Ia momtare, pe santier, pentru care conditile de aplicare sunt mult mai restranse; aceste imbinari trebuie astfel proiectate incdt si se poatd realiza protectia zonei, dupa efectuarea imbindri, in Conitii corespunzitoare. 3.2.6.2, La imbingirile prin suduri se vor avea in vedere urmatoarele: a), rezistenta la coroziune, in'mediul agresiv respectiv, a materialului de adaos (clectrozi, sirma §..), precum gi a zone! influentata termic; bb) prelucrarea suprafefei, pentru indepartarea neregularitailor (pet, 3.2.5.2.¢) si crearea conditiilor optime de aplicare a sistemelor de protectie anticorozivas, 134 MONITORUL OFICIAL Al. ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 120 bis/18.1.2014 ©) precizarea conditiilor speciale, dupa caz, pentru protectia in zona sudurilor de montaj, executate pe santicr (pentru ambele feje ale zonci sudate), 3.2.6.3. La imbindrile cu suruburi (inclusiv pretensionate) sau nituri se vor avea in vedere uurmatoarele: a) compatibilitatea intre materialele in contact (piesele imbinate, saibe, suruburi, piulife nituri), pentru a nu forma pile de coroziune; 'b) precizarea conditiilor pentru protectia in zona imbinarilor definitive, precum si a celor demontabile, daca este cazul (avind in vedere si conditiile impuse de proiectarea de rezistenfa, privind starea suprafetelor in contact, 3.2.7. Zonele de rezemare sunt de ascmenca sensibile la coroziune, atét datoriti expunerii la mediul agresiv, ct si a faptului cd sunt supuse unor concentrari de eforturi si deplasari relative intre elementele componente, Pentru aceste zone se vor avea in vedere urmitoarele conditit a) compatibilitatea intre materialele in contact pentru a nu forma pile de coroziune; +b) compatibilitatea intre sistemele de protectic anticoroziva si congifile, determinate prin calcul, privind presiunile locale si deplasirile relative intre piesele componente; ©) accesibititatea pentru verificarea periodicd, prin observare directa, a suprafefelor pieselor componente 3.2.8. Vecinatatca cu clemente din alte materiale se referd la contactele directe cu acestea, cum sunt, spre exemplu: fundafii sau reazeme din beton; reazeme din neopren sau alte materiale; pereti sau tavane din c@ramida sau lemn (Lipite de metal sau cu rosturi inchise cu materiale de etangare, cum sunt spumele poliuretanice). Pentru aceste zone se vor avea in vedere urmatoarele conditi a) protectia suprafetelor metalice considerdnd cel putin situatia in care umiditatea este de 100% (producerea condensului, pe diferite perioade si la diferite intervale de timp) pe aceste suprafete; bb) mediul agresiv care poate apiirea, in prezenta umiditiqit sia produselor din materialele alaturate (inclusiv, spre exemplu, produse pent tratarea lemnului, daca este cazul); €) lectrcitateastaticd sau curentii de dispersie (vagabonzi), care pot si apari datorta sau in prezenta acestor materiale. 3.2.9. Accesibilitatea elementelor din otel, a celor structurale in orice situatie, este o conditie de bara pent asigurarea realizarii lucrarilor de protectie si a intretinerii sistemelor de protectie anticoroziva, deoarece: a) petmite efectuarea lucrarilor de prewitite a suprafefei clementelor de constructii din fel si de aplicare a produsclor de protectic anticorozivas b)) permite investigarea periodic prin observare directa gi efectuarea unot determinari/masurari, pentru a stabilistarea sistemelor de protectie anticorozivas protectie anticoroziva, in cazul in care se constata degradarea acestora, inainte de a incepe provesul de coroziune a ofelului. 3.2.9.1, Accesibilitatea se realizeaza prin respectarea urmiatoarclor conditi a) prevederea, pentru fiecare suprafati exterioara a elementelor structurale (inclusiv contravantuitile), a unui spat liber care si permit efectuarea activititilor precizate fa pet. 3.2.9; spagiul minim este de 350 mm, iar in cazul in care acesta nu poate fi respectat, se vor specifica condifile si sistemele de protectie anticoroziva si deMONITORUL OFICIAL AL. ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 120 bis/18.1.2014 8 ‘mentenanti aplicabile in situatia respectiva (avand in vedere si mediul agresiv respectiv) (a se vedea SR EN ISO 12944-3, anexa A); 'b) prevederea, pentru suprafefele interioare ale clementelor chesonate accesibile in intetior, a posibilititilor de intrare in interior; aceste intrari de acces sunt cele avand sectiunea: = rotunda, cu diametrul de cel putin 600 mm; = dreptunghiulara sau ovald, avand dimensiunile minime de cel putin 700 x 500 mm (a se vedea SR EN ISO 12944-3, anexa B); ©) prevederea, pentru ficcare element, a mijloacclor de acces pentru realizarea activitatilor precizate la pet. 3.2.9, mijloace prin care se infelege: i) mijlocul de a ajunge la nivelul elementelor respective (scheld, platform’ ridicatoare, scara 5.2.) (i) platforma de lucru, de pe care si fie accesibile toate suprafefele ¢lementelor respective. 3.2.9.2. Principalele conditi, pentru mijloacele de acces, sunt urmatoarele: a) asigurarea cerinfelor pentru desfisurarea activititilor prevazute (cot, suprafata, stabilitate .a.); +) asigurarea conditilor privind igiena si protectia muncii (rezistentd, balustrade ¢.a.). Mijloacele de acces nu sunt lucrari permanente, dar ele trebuie si fie proicctate si exccutate, astfel neat sé poatd fi montate si ullizate ori de edte ori este necesar. 3.2.10. Alegerea sistemelor de protectie anticoroziva aplicate pe supral are in vedere urmatoarele: a) ctiterile gi conditile specifice prevazute la pet, 3.1.2. si cap. 4 si 5; }) utilizarea numai a produselor de protectie avand caracteristicile bine cunoscute si definite in documentele tehnice ale producitoruli ja clementelor din ofel, 43.3. Desfiigurarea procesului de proiectare pentru protectia impotriva cor 3.3.1. Odatd cu stabilirea datelor de intrare privind proiectarea din punet de vedere al rezistenfei mecanice i stabilitigii (actiunile, conceptul privind,aledtuirea constructici a structurii acesteia elementelor componente), se vor stabili si datele de intrare privind mediul in care va fi exploatata ‘construetia (mediul interior si mediul exterior), respectiv clasele de corozivitate ale acestuia, precum si agentii agnesivi care se preconizeazai ca vor actiona asupra constructei. Predimensionarea, care are la baz datele privind rezistenia mecanica si stabilitatea, va avea in vedere gi conditile privind protectia impotriva coroziunii, preeizate in subcapitolele 3.1 si 3.2, precum si criteriile gi nivelurile de performanta pentru sistemele de proteetic anticoroziva, precizate in subcapitolul 4.3 wand clasa de corozivitate C3 - C5, le, daca este cazul, se vor stabili de etre 3.3.2, La dimensionarea definitiva, pentru. medi sistemele de protectie anticoroziva, precum si conditile sp proiectant. 3.3.3. Proicctul va prevedea, explicit, la executarta lucrarilor, masurile obligatorii privind protectia impotriva coroziuni a), privind spatiiletichise: (i) giurile de aerisire gi drenare; (ii) protectia prin zincare termicd a suprafefelor interioare si, daci mu, dacd aceste spatii se inchid si in ce mod;16 MONITORUL OFICIAL Al. ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 120 bis/18.1.2014 (ii) daca spatile se inchid prin sudur, trebuie previzut modul de verificare al etanseitatii suduri si dacd este necesara etansarea imperfectiunilor sudurii cu 0 alta metoda (material adecvat); (iv) prevederea de orificii de aerisire, in cazul zincarii suprafetei exterioare, inclusiv in zonele de suprapunere a tablelor sudate pe contur, cu exceptia camurilor in care se apreciazd cd in aceste zone riscul iesiii explozive a gazelor din interior este nesemnificativ; 'b) privind decaparea pentru zincare: toate interstitiile sudurilor trebuie etansate inainte, pentru a preveni pitrunderea acidului, avand in vedere si prevederea de la pet 3.3.3.a).(iv); ©) pe suprafetele in contact cu betonul se aplicd sistemul de protectie, dar nu gi cel de finisare, ate: (i) la placile de baza, pe toata suprafata in contact cu betonul; (ii) la piesele inglobate, pe primi 50 mm din zona inglobata, in continuare acestea find curifate prin sablare sau cu periere mecanici/manualé, si verificate ‘i curajate, din nou, imediat inainte de tumarea betonului; ) modul de tratare a suprafetelor cate, dupa asamblare, au acces dificil (tratare de asamblare, prevederea de imbindri care nu detetioreaza tratarea anterioara); ©) modul de tratare pentru reparafii dup tdicre sau sudare (modul de tratare gi {ntinderea suprafetei care trebuie reparatd gi tratata din nou); 1) curitairea elementelor, in special a celor pe care se efectueazi operatiuni de montare (spre exemplu, curiarea zilnicd a panourilor din tabla pe care riman tije de nituri ooarbe, span de gaurire 5..); 2) interzicerea curatarii cu solutii agresive a zidariei sau altor elemente din vecinatatea imediati, pentru a nu contamina elementele metalice. inte 4, CRITERI $I NIVELURI DE PERFORMANTA PENTRU STRATUL SUPORT SI PENTRU SISTEMELE DE PROTECTIE ANTICOROZIVA. 4.1. Ceringe speci 4d Abordarea exigentialé privind criteriile si nivelurile de performanti care trebui satisficute de stratul suport de ofel/otel zincat pe suprafata ciruia se aplicd sistemele de protectie anticoroziva, se face in conformitate cu cerinfele fundamentale aplicabile constructor conform rmatticei din tabelul 41, Tabelul 4.1 Cerinje specifice pentru stratul suport gi sistemele de proteejie anticoraziva Cerinte fundamentale aplicabile canaries constructiilor Rezisten{a mecanic’ si stabilitate x a - Stratul suport (ofel) | Sisteme de protectie anticoroziva tate la incendi E ¢ reacfie lafoc “Grad de rezisient la joc Igiend, sinstate si meditMONITORUL OFICIAL AL. ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 120 bis/18.1.2014 7 > = Compatibilitate alimentard ‘ Siguranta si accesibilitate in exploatare « Rezistenfi la agengi agresivi : ~ Rezistenta la solicitdri mecanice : ~ Rezistenf la alunecare = Protectie impotriva -zomotulul Economie de energie 51 izolatie termicd 5 zi } + [oe] oe] 4.2, Criterii $i niveluri de performanta pentru stratul suport 4.2.1. Principalele criterii si niveluri de performanfa care trebuie satisficute de stratul suport de ofelofel zincat pe suprafafa caruia se aplica sistemele de protectie anticoroziva sunt prezentate in tabelele 4.2 514.3. Tabelul 4.2 CCriterii si niveluri de performanga pentru stratul suport Nr. Criterii de elon Metoda de determinare UM. — | Niveluri de performanta Pi, P2, in funcfie de Geral ae ree e durabilitatea sistemului 1 |S - mare SR EN ISO 8501-3 grad | de protectie anticoroziva $i altor suprafeje cu siclasa de corozivitate, imperfoctiuni conform tabelului 4.3 Gradul de preitiea |, SRENTSO 13944-4 min, : St3, PSt 3 2/6 Pe SREN ISO 8501-1,2 si4 grad | optim: Sa 3, PSa3 suprafetei sau Sa 2.5, PSa 2.5 3 eee SREN ISO 8503-1,2,3,4 clas profil &_[Umiditatea SRENISO BOD % Tp | 5. | Temperarura SREN ISO8502-4 Ip fC app. 3 pags ponctul be ous“ max. +40 6._| Prezenta clorurilor SR_EN 180 8502-2, 5916 | yigiem™ max: 7 | 7._| Praf SR EN ISO 8502-3, etalon mux. 2 ‘Alig impuriti s, | -sanei SR EN 150 8502-6, 9, 11, 12 uleiuri, grasimi, vizwal i lips raging, etc. | TT Se refer la profilul objinut dupa pregitirea suprafefei eu jet abraziv de nisip sau alice, la gradele de _,_curifare Sa 2,5 si Sa 3. Rugozitatea suprafejei se coreleazai cu grosimea stratului de grand. © Daca in fisa produsului de protectie anticoroziva nu se specified altfl. ‘Tabelul 43 Gradul de pregatire a sudurilot, marginilor si altor suprafete eu imperfectiuni Durabilitatea estimata a Clasa de corozivitate a ‘Gradul de pregiitire a sudurilor, sistemului de proteetic ‘mediului” marginilor si altor suprafeje cu anticoroziva” imperfectiuni? > 1S ani a-@ Pl ]8 MONITORUL OFICIAL Al. ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 120 bis/18.1.2014 C35 Pa CI..C3 PI CHES P2 Ch PI fey PD imati a sistemulai de protecfie anticoroziva gi clasa de corozivitate a mediului sunt definite, dupa caz, in SR EN ISO 12944-1 si SR EN ISO 14713-1 © Gradul de pregitire P3 se poate specifica pentru cazuri particulare, 4.3. Criterii si niveluri de performanta pentru sistemele de protectie anticoroziva |. Prineipalele criterii si niveluri de performanta pe care trebuie si le indeplineasc’ sistemele de protecfie anticorozivi aplicate pe suprafejele de ojel/ofel zincat, in functie de clasa de corozivitate a mediului, precum si metodele de determinare (evaluare si/sau verificare a performanjclor acestora), sunt prezentate in tabelul 4.4, Nivelurile de performangi sunt stabilite sub forma de valori cconerete pe care trebuie si le indeplineasc& sistemul de protectie. Experienfa a impus aceste valori ca fiind minimale, pentru a objine o protectic anticoroziva eficient&,19 MONITORUL OFICIAL AL. ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 120 bis/18.1.2014 | S187 OST NA US - sormm | gorum | yeu : ono fie ostnaais p vlusisizey | -Z1 ea eur eu ea deur $7-39009 Na US pare UNS | “TT - z TBAB gsm gs-amr gsrarar sz scum atl ngs eee mL ‘aveUIp I ogg ur og mur ogpuar orem ozrmar 40 | 8L-7-89009 NA US: 1S eampyeo ey arco 6 T0LC9 OSI Na US oem | ozeume | ogpura | opm | ogra 210 | FOLE9OSINAUS | avEnpUT ey eluarsizay |g 0S LL OSLUS tram | oprae [pecan | oar = BO] ee6 OSINI US qiwao WTS oc mur oc mur TTY OL wr a S| test OSINI US (inpud) eae Tunsy 61ST OSINT US ca nT cat cut cat wi sede ase jnsnau (ouly uMauyt ede oop ura oor ura cog ua oszuar oszua a T-SISLOSINA MS | 929 ef gumutr vayenasd) |p aunupz P| eluaIsiZ0y, Cansiy no ayusudae sede con cant ca cat ca | PZECVOSINA us | 279 ej ‘aseut youn e ax9pR0 ” ” ” s ow MO | T-CLE9 OSI NA US ap woos wourigeu | € (ou AOL Bf UDISIZay] aajnuus oruw | ore | orm | you | sou ta | F29POSINAUS | gporousodns'svinatopy | uf 0 0 0 1 z Fea | 60F OSINAAS | pporow-odns yj wluasapy, |! WSD) TS ¥O. =) BS) F SIoUTUTSP oo} SFRITAIZOI05 9p WROD MMA PUPUATTIOT Sp STANTOAIN, ng 9P PPO Slowatg AEP aifoayoid ap ajauiarsts mnued elueuusopsad ap unjanrer 8 rueTE, rrimeqes,MONITORUL OFICIAL Al. ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 120 bis/18.1.2014 op}uo8e vauntjae (puna) 1ewud yen 19 ‘10 Huwziiun aye101ep nypa z0j>tageadns e ozestuyjar op ajasnposd wy pjOA Jo|UIO |SnduuoD ap AO[NSIUID vA requaupe asnpoid no y20u1p eIUOD Uy WDA yod ase BarZoxeoquL a4loaroud ap 2[aUIR}SIS uM ysESBION atfoayoud ap asnposd 1$ 993 e] atloar0ud ap asnpoud wip ex wediuoa “warzozoonue rad 108990 ‘SrEOHAHT a[METPyaIOS 1 3y Jojalueuioyied ezeq ad wlonnsuoa_nnuad sojesnpord vasespeout 18 vase avivMONITORUL OFICIAL AL. ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 120 bis/18.1.2014 a 5. SISTEME DE PROTECTIE ANTICOROZIVA A CONSTRUCTIILOR DIN OTEL 5.1. Condifii generale 5.1.1. Sistemele de protectie anticoroziva a constructor din ofel se vor alege in functie de clasa de corozivitate a mediului, de starea suportului de ofel, de durabilitatea estimata a protectiei gi de considerente economice. Protectia impotriva coroziunii este, de regula, cu atat mai economica, cu cat are o durabilitate mai ridicati, deoarece astfel se reduc la minimum lucrdrile de intretinere/refacere a protectiei pe durata de serviciu a constructiei. 5.1.2. Durabilitatea sistemelor de acoperiti prin vopsire aplicate pe suprafefele de ofel se clasifica in trei clase de durabilitate, conform SR EN ISO 1294-1 4) durabilitate micd (L) : 2...5 ani; ) durabilitate medic (M) : 5...15 ani ; ©) durabilitate mare (H) : peste 15 ani 5.1.3. Durabilitatea sistemelor de acoperiti metalice (acoperisi de zinc) aplicate pe supralejele de ofel se clasificd in cinci clase de durabilitate, conform SR EN ISO 14713+1 4) durabilitate foarte mic& (VL): 0...<2 ani; ) durabilitate mici (L): 2... <5 ani ) durabilitate medie (M): 5...< 10 ani: 4) durabilitate mare (H): 10...< 20 ani ©) durabilitate foarte mare (VH): > 20 ani. 5.14. Principalii factori care determina durabilitatea sistemelor de protectie anticoroziva aplicate pe suprafefele de ofel sunt urmitorii : 4) tipul sistemului de protectie; b) conceptia strueturi; ©) starea suportului inainte de pregatire; 4) gradul de pregitire a suportului; ©) calitatea metodei de pregatire a suportuluis £) starea imbinarilor, marginilor si sudurilor inaimte de pregatire: 2) metoda de aplicare; hy condifil le in care se efeetueaza aplicareas i) conditiile de expunere dupa aplicare. 5.1.8. Elementele de constructii din ofel expuse la actiunea coroziva a mediului si care, dupa montaj, nu mai sunt accesibile, se vor protcja impotriva coroziunii in asa fel incat, pe durata de serviciu a constructiei si nu afecteze durabilitatea acesteia, In cazul in care accesul pentru aplicarea sistemului de protectic anticoroziva pe suprafata suportului de ofel.nu este posibil, se vor prevedea alte masuri, ca de exemplu: exccutia clementelor de construcfii dintr-un material rezistent la coroziune, supradimensionarea elementelor pentru compensarea pierderilor prin coroziune, asigurarea posibilitgit inlocuirii elementelor degradate datorité coroziunii