CConabatea pubes Consideratii teoretice privind contabilitatea institutilor publice TA. Local insttfilor Publice in ‘economia nationals -Aaniisajie pubic grapes Tote walle e a ca Tan peincipla realizar de serves aecomersiale desinte celle sectoure into, in ‘vedere reeibuin ventror in economic: Resuele pica ale aces setor Sunt consulted impale 9 ele obigatr priate dl celeate sctoare instuionale, Acest sector exe campus din ‘mista publi central minis publi ocala administra sigur sociale “stitute pubic pot f definite co enti parimonile ce desfasoars ecivitath de regul, soci, flo commit, ativa care mu pode ver Seu prodve venta evaluate te prflfactorifor™ Vette incase de inte Dublce mu sunt sufciente acoperritchelliler prope, find necesord alocarea ela bgt de surze pens acoperre acest chee” "astile pubic de subordoarecenald sa local xoemesebugetcle de ‘enitur chlo pen sul unio Bugtt se prob de ordonstr! superior Humbe: “moda a car repel iitle de hse previzte tn sexta; 1+ moda ia ears ahs iversle obliga fe desea +, modal in care espct esting esrsele inancire previ. Prncpla srs de Gane instiileepubliceo reprint sree prverte deta iversel bug. Raspundore pentru modi fn care a fat ulate ace fo revine conductor instil ear oar numele de doar deceit Ordonatort de ereite sunt penoancic ce as caliatca de conductor’ si insslor public, are au roll de a epurtza s lincredtelebagetare aprobae. ln functide competence si de importa instil pe care le cond, ‘rdonator de crete nt ‘© ordonatori de crete prncipali © ondonatari de crete secundrt © xdonatori de crete tear Ordonatoril principall de eredite sunt ming, conductor celorate ‘organe de specialitate ale administraiipublice central, conductor ltr autor publice si conducttod insular publice autonome. Acegtia au olul de a repartiza creditele bugetre aprobae, pentr: bugetul propru gi penira bogtele instituilor public ierarhicsubardonate. ‘Ondonatoritprincpali de crete vor repatiza creditele bugetare dup refinerea a 10% din prevederile aprobate acesors, penru asigurerea unei execuii Dugetare pradene. Exvepjie de la aceasté regu fc eheltuelile de personal i ele care implied. obligatitinterafionle, care vor fi repartizate integral. Repartizarea ‘sumelor rejinute in proporie de 10% se va face in semestul urmator, dupa ‘examinarea de cre Guvern a execuil bugetare pe primal semestv ‘Ordonatori secundar st tertlarl de eredite sunt conductor isttugilor publice cu personalise juridiel dn subordinea ordonstorlor principal de credit. 1{Conabtatea plea “Orionatort secundat de eredite repanizeaal credisle bugatare aprobae ‘pena bugetul propria gi pent bugetee insttufilorpublicesubordonate ai citor ‘SondusStor sunt ordonaton tertiari ‘Ononatortteniari de credite wilizear8 crditle bugetare ce lea fost repartzale numa pene realizareaoperafor instil pe care le conduc. ‘Onlonatort de credite au cbligatia de a angaja 5 uilizacrditele bugetare numa in limite prevederilr si destinailor aprobute. Prevedetile gi destinafile fprobate sunt —srct legate de actvitsea institilor publice respective si cu respectars dspoztilor legale. Ordonatori de credit rispund de: ‘+ angaarea, lchidaea gi ondonaniarea cheltuielilor fo limita ‘reditlordugetare aprobate gi repartizate; ‘+ realizarea venturi; ‘© angajarea gi ublizaca creditelor bugetre pe baza_ bunt estiun nancies * pstraredintgrsitbunulorfacredinate instituilor; + onpanizaea gi finevea Ia 2i a contabilttit sf prezentavea Ia fermen a situate financiae; + organizarea sistemului de monitorizare a programului de “chi publce ga programului de iavestti public: orginizarca evidenfei progrimelor, incusiv a indicetorilor sfoenf acestors 12, Onganizarea contabilitatit ‘n nstituile publice Insts publce an obligatn a orniztze wo conduct conabtatca propre, especi conabliate Finnciar, ptt prezeati ep, i contblitaes de hos la Sei avat (age S291, ruben we [Nome de organizare a conabilitiitromfneyt ce se api I insite publce mnt elaborate in concordnf cu StendardseIntratonale de Contailtate Dna Sectnl Public (PSAS- us Contain wre rlul dea maura, evalu, cunosyt, gestions gi efectn onli sveor,dboilor gf capitluior prop, prcun x + reltatlor ‘bfnae din acsitates personel juice, Assasin asi 4+ aregistrarencronologct i sistematics 5, pe gp inborn pon + performantsFinancie 1 suede reorer, att pent cingle interne al seston, ct gi enum ulizator exemis Gavemul, Palaneatl, ered clon, dar ‘ali ilizatod(onuismelefinaciereiteratonale) Contabiltate insite pubie sigur: ‘informa ordoratoilor do execu prvire la execute bugeclor de ‘eal gi celui ‘+ nformati desprepatrimonul aa in adnate; { procum s pens intocmives contului general ancl de exceuie a Suge de sat cont anual de exezfie a Dugetal sigur‘Contbaaten plea Sport dears, ‘ising, Asis Sant condase de cite Gresoral economic, conabil yo saw al pereoandimputericiti sk indeplineascd aceast ince, contabiltatt ia Romnie este decupat fn exert Financar, [Beer financier este period in care se Inregisreazi oper economice si finenciae 51 penta care se intocmese situsile de raportare contbilé. Execitil financiar este de 12 ni si, de reguld, incepe Ia 1 ianuarie si se incheie Ia 31 decembre. In instnyile publce, exercfal fnanciar coincide cb exer bugetar. {in vederesorganizzi contabilisti, 1h intitle pblice se folosese dou ipuri de contu, i anume: ‘+ conturi bugetare care au carl: | ‘doa reglementaincasreaveniturilr§ plata cheltuililor ‘sdeccrminarea rezltetulei execufei ugetare - respectiv determinareaexcodentului sou deficitului bugetar, + conturi generate sau contabil care au roll ‘care au rolul de a fine evidenta actvelor, captaturitor gi “atrilor insu, ‘© 4 veniwlor gi cheluielor efectuate de aceasta In timpul ‘xerifui Financia, indiforent dact chlticile au fost ptite sau ‘veniturle caste, + determinaren rezultatlui economic (excedent sau deficit pattimonil. CConturle bugetare sunt conturi speciale, in afareblanulu g sunt deschise pe stractura clasificatel bugetare. Venture Tneasate sunt desrise cu ajutoral “incastilor relizate’, iar cheluielile plate suat descrise eu ajutorul .Platilor ‘Sfectate™ Cu jurul scastorconturi se realizeazievidenfachetueilr pli git ‘yeniturlor incstate, pe subiviziunea clasfcaii bugeare, potvit bugetulut probat, Acesten at roll de a furnizainformagii petra intcmirea contului de execufie(situtia fluxurilor de numerar~ cash-f10W), ‘Conturile generale sau contabile sunt vutlizate pentru organizarea contabilitiiipatiimoniale i pentru detrminarea rezultatului_patrimoni CContablitaten se va fine in paridl dubs, iar instintile publice au obligaia Iintoomesced siti Enancire anuale, Contre cu jutorl civora se organizeazi ‘comtabltates tn paid dubia sunt cele previente in planul de concut general, care ‘cuprinde urmitoarle clase de contr: clasa | Contato capitalusi 1 lass 2~ Contr deimobilizas ‘laa 3—Conturi de stocuri i producte in cus de exeeujic + las 4—Conturi deter casa —Contur de trezorere si bine comerciale casa 6 —Contur de cheltiei lasa 7 —Contur de venturi gi finantst iecae clas de contri cuprinde mai multe grupe, iar fn eadralscestora sunt ddezvoltate contri sntetce de pradul I (cu te cis) ide gradul I (eu pata ciost pn Sate 3 Prncp | Pn ona spate Pen ergaiaca core conti nivel iio pobie tm contabiles conformitate cu cerinjele contabilititii de angajamente, trebuic si se fini seama de ramamante Gare nc + Prinspul const acti ‘alice sce princi presspne ca nsttua public i destgoare in sod noma ctv, nan itr previ Principal permanent! metodlor Fenmanetetiotsior prwpune tlizzee acelorsi regu sau nome rrivind evalua pe tot pas deter citi. ular sclorei mete | ‘Sir comprabiate tn inp information comtable Princip prudentel ‘rues et prinout eas mu etait: fo upracrlareseleentir de cv 9a venir. 4 Stherlurea skmentlr de dar copia i scholar, Tinind cont de dept yi rcurle posible generate de desfperacn. tv inna + Princip conta pe bar de angajamente ‘nga con de ngjament eet I atl cf wanzactle gi ae evermente sunt resioscite fn conta fn moment in eae setea Se rota yn pe nisi ce mera eu ehivalnte do mamre int casa S80 isi ‘+ Principia evaluiri separate a elementelor de activ sl de pasiv Princpiul presupune ca fccare pozite din bilan sk fi evaluath separat, pentru stabil valoares individuals fecdrui clement de acti side pasiv; ‘+ Principio intangibilieigt ‘lanl de deschidere al exercfulsi financiar tebuie si corespunds cu bilangl de nchider Is exercitiului precedent. ‘+ Principal necompensirit "Blementele de activ sl nu fie compensate cu elementele de past si nich lementele de cheltuilicu cele de venir. Excentie de laprincpiu fac exzurile fn ‘are acest compensir sunt permise de ate normative. ‘+ Princpiul comparabilitiiinformagilor ‘rinepiel comparsbilitsii se alick infermatilor contable prezentate tn situate finenciae. Situapilefinarcare ebuieintoemite pe baza acelorast metode finele ficsard exereifiu finunciar sf se post compara ‘© Principiut materiaiiit ‘orice element care are o valoare sommifcativi sf fie prezentat distinct in situagilefinanciare. Eleentele care ma sunt semanificativ, dar fac parte din aceeasi ‘Hrvtur 3 fie fnsumate gi przentte intro poziie global. Tn Standardele de contabiltate acest prinipiu mai poartt denumires de Psincipial pragulsi de. semnfiatie” gi este explicat asic: .o valoare este emmificaivi decd omiterea sa ar inflenja fn mod vit desizia ulizatorlor situafior financier”. ‘+ Principial prevaletsieconomiculu asupra juridiculu. 4Conabititate publen Seport dec Th sual nanciare, pena ca infomnaileo fe redbile,acestea webu Snwegistrate in conabliiate yx concordant cfondal lrg ew realltateaeconomicd, sme dloar cu forma lor judi" Ipsas 1) ‘B. Polite coatabile Politcle contabile re refers Ia stiles procedurilor nesesare, de la fntoemiren documentelorjusifiative gi pin la Tnfocmirea siuailor financiare tcimestiale gi anuale. (fiir) Procedure tebuie elaborate de cle specialist in domeniul economic 1 teri, cae cunose fa amimunime activtatea desiqurati de insite, precum si satogiasdoptati de aceasta Telaborarea procedusilor conabile webuie i se find seama: "de conceptele do bara ae conabiliti, ‘© de contbiitatea de angajamente + de celelalte principale conablti Politicile conabile elaborate de flecare intitle public’ trebuie 6 asigure fntocmiree si prezcotarea unor situatit fnansiare care sf cuprind informafi relevante gi credible. Credibltateaiafornatilor prezentate in stufile finaneare reiote di respoctarea mai multor cern, precum: ‘+ reprezentaresimagini idle a insti, prin modal fn care informafile ‘presitlrezlatle si poziia financier; + neutalititea informal, in sensi prezentri lor eae, neinluentate de numite interes sunt nepitinitoare);, ‘reflect substaniaeconomici a evenimentlor gi tranzactilor simu doar Tora legal sunt prudente si “sunt complete in toate aspectele materiale ‘in cazul in are intervin modifica politcilr contabile, acest tebuie rmengionate in notele explcative. Modifcares politclortrebuiese explicate prin prisma influenjei modificarlor asupra remitatelor raporate si tendinta realé a (C. Tratamente contabile, Bvaluarea dlementelor patrimoniale fn institute pblice ‘Tratameatele conabile se refer a: ‘+ modal in care sunt evaluate elementle de activ side pasiv in diverse omental existene! lor in eadul pation institu, ‘le modu fr care se prezinl clementele de activ gi de pasiv in eadral Situailerfinanciae. Elemeatele ptrimoniale se eveluczi tn urmatoarele moment! ‘© fo moment ints in patrimoaiv; « Ia inventariee; ‘© inmomentlintocmin bilanulis + la icra din patrimoniu Bvaluarea in momentlintrei i ptimonia Bunurile se evalueaz la valores de intra, valoere ce mai poatémumele de valoare conabil, Valoarea de intrare se sablescciferit tn funetie de modul de provenienfs& bunuilor in ptrimoniul institut publice. Aste “+ Pensru bunurile procuate ex stu oneros, valosrea contbila 3“ste cowl de achinijie. Costal de achizife al waa ban euprinde Dreful_de cumpirare, taxele orocupersbile, cheltueile de transport eprvizionare gi alte cheltuieli necesare pentru puneses fn fnetione«bunolui sau penta intrarea sain patrimonia, | ‘Pest bunuile obinite in ena, valoarea eontbill este | ‘galt eu costl de producti. Costal de proguctie euprinde: ‘+ totlitsten costuilr de aciztie al valrilor materiale {ntrate in components bunuli, ‘+ cheluieile eu manopere ‘+ cota de cheltuil indirecte ce tebuiereprtzateasupra ‘lor bli, "Nu sunt ineluse in cot de producti: ‘costurile generale de administaic, costurile de depots, costurile peste liiteleadmise de consum, costurile de desfacere, piererile de materiale ‘© -manopera sau alle costar de produce fnreyistrate peste limite normal ‘dmise ‘Costu de mai sus sunt recunoscute rept cheltuiel ale peioadsi in care au survenit. + Postma bunurle obginute cu tu gratuit, valoaen de intrare este valoarea jus Valoare just ese uma pentru cae un activ poate fschimbat, de buné voie, fino douk piri aflate in conostinl de cauzi, in eadrul unei tranzseti, eu preul Pentru elementele nemonctae” de natura imobilizrlor sau stocurilor, | Schiijionae ou plata in vat, acest webu raportate la valores de intare, respectv valoarea cu cate au fost imegisrate la data efecturitanactie. | ‘Pentru clementele nemonetare de natura imobiliziilor sau stocuilr, Schizifonate ea plata in valuta g irepistrte In contabilitate la valosrea juss, favesten tebaie raportate ulizdnd cursul de schimb la moment efectuirit iranzactc, . Evaluarea la momentol irl din patrimonia Ls igiea din patrimonin elementale patimoaial se evalueai Ia valoarea Ia ‘care acest a fost nregiseate in contabiitt,respesiv valoarea lr conta. Procesul de bugetare in institufile publice din Romania a Bugetal ele deoumental pin care sunt provizate gt aprobate in feeare an Definitt | chelaeile si veniturile sau, dupi caz, numat cheltuill, in functe de sistemul de tipuri de finantare al insiutilor public, Legea care sailete principle, cadrul general si Dugete ‘in | procedurle privind fonnare, administravea, angjarea si uslizarea fondue publice 1 Rominia | car stbileste responsabilitie insituilr pubice implicate In proceul bugetar est ‘Legea nv. S00/11-06.2002 pivind finance publice. “Aceast loge este uilizatd pentru elaborarca, aprobares,executtrea si rportarea ‘i multor bet, preeam: ‘get de sta; beget asiguririlor sociale desta bogetel fonduilor speciale; bbugtul rezorerie statu bougetee instituilorpublice autonome; ‘bugetele instiuilor publics fnanfteintogral sau partial din bugetul fe sat, bugetlasigurivlor sociale dest! gi bugetele fonduilor speciale, dup ‘bogetee instituilorpublice finanfate integral dn venitr popes bugetl fondurlor provenite din credite exteme contractate stu ‘prantate de stat gia cor rambursare, dobinvi i alte costri sunt ssigurate din fondu pubice; 5 ‘bugetal fondu externe nerembursaile. ‘Bugetul desta, bogetl asigurirlor sociale de stat, bugetele fondurlor special, bbugcele insituilor public autonome, bugetlecreditelor exter contactate sau | garantate desta, bugetul treorerielstatlu i bugeteleinsttuilorpublce se aprobl 7 tee{Consbtatea publica Saport deur “asi . ‘nugetl do stat, bugetl asigursilor sociale de sit, bugetle ondurilor speciale, bagetele creitelor exteme contactate sau garantate de sat 53 ‘bugselefondurilor nerambursabile, se aprobt prin lege; . ‘bugetele insttupilor publice autonome se aprobi de cite onganele ‘hiltate tn aceet sens de leg spocile: . ‘bugsele insttstiior publice fnanfte partial din bugetle de ta Driml alineat sunt aprobate prin lege ca anexe ale bugetlor ordonaorlor| principal de exe . ‘bugcele instil publice finantate integral din bugetele atte in primal alnest sunt aprobate de organul erate superior al acestora; . ‘bugeel inttutlor publicefinanae integral din veituri prope se ‘prob de cite orgamal de conducere al insiyiei publice i ct cordul ‘ordonatoruli de eredite ierarhie superior, . ‘bugtaltrezorere statu se aprob prin htirire de Guvem. 2 Frincipite Dugetare Tn baza articofuil 137 din Consiia Rome, Lege Tnajelor publics 50072002 stabilste in secfunea I, la art. 8» 13 principle ce stau la buzaelaboriit 5 execufick bugetelut de sta a bugetluiasigurislr sociale de stl, a bugetslor efor fondurior speciale, dupa cum umeazi: + princpin eiversaliti + prinepiul pubis principal itt : inci! anvalitit “© pincpia specializarif bugetare “© principal unt monetare Principia! universalttt potrivit chris venitaile wi cheltweile se includ in ‘buget in ttalitate, in sume brute. Veniturle bugetare nn pot fi afectate direct une celtic bugetare anume, exceplieficind sponsorizirile gi donafile care au stabilte Aestnati distincte. Princpiul publicists stpuleacd fap eX sistemul bugetar este deschis si transparent acess alta a ssteului bugetar este determina de fapul ef proisetele de bust i conturile anale generale de execute sunt deschise dezbatrilor public, ex Diilejut aprobértacestora. De asemenea,acele normative de aprobare a bupetelor gi ‘cenrlor anual de executes acestora sunt publica in Monitor Oficial, parts Principiul unltigi se refers la faptel c& toate cheltuille si veniturile sunt Inserise int-un singur document, cova ce asigurdutlizarea ef fondusilor publics. Conform acesti prineipia, toate veitule retimote sistem extbugetay, se introduc in bugeul de sat, urmnd regal i principle acest Duper, eu except: ‘+ venture prope si subveafilr aordste de la bugetul de sta, bugetl ‘sigur sociale desta, bugetelefondurilor speciale, dup ca; © venture prop ale institute pol venture obtinute din activist utfinanate; = senitrilo lize penta consinirea fondurlordestimulare personal Prineipiul anualititit se refer la faptl ci lopea bugotar, respectv chevelle gi venitarlecuprinse tn acest document sunt aprobate peo perioad de un an, prion 5