SR 1343-1 STANDARD ROMAN lunie 2008 Alimentri cu apa Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati urbane si rurale Water supplies Calculation of drinking water supply quantities in urban and rural sites Alimentation en eau Détermination des quantités d'eau potable pour localités urbaine et rurale, APROBARE Aprobat de Directorul Gener Inlocuieste SR. 1343-1: 1995 alASRO la —iunie 2008 CORESPONDENTA La data aprobarii prezentului standard nu exista nici un Standard international sau european care sa se refere ia aceiasi subiect On the date of this standard approval, there is no international or european standard dealing the same subject Alla date d’approbation de la présente norme il n’existe pas de Norme internationale ou européenne traitant du méme sujet ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO), ‘Str, Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucuresti Director General: Tel. +4021 316 3296, Fax: +4021 316 08 70 Directia Standardizare: Tel. +40 21 310 17 30, +4021 310.43 08, 440.21 312.47 44, Fax +4021 315 5870 Directa Publcat- Serv. VanzarvAbonamente: Tel-+40 21 316 77 25, Fax +4021 317 25 144402131294 88, Serviciul Redactie-Marketing, Drepturi de Autor + 40.21 316.9874 GASRO_ Reproducerea yala sau partiala a prezentulul standard in onice publcati I prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisa acd nu existé acordul scris al ASRO Ret: SR 1343-1.2005, Edita @SR 1343-1:2006 Cuprins 1 Obiect si domeniu de aplicare 2 Referinte normative 3 Termeni gi definiti 4 Necesarul gicerinta de apa. 4.1 Elemente componente ale necesarului de apa 42 Debite caracteristice ale necesarului de apa 4.3 _ Elemente pentru calculul necesarului de apa 4.3.1 Debit specific de apa pentru nevoi gospodaresti(q,) 432 Debit specific de apa pentru nevoi publice (q,) 4.33 Necesarul de apa pentru utiizatori care nu solicta apa potabila 44 Nevoi proprii ale obiectelor sistemului de alimentare cu apa 5 Coeficiente variatie zilnica gi orara ai necesarulul de apa, 5.1 Coeficientul de variatie zinic’ (K.) 5.2. Coeficientul de variatie orara (K,) 6 Calculul necesarului de apa pentru combaterea incendiulul 7 Debite de dimensionare si verificare pentru obiectele sistemului de alimentare cu apa 3 8 Asigurarea debitelor in dezvoltarea localitatilor 5 Anexa 1 (informativa) 16 Anexa 2 (informative) 178 Bibliogratie 189SR 1343-1:2008 1 Obiect si domeniu de aplicare Prezentul standard elaboreaza principille pe baza carore s& se poati determina canttatile de ap8 care trebuie asigurate de sistemul de alimentare cu apa potabila a unei localtat, precum si debtele de dimensionare a sistemului de alimentare cu apa in regim de functionare continua In acceptiunea prezentului standard consumatorii de apa care pot inlocui apa potabila cu apa de calitate nepotabila (industriala) pentru satisfacerea unor nevoi pot §1 este recomandabil sa o efe: in scopul economisirii resurselor gi reduceril solictaril sistemului de alimentare cu apa. 2 Referinte normative ‘Acest standard contine, prin referinje datate sau nedatate, prevederi din alte publicatii Aceste referinte normative sunt citate in cuprinsul textului, iar publicatile sunt enumerate mai jos. Pentru Feferintele datate, modificarle sau revizuirile ulterioare ale oricareia dintre aceste publical se aplic’ acestui standard numai cand sunt incorporate in acesta prin amendament sau revizuire. Pentru Teferintele nedatate, se aplicd ultima editie a publicatiei la care se face referire (inclusiv amendamentelele). STAS 1343/2-89, Alimentari cu apa. Determinarea cantitatlor de apa de alimentare pentru unitafi industriale STAS 1478-90, Instalatii sanitare, Alimentarea cu apa la constructil civile gi industrisle. Prescripti fundamentale de proiectare ‘SR EN 805:2000, Alimentari cu ap3. Condit pentru sistemele i componentele exterioare cladiilor SR_EN 15082000, Alimentari cu apa. Conditii pentru sistemele si componentele pentru inmagazinarea apei ‘SR 10898:2005, Alimentari cu apa si canalizari. Terminologie, 3 Termeni si definitii Pentru utiizarea prezentului standard roman se aplicé termenil gi defintle din SR EN 805-2000, SR EN 1508:2000, SR 10898-2005, precum gi urmatoarele: 3.1 Sistem de alimentare cu apa Ansamblu de constructii specifice, instalatil si masuri constructive cu ajutorul cérora se asigura apa potabild la toaté sau la cea mai mare parte din populatia localtat. In ansamblul sau, sistemul asigura Captarea ape! dintr-o sursé natural, tratarea la caltatea ceruta de consumator conform prescriptllor legale In vigoare, transportul, Inmagazinarea si distribuirea la utlizatori in cantitatea, de calitatea si la presiunea normala de folosire 3.2. Utilizatori ‘Consumatori fiziei de apa (locuitori n case, elevi In gcoli, paturi de spit, functionari in administratie, locuri de hotel, s.a.) sau unitati specifice de productie pentru care se foloseste apa potabilé (ton paine, hl. de suc imbuteliat, tond produse lactate, etc.) ‘Schema generala a unui sistem de alimentare cu apa centralizat este prezentata in figura 1SR 1343-1:2008 ~ capiare; construcile si lucraile prin care se preleveaz’ controlat apa dint-o surs& natural SP, ~ stati de pompare, asigura conditile hidrodinamice pentru transportul apei intre obiectele sschemel in cazurie in care acesta nu se poate asigura gravitational ST statie de tratare (uzina de apa); asigura corectarea calla apel sursei pana la caltatea ceruta de uitlizator, R — constructii de Inmagazinare; Inmagazineaza apa pentru: asigurarea apel In perioada avarilor sistemului in amonte de R, volumul rezervei intangible de combatere a incendiului, asigura compensarea cantitatilor de apa intre alimentare R si consumul din R; ‘A aductiune; asigur& transportul apei de la captare la rezervoare, RD ~ relea de distribute; transports apa de la rezervoare la brangamentul fiecSrui consumator in cantitatea sia caltatea cerute de utlizator ©)= sistem de masuré continua a volumelor de apa, astfel Incat s& se poat’ controle permanent alana canttaior de apa in sistem 4 Necesar si cerinté de apa Necesarul de apa reprezinté suma cantitatlor de ap beneficiarilor/utiizatorilor. livrate loco brangament tuturor Cerinta de apa este cantitatea de apa care trebuie prelevata dintro sursé pentru satisfacerea necesarului (nevollor rational de apa ale unui beneficarutiizator C=K,-K,-S(N, +N, + Naat Nui) 4) incare © este cerinta de apa Ny este necesarul de apa pentru consumul gospodaresc; Np este necesarul de aps pentru consumul public: Niges este necesarul de apa pentru agenti economic Na este necesarul de apa pentru retacerea rezervel de incendiu: 3SR 1343-1:2008 K, _ este cosficientul care reprezinté suplimentarea cantitatilor de ap’ pentru acope! de apa in obiectele sistemului de alimentare cu apa pana la brangamentele utilizatorilor Ks este coeficientul de servitute pentru acoperirea necesitatilor propil ale sistemului de alimentare cu apa ‘in uzina de apa, spalare rezervoare, spalare retea distrbutie, § 4.1. Elemente componente ale necesarului de apa Necesarul de apa potabila pentru localitti cuprinde total sau partial urmatoarele categoriide apa 2) apa pentru nevoi gospodarest: baut, preparare hrana, spaiatul corpulul, spalatul rufelor si vaselor, curatenia locuintei, utilizarea WC-ului precum $i pentru animale de pe langa gospodarile propril ale locuttorilor, b) apa pentru nevoi publice: unitat) de Invatimant de toate gradele, crese, spitale, policlinicl, bal publice, cantine, cémine, hotelur, restaurante, magazine, cofetaril, unitat) pentru prepararea locals @ bauturlor racoritoare, fantani de baut ap ) apa pentru nevoi gospodaresti In unitati industriale dac& acestea au asigurata apa potabila din sistemul centralizat de alimentare cu apa) 6} apa potabila pentru alte folosinte care nu pot fi asigurate de sisteme independente. In aceasta categorie intra stropitul strézilor, spalatul pietelor i straziior, stropitul_spatilor verzi, spalarea/desfundarea refelei de canalizare. Pentru toate aceste folosinte este recomandabil s nu se utlizeze apa potabila din sistem si sa se foloseasca surse alternative de apa netratata (apa decantata din ru, apa din lacur, apa subterana din stratulfreatic €) apa pentru nevoile proprii sistemului de alimentare cu apa prepararea solutilor de reactv spélarea fitrelor, spalarea aductiunlor, spalarea conductelor refelelor de distibutie §) spalarea rezervoarelor, f) necesar de apa pentru acoperirea pierderilor inevitable In sistemul de distributie datorate avarilor si mperfectiunilor de executie; g) necesar de apa pentru combaterea incendiului in situatile in care reteaua de distributia apei Potabile asigura si cantittile de apa pentru combaterea incendiului 4.2. Debite caracteristice ale necesarului de apa Existé variati orare, zilnice, saptaménale si anuale in utiizarea apel, pentru a tine seama de aceasta se utlizeazé urmatoarele debite caracteristice = debit mediu ziinic, notat Qz, nasi acesta reprezints media volumelor de apa utllzate zinic in decursul unui an, tn m7zi VoLan 1ge Qa met = G65 mad Seo 0 2) = debit zilnic maxim, notat Q., ni acesta reprezinté volumul de apa utilzat in ziua cu consum maxim in decursul unui an, In mfzi 1 ey, Qa am F695 2 LNA. «0 @) debit orar maxim, notat Qorar mai Feprezint’ valoarea maxima a consumului orar din ziua (zilele) de cconsum maxim, in m’fh:Preambul Prezentul standard reprezinté revizuirea SR 1343-1:1996 pe care-| Inloculeste ‘Standatdul a fost elaborat intial In anul 1950 gi revizult In 1991 gi 1956,1958, 1954, 1955, 1877, 1987 1995 Reviuirea standardului 2 fost necesara intrucat in Comunitatea European consumutile specifice medii sunt mut mai reduse decat in SR 13431.1995, de asemenea s-2 apreciat c& valoarea cantitatilor de apa necesare utilizatorior publici se impune s& fie efectuata independent de consumul gospodareseSR 1343-1:2006 Q LS SNe). (i)-Kf)-K, (4) 8 Nil) este numarul de utiizator: i sp acti) zi ic: cantitates medie zilnicé de apa necesara unui consumator, in iconsumator §/ (i) este coeficient de variatie zilnic8, se exprima sub forma abateril valorii consumulul zilnic fata de Ki mali)! Qa meal) 6 Ke(i) este coeficient de variatie orara, se exprima sub forma abateril valorilor maxime orare ale Consumulul fata de medie In zilele de consum maxim, adimensional Kal = Qe mali) / Que mei 6) acai) = Qa! 24 7 in relaile (2), (3), (4) indicit din sume au semnificatia k se referd la categoria de necesar de apa (nevoi gospodaresti, publice); i. se refera la tipul de consumator si debitul specific pe tip de consumator. 4.3 Elemente pentru calculul necesarului de apa 4.3.1 Debit specific de apa pentru nevol gospodsiresti (.) Valorile debitulul specific de apé pentru nevoi gospodaresti (q,) pot fi adoptate dupa datele din tabelul 1, In cazurile c&nd nu pot f justificate alte valor! obtinute prin studii special destinate, Tabelul 1 Nr Zone sau Tooaltay aferenfate in Tunote de oradul de dotare cu) all) Ral zonel_ instalatll de apa rece, calda gi canalizare om, zi 1 | Zone in care apa se distribuie prin cgmele amplasate pe strazi fara T | canalizare™ a oe jeer Z| Zone in care apa se distribule prin cigmele amplasate in curt fara canalizare” | Zone cu gospodari avand instalali interioare de apa rece, calda S| canalizare, cu preparare individuala a apei calde dling inset | Zone cu apariamente in blocuri cu instalafii de apa rece, calla 81 | 455 490 | 1.20.38 canalizare, cu preparare centralzata a apei calde NOTA 1 ~ Valorie orientative pentru gyi) pot fi marte functe de: ‘marimea zone sau cenrulu! popula, densitatea populate (locfha) gi pul de locuinte zona geograficé precizata prin mite de attudine, cima, valor le precitatilor anuale, — Statutullocaliti: urban, rural, statiune balneo-clmaterica; {gradul de confort al Iocuinfelor.apartamente in blocuri cu centralé proprie sau asigurarea calduri $i apei Calde centralizat, case indiviuale standard in mediul urban i/sau rural, vile In cartere rezidentale bicelurleutlizatoror din zona refertoare la utlizarea apei Marea se opereaza de prolectant si operator pe baza unor studi speciale; valorile propuse trebuie aprobate de conalile locale 50...60 | 1.40/1.80 NOTA 2 ~ Pentru Koi) valorle de deasupre lini sunt indicate pentru localtatle avand lima continental temperata, iar valorile de sub linie pentru localttile avand cima continental excesiva. Definirea climei se face pe baza numarulu anus de ile de vara (n) ca medie multianvala, cu temperatura maxima masurata €°C225 atte "Se considers sisteme provizor, In masura realizari unui sistem de canalizare se vor adopta valorie din zona 3,SR 1343-1:2008 n= 80 climé continental temperata n> 80 clima continental excesiva NOTA 3 ~ in Anexe 1 Ia prezentul standard se indica valor orientative din eurele IW (Intemational Water ‘Associaton), AGHTM (Asociatia Generalé @ Higienistlor de Tehnica Municipals) Frants, si alte surse 4.3.2 Debit specific de apa pentru nevoi publice (q,) Necesarul de apa pentru consumatori public! din localitati sau zone ale acestora se calculeazé analitic prin insumarea cantitatilor de apa necesare flecarui utlizator. \Valatile orientative ale debitelor medii specitice se adopta conform tabelulul 2. Tabelul 2 Debite Categorie de consum Unitate unitate 21 Domentu de variate Caistor Client Angajat —__Angajat ‘Consumator (Casute (de odin) T Fe rsa ites ‘Centru comercial Angajat fo bec parcare Cluburt Utilizator al Angajat ‘Complex comercial valete (mail, depozit Angajat a Claire dormitoare comune Persoana Hotel Client ca : ___Angajat__ Hotel (statiune) Persoana Inchisoare Detinut — ee Magazin (mic) ‘Consumator ee eee | Motel ~ cu bucatarie Loc busatarie eee los Pensiune “—Fersoana ai Piscina Consum: Seas i Angalat__ Restaurant : Masa Restaurant cu autoservire ‘Consumator = _ Angaiat ‘Said de mese Masa servta ‘Scoala cu internat si cantin ‘Scoala fara internat “ou bufet, sala de sport gi duguri = numai cu bufet = fara bufet gi sala de sport Service auto “continua”SR 1343-1:2008 28 [Teatw Scaun 29 | Terass ‘Scaun 30 | Teren de tabara Persoana 75 31_| Zona de interes turistio Vizitator NOTA 1 Valorie orientative din tabelul 2 rebuie adoptate luénd In consideratie zona de amplasare a categoriei de consum: ‘tetutul zone: urban, rural, statiune, zone itrale sau montane: ‘categoria de servic asigurate din punct de vadere calla ‘obiceiuuiizetori de apa in zona de amplasare 4.3.2.4 Cantitatie de apa se determina conform reiatiet 2) Debit medi zilnic Volan_ 1 N 8 305 i000 pew Qs me In care: Quines este debitul mediu ziinic, in mz Na este numar de unitati de o anumité categorie public a este debitul specific, in dm*/unitate.2i b) Coeficienti de variatie zilnicd se determina pentru fiecare utiizator in functie de abaterile de desfasurare a activitati faté de medie, acestia pot fi adoptati ca avand valor similare zonelor de locult nde se afi amplasat utlizatorul public (a se vedea tabelul 1). Debitul maxim zilnic pentru utiizaton publici se calculeaza similar relatiet (3) ¢) Coeficient! de variatie orara se determina pentru flecare utilizator de apa pe baza programelor de functionare In zilele in care se realzeazé consumul zilnic maxim. Pentru ansamblul zonei sau localtati se stabileste pentru necesarul de ap public un cosficient de variate orara ca medie ponderata a coeficientului de variatie orara al fiecarei categorii de utlizat (9) in care Koy, este cosficentul de variate orara pentru o categorie de consum: Tex este timpulzinic de functionare a flecarei catego de consum, tn h Debit maxim orar se calculeaza simiar cu reata (4) 4) in analiza dezvoltit in perspectva a sistemului de aiimentare cu apd se va lua In considerate reducerea consumurior specifice publice (= 10% in 20 ani) odata cu cresterea gradului de dotare s! flabiltati instalatillor. 43.3 Necesar de apai pentru utilizatori care nu solicité apa potabils Asigurarea necesarului de apa prin inlocuirea (substituirea) apei potabile trebule s& se realizeze independent de necesarul de ap destinat consumului uman, prin utizarea’ apei decantate din statia de tratare; apa din lacuri de acumulare in apropierea localitati 7SR 1343-1:2006 apé din surse subterane nepotabile din intravilan Asigurarea acestui necesar de apa trebuie sa se realizeze pxin retele independente in situatii speciale (stabilite de proiectant si de operatorul de apa cu aprobarea Consilului Lot poate utiliza apa din reteaua de distributie a apei destinata consumulul uman 4.3.3.1 Necesarul de apa pentru stropit spativerzi (qu) S€ calculeaza analtic considerénd 0 norma specifica q?.= 1.5 -2.5 lim’, zi dferentierea se realizeaz& tn functie de lima localtatil (zonei) altitudine, zona geografica, grad de dotare, destinatie spat verz 4.3.3.2 Necesarul de apa pentru stropit strazi, spalat plete, Intretinere a zonelor urbane de interes general se calculeaza analitic pe baza unei norme specifice de (1.5 5) Vom, zi se ia in consideratie la adoptarea valorii normei specifice gradul de ocupare si utlizare al suprafetelor ntretinute, ca gi densitatea populatil gi parametrii ecologic’ si demogratiei ai zonei pentru centre comerciale, piete se poate adopta o norma de necesar specific de (11.5) lim’, zi 4.3.3.3 Necesarul de apa pentru Intretinerea retelei de canalizare (q,) se calculeaza analitc functie de: ~ schema si sistemul retelei de canalizare; numarul de cémine de spalare gi lungimea tronsoanelor pe care nu sunt asigurate vitezele de autocuratare; statea retelei de canalizare Stabilirea necesarului de apa se efectuaza de catre proiectant Impreun’ cu operatorul retele ecesarul de apa trebuie asigurat din surse independente de sistemul de alimentare cu apa destinat consumului uman, 4.3.3.4 Necesarul de apa tehnologica pentru industrie (q) se calculeaz’ analitic In conformitate cu norma tehnologica si capacitatea de lucru a flecérei unitafi, Necesarul de apa asigurat din reteava de apa potabila pentru neve igienico-sanitare ale personalului se calculeaza similar necesarulul de apa potabila pentru nevoi publice. Acesta se calculeaza conform tabelelor 1 gi 2 din STAS 1478.90, 4.4 Nevoi proprii ale obiectelor sistemului de alimentare cu apa Se calculeaza analitic pe baza urmstoarelor elemente a) tehnologia si componentele statiei de tratare; pierderile tehnologice admisibile in statia de tratare nu trebuie sa depaseasca 6% din cantitatea de ap produsa. In situatile In care se asigura recircularea supernatantului din apele de la curétarea decantoarelor si spalarea fitrelor, pierderile tehnologice pot fi eduse pana la 3%; pentru apa subterand sporul trebuie prevazut de la caz la caz; b) necesarul de apa pentru curatirea periodica a retelei de distributie se stabileste pe baza unui plan operativ de curatire a tronsoanelor retele’; aceasta depinde de materialul conductelor, calitatea ape’ s| afinitatea materialelor de a forma biofilm; canttatile de apa utllzate nu depasesc 1 2 ‘ke din volumul de apa distribu; c) necesar de apa pentru spalarea si curatirea rezervoarelor sistemului, adata, de doud ori pe an, fiecare cuva din rezervoarele sistemului va fi gota, spaiata gi dezinfectata, cantitatle de apa necesare Pentru spalarea rezervoareior nu depasesc 0,4 0.5% din volumele de apa consumate anual.SR 1343-1:2008 4.4.1 Pierderile de apa tehnic admisibile in reteaua de distributle trebule tratate ca un necesar de aps La retelele de distributie noi (sub 5 ani) se apreciaza ca pierderile nu vor fi mai mari de 15% din volumul de apa distribuita (K, = 1,15): acestea pot apare din executie necorespunzatoare, variatii zilnice de presiune, materiale cu defectiuni La tetelele de distributie existente, la care se efectueaz’ retehnologizari gisau extinder, pierderile pot fi pana la 35% (K, = 1,35). Procente mai mari de 35% ale pierderilor de aps sunt considerate anormale si impun adoptarea unor masuri corespunzatoare 5 Coeficienti de variatie zilnica si orara ai necesarului de apa 5.1 Coeficient de variatie zilnica (Kx) Coeficientul de variatie zilnicé (K.) se stabileste pentru fiecare tip de consum. In tabelul 1 sunt prezentate valorile orientative ale coefcientului de variafie zinc pe zone sau localitat, functie de gradul de dotare cu instalai tehnico-sanitare in general coeficientul de variate ziinica scade cu marimea localitafii (zonei) gi cu cresterea gradului de dotare 5.2 Coeficient de variatie orara (Ke) Coeficientul de variate orara (K.) se stabileste pentru flecare tip de necesar de apa. Cand nu sunt stabilte alte valon justificate prin studi, pot fi adoptate valorile din tabelul 3 Tabelul 3 Numar total de Toculton al localltapifzonel de presiune considerate | = 10,000, 75.000 25.000 7301.50 50.000 7,251.40 100.000 7,201,380 200.000, 4151.25) NOTA 1 ~ In cazul in care distibuires spel nu se face continuu (situate anormala) ci dupa un program de furizare propriu, coeficientul K. poate fi marit pe baza de calcule justficatve, Alimentarea discontinua cU apa twebuie nsd considerata ca provizore NOTA 2 ~ Pentru valor intormediare ale num@rului de locuitori coeficientul Ke se calculeazs prin interpola: data cu reducerea numarulu de locultor creste valoarea cosfcientului de variate orara (valoare maxima 5,0), NOTA 3 ~ Coefcientul se determina functie de numarul de locutori(N) din flecare zona de presiune a retelel, ebitele maxime rezultate find insumate corespunzator. NOTA 4—Pentu retelele mari de distribute, care deservesc peste 100.000 de locuitri este recomandabil sa se foloseascd un coefcient de variate orara proportional cu numarul de ullizatori prevazut In aval de sectiunes caleulata NOTA 5 ~nanexa 2a prezentul standard sunt prexentate pe baz8 de masur8 dupa [1] varie consumui orar Into 21 de lens (t > 18 °C) pentru sate, orage mic, medi gi mar. Se observa varia cosfcentlu de variate corard de la 2.88 pentru sate pana la 1,368 pentru erage mar. In aceeagi anexa se inciod 0 relate empiica, laboraté pe baze siatstice pentru stabiires debitulli maxim zihic (impict a coevicientulu global de varie Zina) I funete de numa de locutor 6 Calculul necesarului de apa pentru combaterea incendiului ‘Atunci cand se realizeaza un sistem de alimentare cu apa trebuie prevazute constructii si instalati care s asigure cantitatile de apa pentru stingerea incendiului 9SR 1343-1:2008 Stingerea incendlilor se poate face cu ajutorul apei prin hidranti interiori montati in clidiri si hidrant exterior! montati pe reteaua de distributie, pentru clair speciale (teatre, biblioteci) sau industri sunt prevazute sisteme speciale de stingere (Sprinclere, drencere) conform reglementatilor tehnice in vigoare, Apa pentru hirantiiinteriod trebuie $8 aibé aceeasi caltate cu cea dstnbuita, Pentru hdranti exterior, de regula se foloseste apa din eteaua de distribute a apei potable In cazuri speciale pentru combaterea incendiulu din exterior se poate folosi si alta caltate de apa prin miloace independente (masinicisteme propri, rezerve de apa, refele separate); aceasta situaie comporta exstenta une Tejele de apa special destinata acestu scop Numarul de incendi teoretic simultane se adopts functie de mérimea localtati dupa valonle din tabelul 4 Debitul pentru combaterea incendiului cu ajutorul hidrantilorinteriori Q, (numarul jetullor gi tipurile de ‘constructii care sunt echipate cu hidranti interior) precum si debitul pentru instalatile speciale (@..) se adopta conform STAS 1478-90. ( Tabelul 4 ‘Wumar locultoriior Wumar de ingendir Gi. 5] localttate NEN() simultane” "n™ iveluri_ | Cladiri cu peste 4 niveluri =5000 70 5001... 10000 5 | __ 10007.-25000 - 5 25001...50000 Ps 50007... 700000, 35 | 100001...200000 : 40 200007...300000 so "300007. 400000 Es = 70 z -400001...500000 = 80. a '500007...600000 = 85 600001...700000 | = ma) 70000%...800000 = 95 800007... 1000000, = 7100 NOTA 1 ~ Valorie prezentate In tabelul 4 se aplicé gi in cazul carterelor izolate, separate de cenvul populat pinto zona neconstruts; in acest caz SNii) reprezinta numarul de locuttori pentu fiecare carter NOTA 2~ Debitul pentru incendiu exterior, Qe i numéru de incendii simultane, n, pentru centrele populate eu peste un milion de locuitori se determing pe baza de studi speciale NOTA - Localzarea incendilor simultane, in perimewulluat In calcul la dimensionaras retelelor de dstioutie se {ace astie!Incét un incendiu ~ teoretic ~ 8 reving unei suprafetelocuite de cel mult 10000 locuitor. NOTA 4 ~ in cazul rejelelor cu zone de presiune, se analizeazé varianta in care flecare zoné functonesza independent in caz de incend: se vor adopta debitele cele mai mari rezultate din analiza variantlor. Numarul de incendli se calculeaza insa pentru toata localtatea, Se va tine seama de NOTA 1 si NOTA 3 NOTA 5 ~ Pentru locality sub 5000 locuito se ve respecta si Reglementarea GP 105-04, Anexa IV-2, aprobaté {de MITCT 15/02/2008 g% publicata in Monitorul Oficial Partea| nr. 338bis ain 21/04/2005. In cazul in care nu se dispune de studii speciale, debitul hidrantilor exteriori (Q..) s@ poate adopta ‘dupa valorile prezentate in tabelul 4 ‘Timpul teoretic de functionare al hidrantilor interiori se determina conform 3.2.3.1 din STAS 1478-90. Durata teoretica de functionare a hidrantilor exterior este T, = 3 h In cazul cand In/sau langa localitate exista societati comerciale si acestea se alimenteaza din aceeas! rejea publica, numarul de incendii teoretic simultane se poate adopta dupa valorile prezentate in "Se infelege: care necesita combaterea de la exterior 10SR 1343-1:2008 esarul de apa pentru consumul la utlizator pe durata stingeri i Qamn Te [m7] a) unde re Ste volumul consumat Ia utiizator, in m*, coeficientul "a" are vaioarea 0.7 pentru retelele de joasa presiune (p27 m col, apa, stingerea se face cu ajutorul motopompelor formatilior de pompier) $1 valoares a=1 pentru retelele de Inalta presiune (combaterea incendiului se poate face direct de la hidrantul exterior). Qyemar~ debitul maxim orar al zonei sau localitail unde se combate incendiul In total se va acumula in rezervor, ca rezerva intangibila,protejata, volumul de apa Vn Vit Veone (12) unde ‘Vay este volumul rezervel intangibile, wm Dupa consumatea apel in urma combateri incendilor normate, refacerea rezervel de apa trebule s& se realzeze cu debitul Qa in timpul Ty Oy = 224, a Marimea timpului de refacere a rezervei (T,) se adopts conform datelor din tabelul 6 Tabelul 6 / fi si zone Industiale aferente loca ae 7, = i) Local [24 | [Ass 24 | zone industriale cu construatii_ ain | © #¥4%4 Ce a Categorie de pericol de incendiu e525 Us Ed Dye avand G25 us 36 | 25 Us __ | 48 NOTA 1 ~ In cazul In care Qy10 Us, iar debitele de apa sunt insufciente la sursa, durata pentru refeceres rezervel intangible de incendiu Ty se poste mari pané la cel mutt 72h, NOTA 2 ~ in cazurie in care debitele surselor de apa nu pot asigura refacerea rezervei de incendiu in durate ‘maxime To prevazute In tabeiul 6 se admite prelungirea acestor durate, cu conditis marr rezervei intangible Ve, cu volumul de apa care nu poate f asigurat In timpul normat NOTA 3 ~ Pastarea rezervei intangiile se face in una sau mai multe cuve de rezervor astfel Incét volumul integral pentru combaterea incendiulu sa fe permanent la dispozibe, 12SR 1343-1:2008 tabelul 5, daca nu se justificé alte valor, Debitul de incendiu pentru s adoptat fu pericolul pe care il reprezinta industria, conform STAS 1343, sau precizatilor specialistului procesulul tehnologic, tat (Intreprinderi) trebuie 2-89 gi STAS 1478-90 tie Tabelul 5 Tomar de Suprafata | Numarde incendii simultane | Nod de considerare a ncendlior locultori din | teritoriutui | simuttane treprinderilor, S | (ny | (ha) Ta localtate sau Zona industrials, wand <10000 <150 1 | In considerare debitul de incendiu cel mai mare Unul in localtate si_unul in zona 410001,..2500 on . industrialé sau ambele in localtate ° luand in considerate sua valorilor maxime - Unul in localitate si unul in zona industrialg, ambele in localtate sau |e : ambele in zona industrial, land in | | considerare suma valoriior maxime Unul in localitafe si unul in zona industrial, ambele in localitate sau aa) ae : ambele In zona industrial, luand in | considerare suma vaiorior maxime Se determina conform | In localtate si zona industriala, in tabelului 4 pentru localitate | numarul care rezulta pentru fiecare >25000 >150 si conform STAS 1478-80 | “pentru zona industria, | insumandu-se NOTA ~ Dacs Intre sociotatea comerciala ¢ localitate este intotdeauna un spatiu gol (verde) de minim 300 m cele ddoua unitap (ocaltatea g1 industria) se analzeaza separat. Asigurarea debitelor hidrantilor interiori gi exteriori se realizeaza printr-un volum de apa Inmagazinat ‘special In rezervoarele sistemului de alimentare cu apa astfel 2) necesarul de apa pentru combaterea efectiva a incendiului Viz 0.69/1,Q, -T, +3.6))Q,.-T, +3.6))Q, -T, (10) unde: \V, este volumul de apa inmagazinat, In m* este numarul de incendii simultane care se combat de la exterior cu apa din hicranti exterior 1, este numarul de jetur simuttane impus pentru clédirea respectivl; Q, este debitul asigurat de un jet la hidranti interior, In Us T|_ este timpul teoretic de functionare | hidrantlor interior, fn min Q, este debitul asigurat de hidranti exterior, Us Te este timpul teoretic de functionare a hidrantilor exterior, in ore; Q, este debitul_pentru stingerea incendiulul cu ajutorul instalatilor speciale, a caror durata de funetionare este T, [ore] se stabileste conform STAS 1470-80, in Us. "1SR 1343-1:2008 7 Debite de dimensionare si verificare pentru obiectele sistemului de alimentare cu apa Qc Qic Qc a eg Figura 2 — Debite de dimensionare si verificare pentru obiectele sistemului de alimentare cu apa 7.A Toate obiectele gi elementele schemei sistemului de alimentare cu apa de la captare la stalia de tratare se dimensioneazs la Qe = KK, Quan +K, °K, Qe (ay unde ky _ este coeficient de majorare a necesarului de apa pentru a tine seama de pierderile tehnic In obiectele sistemului de alimentare cu apa, kK, _este coeficient de servitute pentru acoperirea necesitailor propril ale sistemulul de alimentare cu apa in uzina de apa, spalare rezervoare, spalare rejea distributie etc Quin este Suma cantittilor de ap maxim zilnice, in m*/zi, pentru acoperirea integralé a necesaruiul de apa (Qq) ~debitul de refacere a rezervei intangibile de incendiu 7.2 Obiectele statiel de tratare se dimensioneaza la debitul Qc aga cum a fost definit mai sus, 7.3 Toate obiectele schemei sistemului de alimentare cu apa Intre statia de tratare gi rezervoarele de Inmagazinare (sistemul de aductiuni) se dimensioneaza ia debitul: Qhe = Qe /K, (15) Pentru localitti cu debit de incendiu peste 20 lis se va analiza siguranta legaturi dintre rezervoare si relea; aceasta trebuie sa asigure alimentarea retelei In orice situate. 7.4 Rezervoarele de inmagazinare trebuie s& asigure: rezervé protejata ~ volumul rezervel intangibile de incendiu: 13SR 1343-1:2008 - volumul de compensare oraré si in masura posibilulul, compensare zilnica pe perioada saptémanil de int entry situa upere a alimentaril rezervoarelor rezerva protejata - volumul de avaril Volum minim al rezervoarelor trebuie s8 reprezinte 50% din consumul mediu, care trebuie asigurat de c&tre operstorii care exploateaza sisteme centralizate de alimentare cu apa, conform legislatiei In vigoare in situatile in care configuratia terenului permite, rezervoarele trebule $8 asigure si presiunea In releaua de distributie 7.5 Toate elementele componente ale schemei sistemulul de alimentare cu apa aval de rezervoare se dimensioneaza la debitul Que =Ky ‘Quan *K, 30,0, (18) unde Qic este debit de calcul pentru elementele schemel sistemului de alimentare cu apa aval de rezervoare 1Q, este numarul de jeturi gi debitele hidrantilor interior ( ‘combat din exterior (n) ) pentru incendie simultane care se Ky_este coeficient de pierderi definit la 4.4; canttatile de ap& suplimentare exprimate prin acest ‘oeficient includ si necesarul de apa pentru curdtarea periodicé a retelei de distributie (1 2) si pentru spaiarea si curatirea rezervoarelor (0,4% | 0,5%) conform 4 4, b,c Pentru aceasta valoare a debitului tot utlzatoriluat! in calcul (inclusiv hidranti interior) pot folosi apa in cantitatea normata si dup’ schema stabilita (direct la presiunea din retea sau cu mijloace intermediare), in cazul retelei cu mai muite zone de presiune debitul nQ, se calculeazé pentru flecare zona cu coeficienti de variate orara (Ke) adecvati si debitul nQ, functie de dotarea cladinlor cu hidrant interior. 7.6 Verificarea retelei de distributie se face pentru dou situati distincte: = functionarea in caz de utiizare 2 apei pentru stingerea incendiulul folosind atat hidranti interior: pentru un incendiu gi hidranti exteriori pentru celelatte (n-1) incendi — functionarea refelel In cazul combaterii incendiului de la exterior utiizand numal hidranti exteriori pentru toate cele n incendil simultane 7.6.4 Vetificarea retelei la functionarea hidrantilor exteriori se face astfel ca in orice pozitie normata (3 se vedea tabelul 4, nota 3) apar cele n incenaiiteoretic simultane, este necesar s& se asigure In retes (la hidranti tn functiune): = minimum 7 m col. H:0 pentru refele (zone de retea) de joasé presiune (a se vedea 6) la debitul yy) = 2 Kp Domus +3.6 NK, Qe, In mes a7 In care: Qy iy) este debitul de verificare — _presiunea de folosire iberd a hidrantilor la retelele de inalta presiune pentru debitul Qin Kp Qomar* 3.6.0 Ke Qe in mith (18) 14SR 1343-1:2006 Incare: Qy qo = debitul de verifcare Pentru asigurarea functionari corecte a hidrantilor intetiori trebuie facut gi verificarea daca pent orice incendiu interior (la cladirle dotate cu hidrant!) presiunea de functionare este asig situalie, inclusiv cénd celelaite incendii teoretic simultane sunt stinse din exterior yy) = @ Ke ome + 3.6 Kp (Oi }mas + 3.8(N-1) Ks Qe, in-m*h (19) (MQinax Ste cel mai mare incendiu interior care poate apare pe zona sau teritoriul localtat 7.6.2 La refelele importante (refele inetare pentru localitti cu peste 50000 locuitor) trebuie analizaté I siguranta In functionare a rejele! in cazul unor avarii pe arterele importante. Pe durata existentei avariel trebule 4 se verifice: ~ _ paramettii functionaii refelei In caz de incendiu, in sensul veriicérl capacitati de a transporta Q, s/ asigura presiunea in zonele considerate — asigurarea presiunii normale de functionare a retelei in lipsa tronsonulul (barei) avariat si blocat pentru ceilaltiutlizator, ~ evaluarea riscului de a ramane fra apa la consumatori vital, 7.6.3 In functie de situatia locala, prolectantul impreuna cu operatorul poate justifica si alte veriicari necesare (verificarea umplerii contrarezervorului gi alimentarea rejelei numal din contrarezervor, alimentarea controlata intre retelele a dou zone de presiune vecine in retea, functionarea cu o singura sursa de alimentare), 7.6.4 La refelele foarte dezvottate (localtati cu peste 300000 locuitori) reteaua se recomands 8 fie veriicata, In ipotezele de cimensionare luate in calcul si pentru determinarea timpulul real de curgere (varsta apei) a ape! in retea corelata cu calitatea ape! 7.8.5 Se recomanda montarea hidrantilor exteriori pe conductele principale (artere) ale retelei de distributle pe baza unui acord intre prolectant, operator cu avizul organelor de speciaitate si ‘comandamentele regionale pentru situati, cu aprobarea autoritatilor publice locale, aceasta permite asigurarea tn une conditii a debitelor si presiunilor la hidrantii exteriori si garanteaza cantitatile de ‘apa necesare pentru combaterea incendiului. Se va asigura si posibiitatea alimentarii motopompelor formatilor de pompieri, direct din rezervoarele sistemului de alimentare cu apa 8 Asigurarea debitelor in dezvoltarea localitatilor Conceptia obiectelor schemei trebuie sa tina seama din punct de vedere tehnologic si constructiv de posibiltatea dezvoltari sistemuulul pe aceeasi configuratie (extindere captare, retehnologizare statia de {ratare, dublare aductiune sau introducerea unor statii de pompare intermediare) Sistemele de alimentare cu apa trebuie s se adapteze la toate transformatile gi dezvoltarile care pot Interveni in zona sau localitatea alimentata cu apa luand in consideratie: = previziunile pentru dezvoltarea sociala si urbanistic’ pentru o perioada de 25 de ani _cresterea confortului in locuinte gi la utlizatori publici (dotarea cu instalatii de apa caida si caldura centralzate) dotéri pentru prepararea hranei si asigurarea curdteniel, sali de sport dotate cu dusun, bazine de inot etc): = dezvoltarea localitati prin cresterea numarului de utiizator (locuitori sau utiizatori publi) — reducerea pierderlor in refelele de distributie supuse reabiltali la valori de maximum 20. 22% 15SR 1343-1:2008 ~ _necesarul mediu specific de apa are tendinta s& scada (sau sa remand constant) pe plan mondial ‘data cu introducerea progresului tehnologic si a cresteri nivelului de trai, mediul Social a inceput 's& aprecieze importanta apei potabile gi economisirea acesteia Anexa 4 (informativa) \Variatia consumurilor specifice conform datelor IWA (International Water Association) centralizate congresele IWVA, Paris 2000, Berlin 2001, Melbourne 2003, Jara) Rusia | Beige ]_Wares | Germania | Frans | Unembure | land | Spans] Suede | Brtanie ie =| Sanaa spect | erat | roetee| 192.267 | tas we | 150” | 171 ase | wsgs | sso.20 | 178.380 lam'om, 2 | i's NOTA ~ jin aceste valori sunt cuprinse: consumurile gospodaresc, public si agentii economici asigurati cu apa pote 2--In standardul SR EN 805/2000 Anexa A, se precizeaza “Atunci_c&nd nu exist’ informatii mai bune, necesarul global de ap poate fi cuprins Intre (150..250) Vom, zr’ 3 in Romania, conform raportulul AR.A (Asociatia Romana a Apei) - 2000 pagina 44 se preczeaz’ “pentru mediul urban consumul casnic (gospodaresc) este 256,1 om, 21, consumul public 75 vom, 21. Jn anii 2004, 2005 se raporteaza de catre unele centre urbane importante (Timoara, Tg. Mures) consumuri medi specifice gospodaresti de 115. 120 Vom, zi "Conform AGHTM (Asociata General a Higenitlor de Tehricé Municipal) 1999 16SR 1343-1:2008 Anexa 2 (informativa) 1. Consum orar de apa Intr-o zi lucratoare, (temperatura exterioaré 18 °C) om Sat] Crag mle] — Ora mean] —Orag mare % L % % % Satan sas OFIa0 15 28 eos en, a5 is 24 23 5 Ose ea 6 22 34 05 mes 45 ae 4.5 Os 05 20 22 58 65 | 15 3 pisses [aut > er 712.0 25 feces a 78 35 30 Br 3.9 iS cing 38 9.10 30] 40 54 | [TX 33 414.42 45 7.0 T 53 712.13 | 700 Sse 52 73_14_| 90 700 | 31 14.18 | 15 35 42 75.16 | 15 50 45 7.17 | 20 | 35 42 ere tials es aeeea,D a ace] [18.18] 30 | 50 30 ABs 20a es Su anes Os 50 20.21 | 99 60 | 42 222 | 8s. 40 33 Pazar 0) 30 29 Zao 0) 25 27 Total | 700% | 100% 700% 2 Dupa [1], relata cu care se calouleaza cantitajle maxim zilnice consumate (Qsmu:) este: Qainax = 0,97986 £12" [mai] en in care: Quinax este debitulziinic maxim, in m*zi E este numarul de locuitor, 17SR 1343-1:2006 Bibliografie [1]. Mutschmann, F. Stimmelmayr ~ "Taschenbuch der Wasserversorgung”, Friedt. Vieweg & Sohn Verlagsgesellschaft GmbH, Braunschweig, 199 18SR 1343-1:2008 (pagina alba) 19Membrii comitetulul CT 186 prezentului standard Pregedinte: Secretar: Reprezentant ASRO. Membr invita ‘Alr dl, Moraru Gheorghe dna. Alpopii Aura dna, Udran Mihaela dl. Chiru Epsica dl. Ghioce! Gheorghe dl. Manescu Alexandru ‘dna, Ou tleana dl. Simionescu Leonte ‘na, Vasilache Georgeta 4d. Rojanski Vladimir dr, ec, Ciomog Vasile prof. dr. ing, Marin Sandu nt&ri cu ap& $i canalizar care au parlicipat la elaborares PROED SA ASRO SC APA NOVA SA SC Inginerie Urbans ARA, ICECON PROED S.A MTCT ... BRC UE Bucuresti ARA UTCB - Facultatea de Hidrotehnica Anteproiectul prezentului standard a fost elaborat de catre: Colectiv prof. dr. ing. Marin Sandu de la UT.C.B, ~ Facultatea de Hidrotehnica si dr. ec, Vasile Ciomog pregedinte ARA - Asociatia Romana a Apai Presedinte CT 186 Dring. Moraru Gheorghe Secretar CT 186 Ing. Alpopit Aaura Elaborator Profdr.ing, Marin Sandu Un standard roman nu contine neapéiat totalitatea prevederilor necesare pentru contractare, Utlizatort standardului sunt réspunzaton de aplicarea corecté a acestuia Este important ca utilizatori standardelor roméne s& se asigure c8 sunt In posesia ultimei edit gi a tuturor modificarilor. Informatile refertoare la standardele romane sunt publicate in Catalogu! Standardelor Romane si in Buletinul Standardizéni