PROIECT DE DIPLOMĂ

Caiet de sarcini Instalatii Sanitare
Fazele tehnologice de execuție a instalațiilor de apă rece și apă caldă de consum menajer în clădiri.

Principii de bază:
Traseul din interiorul clădirii va ţine cont de mai mulţi factori şi anume: • dacă incinta este ameninţată chiar doar accidental, de îngheţ, conductele se vor poza subteran (într-un canal vizitabil sau îngropate); • • dacă incinta este încălzită, conductele se pot poza suprateran; indiferent că este vorba de conducte de alimentare sau de conducte de evacuare, tuturor li se va asigura o pantă descurgere (către căminele exterioare). Pantele exagerat de mari nu sunt recomandate la fel ca şi cele foarte mici; • pe porţiunile orizontale ale conductelor nu sunt admise contrapante care să permită stocarea de lichid şi să împiedice scurgerea completă; • în cazul adaptării soluţiei cu conducte aşezate în canal vizitabil, conductele de apă vor avea, pe cât posibil, trasee identice cu cele de canalizare . Pentru conducta principală de canalizare sunt valabile aceleaşi reguli. De la căminul de apă (sau căminul hidroforului) şi până la limita clădirii, conducta de aducţiune (bransamentul) va fi pozată subteran la o adâncime situată sub cota de îngheţ stabilită pentru zona respectivă (80-100 cm). La intrarea în interiorul clădirii, conducta se va afla la aceeaşi cotă de adâncime. Odată cu stabilirea locului de pătrundere în interior a conductei de aducţiune se va stabili şi traseul orizontal al conductei principale în aşa fel încât distanţa până la coloanele (coloana) verticale de alimentare să fie cât mai scurtă. Conductele subterane ce urmează a fi îngropate vor fi aşezate pe un pat de nisip şi acoperite cu un strat de 3-5 cm de nisip pentru a evita perforarea lor cu fragmente dure.
20

PROIECT DE DIPLOMĂ
Montarea coloanelor
Coloanele se amplasează în centrul de greutate al punctelor de consum pe care le alimentează. Ele se pot monta aparent, în şliţuri sau îngropat în tencuiala pereţilor. Când coloanele se montează aparent, din motive de estetică se amplasează pe cât posibil în colţurile încăperilor şi, de regulă, în colţurile încăperilor care conţin instalaţii sanitare (closete, băi, bucătării). După montare, peste coloane se poate pune o casetă de rigips. La montarea coloanelor trebuie să se prevadă posibilitatea izolării fiecăreia dintre ele de restul instalaţiei şi golirii lor în caz de reparaţii. Pentru aceasta, la baza fiecărei coloane se montează câte un robinet de închidere fără descărcare, alăturat unui teu de golire. Racordarea coloanelor la conducta principală de distribuţie se face cu fitinguri.

Trasarea instalaţiilor interioare de alimentare cu apă rece şi caldă de consum
Prin operaţia de trasare se înţelege marcarea în teren a cotelor, de montare a conductelor de distribuţie şi a punctelor consumatoare de apă din clădire. Trasarea instalaţiei se face pe baza datelor din proiect şi a planului de coordonare a tuturor reţelelor de conducte (apă rece, apă caldă de consum, canalizare etc.) ce se montează în aceeaşi clădire. Operaţia de trasare a instalaţiilor începe în faza în care pereţii sunt încă netencuiţi, iar şapa încăperilor neturnată. De aceea este necesar să existe un element comun de referinţă. Acest element se numeşte «linia la un metru» sau «linia de vagris» situată la înălţimea de un metru de la cota pardoselii finite. Faţă de această linie se stabilesc cotele de montare a punctelor consumatoare de apă şi a conductelor din instalaţie. Pentru trasarea liniei de vagris este nevoie de un furtun transparent cu diametrul de 10-15 mm, cu ambele capete libere(furtun de nivel). Furtunul va fi umplut cu apă aproape complet şi va fi manevrat de către doi lucrători. Unul dintre ei va rămâne pe loc ţinând furtunul cu meniscul de apă în dreptul semnului făcut cu o cretă la 1 m deasupra podelei încăperii. Cel de-al doilea lucrător se deplasează în alt loc al etajului respectiv, îşi fixează un punct la aproximativ 1 m deasupra podelei şi verifică dacă meniscul se stabilizează în acel punct sau trebuie
21

bideuri etc. însă. marcarea punctelor de alimentare cu apă caldă şi rece pentru chiuvete. căzi. După trasarea liniei de 1 m urmează trasarea pe orizontală şi pe verticală a traseelor viitoarelor conducte de apă rece şi caldă. De asemenea. Se marchează cu creta punctul în care meniscul este stabil la ambele capete. • poziţiile şi cotele de amplasare a punctelor de pornire a coloanelor şi a golurilor necesare pentru trecerea prin planşee. 22 . din diferite cauze (de exemplu este vorba despre o clădire veche care nu a avut reţea de apă-canal. nu există un proiect de instalaţii pur şi simplu. golurile necesare pentru traversarea pereţilor interiori şi exteriori ai clădirii. de dimensiunile obiectelor sanitare ce vor fi instalate şi de estetica dotării acestor spaţii. Este de presupus că. se va face respectând întocmai proiectul de instalaţii. Trasarea în plan vertical a instalaţiei tehnico-sanitare interioare cuprinde: • • • traseul conductelor pe pereţii clădirii şi punctele de fixare. şi autorizaţia de construire a fost obţinută fără existenţa proiectului de instalaţii). beneficiarul a stabilit deja locurile de amplasare pentru fiecare obiect sanitar în parte. • poziţiile obiectelor sanitare (chiuvete. După trasarea liniei de 1 m. înălţimea de montare a obiectelor sanitare. bideuri etc. Trasarea se va face cu cretă . Trasarea în plan orizontal a instalaţiei tehnico-sanitare interioare cuprinde: • stabilirea traseelor conductelor principale de distribuţie şi a punctelor de amplasare a reazemelor pentru conducte. In cazurile în care. vase de WC. ţinând seama de spaţiile existente în camera de baie şi de bucătărie. un plan simplu dar eficient de acţiune. singur sau ajutat.PROIECT DE DIPLOMĂ deplasat în sus ori în jos pentru a se stabiliza. vase WC. proprietarul va trebui să-şi întocmească. se va face marcarea punctelor de preluare a apelor uzate de către reţeaua de canalizare. duşuri. căzi.) în interiorul incintelor prevăzute cu astfel de obiecte.

însă nu la mai mult de 3. Montarea conductelor de legătură de la coloane la armăturile obiectelor sanitare 23 . . Coloanele sunt susţinute cu ajutorul brăţărilor metalice incastrate în elementele de construcţii cu mortar de ciment sau de ipsos amplasate. Acest lucru nu poate fi făcut cu eficienţă. PVC) se folosesc lire de dilatare.PROIECT DE DIPLOMĂ Traseele conductelor de alimentare cu apă din interiorul clădirii trebuie să fie paralele cu pereţii sau cu linia stâlpilor şi să urmeze drumul cel mai scurt de la coloană până la punctele de consum. Pentru aceasta este neapărată nevoie ca poziţia coloanelor în interiorul incintei respective să fi fost stabilită anterior. de regulă. dacă. la fiecare etaj.5 m una de alta. în prealabil. nu sunt stabilite punctele de intrare în clădire a conductei de apă rece şi a celei de canalizare precum şi locul de preparare a apei calde de consum menajer. Pentru preluarea dilatării coloanelor cu ţevi din materiale plastice (PE.

Racordarea conductelor de legătură la coloane se face cu ajutorul teurilor. astfel încât să se asigure golirea apei prin coloană.conductele de legătură se aşază deasupra nivelului obiectelor respective.PROIECT DE DIPLOMĂ Conductele de legătură de la coloane la obiectele sanitare se pot monta atât aparent. Pentru rezervoare de closet. Armăturile metalice cu mufe (robinete de trecere) se montează pe conductele din PVC cu ajutorul unui niplu metalic obişnuit şi al unei mufe duble din PVC cu filet sau al unui racord 24 . cât şi îngropat în tencuială. chiuvete şi spălătoare sau lavoare echipate cu baterii de perete. Legăturile amplasate sub nivelul obiectelor sanitare se montează cu pantă. Pe conductele de legătură se montează robinete de închidere care permit întreruperea alimentării cu apă a robinetelor sau bateriilor defecte montate la punctele de consum. Dupa remedierea defectiunilor aceste robinete se deschid şi se menţin în poziţia respectivă în timpul funcţionării instalaţiei. .

• La ieşirea din pereţi a conductelor de apă şi scurgere care servesc obiectele sanitare. Este garantat pe o durată de 50 de ani ceea ce denotă că în fabricarea tuburilor din PE mai intră şi alţi constituenţi care îi sporesc calitatea.C. precum şi rozetele metalice se vor aplica la faţa • finită a peretelui. pentru etanşare. iniţial.lavoare . interior sau mixt şi sunt cuplate la mufele filetate ale fitingurilor folosind. de asemenea. eforturi asupra ţevii. conform catalogului de detalii tip I. fie Pentru obiectele sanitare montate în grup .PROIECT DE DIPLOMĂ olandez din PVC cu filet exterior. prin manevrarea lor.P. a fost luat aproape în întregime de robineţii sferici(cu bila) şi corp din bronz sau alt aliaj. ele reprezentând astfel puncte fixe ale conductei. De mai mulţi ani. prin şuruburi.T. Aceste armături se susţin separat. pentru a nu se transmite. . Pentru strângere vor fi folosite două chei potrivite. locul robineţilor cu corp din fontă turnat având ca organ de închidere ventilul sau sertarul.robineţi de închidere cu sferă şi mufe filetate vane cu flanse Pn 10 bar 25 . Montarea obiectelor sanitare şi a armăturilor • Fixarea obiectelor sanitare pe elemente de construcţii se face fie direct. Polietilena este un polimer al etilenei cunoscut de foarte multă vreme dar folosit. pentru mascarea golului. în ultimii ani acest material plastic a pătruns rapid şi adânc în practica montajului de reţele de apă potabilă. Se prevăd următoarele armături: . • Armăturile de perete ale obiectelor sanitare. înveliş pentru solarii etc. ambalaj în diferite forme şi scopuri. Racordurile acestor robineţi sunt filetate. • metalice. are o durată de îmbătrânire relativ scurtă şi o slabă rezistenţă la temperaturi ridicate.spălătoare etc. Indiferent de materialele din care se execută conductele de legătură alcătuirea acestora se va face conform celor expuse mai sus referitor la necesarul de fitinguri şi armături. se recomandă să se monteze. rozete metalice nichelate sau cromate. prin intermediul consolelor sau a altor dispozitive de susţinere. In formă pură nu are o rezistenţă mecanică prea mare. garnituri sau fuior de cânepă. cu filet exterior. destul de inflamabil. Este.se pot utiliza stative indirect. mai mult ca folie de protecţie a mărfurilor.

presiunea maximă la armaturile obiectelor sanitare: .robineţi de închidere.. cu sferă pentru obiectele sanitare Pn 10 bar 20 mCA 1.robineţi de reglaj colţar cromaţi.5 m/sec aval de • • Instalaţia de apă potabilă este proiectată să îndeplinescă urmatoarele criterii funcţionale: • • . reglaj cu mufe filetate Pn 10 bar montate în reductorul de presiune. evitarea intersectării conductelor. cât şi a obiectelor izolate. Amplasarea obiectelor sanitare şi a utilajelor se va face astfel meat să se realizeze trasee ale conductelor de legătură cât mai scurte şi cât mai simple şi. Tehnologia de montaj a conductelor de apă şi canalizare Conductele îngropate nu au nevoie de suporţi speciali ele fiind aşezate direct pe un pat de nisip compactat. Tipul suportului necesar într-un anumit loc se va stabili de cel care montează conducta în funcţie de situaţia concretă. suporţii conductelor de apă şi canalizare pot fi confecţionaţi în şantier dacă avem la îndemână platband de oţel. Grupurile sanitare echipate cu duşuri şi lavoare din cămine. spre mijlocul încăperii. Deşi sunt disponibili şi în comerţ. cazărmi. . În rezolvarea grupurilor sanitare se va urmări aplicarea unor soluţii care să favorizeze modularea instalaţiilor. planşee. golire. precum şi cotele de montaj ale obiectelor sanitare vor fi cele indicate în STAS 1504.PROIECT DE DIPLOMĂ • • . Vor fi însă respectate câteva condiţii absolut necesare: 26 .robineţi de golire cu sferă şi mufe filetate Pn 10 bar . neadosate la pereţii încăperii. internate. pe cât posibil. se vor dispune. vestiare etc. pereţi. din loc în loc. conductele vor fi prinse. Se va urmări suprapunerea pe verticală atât a grupurilor sanitare. şuruburi şi un aparat de sudură.viteză maximă în conducte: Condiţiile de amplasare şi montaj pentru obiecte sanitare Distanţele minime de amplasare. de suporţi metalici încastraţi în plafoane. Pe traseele supraterane.

Nu uitaţi că în funcţiune greutatea ei este mai mare. 27 . astfel ca să fie asigurată aerisirea şi golirea completă a conductelor. Dacă traseul unidirecţional al unei conducte de apă caldă este prea mare (peste 10 m) este necesară o liră de dilatare pentru care trebuie consultat un proiectant. Distanţa maximă între două puncte de susţinere este de 2 m.PROIECT DE DIPLOMĂ Dacă între două reazeme provizorii conducta tinde să flambeze se va micşora distanţa între reazeme până ce conducta rămâne dreaptă. în cazul montării lor în lungul zidurilor. Montarea conductelor Conductele vor fi montate după ce. în prealabil. Susţinerea conductelor orizontale se va face cu brăţări ancorate de planşeu sau cu console din oţel lat sau rotund. Spaţiul între două conducte învecinate va fi egal cu semisuma diametrelor celor două conducte. Trecerile prin planşee şi pereţi vor fi protejate cu bucăţi de ţeava din oţel sau mase plastice. O conductă de apă caldă se va dilata la punerea în funcţiune şi se va restrânge la oprire. La trasare se vor respecta cu stricteţe pantele prevăzute în proiect. La unul dintre capete conducta va fi fixată rigid dar i se va lăsa posibilitatea să culiseze pe toate reazemele până la capătul celălalt (suporţii nu se vor strânge excesiv). s-a făcut trasarea lor.

care colectează apele de la chiuvete. Se vor prevedea puncte fixe la jumătatea distanţei între două compensatoare succesive. b) La coloanele de scurgere. spălătoare. câte un compensator la fiecare nivel. indiferent de natura apelor transportate. se admite folosirea în acelaşi scop a garniturilor de etanşare din cauciuc. closete sau căzi de baie. asigurându-se etanşarea cu garnituri din carton sau cauciuc.5-3 m una de alta şi prin console sub cotul de la baza coloanelor. prevăzut cu un asemenea obiect sanitar. lavoare. în cazul când coloana nu colectează pe acest parcurs nici un fel de obiect sanitar. sau câte un compensator la fiecare două niveluri. etc. Se admite inversarea dispunerii mufelor numai pe coloane. fixate sub mufele tuburilor la distanţe de 2. imediat deasupra ramificaţiei spre obiectele sanitare deservite. Între două compensatoare succesive se va prevedea un punct fix. când se face legătura cu ventilarea secundară. La coloane se recomandă etanşarea cu ciment şi frânghie albă. care colectează ape meteorice în clădiri industriale. Se recomandă utilizarea etanşării cu plumb şi frânghie gudronată pentru traseele orizontale ale colectoarelor de canalizare.PROIECT DE DIPLOMĂ Susţinerea coloanelor se va realiza cu brăţări din oţel rotund sau lat. Se admite folosirea pentru etanşarea îmbinărilor a masticului bituminos cu frânghie gudronată. Punctele fixe se vor reprezenta în planurile de execuţie. compensatoare de dilatare astfel: a) La coloane de scurgere. DISTANŢELE ÎNTRE DISPOZITIVELE DE SUSŢINERE PE ORIZONTALĂ LA CONDUCTELE DIN PVC (în cm) Diametru l exterior Domeniul de utilizarea al ţevilor PVC Conducte de presiune pentru apă şi fluide tehnologice Conducte de scurgere 28 . Capacele pieselor de curăţire din fontă se vor fixa cu şuruburi. se vor monta compensatoare astfel meat distanţa dintre cele două compensatoare succesive să nu fie mai mare de 10 m. Montarea tuburilor şi a pieselor din fontă pentru scurgere se face cu mufele contra sensului de curgere a apei. De asemenea. publice. Pe coloanele verticale de scurgere se vor prevedea în locuri uşor accesibile.

DISTANŢELE ÎNTRE DISPOZITIVELE DE SUSŢINERE PE VERTICALĂ LA CONDUCTELE DIN PVC D iam etrul exterioriial(m m )D istanţele între dispozitivele de susţinere pe verticală (cm ) ţev tipul ţevii 1 G (10 bar) 2 M (6 şi 4 bar) 3 U (2. 15^-25% şi vor fi cele din tabelul mai sus prezentat.5 bar) 8 120 140 160 180 Distanţele uzuale între dispozitivele de susţineri pe orizontală pentru conducte din PVC Pentru susţinerile pe verticală.PROIECT DE DIPLOMĂ al ţevii (mm) Tipul ţevii 1 16 20 25 32 40 50 63 75 90 110 125 160 200 G (10 bar) 2 90 100 110 120 140 150 170 180 220 M (6 bar) 3 80 90 100 110 120 130 140 160 180 200 210 220 250 G (10 bar) 4 80 90 100 120 130 140 160 170 200 M (6 bar) 5 75 80 90 100 110 120 140 150 160 180 190 200 220 t +20° C +20°Ct+40°C Ape menajere t U (2. aceste distanţe se vor majora cu cca.5 bar) 4 29 .5 bar) 6 80 85 90 100 110 120 130 Ape meteorice t < M+20°C (6 bar) 7 200 220 240 260 U (2.

Dacă se întâmplă ca ţeava să nu intre în mufă. Imbinările între ţevi şi fitinguri (coturi teuri. total nerecomandate pentru presiune.PROIECT DE DIPLOMĂ 16 20 25 32 40 50 63 75 90 110 125 160 200 100 130 140 160 180 190 220 240 260 100 120 130 140 150 160 180 200 220 230 240 250 260 100 100 110 110 120 120 130 130 140 150 Se va prevedea în proiecte obligativitatea susţinerii bazei coloanelor de scurgere a apelor uzate menajere. La baza coloanelor de scurgere a apelor uzate menajere în clădiri de locuit cu 4 sau mai multe nivele se vor prevedea şi monta coturi din fontă de scurgere. La achiziţionarea ţevilor din PVC vom avea grijă să cerem ţevi de presiune din PVC pentru că mai există şi ţevi din PVC folosite la instalaţiile electrice. La extremităţi. Imbinările între piesele componente ale unei reţele de apă din material PP-R se fac. prin lipire. fitingurile sunt mufate după diametrul exterior al ţevii de acelaşi calibru. reducţii) se fac tot prin lipire. de regulă. care. La îmbinarea a două tronsoane drepte de ţeava se vor folosi mufe fabricate sau se va mufa un capăt al ţevii prin încălzire şi extensie cu un capăt de ţeava de acelaşi diametru. sunt prevăzute cu armături de închidere metalice se vor folosi mufe având un capăt pentru lipire şi unul filetat. Pentru extremităţile reţelei. Izolarea conductelor 30 . de regulă. De regulă conductele din PVC au rămas una dintre soluţiile cele mai ieftine din cauza îmbinării mai ușoare și implicit mai ieftină decât utilizarea fitingurilor speciale. se va calibra prin încălzire.

începand cu marginea îndepartată.PROIECT DE DIPLOMĂ Acest capitol cuprinde specificaţii care stabilesc calitatea materialelor şi condiţiile de execuţie a lucrărilor de izolare a insţalaţiei sanitare. Adezivul nu trebuie folosit pe suprafeţe care au fost tratate în prealabil cu bitum. asfalt sau uleiuri. Izolarea cu ajutorul tuburilor izolante: Suprafeţele pe care urmează sa se aplice adezivul trebuie forte bine curătate si degresate ca şi suprafaţa izolaţiei altfel lipirea nu se va executa bine. Masurarea circumferinţei: Masura se poate obţine utilizand o bandă de material izolant cu aceeaşi grosime cu a izolaţiei care urmează sa fie folosită. Izolarea conductelor cu grosime de pană la 160mm cu tuburi: Utilizarea tuburilor potrivite. Dacă suprafeţele au fost vopsite anterior trebuie să ne asiguram ca lipiciul va adera la vopsea. 31 . inaintand spre centru evitand astfel lipirea neuniforma. Lipirea marginilor : Pentru lipirea marginilor unui tub care în prealabil a fost tăiat pe lungime. Pentru izolarea conductelor cu diametre mari saltelele izolante se taie la dimensiunile potrivite şi se aplică pe margini un strat subţire de adeziv. La lipirea a doua margini acestea se presează bine cu ambele maîni. Inainte de poziţionarea saltelei se verifică dacă adezivul s-a uscat îndeajuns (dacă nu se lipeste de degete însemnă că este uscat destul). In acest fel se obţine dimensiunea circumferinţei inclusiv grosimea materialului izolant. Dacă tubul de izolaţie nu este foarte lung şi izolaţia nu este foarte groase se poate rula pe lungime şi apoi se poate aplica adezivul. tubul se înfăşoară pe o ţeavă cu diametrul mai mare decat cel a tevii care trebuie izolată astfel încat marginile să nu se atingă şi se aplică adezivul. Apoi în tub se introduce ţeavă care trebuie izolată .

Cele două bucaţie se rotesc pană se obţine unghiul de 90°apoi cele două piese se lipesc.PROIECT DE DIPLOMĂ Teva se introduce în tubul de izolaţie începand cu un capăt. Izolarea coturilor la 90°: Se taie un tub care să aibă lungimea cotului. se poziţionează pe ţeavă şi se lipesc cele două margini. un capăt se fixează cu adeziv. Se apropie marginile tuburilor şi se presează.La mijloc tubul se taie în doua la un unghi de 45°. Piesa se taie pe lungime. Se formează cotul cum s-a arătat anterior şi se asează astfel încat marginile cotului sa se suprapună peste izolatia ţevilor. Izolarea coturilor cu diametru diferit de cel al ţevii: Se caută două tuburi de izolaţie astfel încat diametrul interior al unui tub să fie egal cu diametrul exterior al celuilalt. cotul la 90°va trebui masurat foarte bine sa încapă. în interior. Dacă tuburile izolante de pe ţevi au fost asezate la locul lor şi lipite. după care se aplică adeziv şi pe marginea tubului fixat şi pe cea a tubului care urmeaza să se fixeze. 32 . Pe marginile cotului se aplică adeziv şi se lipesc de marginile tuburilor asezate în lungul ţevii. După ce a fost asezat la locul lui. Tubul nu trebuie forţat.

In bucata mai lunga se fac două taieturi la mijloc la 45° .. Diametrul tăieturii trebuie să fie egală cu diametrul exterior al tubului. se asează pe ţeavă şi se lipesc marginile. Se calculează diametrul exterior al tubului de izolaţie. Cotul astfel obţinut se taie în lungime pe interior. după care se realizează un T care să aibă diametrul interior egal cu cel al diametrului exterior al ţevii. Izolarea T-urilor: Se taie o treime din lungimea tubului de izolaţie . Distanţa dintre linii este egală cu diametrul exterior al tubului. Se trasează doua linii paralele la mijlocul tubului. La un centimetru de o părte şi de alta a liniei din mijloc se marchează două puncte şi se trasează două linii oblice prin aceste puncte. iar cele trei piese obţinute se rotesc pană se obţine un unghi de 90° apoi se lipesc. Tubul se taie în lungul celor două linii oblice.PROIECT DE DIPLOMĂ Izolarea coturilor din mai multe segmente: Se taie o bucată de tub izolant la lungimea necesară să acopere cotul.Cu o alta linie se marchează jumatatea distantei dintre primele două. Pe marginile tăiate se aplică adeziv şi se lipesc in formă de T. Se taie T-ul în lungime pe partea din interior. Dacă ţeava are diametrul mai mic decat al T-ului atuci ţeava se va izola în prealabil. 33 . Bucata mai mică se taie dintr-o parte la un unghi de 45° apoi se taie si din cealaltă parte la acelaşi unghi. apoi se izolează T-ul cum s-a arătat mai sus. Cotul se fixează cu adeziv de tubul de izolaţie de pe ţeavă. se asează pe ţeavă şi se lipeşte.

PROIECT DE DIPLOMĂ Izolarea unui T cu tăieturi rotunde: Folosind un tub cu diametrul egal cu cel al ţevii care trebuie izolată se face o gaură în tub în locul unde se formează T-ul. Se taie tubul în lungime. se potriveşte pe ţeavă şi se lipeşte. Tubul se aplatizează şi se face o tăietură longitudinală cu un gol la capătul ei. apoi se lipesc marginile. Se taie un tub de izolaţie la lungimea egală cu circumferinţa tuburilor cu care s-au izolat conductele si se taie pe lunime. Izolarea ţevilor în dreptul Suporţilor de susţinere: 34 . se face o taietura in lungul lui astfel încât să încapă vana şi se face o gaură. Se infăşoară în jurul vanei bandă izolatoare autoadezivă. Izolarea unei vane: Izolarea vanelor de diametre mici: se ia un tub de izolatie. Se pune şi aceasta parte astfel încat să se aşeze perfect în golul din celălalt tub. tija vanei se poate izola aplicând un inel din material izolant. Piesa se taie în lung. La unul dintre capete se taie cate un triunghi pe fiecare parte astfel încat circumferinţa să formeze o reducţie egala cu diametrul celei de a doua ţevi şi se lipesc marginile. Acest tub se aşează pe vană astfel încâ marginile tubului să se suprapună peste marginile izolaţiei conductelor. Se aşează pe ţevă astfel încat gaura să fie în dreptul celei de a treia ţeavă. Piesa se taie pana se obtine si la un capăt şi la celălalt diametrul dorit si lungimea dorită pentru reducţie. Izolarea vanelor de diametre mari: se izolează conducta în ambele părţi ale vanei. Izolarea unei reducţii: Se alege un tub izolator cu diametrul egal cu diametrul mai mare la tevii şi se taie la o lungime mai mare decat a spaţiului pe care îl ocupă reducţia. Tubul se pune pe vană şi se lipesc marginile. Dacă este necesar. A treie parte a teului se formează taind o secţiune în formă de U dintr-un alt tub de izolaţie.

Folosind ambele maini se înlătură benzile aplicate pe margini avand grijă ca marginile să se potrivească. Uitlizarea tuburilor autoadezive: Acest tip de tuburi se foloseste pentru instalaţiile gata executate. Se aplică adeziv pe margini. Lungimea respectivă se măsoară pe o saltea si se marchează cu o linie. Inainte de izolare tuburile trebuie bine curăţate. Aceste piese speciale se montează cum s-a arătat mai sus. Au avantajul unui montaj rapid.PROIECT DE DIPLOMĂ Pentru a garanta o izolare constantă în lungul ţevii în specil cand se utilizeaza elemente de suspendare se indică utilizarea unor piese speciale care se gasesc într-o mare varietate de diametre pentru a permite instalate uşoară. Izolarea ţevilor cu diametre mai mari de 160mm cu saltele izolante: Utilizand o bucată de saltea cu grosimea egală cu cea a izolaţiei se înfăşoară în jurul ţevii şi se măsoară diametrul. degresateşi uscate. Uşor se presează cele două margini începand cu capătu îndepartat şi înaintand spre centru. Izolarea coturilor: 35 . Tubul se aşează pe ţeavă . se înfăşoară salteaua în jurul ţevii şi se presează marginile cu adeziv începand cu capătul îndepărtat . Salteaua se taie în lungul liniei.

Se aplica adeziv pe marginile razelor mici după care se aşează pe ţeavă şi se lipesc. Se măsoară diametrul exterior exact al ţevii. după care dintr-o altă saltea se mai croieşte o bucata. Distanţa măsurată se imparte in duoă şi se marchează mijlocul. Distanţa obţinuta se adaugă la raza măsurată anterior.Se aplică adeziv pe margini. Se ia în deschiderea unui compas distanţa măsurată anterior şi pe o saltea se trasează un arc de cerc aşezand compasul cu varful într-un colţ.Cu ajutorul acestor dimensiuni se formează un triunghi pe o saltea izolantă unde diametrul mare reprezintă baza triunghiului iar diametrul mic. Se măsoară circumferinţa conductei cu diametrul mai mare cu ajutorul unei benzi de material izolant. linia mijlocie. Se măsoară diametrul exterior maxim şi minim şi se adaugă de două ori grosimea izolaţiei la fiecare masură. se aţează la locul ei si se lipeşte. Pe marginile razelor mari se aplica adeziv şi se lipesc. se marchează mijlocul ei iar apoi banda se aşează pe circumferinţa cercului mai mare. Se trasează două linii din capetele benzii până în vârful triunghiului apoi se taie cu atenţie. Cu ajutorul compasului se măsoară distanta de la vârful triunghiului la unul dintre unghiurile de la bază şi se trasează un prim arc de cerc. Cu varful compasului în acelaşi loc şi cu suma obţinută în deschiederea compasului se trasează un alt arc de cerc. Izolarea vanelor: 36 .PROIECT DE DIPLOMĂ Prima dată se măsoară raza de curbură a cotului. Izolarea reducţiilor: Mai întâi se măsoară înălţimea reducţiei incluzând înbinările. Al doilea arc de cerc se trasează punând vârful compasului în vârful triunghiului si având în deschiderea lui unul dintre unghiurile triunghiului mic. Cu grijă se taie după cele două arce rezultand o piesă.

circumferinţa lui.PROIECT DE DIPLOMĂ Înainte de începerea izolaţiei vanei se izolează conductele. se aşează discul pe rezervor şi se apasă tare din mijloc spre margini după care se lipesc marginile de cele ale izolaţiei laterale. iar lăţimea dreptunghiului o reprezintă înălţimea vanei. Se taie cercul iar în mijlocul lui se realizează o gaură astefel încât să poată fi aşezată pe flanşă iar apoi se lipeşte. Izolarea rezervoarelor: Inainte de izolare se curăţă bine suprafaţa rezervorului. Cu ajutorul unei benzi de material izolant se măsoară diametrul flanşelor apoi se măsoară lungimea vanei incluzând grosimea flanşelor. după care se măsoară circumferinţa şi înălţimea lui. Se măsoară diametrul corpului vanei. Pe o saltea de izolaţie se trasează un dreptunghi a cărui lăţime o reprezintă înălţime rezervorului şi lungimea. se aplică adeziv şi pe izolaţie şi pe rezervor. Se aplică adeziv pe margini. Se măsoară diametrul izolaţei şi apoi cel al flanşelor. Cu atenţie se taie cele două inele iar apoi se realizează câte o taietură în fiecare inel pentru a putea fi aşezate pe partea exterioară a flanşelor vanei. i se măsoară circumferinţa şi se trasează pe o saltea lungimea rezultată. se lipesc marginile drepte de marginile izolaţiei flanşei frontale iar mai apoi se lipesc marginile curbe de izolaţia corpului vanei şi se verifică dacă toate marginile au fost lipite bine. se asează pe vană şi se presează pentru a se lipi. Se taie cercul. Se măsoară apoi distanţa cea mai mare şi cea mai mică de la flanşa frontală până la izolaţia corpului vanei. şi se traseză un cerc. Pe două saltele de material izolant se trasează cu ajutorul unui compas două cercuri concentrice având diametrele egale cu cele ale flanşei si a izolaţiei. Pe o saltea de material se trasează un dreptunghi a cărui lungime o reprezintă circumferinţa flanşei. Se aşează la locul ei. Uitlizând diametrul se calculează raza cu ajutorul căreia se trasează un cerc. Se taie piesa rezultată. O dată aşezată la loc. Cu vârful compasului în capătul liniei din mijloc şi în deschiderea compasului raza corpului vanei se trasează câte un arc de cerc în ambele capete ale liniei. după care se trasează mijlocul. Pentru izolarea suprafeţelor superioare şi inferioare rotunjite ale rezervorului se măsoară diametrul total ca în figură. lungime care apoi se înparte în patru părţi egale. 37 . se aplică adeziv pe saltea şi pe rezervor şi se lipeste izolaţia. Cele două distanţe se marchează pe cele cinci linii existente alternativ începând şi terminând ce distanţa mai mică. Se măsoară diametrul flanşei frontale şi pe o saltea izolantă. Uitlizând ca rază diferenţa între cele două distanţe se trasează cercuri în jurul capetelor liniilor şi cu ajutorul arcelor ce cerc se unesc cercurile ca în figură iar apoi se taie piesa.

A nu se izola suprafeţe ruginite sau corodate Dintr-o saltea se taie forma dorită. pe maximum două laturi. saltelele autoadezive formează baza unei izolări rapide şi simpe. Se lipeşte un capăt pe peretele rezervorului dezlipind hârtia treptat. după care se lipesc marginile saltelei cu adeziv. Se lipesc apoi marginile saltelelor între ele Similar.partea superioară a pâlniei preaplinului să depăşească nivelul de refulare al canalizării 38 .PROIECT DE DIPLOMĂ Izolarea ţevilor cu diametre mai mari de 160mm cu saltele izolante autoadezive: Alături de rolele cu saltele izolante. pe măsură ce se avansează. între perete şi izolaţia finită a rezervoarelor. Se dezlipeşte treptat hârtia apăsând pentru a se lipi. Partea superioară a rezervorului se izolează cum s-a arătat la saltelele simple cu deosebirea că trebuie dezlipită hârtia de pe spatele saltelei.Pentru utilizare se îndepărtează hârtia de pe spatele saltelei. Prevederea preaplinului la rezervoarele deschise este obligatorie şi se va face cu îndeplinirea următoarelor condiţii: . Se recomandă mai întâi izolarea părţii inferioare a instalaţiei . la o distanţă liberă minimă de 10 cm. Condiţii de montaj pentru staţii de ridicare a presiunii pentru alimentări cu apă În jurul rezervorului tampon se va lăsa un spaţiu liber de control de cel puţin 50 cm. Se admite amplasarea rezervorului lângă pereţii încăperii. se aşează izolaţia şi se lipeşte. Distanţa între marginea superioară a rezervorului tampon deschis şi plafonul încăperii va fi de cel puţin 80 cm. Rolele de material sunt folosite cu precădere pentru suprafeţele foarte mari. se despride hârtia incepând cu un capăt. masurile se transferă pe o saltea şi se taie forma dorită. apoi marginile şi abia la sfârşit partea superioară pentru a preîntâmpina pătrunderea umidităţii. Inainte de izolare trebuie curăţate şi degresate bine suprafeţele. iar între rezervorul închis şi plafon distanţa să fie de minimum 40 cm. pentru a izola pereţii unui rezervor rotund se măsoară circumferinţa şi înălţimea acestuia.

Filetul ţevilor va corespunde prevederilor STAS 402 şi trebuie să permită înşurubarea pieselor cu mâna până la cel puţin jumătate şi cel mult trei sferturi din lungimea filetului piesei. În cazul rezervoarelor amplasate sub nivelul canalizării exterioare. Îmbinarea prin sudură nu se admite. spaţiul liber în jurul recipientelor de hidrofor va fi de minimum 50 cm. Partea superioară a pompelor va fi situată sub nivelul minim al apei din rezervorul tampon sau de acumulare din care aspiră. pentru colectarea şi evacuarea apei se va prevedea un recipient echipat cu eletropompe cu funcţionare automată.să nu fie prevăzut cu vane de închidere pe conducta de evacuare a apei de la preaplin. revizii şi control Tehnologii de îmbinare. La amplasarea electropompelor se recomandă montarea lor cu electromotorul spre interiorul camerei sau spre culoarul de acces. iar în plan.unse cu pastă de miniu de plumb sau grafit. - preaplinul se va lega separat la canalizarea exterioară. se va asigura spaţiul necesar introducerii şi scoaterii recipientelor. 39 . în orice caz. pentru legături uşoare. Armăturile vor fi uşor de accesibile pentru manevre. . la instalaţii sanitare decât pentru confecţii metalice ca: distribuitoare. deasupra nivelului terenului.PROIECT DE DIPLOMĂ exterioare. îmbibat cu ulei de in fiert sau din alte materiale omologate în acest scop. rezervoare etc. după execuţie. Etanşarea îmbinărilor prin flanşe se va face cu garnituri confecţionate din carton -STAS 1733 .conducta de evacuare să fie sifonată. în general. iar periferia garniturii va ajunge până la şuruburile flanşei. La îmbinările cu filet etanşarea se va executa cu fuior de cânepă îmbibat cu pastă de miniu de plumb sau pastă de grafit amestecată cu ulei de in dublu fiert sau alte materiale omologate în acest scop. iar pompele spre perete. Distanţa între faţa superioară a recipienţilor de hidrofor şi plafonul încăperii în care se amplasează va fi de minimum 50 cm. . Fac excepţie pompele autoaspirante care se vor monta conform indicaţiilor din cartea tehnică a pompelor. Pentru realizarea îmbinărilor prin flanşe se recomandă utilizarea flanşelor plate cu filet. care. fiind situată. cu luarea de măsuri pentru sesizarea pierderilor de apă. etanşare şi fasonare a ţevilor din oţel Îmbinarea ţevilor de oţel zincate se va face prin fitinguri zincate sau prin flanşe. La montarea recipientelor de hidrofor în baterie sau pe colţul unei încăperi. Garniturile îmbinărilor cu flanşe nu vor obtura secţiunea de trecere a ţevii. vor fi izolate anticorosiv.

mlăştinoase etc. pe fundul şanţului. Determinarea lăţimii şanţurilor se face cu relaţia: l = De + 40 cm în care: l . Îmbinările cu racorduri olandeze sunt admise numai în locuri accesibile.este lăţimea şanţului. de regulă. Se va da prioritate sprijinirilor cu panouri refolosibile. precum şi în acelea în care nu se cunosc traseele instalaţiilor subterane se recomandă ca săpăturile să se execute manual.) se vor lua măsuri de consolidare prin batere. Pentru protecţia stratului de zinc de la suprafaţa exterioară a conductelor din Ol-Zn se va evita contactul acestora cu ipsosul. Săpături. Pe măsura adâncirii săpăturii. vizitabile. există proeminenţe provenite din bolovani. umpluturi. radiere de beton. siguranţă şi control Toate armăturile vor fi montate în poziţia închis.diametrul exterior al conductei. care pot să producă deteriorarea conductelor. 40 . fundaţii vechi etc. se vor folosi îmbinări demontabile. Concomitent. în cm.. De . piloţi etc. se vor lua măsuri de consolidare a pereţilor prin efectuarea sprijinirilor corespunzătoare. iar pentru conductele de canalizare de 70 cm. În cazul în care. grinzi. În cazul în care natura terenului nu asigură stabilitatea în timp a reţelelor (terenuri de umplutură. varul şi betonul Montarea armăturilor de închidere. lucrări auxiliare Lucrările de săpătură şi umplutură se vor executa conform prescripţiilor în vigoare privind tehnica securităţii muncii. se vor lua şi alte măsuri de tehnica securităţii muncii. Supapele de siguranţă cu pârghie şi contragreutate vor fi montate astfel meat tija să fie verticală. în cm.PROIECT DE DIPLOMĂ În cazurile în care sunt necesare intervenţii frecvente în timpul exploatării. Lăţimea minimă a şanţurilor pentru conductele de apă este de 60 cm. pe care se montează conducta. se va crea un "pat protector" de nisip sau pământ mărunt. În zonele cu instalaţii subterane dense. stânci. mecanizat. indicate pentru lucrări de acest fel. Săpăturile se vor executa.

Contorizarea consumului de apă Întreaga cantitate de apă preluată din reţeaua exterioară va fi contorizată în vederea stabilirii cantităţii de apă consumată. aparate de măsură şi control. La săpăturile care traversează căi de circulaţie se vor lua măsuri pentru evitarea tasării suprastructurii.). cu un contor general pe racordul de apă rece al instalaţiei de preparare apă caldă. aparate cu motoare electrice) se vor păstra în magazii închise. astfel încât să nu fie deteriorate conductele. • Materialele de instalaţii asupra cărora condiţiile atmosferice nu au influenţă nefavorabilă se vor depozita în aer liber. Montarea contoarelor se va face conform indicaţiilor din documentaţia tehnică a contorului. Materialele care se deteriorează la umiditate sau radiaţie solară (armături fine. Contorizarea consumului de apă caldă se va face astfel la centrala termică.R.L. CONDIŢII TEHNICE PENTRU VERIFICAREA ŞI RECEPŢIA INSTALAŢIILOR 41 .PROIECT DE DIPLOMĂ Umplutura de pământ se va executa numai după probarea instalaţiilor. Contorizarea consumului de apă rece se va face astfel printr-un contor de apă tip Woltman Dn80. Depozitare şi manipulare • Păstrarea materialelor pentru instalaţii se face în depozitele de materiale ale şantierului. Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnică a securităţii muncii şi în aşa fel încât să nu se deterioreze. Se vor folosi numai echipamente de contorizare omologate de către Biroul de Metrologie Legală (B. amplasat in căminul de deasupra puțului forat. • • • Materialele care pot fi deteriorate de agenţii climatici (armături) se vor depozita sub şoproane şi vor fi acoperite cu prelate sau cu foi de polietilenă. fitinguri.M. în stive sau rastele pe platforme betonate sau balastate special amenajate în acest scop. cu respectarea prescripţiilor în vigoare privind normele de prevenire a incendiilor şi normele specifice de tehnica securităţii muncii.

până la nivelul de refulare prin sifoanele de pardoseală sau ale obiectelor sanitare. Încercarea de etanşeitate se va face prin umplerea cu apă a conductelor astfel: • conductele de canalizare a apelor meteorice pe toată înălţimea clădirii. indicată în proiect pentru instalaţia respectivă de alimentare cu apă. starea pieselor de susţinere şi de fixare.încercarea de etanşeitate la presiune la rece. . Conductele prevăzute cu elemente de mascare vor fi verificate pe parcursul lucrării. La efectuarea probelor de funcţionare se vor verifica pantele conductelor. .încercarea de etanşeitate şi de rezistenţă la cald a conductelor de apă caldă şi a celor de circulaţie. dar nu mai mică de 6 bari. extremităţile conductelor fiind obturate cu flanşe sau dopuri.încercarea de funcţionare la apă rece şi caldă. ca şi încercarea de etanşeitate şi rezistenţă la cald se vor efectua înainte de montarea aparatelor şi armăturilor de serviciu la obiectele sanitare şi celelalte puncte de consum. Încercarea de etanşeitate la presiune la rece. Presiunea de încercare la etanşeitate şi rezistenţa la cald la conductele de apă rece şi caldă va fi egală cu 1. conform precizărilor din proiect şi din prezentul normativ. Încercarea de funcţionare se face prin alimentarea cu apă a obiectelor sanitare şi a punctelor de scurgere la un debit normal de funcţionare şi verificarea condiţiilor de scurgere. încercarea de funcţionare.5 x presiunea de regim. Conducte de apă rece şi caldă Conductele de apă rece şi caldă de consum vor fi supuse la următoarele încercări: . • conductele de canalizare a apelor menajere. înainte de închiderea lor. existenţa pieselor de curăţire. 42 . Încercarea de etanşeitate se va efectua prin verificarea etanşeităţii pe traseul conductelor şi la punctele de îmbinare.PROIECT DE DIPLOMĂ SANITARE Conducte de canalizare Conductele interioare de canalizare vor fi supuse la următoarele încercări: • • încercarea de etanşeitate.

la fiecare punct de consum în parte. conform prevederilor din proiect (staţii de ridicare a presiunii. inclusiv la cele de circulaţie. Verificarea se va face prin deschiderea numărului de robinete de consum corespunzător simultaneităţii şi debitului de calcul. Într-un interval de 20 de minute nu se admite scăderea presiunii. la ieşirea din aparatul de preparare. Se va verifica. şi din conducta de circulaţie.PROIECT DE DIPLOMĂ Conductele se vor menţine sub presiune timpul necesar verificării tuturor traseelor şi îmbinărilor. dacă apa ajunge. dar nu mai puţin de 6 ore. se vor încerca conform prevederilor normativului I1 43 . Încercarea de funcţionare la apă rece şi caldă se va efectua după montarea armăturilor la obiectele sanitare şi la celelalte puncte de consum şi cu conductele sub presiunea hidraulică de regim.C. pompe etc. la presiunea de utilizare.). se va măsura temperatura apei în conducta de apă caldă. Încercarea de funcţionare se va efectua având echipamentele în funcţiune. prin deschiderea succesivă a armăturilor de alimentare. Pentru verificarea funcţionării conductelor de circulaţie. dar nu mai puţin de 20 de minute. aparate de preparare a apei calde. Presiunea şi temperatura de regim se vor păstra în instalaţie timpul necesar verificării etanşeităţii îmbinărilor şi a tuturor punctelor de susţinere şi fixare a conductelor supuse dilatărilor. înainte de racordarea la aparat. care se va amplasaîn punctul cel mai de jos al conductelor. se va face prin punerea în funcţiune a instalaţiei de apă caldă la presiunea de regim stabilită prin proiect şi la o temperatură de 55^-60°C.V. Încercarea de etanşeitate şi rezistenţă la conductele de apă caldă. Presiunea în conducte se va realiza cu o pompă de încercări hidraulice şi se va citi pe un manometru montat pe pompă. Conductele de apă rece din P. După răcirea completă se va repeta încercarea de etanşeitate la presiune la rece.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful