Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Osciloscopul Catodic PDF

    Uploaded by

    supremeelectrician
    35 views34 pages

    Original Title

    OSCILOSCOPUL CATODIC.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    35 views34 pages

    Osciloscopul Catodic PDF

    Uploaded by

    supremeelectrician

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 34
    PREFATA rice electronist rebuie s8 stic s8 utilizeze coreet ase activitatea practica. Fiind vorba despre un aparat a1at de fami ‘are sd aducdl now 3 folosiior aceasllucrare? ‘Marea ulltate a acestei lucréri const in faptul c8 furnizear’ electronistilor detalit funetionale si constructive ale acestui aparat, care permit o folosire extrem de eficientd a osciloscopului. in conditi de performants sporite. Dupi o atenté chire sl injelegere a lucrari, electronistnl care 9 utilizar deja un ‘aumSr important de ati osciloscopul catodic, va inregistra 0 utlizare mai complets gi ficienta a acestui aparat. pentru diverse tipuri de aplicagi, Iuerut care fi va aduce, cu sigurantS, o mare satisfacte sl competent profesionals, Lucrarea este structuratd pe jase capitole, conjinand aspecte teorctice fundamentale privind funciionarea ossiloscopului catodic, inclusiv elementele structurale de Bazi ale ‘acestul aparat, indispensabil in munca de laborator. Sunt prezentate modalitStl concrete de estimare si cvaluare a performantelor gi caracteristillor telinice ale osciloscopulut turmarindu-se si consolidarea cunostinjelor feferitoare la masurdrile dinamice. Pentru a veni in sprijinul utilizatorilor, din punct de vedere practic, autor lucrarit dedici un amplu capitel prezentarli murar tipurilor de osclloscoape catodice care s-au produs in Romnia, in cadrul intreprinderii de profil (EMI). Famillarizarea cititorilor cu aceste tipuri de aparate, evident cel mai simpli de procurat, permite utilizarea, in cunogtinjs de cauzd, a orledrui ip de oseiloscop, et performanye mult superioare faccstora, fabricar de firme de prestigit dit lu Cuinoasterea osciloscopului catodic, ca aparat de tesiare si indsurare electronic’, este imperativ necesard pentru abordarea unei game variate de aplicatl, de la cele mai imple pana 3) consiru electronic, pnd la cele mal complexe cerceti tn domeninl menyionat, Aceasid Iuerate, in contextul aparitied si a altor publicayii pe aceasta tem’, se vemurcd prin maniera mctodologics de abordare didacticd si practics a osciloscopulul catodie, Incru firesc dac3 ne gindim la vasta experienyd acumulaté de: autori, in activitatea didactic’ gi» cea de cercetare in laboratoarele de specialitate. Maniera de prezentare a lwerdtl, cu tlustrdri grafice dintre ccle mai sugestive. apropiatd de stilul lucririlor similare editate in gSrile puternic industralizate si cu invajamant modern, praginatic, face din acest nou numdr al colecjiet ELECTRONICA. PENTRU TOT, um excelew ghid de invdjareafolsiiiosiloscopulwi Lucrarea de fajd se adreseaz8 pe de o parte studeniilor si inginerilor electronisti, dar este cel puyin la fel de utild si elecironistilor amatori, precum $i tuturor celor care manifesta un hobby In domeniul electronic copa, aparat de bazs In r electronigtilor, ce poate ‘Serban Naicu, redactor sf al colectiet “ELECTRONICA a eo ci =a aa wore [fo be pn es aie ing. Serban NAICU ing. Emil SOFRON _ing..Stefan OPREA OSCILOSCOPUL CATODIC -ghid practic de uiilizar Generalitati Problemele referitoare la OSCILOSCOP sunt reglementate, la nol in yard prin lurmatoarele standarde de stat: -9422/1 - 80 Osciloscoape. Terminologie +9422/2 - 81 Oxciloscoape. Metode de incercare “9422/3 - 81 Oxdloscoape. Modul de prezentarea caracteristiilor “I1,176/1 = 84 Osciloscoape cu egantionare. Terminologie “111176/2 = 84 Oscloscoape cu efantionare. Metode de incercare =11.17613 = 84 Osdloscoape cu efantionare. Modul de prezentare a caracteristiilor "12:32612 - 85 Osdloscoape cu memorie-Prescipti generale si metode de incercare specitice Conform acestor standarde, OSCILOSCOPUL este un aparat de mésurat sau de observare care utilizeazd deviajia unuia sau a mai multor fascicule electronice pentru a da 0 reprezentare a valorllor instantanee a funcilor de mirime variable, una dintre ele find in ‘general timpul. ‘Ca tipuri de OSCILOSCOAPE se deosebesc: + Osciloscopul de misurare — este un oscloscop care, cy ajutorul gradapilor sau at vvalorilor inscrise pe diferite pozitii ale comutaioarelor coeficientlor de deviate si ale cocficienylor de baleaj, permite efectuarea mSsardni cu o eroare determinat3; + Osciloscoapul de observare — este un oscloscop care’permite numai observarea ‘altativi a marimllor variable, far8 0 eroare determninati: ‘+ Osciloscopul multicanal — este un oscloscop care permite méisurarea sau observarea simultand a mai multor mérimi electrice, pentru fiecare dintre aceste ‘mérimi find uillizat ite un canal In categoria OSCILOSCOAPELOR speciale ceosebim: ‘+ Osciloscopul cu esantionare — este oscloscopul care contine dispozitivele necesare pentru a efectua esantionéri din semnalul de intrare si pentru a elabora o imagine coerentd a acestui Seminal. Oscloscopul cu esantionare X-Y — este un osciloscop cu esantionare avind douS canale, fiecare dintre ele find utlizat pentru a esantiona unul dintre cele dows componente ale unui fenomen. Un canal corespunde deviatei ‘verticile, iar celalalt canal corespunde deviatie orizomtale; * Osciloscopul cu memorie— este osciloscopul echipat cu un tub catodic cu memorie, denumit tub cu memorie. Tubul cu memorie — este un tub catodic care mentine ‘nformatia cu ajutorul,unui alt procedeu decit persistenja normald a ecranului. 1, Masuréii dinamice : (0 categorie importants de mAsuriri este repreientata de misurérile dinamice. Ele’ se referd la maimi care variazS rapid in timp, astfel incat, pentru determinarea lor (a structuri $1 parametrilor care le caracterizeazA ) sunt necesare dispozitive de memorare a varatilor respective $i de redare sub forma de imagint statice apte de a fi analizate si interpretate de tre un operator uman, sau de cltre echipamente de calcul s1 automatizare. Metodele si 2 aparatele uillzate th masusille dinamice sunt dverstic ‘aril a acestor mae ‘Marimile petiole, dat find caracterl lor repetiiv pe intervale de timp finite ji bine determinate, pot fi mai ugor convertite intr-o imagine statis, chiar gi la vitcze man, prin suprapunerea sincronizatSn timp a vatagilor in decurul pesioadel, Porind de la aceasta Paniculartae a fost ealzatunul nue aparaele cele mai utlizte pent musurdd dinamice: salesopul aod Situagja este mat complcats tn cazul mstimilor aperiodic, wanzltor,alesoare, ale cbror varia, implied determindi pe durate care nu por i intotdeauna prestabllite scare pot f foane diferte. Pentru masurarea acestor marim s-a dezvolat tehnica inregsiadi pe hirtie sau pe suport magnetic. Un ‘progres insernnat in accastS direcye 1-a ceprezentat reallzarea exloscpul at ‘memori, 2 cBrai funcyionare nu mal tmplicé un caracterrepetiv al semnalulut viaualizat. In ceea ce priveyte problematica masurari propriu-zise, trebuie predizat cf mécmile care se aplic la intrarea aparaelor enumerate sunt tensuni elec. ‘Aria aceasta de aplceie a aparatclor pentru mAsbrin dinamice webule privis prin prisma modaliiglor deosebit de variate de conversie in tenslunl electice, eu ajucorul {raductoarelor, cu dinamicaadecvatS, a numeroase mirimi neelectice. Extinderea utlitii se obtine si prin posbltaile pe care le au uncle dintreaceste aparate de a permite masurarea simultand mai multor main variable, ceea’ ce asigued avantaje serilicative in efectuarea de msurda comparative ql stablirea de corelajil prvind evoluga intimp. sport eu modul gi viteza de 2.Utilizarea osciloscopului Osciloscopul catodic este un aparat care permite vizualizatea intr-un sistem de ‘coordonate x0y a tint grafic huminos. reprezentand dependenta intre doud tensiuni electrice variabile u(t) si u,(0, ae elror valor insianianee determing valorile instantanee ale ordonatelor, respectv abscselor diversclor puncte ale graficulu Dach tenslunea u4(t) care determina deplasirile pe axa orizontala Ox variazé linlar, mnaginea obyinutd exprinid depenidena de timp a tensiunii generatoare a deplasirlor pe axa fel una clin cele nai importante utlizir ale osciloscopulut: posbilitatea tip a mirimit u(t) [vizualizarea lui uy(t)] si prin calibrarea celor doud axe pot fi masurati parametsi ce Garacterizeaz’ aceasté 'evoluyie. Montajul pentru situatia de mai sus este reprezentat in figura Ib, unde trebule remarcat cS tensiunea u,(t) liniard nu se mai aplick din exterior la borele notate cu X, cain cazul anterior (figura la), ea fiind furnizatd intem de un bloc propriu oscloscopului, numit baza de timp. vg ne 0 ese dependierté: Wy = UYU se) 1) viwokaare emnnal Uy0) Figura 1 Trasarea graficului uyit) = uy(u(t)) se realizeazS de cltre un fascicul de electroni care bombardeav3 ecranul luminiscent al unul tub catodic. Fasciculul electronic este pozijionat 3 prin intermedi unor cémpuri ctectrosatice dependent de tensile wy) $1 (0) «Inertia texirem de redus a electronilorasigut® reproducerea unor vada foarte rapide. Funqqile de bazd mat sus menyionate definesc aja numitele osciloscoape de uz general care av multiple posibilitéyi de utiizare, tansforméndu-se dintr-un instrument de cercetii fntr-un aparat universal al tehnici modeme, deoscbt de pretios. Astfel cu ostiloscopull se poate determina forma cureniilor altemativi de joasd si Inaltd freeven{S, se poate studia variajia inductiei magnetice in funcqie de cimpul magnetic (curba de histerezis) etc. De asemenea, se poate misura capacitatea, unghiul de pietderi, inductanta si coeficientul de cuplaj Osclescopul are numeroase aplicagi lin alte domenil ale gtinfel si tehnici, In mecanics, cu ajutorul osclloscopului, se mAsoar8 deplasarea, viteza si acceleraia. In medicind, se poate studia funcyionarea inimii, a sistemului nervosa pliminilor etc. In radio-TV se pot determina rapid caracteristicle drcuitelorosclante, ale fitrelo, se realizeazA acordarea rapid a acestora Astel, in paralel au fost dervoltate tipur spedale de osdloscoape, destinate unor aplicali pariculare: monitoare medicale, pentru service au:o, service TV, analizoare de spect caracterograte etc. Ca aparat de murat, oscloscopul catodie preziaté urmatoarelecacterisic - impedanid de intrare foarte mare; + sensiiltae foarte mare: + inerjie negljabil: . = precizia de masurd reduss, de ordinul procenteor. Exist o gamd divers’ de osclloscoape de uz general. © dlasificare succintS a lor, avind drept criterit unele performante principale gi varietatea operailor pe care le pot efectua, este urrnBtoarea! '2) dupa banda de frecvente: sy + ogciloscoape fyncjionand in timp real; » pena ln cacopert teenie dela: pn a 100,200 Mtn joasd frecventd ( acoperd frecvenje dela cc. pan la 10 MHz) - oxciloscoape cu timp translatat (osGloscoape cu esantionare) destinate frecventelor foane inalte, mergind pani la 10..20 GHz); 'b) dup durata imaginii pe ecran: ~ oxcloscoape cu persistent’ fix3, necesitind reimprospajarea permanenté a imaginii {pr caracterul periodic al semnalului); + osciloscoape cu memorée, care retin imaginea pe duratd lungs + osciloscoape cu persistent variabild (controlats); ¢ ups numsrul de semnale care pot fi vizualizate smmultan: + osdlloscoape cu un canal: + oscloscoape cu doug sau mai multe canale; 4) .upa princpiul de funcyionare: ‘osciloscoape analogice: ~ oxcloscoape digitale. ‘Schema bloc a oscilgscopului in timp real, cu un canal Schema funcjionalé a unui oscloscop de uz general, cu un singur canal, este reprezentaté in figura 2 ‘Semnificala elementelor componente evidenyate in schemd, cu dispositivele de regla} aferente situate pe panoul frontal, este urmAtoarea ‘TC - tubul catodic, elemental principal pe ecranul ciruia se formeaza imaginea (este un tub clectronic cu vid inaintat, consinand in intericr mai mul electri); C-- catodul care emite electroni; G- gra de contro (grla Wehnelt) a intensitailluminoase; ‘Aac - anod de accelerare; Figura2_* ‘Schema bloc « oscloscopulltn imp real, cu un canal Af- anod de focalizare: ‘Aas - anod de astigmatism: in scopul abjinerii unel intensivsi luminoase si a unel grosimi convenabile 2 Imagini, electroaiiG, Aas, Af sunt prevazuti cu dispozitivele de regla: LUMINOZITATE, FOCALIZARE, ASTIGMATISM. PDx - plici de deflexieelectrostaticd pe orizontals; ‘py - plici de deflexie electrostatica pe vertical; PA. anodul de postaccelerare: RT-- bobina ce se afl in extetiorul tubuluf, care, prin deflexie electromagneticl. corecteaz ‘abateri de la orizontaitate ale deflexiei pe orizontals. Aceste corectii se fac folosind potentiometrul de reglaj ROTIRE TRASA: - ecranuilE pe care se formeazS imaginea, aflat 1a partea frontalé a TC. Pentru efeciuarea de « inisurdt pe ecranul Ese afi rasat un carol cuprinzind 10 divizuni pe orizontal 31 8 diviziuni pe verticals: K1 - comutatorul de intrare pe canalul Y, prin intermediul cirula se aplici tensiunea de viauallzat u,(t).Pozila ca, se foloseste pentru conectarea de tensiun! continue (sau altemative, avand si component continua), pozitia cc. numat pentru tensitini altemative, iar podija gd pentru punerea la mas a intrari in vederea pozitionarit pe + ecran a nivelului de zero pentru deplasarea pe vertical8; enuatorul in trepte de pe canalul ¥, prin care tensiunea de Intrare ut) se aduce in gama corespunzitoare deflexiei admise pe verticals (imaginea s8 se incadreze optim in ecran), asigurandu-se totodata o impedantS de intrareridicat Diversele trepte de atenuare se obyin cu ajutorul unui comutator gradat V/DIY, ale ‘ra posit derermins valorile coefcienfilor de deviatie pe vertical ai osciloscopuiia eatodie: Pay - preamplificatorul de pe canalul ¥, cu impedanté de intrare ridicaté (adapratd cu cea a atenuatorulul), care pe lang o prim’ amplificare permite si deplasarea spotului pe verticala, dispunand pentru aceasta de un potentiometru POZ ¥. Un potentiometru suplimentar, asighré reglajul fin al amplifiaril canalulut Y (intre dou’ pozii succesive ae atenuatorului in trepte). Indicatile comutaiorului atenuatoruini in epte mu sunt valabile decat_ dacd potentiometrul de reglaj fin al amplificsi este roit la maxim in sensol acelor de ceasornic. APy - amplifcatorul final de deviate pe vertical, care amplifics sernnalul vizualizat la nivelul inecesar pldcilor de deflexie pe verticala (zeci de vot: 2 ~ comutatonul de sclectare a modurilor de generare si sincronizare a bazei de timp (oensiunea internd linlar-variabilé aplicatd pe canalul de deflexie orizontalay, alcstult din mat multe seciiuni. Didactic, in figurd, acesta este reprezentat prin mai multe ccomutatoare: i" ~ comutatorul DECLANSAT-AUTOMAT deierming funciionrea bazei de timp in regim declangat (pozitia DECLANSAT) gin regim automat (poziia AUTOMAT); “= comutatorul INTERN-EXTERN permite alegerea semmnalulul cu care se face deciangarea bazei de timp 7 in poziia INTERN cu semnalul de vizualizat, iar in pocitia EXTERN cu un semnal aplicat din exterior la borna EXT); ~ comutatorul +, serveste pentru declangarea bazel de timp pe panta crescStoare a ‘semnalulul de sincronizare (podijia + ), sau pe cea descrescatoare (pozila- GF - Gireuitul formator, care genereazd impulsuri cu frecventa semnnalului de sincronizare gi defazate fat de acesta in functic deo serie de reglaje: CP Genital poarta, prin intermediul céruia se comand pornirea si oprirea bazel de timp. De” asemenea, CP furizeazs tensiunea de comand’ pentru aprinderea spotului la deplasarea acestuia de la sténga la dreapta ecrannlui (cursa directa) si stingerea la cursa inversé (deplasarea spotilui de la dreapta la stanga ecranuluiy; aty 6 GTLY - generatorul tensiuni nla variabile, care se aplick pe canalul de deflexie orizontal, constitulnd Baza de timp pentru obyinerea imaginil desfigurate a tensiunil u,(). Viteza de deplasare a spotului pe orizontalé poate fi modificaté in trepte cu un commutator TIMP/DIV. Gradarea comutatorului este facutd in valor cite exprim’ inversul vtezei de deplasare si care poartS denumirea de coeficent de balelaj al oscloscopulat catodlc. Diversele valor ale coeficentilor de balela) permit objinerea de imagini usor de analizat 3-0 gamé larg de frecvente ale tensiuniiu,(t). Un potentiometru de etalonare este prevazt, (la unele oscloscoape) pentru corectarea deviatilor care pot apérea faté de vvaloarea afigat de comutatorul coeficentlor de baleia TIMP/DIV; CR - drevitul de reyinere, care, in cadrul sistemului in circuit inchis pe care il formeaza Impreund cu GTLV #i CP, furnizeazi semnalul de reacyie pentru comanda revenini gi ‘mentinerii spotului pe pozitia de agteptare din stanga ecranului in momentul cand, la finele curse direct. a atins porta din extrema dreaprd. Stabiltatea imaginli pe ecran este condijionara de siabilatea acestei bucle, care poate fi asiguraté fixind cu potenjiomesrul STABILITATE o duraté convenabilé a semnalului de comand dat de cR: CSS - circuit de stingere a spotuli, care, flosind tensiunea furnizatd de circuttul poarts CP, comand’ stingerea spotulul pe durata cursel inverse (de la dreapta la sténga),aplicind Oo tensiune de negativare puiericé grileiG, blocind astfelfascicull de electron (K4 in porta a). In pozita b a comuratorului Ka, de la bona se poate aplica un seminal ‘extern care s8 moduleze intensitatea luminoasd a spotului: AD - Greuitul de autodeciangare cu ajutorul chruia se stablleste regimul de funcionare al ‘bazei de timp: regimnl automat si regimul declangat. Dacd.comutatorul AUTOMAT- DECLANSAT este positia AUTOMAT, in absenta semnalului de intrare uy(), acest ‘init determing regi! automat (relaxat) al bazel de timp, care permite vizualizarea sub forma tne! lini orizontae (nie de baleaj tras8) a nivelutul zero pentru deplasarea pe vertical. fn moment apliciel nou semnal, CAD comands trecerea automatd in regim declangat (baza de timp este dedlangatd chiar de semnatul de vizualizat, dac& acesta cepageste un anumit prag). In pozitia DECLANSAT a comutatorului. se obtine regimul declansat utilzat in special pentnt vizvaizarea fronturtlor imptisurilor si pent studiul fenomenelor tranzitori. in care baza de timp este declangatd, aga cum S- 8 speciicat mai sus i lipsa semnalulu, baza de timp riméne in regim de asteptare, sporul find situat in partea stingS a ecramului (astfel pe ecran nu exist 0 Tinie de baleiajorfzontala, d'un punt Iuminos, La unele osclloscoape tn asernenea situate a $i comanda de stingerea spouulul). In regimy declangat trasa nu apare pe ecran in lipsa semnalulul de inrare; 3 - comutatorul pentru conectarea canalului de defexie pe orizontala. Pe pozitia a, la acest «anal se apicé baza de timp inter, iar pe pozitiab se poate aplica sera extern u,(t) de la borele X. In primul caz. pe ecran se vizualizeazs mirimea u,(t) . iar in ulti az pe ecran va apiiea graficul (0) = wus): ‘ATs atenuatortl in trepte de pe canalil X. asemandtor cu Aty: PAx - pteamplficatoral de pe canalul X. asemsnator cu PAy. In acest etal actioncaz’ potengiometrul POZ X. care serveste pentru deplasafea spotulu pe orizonta8 (sabileste poviga iniiald a deplasfil). Un’ potentiometru suplimentar, (la unele osciloscoape) asigurd reglajul fin al amplificii canalului . APx-- amplificatorul de dellexie pe orizontala, care indeplineste functi similar cu AFY. itrucét pe acest cal se aplics, in principal, baza de timp inter’ de amplitudine iba, la unele escloscoape nui este prevézu atenuatorul in tepte de pe canalul X, sau potentiometrul de reglaj fin a amplificirii din Pax care s& permitd modificarea sensibiltiti. Ca urmare, la utilizarea de semnale exteme, t,t) amplitidinea acestora 7 trebuie si se situeze intr-o gam impusd de etre factorul de amplifcare al AFx: U1 - linie de intérziere, care intdrzie semnalul de vizvalizat astfel incdt cl s8 ajungs la placile de deflexie pe vertcald in momentul in care la plicile de deflexie pe orizontalé ajunge ‘semnalul iniar crescétor a cérui declansare a deierminat-o; SA. sursele de alimentare constand In general din transformarorul de rejea, blocul de redresare, care fumizeazi o tensiune continul filuatS, dar nestabilizts, blocul de siabllizare, care genereaz4 o tensiune continua stabilizatd si blocul convertor de tensiune comtinud (invertor, transformator si mai multe crcuite de redresare) prin intermediul cSrvia se obyin tensiunile continue pentru diversele creuite clectronice, {nclusiv tensiunfle inalte necesare electrozlor tubulul catodic ‘CAUB-blocul de calibrare inter, care const dintr-un circuit asiabl care genereazd tensiune {n forma de impulsuri reciangulare, cu amplitudine si frecvent& constants (valofile lor sunt specifcate pe pandul frontal al oscloscopului). Acest bloc serveste pentru verificarea si eventual corecrarea etalonaril deviatiel pe verticals cu potenyiometrul ET Y¥ sla bazel de imp cu potenjiometrul similar ET BT. Pentru o sumaré explicare a functionarii generale a osciloscopului catodic se consider’ timp funciiondnd in regim declangat. cu sincronizare interna. Tensivinea 1,(), dupa atenuarea si amplificarea necesard, este transmisi plicilor de deflexie verticals’ PDy. care deviaz’ fasciculul de elecironi, astfel Inca poziia sa pe ecrar corespunde valorilor instantanee u(t) conform rela: Dy(t) = SyUyit) 2.1) unde Sy este sensbilitatea deflexiei pe vertical a osciloscopulul, exprimat in DIVIV. Este de observat ci Sy este determinatl de pozita comuatorului V/DIV al atenuarorulul ATy. Indleaglle acestuia, dup cum s-a mentionat, reprezint8 valori ale coeficentului (factotului) de deviayie pe verticalé al osciloscopului Cy, care au semnificaia inversulut sensibliatl: Cy = 1/Sy. Selectarea lor se face avnd in vedere ca deviayia maxima pe vertical 3 se Inscrie convenabil pe ecran. La sistemul de plici de deflexie pe orizontala, GTLV prin AFx aplicd tensiunea in din de fierésudui uj(t) de forma din figura 3. Tensiunea ugt) determina deviayja spotului in direcie Grizontal8. Imervalul de timp t, corespunde cursei directe (active) a spotului de la stinga la dreapta ecranului, interval in care are loc formarea imaginil. Timpul 4 <

    You might also like