OGORUL DOMNULUI VOLUMUL XXxXv ISTORIA BIBLICA LA LUMINA CERCETARILOR SI DESCOPERIRILOR CELOR MAI NOUA NOUL TESTAMENT TOMUL AL CINCILEA altainité de Profesorut A. P. LOPUHIN TRADUCERE de NICODIM Patrlachul Romaniet EDITIE ILUSTRATA BucuRestt TiPOGRATIA ITARTILOR BISERICE$TI—STRADA PRINCIPATELL-UNITE NR, 60 1946PREDOSLOVIE. Cu tomul de fata incepem Noul Testament al Istoriei Biblice. Nu ne vom apuca s4 spunem caté vreme nesa cerut aceasté edifie si caté munca, pentrucd vremea este dar dela Dumnezeu, iar munca este datoria noastra. Dar uiténduene acum inapoi, noi nu pulem decat s&i mulfamim ful Dumnezeu sl oamenilor de bine, cd aceast& edijie am isbutit a o aduce la sfarsit. Negresit, rezultatul de iaj{ nu corespunde nici pe departe acelei idei, care s'a purtat pe dinaintea ochilor nostri, cand ea, incoltind{n mintea noastra inca in periodul fericitei noastre tinereje, a fost desmere dat& si legitimatS de noi tn inima in curgere de aprozpe doud decenii. Realitatea In totdeauna e mai inferioard decat idealul. La realizarea ideei s’au intalnit nu pufine imprejurari grele gi Impovaratoare, care, mai ales in vederea caracterului lor nease teptat, ar fi putut sé sdrobeasc& spiritul si s& Intrerupa energia, dac& viata aspré, care din copiidrie nesa deprins cu tot felul de necazuri, n’ar fi intdrit in moi acel spirit de abnegatiune, care neea dat putere s& suportém toate pand Ja fine, in speranta, ca tugdciunea 1a Dumnezeu s! stujba pentru rege nu se perd. SI acum, terminand aceasta opera a noastr8, noi dorim numai un singur jucru, ca tofi citilorli nostri, si cei bine dispusi, si cei dusmanosi', sé se refere citre dansa cu acel duh crestinesc de indulgenta si sincerltate, care este conditia prima s+ indispensas bild de pretulre dreapt& a muncii altuia. In alcdtuirea acestor doud tomuri, ca si a celorlaite patru, noi nesam folosit liber de studiile celor mai buni bibleisti moe dernl si sub forma de suplemente am tnserat in Iraducere (nu putine modific&ri sl complectari) cunoscuta oper& a bibleistului francez F, Vigourou: ,Nou! Testament si cele mai nou descos periri arheologice*, in care cititorii pot gasi o multime de date uimitoare pentru combaterea atentatelor criticei negative la dems 1, Vai, n'am scdpat nicl de unil ca acegtia, desi in genere, cum cere drepletes 18 ipunem, de partea noastré s'au aralat alata stmpatte #1 aprobare din toate pasilie ca tzume dela ef am primit acea Incurajare gt tarle, fara de care nu era niet de cugetat 3 reasem 1 sfarst bun o lucrare aga de mare,4 nitatea Istoric& a c&rjilor Noulul Testament’. La sfargitul carfli e anexaté o indicatiune vast pentru toata istoria Biblicd atat a Noului, cat sia Vechiulu! Testament, si deasemenea o hart& geograficd, care ne d& posibilitatea s& ne insusim cat mai bine detalitle din mersu! istoric al evenimentelor. Deci, cu Dumnezeu {nainte? Intentiunea noastra a fost s& dim societatli noastre culte o astfel de carte, in care ea, cunoscand Intr’o expunere accesibild pentru tofi?), cele mai bune rezultate ale cercetarilor si descoper ririlor biblicosapologetice cele mai noua, ar putea g&si pentru sine sprijinul cuventt {n lupta cu rationalismul si negatiunea, ce dau navala la noi din toate parfile, si si se int&reascd tn convinges rea, cd orce furtuniar starnt spiritul necredintei Moderne, acesta e neputincios de a zdruncina stanca cea neclintit’, pe care se reazem& adevérul etern al Sf. Scripturi. Pe cat am putut izbuti a realiza aceasta intentiune, nu al e dat noud sd judecdm; dar noi ne mangaem cu credinta dulce, cd JudecdtoruleRasplatitor, in nesfarsita Indurare si indulgent& catre neputinfa noastrd, si ins tentiunile cele bune le pretueste. A. L. S. Peterzburg. tt Tunie, 1894 \, Nous propriu ne apartine sicdtulren urmaloarelor capitole din suplementes Il, IX, AX-VxN, 2. Pentru acetogl critics, cérora Mt e insuficient Ingugl marturia cariii. consider#m ch nue de prisos $4 Je deci. rém Inienitonat. c3 nam seris-o nicldecum pentru spectaligtit savanil, pentru care s'er fi cerut cu totul sft meiod, ci pentru acet public larg cult, care anume mat ales se poartd de vantut dferitelor doctrine W de acees are nevoe mat ales deo brana duhovniceasca sdndtoass, 31 totus! nu are pulinta s& glo scoatd din cercer tarile special guiniitice, grele 1a citire $1 seci.CARTEA INTAIA. Dela Nasterea lui Hristos pana fa botezul Domnului.Le tncepur are Cuvantil fb Cuvantul era Dumnezew 51 Cuvantel ea (deur cup. &o. toen tt, 14, CaP. I. INTRUPAREA? LU! DUMNEZEU — CUVANTUL. ZEMISLIREA SF. IOAN: INAINTE:MERGATORUL. ntreaga Istorie a neamului omenesc se invarteste imprefurui a dou’ evenimente dintre cele mai mart: c&derea tn p&cat si rascumpérarea. Pri« mul dintr’insele s’a petrecut atunci, cand ae nume omul, cdlcdnd- porunca lui Dumnezeu, s'a otravit pe sine si toaté natura sa cu fruce tele p&catulut gi ale mortii, aplicand pecetea hestearsd a pacatuiul pe tvata viata {storicd a omenirei Vechiului Testament, si ea perzind din sine izvorul adevdratei vieti duhovnicesti, a trait numai cu n&dejdea fn raéscumpéararea. viitoare, fagdduitS omului indaté dupa cdderea in pacat. Rascumpararea, cum ea s’a lmurit treptat intr'o serie intreag& de fagaduinte si de prorocii, trebuia s& d&rame imparatla pacatulul, si a morfli, ce se instaurase pe pdmant $i s& restaureze din nou impératia harului, perdut candva, ca izvor al adevdratei vieyi duhovnicesti. Dar restabilirea izvorulu! perdut de adevaraté viata, instaurarea viefii in locul morfil, echivala cu crearea a unei noui vieti pe paméant, si r&scumpararea din aceasta cauzé, a putut sd se sdvarsasc& iar&si numa{ prin acel cuvant Dumnezeesc, prin care se sdvarsise Ja tnceput si Insusi creafiunea lumii. De aceea, dup& cum autorul carfei facerea a Vechiulul testament, sf. Proroc8 Moise, a tnceput istorisirea sa despre facerea lumii cu semnifle cativele cuvinte ,la inceput“, asa si autorul facerei Noului Tess tament, sf. Evanghelist loan a inceput istorisirea sa despre rase cumparare cu aceleasi cuvinte ,la inceput* ca s& arate, ca acel Cuvant Dumnezeesc care avea si regenereze neamul omenesc cel cazut, este Cuvantul cel dela inceput, Acela tnsugi, care inainte de fiinta vremeinic’ era la Dumnezeu si care insusi era Dumnezeu. ,El era la inceput !a Dumnezeu. Toate printr'Insul s'au facut si fara de Dansul nimic nu s’a facut". Dar Ei nu este numai causa cregrei a toat& faptura, ci este totodata izvorul vietil. alntr'Insul era viata, si viafa era lumina oamenilor“. Omenirea c3zutS, care prin ciderea sa in p&cat pierzind adevarata viata, o putea gsi iaré numai in acest Cuvant Dumnezeesc gi aceasté viafé adev&rat& singuré putea deveni acea lumina, care putea sé jumineze omului dela moarte spre viaté. Pentru a da omeniret pacdtoase putinga sd se impartdgascd din acest izvor de viata, »Cuvantul s'a fcut trup si a locuit cu noi, piln de har si de _adevar; si nol, ~ adaogé evanghelistul, ~ am vazut slava Lui, sliva ca a unulsa nascut din Tatai*. Precum la inceputul tuturor lucrurilor s’a s&vargit taina nepatrunsd de minte a creatiunil jumit, asa ja plinirea vremilor s'a savarsit o tain& tot atat de nepatrunsé a intruparii lui Dumnezeu ~ Cuvantul. ,$i cu adee varat, ~ sf. apostol Pavei, ~ mare este taina crestinatatit, Dum» nezeu s’a ar&tat in trup, s'a justificat prin Duhul, a fost vazut de ingeri, s'a propoveduit inwe popoara, a fost primit in lume gi s'a in&ifat intru slava" ({ Tim. Ill, 16). Anume aceasta mare tain& a cregtindtajei alc3tueste obiectul Istorie! Biblice a Noului Testament. Intruparea Jui Dumnezeu ~ Cuvdntul s’a sdvarsit Ja plinirea vremitor“, cand omenirea p&c&toasa tsi sAcdtuise cu totul puteriie moralosduhovnicesti si ajunsese la convingerea constientd sau inconstienta, cd viafa mai departe in asemenea stare e imposie bild si c& trebue s& vind de undeva izbavirea. Si ea a venit de sus sia fost insotits de evenimente, care fusese prezise de prox roct, ca niste semne, dupa care se putea cunoaste vremea ards tarii Mantuitorului lumii. Unul din semrele principale, cum prezisese prorocul Maleahi, trebuia s& serveascd argtarea unui prevestitor sau inger, care trebuia s& preg&teascd calea lui Mesta celui indeobste asteptat'). Acest prevestitor a fost sf. loan Inaintes 1 Maleahi, 10, {1 lata Eu trimi pe Ingerul Meu 31 el va pregait calea ineintes Mea"; 1 faras! Maleah. Il, 5; ,latS Eu vot trimite fa vo! pe lie prorocul inatate de sosizea zilet Domaulul®.