Capitolul 5 jisteme de partide Modele bipartidiste si modele multipartidiste Prima dinte cele zoce variabile care caracteriea2X contrasal consen- surlst-majoritaist, prezentst capitol 1, era diferente dire gavernsile ‘ionocolre cele ale nor coal, Aceasta poste fi consieratd cea mai importants i tipics difereatd dintre cele dou modcle ale democrajici, ‘eoarece intruchipeszl coosrastuldintreconcenirarea pute, pe de o parte, si fmpsrtirea puteri, pede alta. Mai mult, analiza facorilo di capitol ‘arati c se coreleazi mai putemic cu ,fictoral” reprezenind prima dimen siune (executv-partide) decit cu oricare diner celealte patna variabile sparinind acest dimensimi. Ax ava sens s8 dedic acest capitol - priml din cele noui capitle in care discut cele zce varabileTundamsentae! — ‘acest prime variabile, cea ma tiie. Din rajuni practice, tsi, este necesar £3 disou mal nit sistemele de pantde. Clasifcareacabinetelor ~ cabincte monocolore conia cabinet de Coalitc ine mai multe paride, i cabinete cu majorite simpll contra cabinete minoritare sau cabinete care au patide .ontle” fa component lor ~ epinde in mare masurd de flu in eave sintdefiitepartidele poitice side mdr forineadrtsistemelor de patie, De aces, acetechestxni trebuie soluonate ininte de a pune problema tipurilor de cabincte. Merit ota, fotuyi e tipal sistem de patie este so component puternick 4 dimensionit executiv-parde. Pentru a pefigura Inch © dah analiza factorilor din capitol 14, varibilasisteme de partide se coreleazi ex Primal faci” aproape Iz fel de putermic ca gi tpl de cabinet, si mai [ernie decttoricare Gin restul de tei variable? 1. out diate variabite—rigiiatesconstietional contol constiiool — oe i dseaate Iur-an sigur eapitel (etal 13), 2. InDemocri siterce de paride aptrea de fp acl mal temic erent al aces prio face", la pal cabinet ert la plage Second (Liput 1, 214). Sistemelebipartidiste simibolizeard modelulmajoritarst lddemocratie, iar sitemele malipartidite modelal cooseasualist. Literatura tadional espe sistemele de paride este hotiritmajocitarist si favuriraz¥ insistent sistemal bipartidist. Se prtinde of sistemele bipartidiste a svantaje $i rect, si indirecte Fath de sistemele multiparidiste, Primul beneficia linet esr cl acestea oferalepltoilo posibilitatea de a alege intre dout seturi allermtive de politic’ publice. Al doilea, au 0 influenys moderatt ‘eniruc.cele oui paride principale tebuie si coneureze pentru atrageea alegitoilor de La centrul spectro politic side 2oeea tebuie propunt politic moderate, ceatiste. Acest mecanism esto puteric mai sles atanci nd la centr se situeazX un mare mumae de alegitori, dar acezagilogick Contin sk opereze chiar i ind opine sint mai polarizate: Ia eele dou extreme ale spectruli, partite vor pierde din susjnitoi, care vor decide Sif se abn de aa wots coea ce, In ochi lor este un program prea moderat, lar un vot cliiga la centro, fut de lz alt partid, ese de doud ori mai valoros decit un vet piendut prin abjinese. Ambele preteaii stat foarte plauziile, dar si-contradictori: daci programele eelor doak patie siot spropiate de eenrul politic, ele vor fi foarte asemBnitoare-intre ele gi in lc Sofereo ,alegers” alegitorilr, probabil ver fiunal ecou!” celia. poi, sstemele bipartdite pretind c& precinth un important avant} indirect! sit necesae penta formarea cabinetelor monocolore care Worf stabile si vor promora poliicieficienle, Deexempla, A. Lawreace Lovell (1896, pp. 7, pp. 73-74), unal dine prin politolog! modern, seria €X legislatival webuie ef aibd .douk partie, i numai douk patde,.. penta cx forma de guvernimint parlamenta’ $4 predact peomaneot rezaltate Dune". El a etichetat drept o axioms politic” ideea conform circin cabipetele de coalte sin slabe st au vial scurtd, ta comparati eu cabi- retele monocolore: .cu eit e mai mare eumarul graparlor discordame care formenzi majoritatea, cv at mai grea este sarcina de ale molhumi pe toate, i cu ath mai inscabi si frail povitia cabinet fn urmitoarcle dows capitole confi: ipotees lui Lowell, care: lagi sistemele de partie sf tiparle de eabinete, precum si -axioma® conform crea cabipetele monocoloe sint mal durabile gi dinate decit cabinetele de coli. Preferina majritarstilr pentru sisteme bipartite este agadar 3 Majocntesteoricienior bipartisan pledear seman peat ambele slepagl, Avanajl moderapel parelor este afemat dr obiel de goala ‘american de gn, in imp ce opyunea categorie reel eoala biparist biti.legit cla si logic de preferinga lar pentr cabivete monocolore paterice ‘sidomimae, Mai mult decit att, in capitolul 8 art leghtura palericd ‘intr sistemele de partie gi sistemele electoral, care explic apoi pate nica preferingi a mgjoritarislor pentcu metoda plaraliti, si mu pentru RP, datorits predispaztied pent partide mai mai si dstoritlcovtciouiel el la stabiliren s§ menfinerea sistemelor bipartiiste, Totsi, dae acest sindrom:al stibutelor majoriaristeconiuce cu adevrat lao seine pi ‘mai performantd si mai eficientt decit corespondentl siu consensuaist, ‘este 0 cu total alt problemi. Lowell afirma pur gi simplu cf puteres ‘eoncentrati insamn deci eficiete; in capitoll 15 arit eX aceasts ‘afrmatic este In mare msurd incoreceh. In acest capitol mai ini pun problema modula fa care ar tebai calcula ‘narra de partie ditr-an sistem de purtide si afirm cl amaralefetiv de paride parlamentare” este unittea de miisuri optim. Incere de ase ‘menea si rezolv problema felului fn. care tratim partidele fctionalizate gi Dartidelestrinsaliae> acest paride ar trebui trate ca un singe partid sam ea mai multe? Apoi, este prezentatl si discutatl media murals: cefectiv de paride pariamentare din cele weineci si sase de democrat cifrete variazi mult ~ de la mai putin de dout la aprospe sase, in final, ‘numa de partie este raportat la aamdrul s\tipurile dimensiunilor de problematicl ce divizea2S partidele, Numirul efectiv de partide Sistemele pur bipartiisi, cu, citindu pe Lowell, dows, si numai dowd partde” sing extrem de rae. fn capitolul2, sistemele de partie dia Marea Britanic, Noun Zeeland si Barbados au fost de asemenea descrise cx sisteme bipartiiste, fn cinda prezenei obiguuite a fuck umuia sou mai ‘multor partie mici in legislativ. Este 0 descriere corectl sau at trebui ‘modifica in yreun fel? Aceastiintebare punciear3 cea mal important problemi in determinarea numirului de paride din sistemul de paride: dad sd calcabim partidele miei i, dact na, eft de maze trebuie 3 fe un. artid pont afi Iuat i eau! (© foarte eunoscut solute este cea propast de Giovanni Sartor (1976, pp. 122-123), El sugereazS, inainte de toate, ca paride care a reusese ‘i cltigelocurt In parlamentsi na fie Yast In considerare, ea fora eativd ‘ altor parte fe misuratl in trmentilocuilr paramentare sis le luate in calcul toate partidele indiferent de maine, dar ef me se poate SISTEME DE ARTIDE n stabil un prag atbitrar de, sf zicem, 5 sau 10 procente pest care partidele 2 fc Iuate in call, iat cele care au mai patin 54 fe ignorate. Aceste ‘premise na sint excepfionale. Mai cootrovesste stot ,regulle sale de ‘caleul”. El afirma cf numa acele partie ar tebai late in considerare, sicomponente ale sistemuli de paride, care sint .elevante” fa tetmenii “poteoialulv de coalife” smu .poteniaului de fantaj". Un partid are polential de coalijie dae 2 Ficat parte din coalitit de guvernare (ori Sesigue, daca format un guvem mooocolor) sau dacdpartdele importante privesc ca pe un posibil parener de conic. Patidele neacceptaile Meologic pentna ffi sau aproape tofipartenerii de coalific, si efvora le Fipsesteayadar potefilul de coalfe. pot fi toni uate in calesldack sit sesul de mari, Exemple sin puternicele parte comumist italian ifrancez sin ani "70, Este coea ce Sartori sumeste regula subsidiar de caleul barat pe puterea de intimidare, sau mai exact, potenfatul de santaj al partelor de opozitie™. Cite ti Sartor sint foarte flositoare pentru a disoge tnt parti- ele care av un rol important in sistemul politic gi cele cave joact wn rol ‘minor; dimensiunea tematic§ a confitulai partizan, dscutneé mai tirziu fn acest capitol, o utlizeae’ fn eoestscop. Dar ele nu functioneazi bine petra caloulres sumirului de paride dintran sistem. Mai fi, desi ‘iteile Ini Sartori se bazeari pe dout varabile, mirimea si compa- tibiltateaidcologi, factrulcricial este marimea, Dear partidele sficient se mari pot avea potential de santa iar 0 mirime suficient este determi- ‘anil principal al potentialului de coalijie: partidele foarte mici, avind sfieva Locuri in legisaty, pt fi foarte moderate si de aceea acceptbile Mbcig pn mann pre, das sae peel el peo c& pur i simpla nu au destull. grewate™ penta a contrib fs fomoner una cai ‘De aves, priest fa clea, alifteat sdack sint compatible ideologic sau na, sint cele mari, in general. AL ‘oilea, desi mirimen oeupi un loc atl de proeminent In gindires tui Sartori, ecm 0 uilizoazh pentru a face distinct ulteoare Inte partdele ‘Sartori 1976, 123) ose pres critic fp de propia! sia era al poten: aloe de codltc, ced afeml deste sposdictn, intruct pariele avin pote do coalife xincd, pac, co yortcee care, de fp a intra aun ‘omen di, in cali de poverize’. De exemplu,imedian dopd riz ‘seer al parla lanex Democrafi "6, algerie in 1967, ae fost ‘rivicca to partener le conte eeepab, dm tat ae-un abies pa 1973,(MODELE ALE DEWOCATEEL relevante: de excmply, si Partidal Democrat Crest, care a dorsi politica italian pind in anii"90, si partenerul si frecvent, dar runt, Je ‘contitie, Partidal Republican, care mu a objinat mai mult de 5 proceate din locurile camere inferioare, sint considerate egal. ‘Penira a remedia aceasttdeficien(, Jean Blonde! (1968, pp. 184-187) 44 propus o clasifiare a sistemelor de partide eare ia ia considerate §t ‘pumdrul i mirimea lor relat’. Cele par categorise sale sit lusrate de tabelal 5.1 “Tabell 5.1, Clasficareasisemclor de part ia free de mute 1 mirinea rela parSelor politics ‘Siseme de paride TBveapleipetaice Norra elec ‘de distrbufie ‘de partide ‘lecurilor ‘Sisal patie 5545 ‘Sister is40.1s .out-partde miata” Sistem muiparicst, 45.20-18-10-10 35 cx un paid éoeinant Sistemnt multipass 25.2525.15.0 irk pani doen Sura: Adspnte dp Blonde, 1968, pp. 184-187. Sistemele bipartidiste sint dominate de dou partde mari, desi in parlament pot exista gi citeva pate mici. Exemplele ii Blonde! inctad protetpurile noaste britanic gi neozeelandez. Dact, pe ling cele dou prartide mari existi um partd considerabil de mic, dar care poate avea potential de coals si care joacd un rol politic semnificaiv - cam sint liberait germani si cei lnemburghezi, Partidul LaburstIrlandez si Noi Democrafi camndieni ~ Blondel Hl mumeste sistem eu ,doui-pastide-s- -jumitate™ Sistemele cu mai mult de doak-partide-s:jumtiae sit sistemele ‘multpartdist, iar acestea pot fi subimpirite fa sisteme maltipantdiste eu sau fir partid dominant, de exemplu alia pre-1990 cu eretin-democral dominant si cele tei (si scandinave cu poternicele lar parte socialist, ‘Exemple reprezentative de sisteme fri partide dominante sit Elvefia, Olanda si Finlanda_ Conceptete parti’ dominant” si jumstate de part sint extrem de folesitoare in reliefarea puteriirelative gi, respecty, a slbieiuni relative a ‘unui dintre paride, pein cormparaie ca celelalte partide importante din SISTEME DE PARTIDE, » sistem, dar acesteasint evident imprecise. Aveanevoie de un indice care Si ne Spunk enact cite paride sint int-un sisiem, Infnd fn oonsiderare ‘mimes lor relatva. Unasfe de indice a fost elaborat de Markku Laakso si Rein Tangepera (1979), astai find larg wilizat fn analizele comparate: ‘umiral efectiv de parte, Acest numar (N) se calculeazi ste Neg x fn cae 5, este propostia locuiloe partduli i. ‘Se poate vee foarte ugor ef intr-un sister bipstilist en dou partide 1a fl de puternice, mumrul fect de paride ese exct 2,0, Dac un parlid exe considerabil mat puleraic deci celal, disbuyialcurior find, de eerply, 70 conta 30, mumrul efecti de paride este 1,7 — potrivt intitie noastce conform cieia ne deplasim dinspre un sistem pus Dipartiistinspre un sistem monopariist. La fel, cu ust parte ele, rmumdtalefectv ue partite Indic 0 valoate de 3.0. Duck nul dire cle este mai slab det celeate dost, sum efeciv de paride se va situa tndeva fee 20 4130, Jn foe de fora rela a celui deal tien para, in exemialiptei al sitemulei doutpuride-ijumitate™ din fabelal 5.1 ~ cu tel paride avind 45, 40 9315 proseme din locale parlamenare ~ namsru fen de partide este de Fp fare apeopit de Goud si jumstate, mal pres 2,6. Tn cazurile unde toate partidele sint egale, numarul efectiy va fi acelasi cu total aritmetc, Cindpartdele na set egle,mumrul fect va fi mai toi dec aura eal, Aces ner pote vet serena inal 5.1. Cole dout exemple iptetice de sisteme mulipatdist au le cinei patie ficare. Cind exist un parid dominant, uml efetv de paride ese 15 ate de avrneea posiil s& caleolim wumtal efectiv de paride pe Baza etait vowritr i foal dstebujelTocurlor, ear ex tine fm mare imisuri distribuialocuioe, decaece acest suit ve concentexaS supra fore si ratortor paioloe parlaentare gasps efector tn formate ‘cabinet. Numirlefect al parieler (N) coin aceeay informa east Indele fagmentanit (F) al ui Douglas W. Rae si Mictael Tiler (1970, pp. 22-4) spout ideas ujor din Fasel NTE oat ll Neste x poate vizalizat maf yor ca mim panel, dit sberactl indice Rae“ayor al fegmeatir0 MODELE ALE DEMOCRATIEL umai 3,5, Fisk un parthd dominant, discibugia locurlor este egal, iar ‘umdral efectiv cresie Ia 4,5, apropiat de totalul aritmetic in eare: tate partidele sia late in caleul, indiferent de micime Partidele aliate Problema modulai in care mumirim portidele de dliferte mirimi este rezolvatS de folosires maméiruisi efectv ca unitate de misurd. Totus, sceasts ma ezolvi problema tipului de part politic. Premise uruald in stiimele poltice este cd erganizaile care se astointulezi paride poli- tice” sini, de fap, partide politic. Premisa se coafirmi pentru majoritatea Dartidelor ia prior, dar ried probleme ta dout sitwail: patie care shut ati de asemndcoare foci yar mai degrab unal singur, si invers, paride care siot aft de fectionalizate incft par dou sau mai multe, simu uml Singur. Prima problem este mai pofin dificil de rezobat decit a dows. ‘Permitet-mi sf mi opresc asupra primeta, relat mai ujoard. ‘Urmeazd cazuile a ini partie alate: Uniunea Crestin Democrat (UCD) si Unionea Cresin Social (UCS) in Germania, partidele Najional si Liberal din Australia si, In Belgia, cele dou partide cresindemocrate ‘eualtte fn urma separiri pe criti lingvisice din 1968, cele dou paride liberale separate similar in 1971 s cele doud paride socialise tncepind ca 1978, In particular, cele dout parte germane si cele doud paride austa- liege sin tratate descori ca un singur parid. De exemplo, Blondel (1948, P. 185) considers Partidul Liberal i Partial Nafional ca un singur parti, ‘omind sistemal australian bipartidst in loc de sistem eu .out-partide -s3jumtae” sf trate UCD si UCS ca pe un singur parti aunt cind rumeste sisterul german sistem cu dawi-partide-si-jamétate™ in loc de sistem cu .dowt-partiée--dout jamais” Un alt xem ilofer afirmajia Ini Manfred G. Sehmidt (1996, p. 95) confoom cireia cele ret paride smajoceautetce” din Germania cnt ,UCD-UCS, PSD [socialist si lberali*. Putra criteri pot fi splicate pentru a decide dac3 paride alate care ‘x1 nume si organizagi de parti diferite ~ stot de fap doul sau un singur patil. Primal, partiéle politice concureaz3 tn mod normal Ia alegeri Cele cinci perochi problomatice fac Ia fl? UCD si UCS nu concureaz’, ‘denaroce opereari i pif diferie ale giii: UCS in Bavaria, iar UCD restol Germaniel, Nici cele tre perechi belgiene, deoarece concureazi ppentcu votur ori in Flandra, ori fa Valonia, sprint vorbitoride francezt sau de olandezd din Bruxelles. La alegerile fn eiceumserpfi uninominale sin Australia, modelul este mint: Patidul Liberal si Pastidul Najional fu propun un candidat propriu acolo unde existé un reprezentant al ‘eluilat, dar ficare poate nominaliza un candidat in citcumseripile ‘eqinate anteioe de labursti si in circumseripjile unde reprezentanoul 1m ‘mai candideaz, ‘AI doileacriteriu are in vedere gradul de cooperate dintre partie in parlament gi, In special, dacd cele dou8 patie formeazt un sing grup Darlamentar si act actioneazi impreand, Doar UCD i UCS procedeart astel. AL trilea, se comportd particle ca partde diferite ta formarea ‘abincelor? Sint impreand in executv sau In opoziie, sx woul este in ‘xceuti si celta in oporitie? fn aceast privins, Fecare dire cele inci perechi fonctoneacS strict ea un singur partid. Exemplul australian este foarte iabitor, penta cf, desi iberlit am obtinut o majorite clark a lcuilor la alegerile din 1975, 1977 si 1996 si patna asadar guveraa singur, ei totasi au inclus Prtul Nafiona in toate cele rei cabinete pe are le-au format. ‘AL patruea criteria este timpal= are sens 3 lim tn calcul partdele alate ca'un sigur partd uma dac¥ strtasa lor colaborare este de Hung dura. §1 duraa, si gradul de apropiere disting cele cinci pereebi de partde de mai sus de alte exemple de alianfe electorale care sint adevirate _ariae de convenient". Sistemele electoral cu circunseripgi uninaminale ‘fer paridelor mici si miflocii un moti poternic de a forma astiel de liane, dar acest aliame td sk ie ad-hos,temporae si schirstoae exemple ne oferé Fanta, Inia si Maurits. liane electra au foci in sistemecle cu RP, com este in Portagatia Alenia Democratic, ci parte are au prerentit o singurdlisth de candidal, eu mult sacces, la alegerile ‘din 1999 gi 1980, dar care a revenit a forma nial ~ tei paride cae se ‘eoncuveard eciproc~fn 1983, In lait, de asemenca, dup aoptares wns sistem mai putin proportional ia 1994, gropri ea Aliznta pentru Liertate ‘i Mistinal eeu, dup cum ara si nainele, liane de partie, si nu patie Propric-7ise, © Gai sistema australian de vot akernaty, sistem france eu douk uri cunajeazs de fp, particle mas furionee, ci sl formezealianfe electoral 1 pte de access oreetare (vex eapitll 8). Tons, spre desebire de alla dare Parl ioral cel Naiea,siaofelefascere dine socal 5 commni dtr ena gi cepeblcani ma satis citerile partdloe ‘nto, mai ses din eau eS replies poll ' conrvatt vehement Isalegele prezideaiale, eu ecepia eet din 1985, clnd xi dol candi cram gave, deci mii wal republican,2 MODELE ALE DEMOCRATIEL Din plate, cele patru criterii nu ofera un rispuns neechivoc 1a Intcevarea cum ar trebui tratate cele cinei perechi problomatice de paride ‘din Australia, Belgia gi Germania. Toate se situeaz4 eu adevSrat undeva {wre uno! si dou partide. Asada, i local opiunit arbitrae pentra solujia ‘un-partid sau doal-partide ~ sau por si simplu a aruncicis ban peopun separareadiferengei: calcularea a dows pumere efectve de paride, ina init pe baza considerSci a dout partide, poi a unui singur parti, $1 realizarea mediel acestor douk mumere. Aceasta inseamnd ca fiecare pereche de paride .gemene™ si fie considera ca un partid-s-jumatate. Ca orice ‘conspronss, poate cit este cca mai cleganti soli, dar reflect realiatea ‘acest actoripartizani mai bine decitoricare dire aptiunile extreme. Partidele faction: Propuno solute similar si pentru partidele foarte factionalizae: partidele Conservator gi Liberal din Columbia, Partial Congresului din India, corestin-democrafi italien, Partidul Liberal Democrat din Japonia gi Partial Democrat din Staele Unite. Acestea nu slat singurele partide din lumea rmoderal clrora le lipseste cosziunea perfeetl ~ de fap, este gresit sf privim partidele ea pe miste .actori unitari" (Laver si Schofield, 1990, P- 14) -, dar acestea sinteazurilecele mai extreme, in uma cirora analistil ‘au consluzionat c factunile de parti sot foarte similare cu partdete iferite. De exempla, expert in politica japoneri considerd, im mod ‘obisauit,facsiunile Partidalai Liberal Democrat ,partide fn interior unui partig” (Reed si Bolland, 1999); Junichiro Wada (1996, p, 28) serie ed iberal-demecraji nu sint un singur parti, ci o coalite de factiuni", iar Raymond D. Gastil (1991, p. 25) ara punctual ck ,s fn aceasti privintS, datoriei proeminenjet Partidului Verzilor; acesta a participat la eiteva guverniri la nivel federal si era considerat ca avind ppotenfal de coalife Ia nivel national, chiar inainte si inte intr-un cabinet rational, ca partener mai mie al socalisilor, in 1998. Dimensiuni ale problematicii si sistemele de partide Uti cooant din abel 5.3 confine numtrul de dimensiun tematic din cle teiect si gave de democrat. Acest num poate, in prinipi, sf varieze de la 7 Ia 0 dimensini, dar varia real este numai de la 3,5 la 0,5. Tie eu acelagiscor otal sat geupaein tbe, ar acestegrupae sin ordonate in ordinea descresitoare pum de dimension tematice. In fiecare categorie, mai in sit plasate rile care au acceagrisituri ale imensiunitematice respective. De exempiu, ia grupul cu 2,5 dimensiun, Fran, lapona gi Portugalia au acelag cor mare" in private dimensiuni socio-cconomiee, plus acclagi scor ,mediu™ tn privingedimensivni rel- oase, a susinri regimulu gia poll’ externe. Cosa Rica, Luxemburg $i Venezuela formeazi un subgrap similar in eategora 2,0. Cine tii avind © mosente poliliek britnid formeazx dout suberupori in categoria 15 nul e format de Ielanda, Jamaica 5: Regatal Unit, ir eelialt de Canada gi Trinidad, Care ote relaiadintee acest num de dimensinitematie gi namical efectiv de partide? Exist douk motive sine asleptim la o legitrd Duteric8, Primal, cfd into socitae se inline mai mute dimensiuni Be conictlui politi, e de asleptat sf fe necesar un numar relat mare de partie politice penteu aexprima aceste dimensiun, act mu se intimplt 31 coinei AL does, dimensiunile tematice au fost definite In termenii diterenjelor dint, sn din ineriorulpartidelor ; aceasta inseam 8, de exemple, sistemele bipartdiste nu se pot acomoda usor cu Ia fel de multe dimensiunitematice ea sistemele mukipartdiste, Coefiientl de corelae Jntrenumrol de partide din reizeei si sase de democrat (abel 5.2) $i ‘mumiral dimensivnilor tematic (abel 5.3) este int-adevir unl semi feat foarte puternic s idicat statistic 0,8496 MODELE ALE DEMOCRATIEL [Naxain drmensontoe emacs 1 \ 1 1 ° $ 6 2 3 [Nucor efedyde paride pote Figura 6.1 Rela fre mira efectiv de paride patamentare si mumral imeasiuilor problematce fa welzeci si sase de demecrai, 1945-1996 Figura 5.1 indict grafic form relasel gi poziiei flectreiadintre cele treizeci si gace de fini”, Rein Tangepera si sugerat ef relia dinure numrul efectiv de patide (N) si mu sSunilor tematice (1 poste fi exprimats astfel: HI Sistemi bipartiis tip Westminster cu o singurd dimensiune confirm Formula perfect; atunci, cu fiecare crestere a numarului de partie, avem 10. in figure 5.1 sali simile din capttele wmttoare, ete izes sae de Cemoeral sie eens cupl primel ei carsetere a ernenull enulezss, fu urnitoarele except: AUL reprint Australia, AUT Austia, CR Cont Rica, JPN Japona, NZ Nowa Zelands, PNG Papua Nova Guine, UK Regstl Unie US Stele Unit SISTEME DE PARTIDE ey ‘eget aceeas cresere a uumaruli de dimensiun’ tematic. Formula Taagepera- -Grofinai reprezinct o estimare excelent, desi linia de regresie veald din Figura 5.1 este oarecum ameliorati fade predicta initial: Le baz sit mai mult, iar la vist mai putine dimensiuni iematice deet s-au prefigura pe baza formulei lor. Totusi, cele dowt numere sint puternie legate ‘Germania, Norvegia, Statele Unite si Babamas se sityeaxd vel nai departe de linia de regresie, dar nei chiar aceste patra grt mu sin cararidistantc Spre deosebire de numrul efectiv de paride, si spre deoscbire de ecle pairs varisbile discutate In urmatoarele patrs espitole, numsral dimen siunilor tematice nu este o varinbil instiojional si drept urmare au este uolizaté ea una dine componentele imensiunii generale executv-partie. ‘Tousi, deoarece este int-o relate att de strins cu rumarul de partid, c& sar Ineadra In aceastidimensiune foarte ine, iar dae3 ar Fi inclus abia act ar afecia forma acesei dimensiuni