Professional Documents
Culture Documents
PROIECT DIDACTIC
Competenţe operaţionale:
C1 – să identifice numele autorului, opera, izvoarele de inspiraţie ale nuvelei
C2 – să definească conceptul operaţional „personaj literar” şi rolul acestuia într-o operă epică
C3 – să clasifice personajele după rolul şi locul pe care îl ocupă în acţiunea nuvelei
C4 – să precizeze modalităţile de caracterizare a unui personaj literar
C5 - să stabilească trăsăturile personajului principal, argumentând cu exemple din text
C6 – să evidenţieze trăsăturile personajului prin intermediul sugestiei figurilor de stil
C7 – să sesizeze elemente contradictorii în caracterul personajului prin raportarea la concepte antitetice
C8 – să stabilească „tipul literar” reprezentat de personaj
C9 – să comenteze aprecieri critice
C10 – să-şi argumenteze nuanţat opiniile
Strategia didactică:
a) Metode şi procedee: conversaţia euristică, asaltul de idei, problematizarea, învăţarea prin descoperire, reprezentarea grafică, secvenţe
contradictorii, munca pe perechi, munca independentă, joc de rol.
b) Forme de organizare: activitate frontală, activitate independentă şi pe perechi.
c) Mijloace de învăţămînt: fişe de lucru, fişe cu citate, fragmente de text, manualul, caietele elevilor, tabla, creta colorată.
COLEGIUL ECONOMIC ,,NICOLAE TITULESCU" BAIA MARE
Prof. ANCA APOSTOL
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Bibliografie:
SCENARIU DIDACTIC
CLS. a XI-a
Momentul Strategii de
Comp. Activitatea profesorului Activitatea elevilor Evaluare
lecţiei învăţare
Moment
Salutul, verificarea prezenţei elevilor, scurtă Conversaţia Frontală
organizatoric
conversaţie.
1’
Verificarea Profesorul verifică corectitudinea temei de Elevii cer precizări cu privire la cerinţele Conversaţia Frontală
temei C10 casă a elevilor calitativ şi cantitativ. care nu au fost rezolvate sau care au rămas
4’ neclare. Dezbaterea Individuală
Modalitatea de caracterizare:
directă Activitate pe
Verifică înţelegerea sarcinii de către elevi. - de către narator perechi
- de către alte personaje
- autocaracterizare Problematizare
Evaluare
Selectaţi exemple relevante şi fixaţi reciprocă
trăsăturile personajului desprinse din Învăţare prin
aceste fragmente. Prezentaţi elemente de descoperire
portret fizic al personajului.
Caracterizare indirectă:
Atenţionează elevii cu privire la cunoaşterea - mediul în care trăieşte, vestimentaţia,
sensului cuvintelor din text. - numele personajului.
Ascultă, precizează, formulează concluzii, Notează. Discută. Argumentează. Notiţe de reper Tabel
orientează discuţia.
Distribuie fragmente extrase din nuvelă, o Citesc fragmentele. Atestă figurile de stil, Lectura
listă cu trăsăturile personajului (cuvinte comentează rolul acestora. expresivă Frontală
neologice) şi solicită punctarea acestora prin Interpretează citatele extrase din text.
intermediul figurilor de stil. Anexa 1, 2 Secvenţe
contradictorii
Elevii îşi notează în caiete ideile, Frontală
Propune aprecieri critice. Solicită părerea trăsăturile pe care le-au surprins din acele Problematizare
elevilor în urma analizei fişelor primite. citate critice.
Reflecţie C7 Tabel
5’ Anexa 3 Argumentează:
- „contraste tari” Descoperire Evaluare
- „un tiran cu plăcerea neroniană de a individuală
construi spectacole...”. Luare de notiţe Evaluare
- „damnat, osîndit de providenţă să verse orală
sînge...”. Argumentul
COLEGIUL ECONOMIC ,,NICOLAE TITULESCU" BAIA MARE
Prof. ANCA APOSTOL
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Luare de notiţe
Profesorul le cere elevilor să-şi expună Elevii argumentează răspunsurile oferite.
C8 punctul de vedere cu privire la citatul pe Argumentul Evaluare
care l-au primit. orală
Tema pentru Propune realizarea unei compuneri de Notează tema pentru acasă: Aprecieri
acasă caracterizare a personajului De redactat un eseu nestructurat: orale
5’ caracterizarea personajului principal din
nuvela istorică „Alexandru Lăpuşneanul”, Notare
de C. Negruzzi.
COLEGIUL ECONOMIC ,,NICOLAE TITULESCU" BAIA MARE
Prof. ANCA APOSTOL
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Anexa 1
„ – Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu, răspunse Lăpuşneanul, a căruia ochi scîntieră caun fulger, şi dacă voi nu mă iubiţi,
eu vă iubesc pre voi , şi voi merge ori cu voia, ori fără voia voastră. Să mă-ntorc? Mai degrabă-şi va întoarce Dunărea
cursul îndărăt.”
„ Dar tu, Moţoace? învechit în zile rele, deprins a te ciocoi la toţi domnii, ai vîndut pre Despot, m-ai vîndut şi pre mine,
vei vinde şi pre Tomşa; ... te voi cruţa, căci îmi eşti trebuitor, ca să mă mai uşurezi de blăstemurile norodului. Sunt alţi
trîntori, de care trebuie curăţit stupul.”
„ – Proşti, dar mulţi, răspunse Lăpuşneanul cu sînge rece; să omor o mulţime de oameni pentru un om, nu ar fi păcat?...
- Destul! strigă Lăpuşneanul, nu te mai boci ca o muiere! Fii român verde. ...Că eşti un tîlhar şi un vînzător? Asta o ştie
toată Moldova.”
„ Patru ani trecuseră de la scena aceasta. ... Dar pentru ca să nu uite dorul lui cel tainic de a vedea suferiri omeneşti,
născoci feluri de schingiuiri.
Scotea ochii, tăia mîini, ciuntea şi seca pe care avea prepus; însă prepusurile lui erau părelnice, căci nime nu mai cuteza
a cîrti...”.
“ - Oh! vrea să-l omoare, răcni duioasa mumă, strîngînd cu furie copilul la sîn.
- Nu-i vreme de stat în gînduri, doamnă, adăogi Spancioc.Adă-ţi aminte de doamna lui Ştefăniţă-vodă şi alege între
bărbat şi fiu.
- Ce zici, părinte? zise sărmana femeie, înturnîndu-se cu ochi lăcrămători spre mitropolitul.
- Crud şi cumplit este omul acesta, fiica mea; Domnul Dumnezeu să te povăţuiască.I ar eu mă duc să gătesc tot pentru
purcederea noastră cu noul nostru domn; şi pre cel vechi, Dumnezeu să-l ierte şi să te ierte şi pre tine. Zicînd
aceste,cuviosul Teofan se depărtă.
COLEGIUL ECONOMIC ,,NICOLAE TITULESCU" BAIA MARE
Prof. ANCA APOSTOL
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Ruxanda luă un păhar de argint plin de apă, pe care-l aducea sluga; şi apoi, mahinaliceşte, lăsă să cadă otrava în el.
Boierii o împinseră în camera bolnavului….
Ruxanda ieşi tremurîndă şi galbenă:
- Voi să daţi seama înaintea lui Dumnezeu,zise suspinînd.”
,, Râdea; muşchii i se suceau în rîsul acesta şi ochii lui clipeau.
- Cu voia Măriii-Tale, zise Stroici, vedem că moşia noastră a să cadă de isnoavă. Cînd turcii vor pustii ţara, pe ce vei
domni Măria-Ta?
-Şi cu ce vei sătura lăcomia acestor cete de păgîni ce aduci cu Măria-Ta? adăogi Spancioc.
-Cu averile voastre, nu cu banii ţăranilor pre care-i jupuiţi voi. Destul! Întoatceţi-vă şi spuneţi celui ce v-a trimis, ca
să se ferească să nu dau peste el, de nu vrea să fac din ciolanele lui surle.
Boierii ieşiră mîhniţi. Moţoc rămase:
-Ce-ai rămas?
-Doamne! Doamne! zise el, căzînd în genunchi; nu ne pedepsi pre noi după fărădelegile noastre. Adă-ţi aminte că
eşti pămîntean! Cruţă pre biata ţară! Vină numai cu cîţi maldoveni ai pe lîngă Măria-Ta şi noi chizeşluim că un fir de păr
nu se va clăti din capul înălţimei-tale; şi de-ţi vor trebui oşti ne vom înarma noi. Încrede-te în noi!”
“ -Oameni buni! Măria-sa vodă întreabă ce vreţi şi ce ceriţi? Şi pentru ce aţi venit aşa cu zurba? Prostimea rămase cu
gura căscată. Ea nu se aştepta la o asemenea întrebare. Venise fără să ştie pentru ce au venit şi ce vrea. Începe a se strînge
cete-cete şi a întreba unii pe alţii ce să ceară. În sfîrşit începură:
- Să micşureze dăjdiile! Să nu ne mai zăpcească! Să nu ne mai jăfuiască! Am rămas săraci! N-avem bani!Ni I-au luat
Moţoc pe toţi! Moţoc! El sfătuieşte pe Vodă! Să piară! Capul lui Moţoc vrem!
Acest din urmă cuvînt găsind un eho în toate inimile, fu ca o schinteie electrică. Toate gurile se făcură un glas.
- Oh! păcătosul de mine! striga ticălosul. Maică precistă, nu mă lăsa să mă prăpădesc!.. Dar ce le-am făcut eu
oamenilor acestora? Născătoare de Dumnezeu, scapă-mă şi mă jur să fac o biserică, să postesc cît voi mai avea
zile!.. Dar, milostive doamne, nu-I asculta pre nişte proşti…Să moară toţi! Eu sunt boier mare, ei sunt nişte proşti!”
COLEGIUL ECONOMIC ,,NICOLAE TITULESCU" BAIA MARE
Prof. ANCA APOSTOL
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Anexa 2
Trăsături:
Diabolic :
Torţionar/călău:
Cinic :
Viclean/ machiavelic:
Inteligent:
Anexa 3
,, ar fi devenit o scriere celebră ca şi Hamlet, dacă literatura română ar fi avut în ajutor prestigiul unei limbi universale.
Nu se poate închipui o mai perfectă sinteză de gesturi patetice adânci, cuvinte memorabile, de observaţie psihologică
acută, de atitudini romantice şi intuiţie realistă." G.Călinescu
„Acesta, sub numele de Alexandru Lăpuşneanu, va sparge cuibul şi va strivi acest furnicar de intriganţi ce făcea şi
desfăcea domni. Dar oare fapta lui fost-a de folos poporului? Ba, căci ranele lui erau atât de adânci, apăsarea despotică
îl ovilise într-atâta, încât păstorii lui Dragoş şi ostaşii lui Ştefan nu erau acum decât nişte sclavi îngiosiţi a unei boierimi
desfrânate, care îi trata şi îi vindea ca pre vite. În adevăr, Lăpuşneanul retezase trunchiul, dar odraslele creşteau, şi nu
era el omul care să ştie a li seca puindu-le stavilă pre însuşi poporul; pentru aceasta fapta lui fu judecată de crudă, şi el
de tiran.” Costache Negruzzi în 1845, în „Ochire retrospectivă (Scrisoarea XIX)” cu privire la istoria Moldovei
COLEGIUL ECONOMIC ,,NICOLAE TITULESCU" BAIA MARE
Prof. ANCA APOSTOL
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ