Europa dispune de importante resurse de apă variate dar neuniform

distribuite spaţial neuniform

1. Factorii care influenţează hidrografia Europei:

- poziţia geografica
- caracteristicile elementelor climatice;
- configuraţia ţărmurilor(estuare, delte);
- relieful;
- solurile,
- întinderea continentului

2. Componentele hidrografiei Europei:

a. Apele subterane
b. Oceane şi mări
c. Fluvii şi râuri
d. Lacurile
e. Gheţarii şi banchizele
 1.
Componentele
hidrografiei
Europei
 a. Apele subterane
• Apele subterane
• Sunt localizate la diferite adancimi in
functie de natura substratului geologic
• sunt prezente mai ales în formaţiunile
sedimentare;
• contribuie, în funcţie de climat, cu 10-25% la
volumul de apă ce se scurge pe râuri.
 b. Oceane şi mări
OCEANUL ATLANTIC-
– influenţează Europa, direct
prin Curentului Atlanticului de Nord
→ modifică elementele climatice (regimul
termic)
prin climatul temperat oceanic
→ precipitaţii bogate
→ debit bogat al râurilor din Vestul
Europei
MARILE
- N: Marea Nordului, Marea Norvegiei, Marea Baltică,
Marea Barents
- S: Marea(Lacul) Caspică, Marea Neagră, Marea
Mediterană
 M. NORDULUI

•Apartine Oc Atlantic
•Suprafață
:750 000 km²
•Volum de apă
:94 000 km³
•Salinitate: 3,4—
3,5%
•Adâncime maximă :
700 m
•Lungime : 960 km
•Lățime :580 km
•Țări riverane:
Belgia, Danemarca,
Franța,
Germania, Norvegia,
Regatul Unit șiȚările
de Jos
M. NORVEGIEI

•Apartine Oc Atlantic
•Tip mare:
mărginașă
•Suprafață
:1 380 000 km²
•Volum de apă
:2 400 000 km³
•Salinitate
aproximativ: 3,5%
•Adâncime maximă :
3 970 m
•Țări riverane:
•Islanda și Norvegia
 M. BALTICA

•Suprafață :432.800 km2

• Mare epicontinentală în N
Europei, legată de Oc.
Atlantic prin M. Nordului;
•Prez.două golfuri mari,Golful
Botnic -N și Golful Finic -E
•Țări riverane:
Suedia, Danemarca, Polonia
,
Germania, Finlanda, Rusia,
Estonia, Letonia și Lituania
 M. BARENTS

•Suprafață
:1 405 000 km²
•Adâncime maximă:
450 m
•Prezintea 2 mari
porturi: Murmansk (Rusi
a) și Vardø (Norvegia)
•Localizare: O.Arctic
•Țări riverane:
Norvegia și Rusia
 M. CASPICA

•Suprafața: 371.000 km²

•Lungime:1.200 km
•Adâncime maximă:
1025 m
•Cel mai mare lac de pe
Pamant
•Este un lac lipsit de
scurgere
•Apa salina
•Așezat la
hotarul Europei și Asiei
•Tari riverane :Rusia ,
•Kazahstan , Turkmenia ,
•Iran ,Azerbaijan
M.MEDITERANA

•Suprafață: 2,51 milioane km²

•Adâncime: maximă: 5.210 m
•Salinitate medie: 3,5 %
•Râuri și fluvii care se varsă în Mediterană: 69 râuri, care aduc o cantitate de 283 km³ de apă și alte
materii pe an
•Râuri importante: Ebro, Po, Nil.
•Este marea cea mai mare din lume.
•Scaldă cele trei peninsule ale Europei :Iberică, Italică și Balcanică
•Comunică cu Atlanticul prin intermediul strâmtorii Gibraltar, cu Marea Neagră prin
strâmtorile Bosfor și Dardanele și cu Marea Roșie prin canalul Suez.
 c. Fluvii şi râuri
Caracteristicile climei influenţează debitele
râurilor şi tipul de scurgere:
râuri care curg în regiuni cu climat
temperat –oceanic → debite bogate tot
timpul anului, cu un maxim iarna;
ex→ Sena, Tamisa, Rin, Elba;
 RHIN

• izvorul :Masivul
Gotthard (Elveția),

• vărsare:Marea Nordului
• (Olanda)
• Afluenti:Erft, Ahr, Mosel,
Ruhr, Main
râuri care curg în regiuni cu climat
continental :
→ îngheaţă iarna, au debite bogate
primăvara;
→ Volga, Don, Ural;
 DON

• izvor: Tula, Rusia

• Punct de vărsare:
Golful Taganrog,
(M. Azov)
• Afluenți:Doneț
râuri care curg în regiuni cu climat
mediteranean :
→ debite bogate iarna, dar şi
primăvara pentru cele care izvorăsc
din Munţii Alpi(ex.- Rhonul, Padul);
→debite mici vara şi toamna când
unele râuri seacă.
 Rhon
• izvor: Ghetarul
Rhone, Masivul
Gotthard
• vărsare: Golful
Lion
(M.Mediterana)
• Afluenți:
Ain, Ardèche,
Arve, Drôme,
Durance,
Eyrieux, Gardon,
Isère,Ouvèze, Sa
ône
 NIPRU
• izvor: Podisul Central
Rus
• vărsare: Marea Neagră
• Afluenti:
– Prypjat,
– Irpen,
– Tjasmyn,
– Basawluk,
– Inhulez,
– Sosch,
– Desna,
NISTRU
VISTULA
 Bazine hidrografice diferite ca suprafaţă, orientate spre spaţiile
înconjurătoare

M. M. M
M. M. M. Oc. M.
Nordulu Neagra Meditera
Barents Alba Baltica Atlantic Caspica na
i
Dvina de Dvina de
Peciora Elba Sena Dunarea Volga Segura
Nord Vest

Mezen Onega Neman Ems Loire Nistrul Ural Jocar

Bugul de
Vistula Rhine Dordogne Ebro
Sud

Oder Meuse Garrone Nipru Rhone

Duero/Douro Don Tibru

Tajo Pad

Guadiana Vardar

Guadalquivir Marita
 Tipuri de scurgere
• 1 tipul nordic (rauri care se varsa in
Oceanul Arctic)
– Iarna: scurgere redusa datorita inghetului
– Primavara : dezghetul se propaga treptat spre
nord; cand albiile din cursul inferior sunt
inghetate, viiturile care se propaga dinspre
sud produc revarsari (ex: Peciora Dvina de
Nord, Dvina de Vest, Vistula, Oder, Elba,
Rhin,)
• 2 tipul vestic (raurile care se varsa in
Oceanul Atlantic)
– Scurgere bogata tot timpul anului
– Debite maxime, iarna
– Ex: Sena, Loire, Tamisa, Guadalqivir

• 3 tipul sudic (raurile care se varsa in

Marea Mediterana)
– Raurile care izvoresc din ghetarii Alpilor au
scurgere bogata tot anul (ex: Rhone, Pad)
– Raurile mai scurte care nu coboara din muntii
inalti au debite f. mici vara si toamna, cand
unele dintre ele seaca
• 4 tipul central(rauri care se varsa in M.
Baltica si M. Nordului)
– Primavara: ape mari
– Vara: viituri
– Toamna si iarna: ape mici
– Ex:Dunarea, Vistula

• 5 tipul estic( rauri care se varsa in M.

Caspica)
– Iarna si vara: ape mici
– Primavara: ape mici
– Ex: Volga
Ierarhizarea fluviilor după lungimea cursului:
→Volga,
→Dunărea,
→Ural,
→Nipru,
→Don,
→Peciora,
→Nistru,
→Rhin
 Sursele de alimentare ale râurilor:
→ pluvială (apa provenita din precipitatii si
topirea zapezilor)
→ subterană (izvoare)
→ gheţari
→ lacuri
 d. Lacurile
După modul de formare:
• lacuri glaciare → formate în depresiunile create de foştii gheţari cuaternari
de calotă: Lacul Ladoga, Lacul Onega, în Finlanda- peste 450.000 cuvete
lacustre, etc.;
→ formate în depresiunile create de gheţarii alpini: Lacul
Geneva, Lacul Garda, Lacul Como (410 m adâncime), Lacul Boden, Lacul
Constanţa, Lacul Maggiore, Lacul Zürich, etc.;
• lacuri tectonice → formate în depresiuni de origine tectonică: Marea
Caspică, Lacul Balaton;
• lacuri vulcanice → formate în craterele vulcanilor stinşi din Islanda, Franţa
(Nemi), Italia (Bolsena, Albano);
• lacuri de baraj artificial → formate pe marile fluvii cu scop hidroenergetic:
pe Volga (Lacul Rîbinsk);
• lacuri carstice→ formate pe roci calcaroase: în Alpii Dinarici;
• lagune, limane maritime situate pe ţărmul mării → nord-vestul Mării Negre,
sudul Franţei;

După suprafaţă:
• lacuri mici: în sare, în regiuni carstice, lacuri tectonice;
• lacuri mari: lacurile glaciare din nordul continentului.
 Lacurile Europei
• Europa are peste 500 000 lacuri
naturale cu supr. mai mare de
0.01 km² (1 ha);
• 80 % - 90 % sunt mici, avand
intre 0.01 si 0.1 km² ;
• aprox. 16 000 depasesc 1 km² ;
• 34 dintre ele sunt localizate in:
– Norvegia,
– Suedia,
– Finlanda,
– in regiunea Karelo-Kola
(Rusia.)
• 24 lacuri europene au o supr de peste 400
km² .
• L Ladoga, cel mai mare lac al Europei
17 670 km² (NV Rusiei)
• L. Onega (locul II), NV Rusiei
• al III lea lac al Europei este un lac de
acumulare
– Kuybyshevskoye 6 450 km² , pe
Volga.
• Urmatoarele 19 lacuri naturale mai mari
de 400 km² se afla in
– Suedia,
– Finlanda,
– Estonia
– NV Rusiei,
• urmate de lacuri din Europa Centrala
– L Balaton (Ungaria)
– L Léman (CH/F)
– L.Bodensee/Constance)
 5.L Vatern 1.L Ladoga

3.L Vanern 6.L

Vygozero 2.L Onega

4.L Peipus

19.L Balaton

20.Leman
Natural lake localizare supr(km2) Ad. medie(m) Ad. max (m)

Ladoga
1 RU 17 670 51 258
(Ladozhskoye)

Onega
2 RU 9670 30 120
(Onezhskoye)

3 Vänern SE 5670 27 106

4 Peipus RU, EE 3570 23 47
5 Vättern SE 1912 39 128
6 Vygozero RU 1285 7 1924
7 Saimaa FI 1147 12 82
8 Mälaren SE 1140 13 61
9 Il'men' RU 1124 2.6 10
10 Beloye RU 1120 4.2 20
Natural lake localizare supr(km2) Ad. medie(m) Ad. max (m)

11 Inari FI 1102 14 96

12 Päijänne FI 1054 17 98

13 Topozero RU 1025 15 56

14 Oulujärvi FI 893 7.6 35

15 Pielinen FI 867 9.9 60

16 Segozero RU 781910 23 97

17 Imandra RU 845 16 67

18 Pyaozero RU 660754 15 49

19 Balaton HU 596 3 11

20 Lac Léman CH, FR 584 153 310

L. Ladoga
• Origine: lac glaciar
• Localizat in NV. Rusiei,
langa St. Petersburg este
cel mai mare lac al
Europei:18390 kmp
• L Ladoga si L Onega sunt
parte a canalului navigabil
care leaga M. Baltica si M.
Alba
• L Onega, Rusia
• Origine: lac glaciar;
• Al doilea lac al Europei:
:9620 km²
:75 km latime si 230 km
lungime;
:ad. max: 110m .
 e. Gheţarii şi banchizele

a.Gheţari=un ghețar reprezintă o masă

enormă de gheața persistentă,
formată în regiunile polare și alpine,
Sub influența gravitației,GHETARII
ALPINI se deplasează lent în lungul
văilor sau pe pante.
După modul si locul de formare se disting
mai multe tipuri:
• Ghețar-calotă sunt cei mai mari ghețari de pe glob calota glaciară
având o suprafață de peste 50.000 km², acoperind complet sub
gheață relieful regiunii, se află în regiunile polare. Din acești ghețari
se desprind în mare iceberguri (ex: Vatnajokull); în Islanda,
Svalbard, Novaia Zemlea.
• Ghețari montani: în Munţii Alpi, Pirinei, Alpii Scandinavici, Uralul de
Nord.
• Ghețar de Vale sunt ghețari mai mari prin acțiunea forței de
gravitație care se pot deplasa aval având o masă mai mare, viteza
de curgere fiind mai mare vara.(ex. Aletschgletscher) fiind cel mai
lung ghețar 23,6 km (2002) din Muntii Alpi, Elvetia.
• Ghețar de coastă
• Ghețar-suspendat sunt ghețari care atârnă suspendat pe marginea
unui platou stâncos, sunt rari.
• In Munții Alpi apare fenomenul de fluvii de gheață. Prin
supraproducție, gheața depășeste flancurile văii.
Ghetari
alpini
Ghetari de
calota
b. Banchiză
• în mările Oceanului Arctic (ex.Marea Albă);
• este un strat plutitor de gheata care se formează
în regiunile oceanice polare;
• are o grosime de aproximativ un metru, când se
reînnoiește anual și între 4-5 metri, când este
persistentă, cum este cazul banchizei din regiunea
arctică cea mai apropiată de Polul Nord;
• in cazuri excepționale, banchiza poate ajunge la o
grosime de 20 de metri. Foarte frecvent este
constituită din blocuri de gheață fracturate și care
se sudează din nou.
Va urma…