Professional Documents
Culture Documents
Fazele tehnologice de execuție a instalațiilor de apă rece și apă caldă de consum menajer în
clădiri.
Principii de bază:
Traseul din interiorul clădirii va ţine cont de mai mulţi factori şi anume:
• dacă incinta este ameninţată chiar doar accidental, de îngheţ, conductele se vor poza
subteran (într-un canal vizitabil sau îngropate);
• pe porţiunile orizontale ale conductelor nu sunt admise contrapante care să permită stocarea
de lichid şi să împiedice scurgerea completă;
• în cazul adaptării soluţiei cu conducte aşezate în canal vizitabil, conductele de apă vor avea,
pe cât posibil, trasee identice cu cele de canalizare .
20
PROIECT DE DIPLOMĂ
Montarea coloanelor
Operaţia de trasare a instalaţiilor începe în faza în care pereţii sunt încă netencuiţi, iar şapa
încăperilor neturnată. De aceea este necesar să existe un element comun de referinţă. Acest element
se numeşte «linia la un metru» sau «linia de vagris» situată la înălţimea de un metru de la cota
pardoselii finite.
Pentru trasarea liniei de vagris este nevoie de un furtun transparent cu diametrul de 10-15
mm, cu ambele capete libere(furtun de nivel).
Furtunul va fi umplut cu apă aproape complet şi va fi manevrat de către doi lucrători. Unul
dintre ei va rămâne pe loc ţinând furtunul cu meniscul de apă în dreptul semnului făcut cu o cretă la
1 m deasupra podelei încăperii.
Cel de-al doilea lucrător se deplasează în alt loc al etajului respectiv, îşi fixează un punct la
aproximativ 1 m deasupra podelei şi verifică dacă meniscul se stabilizează în acel punct sau trebuie
21
PROIECT DE DIPLOMĂ
deplasat în sus ori în jos pentru a se stabiliza. Se marchează cu creta punctul în care meniscul este
stabil la ambele capete.
După trasarea liniei de 1 m, marcarea punctelor de alimentare cu apă caldă şi rece pentru
chiuvete, duşuri, căzi, vase de WC, bideuri etc. se va face respectând întocmai proiectul de
instalaţii.
In cazurile în care, însă, nu există un proiect de instalaţii pur şi simplu, din diferite cauze (de
exemplu este vorba despre o clădire veche care nu a avut reţea de apă-canal, şi autorizaţia de
construire a fost obţinută fără existenţa proiectului de instalaţii), proprietarul va trebui să-şi
întocmească, singur sau ajutat, un plan simplu dar eficient de acţiune.
Este de presupus că, ţinând seama de spaţiile existente în camera de baie şi de bucătărie, de
dimensiunile obiectelor sanitare ce vor fi instalate şi de estetica dotării acestor spaţii, beneficiarul a
stabilit deja locurile de amplasare pentru fiecare obiect sanitar în parte.
• poziţiile obiectelor sanitare (chiuvete, căzi, vase WC,bideuri etc.) în interiorul incintelor prevăzute
cu astfel de obiecte.
Acest lucru nu poate fi făcut cu eficienţă, dacă, în prealabil, nu sunt stabilite punctele de
intrare în clădire a conductei de apă rece şi a celei de canalizare precum şi locul de preparare a apei
calde de consum menajer.
Pentru preluarea dilatării coloanelor cu ţevi din materiale plastice (PE, PVC) se folosesc lire
de dilatare. .
23
PROIECT DE DIPLOMĂ
Conductele de legătură de la coloane la obiectele sanitare se pot monta atât aparent, cât şi
îngropat în tencuială.
Legăturile amplasate sub nivelul obiectelor sanitare se montează cu pantă, astfel încât să se
asigure golirea apei prin coloană. Pentru rezervoare de closet, chiuvete şi spălătoare sau lavoare
echipate cu baterii de perete, .conductele de legătură se aşază deasupra nivelului obiectelor
respective.
24
PROIECT DE DIPLOMĂ
olandez din PVC cu filet exterior. Aceste armături se susţin separat, pentru a nu se transmite, prin
manevrarea lor, eforturi asupra ţevii, ele reprezentând astfel puncte fixe ale conductei.
De mai mulţi ani, locul robineţilor cu corp din fontă turnat având ca organ de închidere
ventilul sau sertarul, a fost luat aproape în întregime de robineţii sferici(cu bila) şi corp din bronz
sau alt aliaj.
Racordurile acestor robineţi sunt filetate, cu filet exterior, interior sau mixt şi sunt cuplate la
mufele filetate ale fitingurilor folosind, pentru etanşare, garnituri sau fuior de cânepă. Pentru
strângere vor fi folosite două chei potrivite.
Polietilena este un polimer al etilenei cunoscut de foarte multă vreme dar folosit, iniţial, mai
mult ca folie de protecţie a mărfurilor, ambalaj în diferite forme şi scopuri, înveliş pentru solarii
etc.
In formă pură nu are o rezistenţă mecanică prea mare, are o durată de îmbătrânire relativ
scurtă şi o slabă rezistenţă la temperaturi ridicate.
Este, de asemenea, destul de inflamabil. în ultimii ani acest material plastic a pătruns rapid
şi adânc în practica montajului de reţele de apă potabilă.
Este garantat pe o durată de 50 de ani ceea ce denotă că în fabricarea tuburilor din PE mai
intră şi alţi constituenţi care îi sporesc calitatea.
• Fixarea obiectelor sanitare pe elemente de construcţii se face fie direct, prin şuruburi, fie
indirect, prin intermediul consolelor sau a altor dispozitive de susţinere.
• Pentru obiectele sanitare montate în grup - lavoare - spălătoare etc. - se pot utiliza stative
metalice, conform catalogului de detalii tip I.P.C.T.
• La ieşirea din pereţi a conductelor de apă şi scurgere care servesc obiectele sanitare, se
recomandă să se monteze, pentru mascarea golului, rozete metalice nichelate sau cromate.
• Armăturile de perete ale obiectelor sanitare, precum şi rozetele metalice se vor aplica la faţa
finită a peretelui. Se prevăd următoarele armături:
• - robineţi de închidere cu sferă şi mufe filetate vane cu flanse Pn 10 bar
25
PROIECT DE DIPLOMĂ
• - robineţi de golire cu sferă şi mufe filetate Pn 10 bar
• - robineţi de închidere, golire, reglaj cu mufe filetate Pn 10 bar montate în
aval de reductorul de presiune.
• - robineţi de reglaj colţar cromaţi, cu sferă pentru obiectele sanitare Pn 10 bar
• Instalaţia de apă potabilă este proiectată să îndeplinescă urmatoarele criterii funcţionale:
• - presiunea maximă la armaturile obiectelor sanitare: 20 mCA
• - viteză maximă în conducte: 1,5 m/sec
Distanţele minime de amplasare, precum şi cotele de montaj ale obiectelor sanitare vor fi
cele indicate în STAS 1504.
Se va urmări suprapunerea pe verticală atât a grupurilor sanitare, cât şi a obiectelor izolate.
În rezolvarea grupurilor sanitare se va urmări aplicarea unor soluţii care să favorizeze
modularea instalaţiilor.
Grupurile sanitare echipate cu duşuri şi lavoare din cămine, internate, cazărmi, vestiare etc. se
vor dispune, spre mijlocul încăperii, neadosate la pereţii încăperii.
Amplasarea obiectelor sanitare şi a utilajelor se va face astfel meat să se realizeze trasee ale
conductelor de legătură cât mai scurte şi cât mai simple şi, pe cât posibil, evitarea intersectării
conductelor.
Conductele îngropate nu au nevoie de suporţi speciali ele fiind aşezate direct pe un pat de
nisip compactat.
Pe traseele supraterane, conductele vor fi prinse, din loc în loc, de suporţi metalici încastraţi
în plafoane, planşee, pereţi.
26
PROIECT DE DIPLOMĂ
Dacă între două reazeme provizorii conducta tinde să flambeze se va micşora distanţa între
reazeme până ce conducta rămâne dreaptă. Nu uitaţi că în funcţiune greutatea ei este mai mare;
Dacă traseul unidirecţional al unei conducte de apă caldă este prea mare (peste 10 m) este
necesară o liră de dilatare pentru care trebuie consultat un proiectant;
Trecerile prin planşee şi pereţi vor fi protejate cu bucăţi de ţeava din oţel sau mase plastice.
Spaţiul între două conducte învecinate va fi egal cu semisuma diametrelor celor două
conducte.
Montarea conductelor
Conductele vor fi montate după ce, în prealabil, s-a făcut trasarea lor.
La trasare se vor respecta cu stricteţe pantele prevăzute în proiect, astfel ca să fie asigurată
aerisirea şi golirea completă a conductelor.
Susţinerea conductelor orizontale se va face cu brăţări ancorate de planşeu sau cu console
din oţel lat sau rotund, în cazul montării lor în lungul zidurilor. Distanţa maximă între două puncte
de susţinere este de 2 m.
27
PROIECT DE DIPLOMĂ
Susţinerea coloanelor se va realiza cu brăţări din oţel rotund sau lat, fixate sub mufele
tuburilor la distanţe de 2,5-3 m una de alta şi prin console sub cotul de la baza coloanelor.
Se recomandă utilizarea etanşării cu plumb şi frânghie gudronată pentru traseele
orizontale ale colectoarelor de canalizare, indiferent de natura apelor transportate.
La coloane se recomandă etanşarea cu ciment şi frânghie albă.
Se admite folosirea pentru etanşarea îmbinărilor a masticului bituminos cu frânghie
gudronată.
De asemenea, se admite folosirea în acelaşi scop a garniturilor de etanşare din cauciuc.
Montarea tuburilor şi a pieselor din fontă pentru scurgere se face cu mufele contra sensului
de curgere a apei.
Se admite inversarea dispunerii mufelor numai pe coloane, când se face legătura cu ventilarea
secundară.
Capacele pieselor de curăţire din fontă se vor fixa cu şuruburi, asigurându-se etanşarea cu
garnituri din carton sau cauciuc.
Pe coloanele verticale de scurgere se vor prevedea în locuri uşor accesibile,
compensatoare de dilatare astfel:
a) La coloane de scurgere, care colectează apele de la chiuvete, spălătoare, lavoare, closete
sau căzi de baie, câte un compensator la fiecare nivel, prevăzut cu un asemenea obiect sanitar, sau
câte un compensator la fiecare două niveluri, în cazul când coloana nu colectează pe acest parcurs
nici un fel de obiect sanitar.
Între două compensatoare succesive se va prevedea un punct fix, imediat deasupra
ramificaţiei spre obiectele sanitare deservite.
b) La coloanele de scurgere, care colectează ape meteorice în clădiri industriale, publice, etc.
se vor monta compensatoare astfel meat distanţa dintre cele două compensatoare succesive să nu fie
mai mare de 10 m.
Se vor prevedea puncte fixe la jumătatea distanţei între două compensatoare succesive.
Punctele fixe se vor reprezenta în planurile de execuţie.
28
PROIECT DE DIPLOMĂ
Tipul G M (6 G M (6 t
U (2,5 M+20°C
(6 U (2,5
ţevii (10 bar) bar) (10 bar) bar) bar) bar) bar)
1 2 3 4 5 6 7 8
16 90 80 80 75 - - -
20 100 90 90 80 - - -
25 110 100 100 90 - - -
32 120 110 120 100 80 - -
40 140 120 130 110 85 - -
50 150 130 140 120 90 - -
63 170 140 160 140 - - -
75 180 160 170 150 100 - -
90 220 180 200 160 - - -
110 - 200 - 180 110 200 120
125 - 210 - 190 120 220 140
160 - 220 - 200 130 240 160
200 - 250 - 220 - 260 180
Distanţele uzuale între dispozitivele de susţineri pe orizontală pentru conducte din PVC Pentru
susţinerile pe verticală, aceste distanţe se vor majora cu cca. 15^-25% şi vor fi cele din tabelul
mai sus prezentat.
29
PROIECT DE DIPLOMĂ
16 100 100 -
20 130 120 -
25 140 130 -
32 160 140 100
40 180 150 100
50 190 160 110
63 220 180 110
75 240 200 120
90 260 220 120
110 - 230 130
125 - 240 130
160 - 250 140
200 - 260 150
De regulă conductele din PVC au rămas una dintre soluţiile cele mai ieftine din cauza
îmbinării mai ușoare și implicit mai ieftină decât utilizarea fitingurilor speciale. La achiziţionarea
ţevilor din PVC vom avea grijă să cerem ţevi de presiune din PVC pentru că mai există şi ţevi din
PVC folosite la instalaţiile electrice, total nerecomandate pentru presiune.
Imbinările între piesele componente ale unei reţele de apă din material PP-R se fac, de
regulă, prin lipire. Pentru extremităţile reţelei, care, de regulă, sunt prevăzute cu armături de
închidere metalice se vor folosi mufe având un capăt pentru lipire şi unul filetat.
La îmbinarea a două tronsoane drepte de ţeava se vor folosi mufe fabricate sau se va mufa
un capăt al ţevii prin încălzire şi extensie cu un capăt de ţeava de acelaşi diametru.
Imbinările între ţevi şi fitinguri (coturi teuri, reducţii) se fac tot prin lipire. La extremităţi,
fitingurile sunt mufate după diametrul exterior al ţevii de acelaşi calibru. Dacă se întâmplă ca ţeava
să nu intre în mufă, se va calibra prin încălzire.
Izolarea conductelor
30
PROIECT DE DIPLOMĂ
Acest capitol cuprinde specificaţii care stabilesc calitatea materialelor şi condiţiile de
execuţie a lucrărilor de izolare a insţalaţiei sanitare.
Izolarea cu ajutorul tuburilor izolante:
Suprafeţele pe care urmează sa se aplice adezivul trebuie forte bine curătate si degresate ca
şi suprafaţa izolaţiei altfel lipirea nu se va executa bine.
Dacă suprafeţele au fost vopsite anterior trebuie să ne asiguram ca lipiciul va adera la
vopsea. Adezivul nu trebuie folosit pe suprafeţe care au fost tratate în prealabil cu bitum, asfalt sau
uleiuri.
Masurarea circumferinţei:
Lipirea marginilor :
31
PROIECT DE DIPLOMĂ
32
PROIECT DE DIPLOMĂ
Izolarea T-urilor:
33
PROIECT DE DIPLOMĂ
34
PROIECT DE DIPLOMĂ
Izolarea coturilor:
35
PROIECT DE DIPLOMĂ
Izolarea reducţiilor:
Mai întâi se măsoară înălţimea reducţiei incluzând înbinările. Se
măsoară diametrul exterior maxim şi minim şi se adaugă de două ori
grosimea izolaţiei la fiecare masură.Cu ajutorul acestor dimensiuni se
formează un triunghi pe o saltea izolantă unde diametrul mare reprezintă
baza triunghiului iar diametrul mic, linia mijlocie. Cu ajutorul compasului
se măsoară distanta de la vârful triunghiului la unul dintre unghiurile de la
bază şi se trasează un prim arc de cerc. Al doilea arc de cerc se trasează
punând vârful compasului în vârful triunghiului si având în deschiderea
lui unul dintre unghiurile triunghiului mic. Se măsoară circumferinţa
conductei cu diametrul mai mare cu ajutorul unei benzi de material
izolant, se marchează mijlocul ei iar apoi banda se aşează pe circumferinţa
cercului mai mare. Se trasează două linii din capetele benzii până în vârful
triunghiului apoi se taie cu atenţie.Se aplică adeziv pe margini, se aţează
la locul ei si se lipeşte.
Izolarea vanelor:
36
PROIECT DE DIPLOMĂ
Izolarea
rezervoarelor:
37
PROIECT DE DIPLOMĂ
În jurul rezervorului tampon se va lăsa un spaţiu liber de control de cel puţin 50 cm. Se admite
amplasarea rezervorului lângă pereţii încăperii, pe maximum două laturi, la o distanţă liberă minimă
de 10 cm, între perete şi izolaţia finită a rezervoarelor.
Distanţa între marginea superioară a rezervorului tampon deschis şi plafonul încăperii va fi
de cel puţin 80 cm, iar între rezervorul închis şi plafon distanţa să fie de minimum 40 cm.
Prevederea preaplinului la rezervoarele deschise este obligatorie şi se va face cu îndeplinirea
următoarelor condiţii:
- partea superioară a pâlniei preaplinului să depăşească nivelul de refulare al canalizării
38
PROIECT DE DIPLOMĂ
exterioare, fiind situată, în orice caz, deasupra nivelului terenului;
- să nu fie prevăzut cu vane de închidere pe conducta de evacuare a apei de la preaplin;
- conducta de evacuare să fie sifonată;
- preaplinul se va lega separat la canalizarea exterioară, cu luarea de măsuri pentru
sesizarea pierderilor de apă.
În cazul rezervoarelor amplasate sub nivelul canalizării exterioare, pentru colectarea şi
evacuarea apei se va prevedea un recipient echipat cu eletropompe cu funcţionare automată.
Distanţa între faţa superioară a recipienţilor de hidrofor şi plafonul încăperii în care se
amplasează va fi de minimum 50 cm, iar în plan, spaţiul liber în jurul recipientelor de hidrofor
va fi de minimum 50 cm.
La montarea recipientelor de hidrofor în baterie sau pe colţul unei încăperi, se va asigura
spaţiul necesar introducerii şi scoaterii recipientelor.
Partea superioară a pompelor va fi situată sub nivelul minim al apei din rezervorul tampon
sau de acumulare din care aspiră. Fac excepţie pompele autoaspirante care se vor monta conform
indicaţiilor din cartea tehnică a pompelor.
La amplasarea electropompelor se recomandă montarea lor cu electromotorul spre
interiorul camerei sau spre culoarul de acces, iar pompele spre perete, pentru legături uşoare.
Întreaga cantitate de apă preluată din reţeaua exterioară va fi contorizată în vederea stabilirii
cantităţii de apă consumată.
Se vor folosi numai echipamente de contorizare omologate de către Biroul de Metrologie
Legală (B.R.M.L.). Montarea contoarelor se va face conform indicaţiilor din documentaţia tehnică
a contorului.
Contorizarea consumului de apă rece se va face astfel printr-un contor de apă tip Woltman
Dn80, amplasat in căminul de deasupra puțului forat.
Contorizarea consumului de apă caldă se va face astfel la centrala termică, cu un contor
general pe racordul de apă rece al instalaţiei de preparare apă caldă.
Depozitare şi manipulare
SANITARE
Conducte de canalizare
• încercarea de etanşeitate;
• încercarea de funcţionare.
Încercarea de etanşeitate se va efectua prin verificarea etanşeităţii pe traseul conductelor şi la
punctele de îmbinare.
Conductele prevăzute cu elemente de mascare vor fi verificate pe parcursul lucrării, înainte
de închiderea lor.
Încercarea de etanşeitate se va face prin umplerea cu apă a conductelor astfel:
• conductele de canalizare a apelor meteorice pe toată înălţimea clădirii;
• conductele de canalizare a apelor menajere, până la nivelul de refulare prin sifoanele
de pardoseală sau ale obiectelor sanitare.
Încercarea de funcţionare se face prin alimentarea cu apă a obiectelor sanitare şi a punctelor
de scurgere la un debit normal de funcţionare şi verificarea condiţiilor de scurgere.
La efectuarea probelor de funcţionare se vor verifica pantele conductelor, starea pieselor de
susţinere şi de fixare, existenţa pieselor de curăţire, conform precizărilor din proiect şi din prezentul
normativ.
42
PROIECT DE DIPLOMĂ
Conductele se vor menţine sub presiune timpul necesar verificării tuturor traseelor şi
îmbinărilor, dar nu mai puţin de 20 de minute. Într-un interval de 20 de minute nu se admite
scăderea presiunii.
Presiunea în conducte se va realiza cu o pompă de încercări hidraulice şi se va citi pe un
manometru montat pe pompă, care se va amplasaîn punctul cel mai de jos al conductelor.
Încercarea de funcţionare la apă rece şi caldă se va efectua după montarea armăturilor la
obiectele sanitare şi la celelalte puncte de consum şi cu conductele sub presiunea hidraulică de
regim. Se va verifica, prin deschiderea succesivă a armăturilor de alimentare, dacă apa ajunge, la
presiunea de utilizare, la fiecare punct de consum în parte.
Verificarea se va face prin deschiderea numărului de robinete de consum corespunzător
simultaneităţii şi debitului de calcul.
Încercarea de etanşeitate şi rezistenţă la conductele de apă caldă, inclusiv la cele de circulaţie,
se va face prin punerea în funcţiune a instalaţiei de apă caldă la presiunea de regim stabilită prin
proiect şi la o temperatură de 55^-60°C.
Presiunea şi temperatura de regim se vor păstra în instalaţie timpul necesar verificării
etanşeităţii îmbinărilor şi a tuturor punctelor de susţinere şi fixare a conductelor supuse
dilatărilor, dar nu mai puţin de 6 ore.
După răcirea completă se va repeta încercarea de etanşeitate la presiune la rece.
Pentru verificarea funcţionării conductelor de circulaţie, se va măsura temperatura apei în
conducta de apă caldă, la ieşirea din aparatul de preparare, şi din conducta de circulaţie, înainte de
racordarea la aparat.
Încercarea de funcţionare se va efectua având echipamentele în funcţiune, conform
prevederilor din proiect (staţii de ridicare a presiunii, aparate de preparare a apei calde, pompe
etc.).
Conductele de apă rece din P.V.C. se vor încerca conform prevederilor normativului I1
43