SUPRAGOPENTA 51 COPENTA RUDOLF ARNHEIM SERGID DINCULESCU ARIA PERCEPTIA VIZUALA O PSIHOLOGIE A VAZULUI CREATOR TRADUCERE DE FLORIN IONESCU CUVINT INAINTE DE VICTOR ERNEST MASEK Editura Meridiane, 1979RUDOLF ARNHEIM ART AND VISUAL PERCEPTION A Pryshotogy ofthe Creative Eye. ‘The New Version. Univer of Calforia Pres, Berkley &Lot Angeles Copyright 1054, 1974, hy The Regente of the University of Caliernia ‘Toate dropturileasupra prezentel edt n Yimba romand ‘int rexervate Eaitorit Metidione CUVINT INAINTE Hotactt tuer, etitorit interesati de probleme de estetied, de istoria si teoria arte, sintniste privitegiat, Alatuct de Eaitura Academiet st Editara Univers care caw ofevit tn altimié ani verslunite romanestt ale unor opere ce marcheazi puncte cardinate in orientarea estetiit moderne ~ Croce, Lukies, Hartmann, Woringer, Pareyson 3.2. — Editura Meridtane fst continua ex consecven{a cfortul de a educe tn creuitat cuttariiromeénest, prin difertete et coleti, tot eeea ce repertoriul reflec~ liilor esestee st istorico-teretice asupra ari poate oferi mai reprecentativ. De ta Malreusr la Arnold Gehlen, de ta Gombrich la Dufrenne ori de ta Hoffmann la Moraushi si Tatarkiewiez, volumele publicate in seritle Biografii*. Memo Escarl", wAite st ciolizafi dar indeosebi tn mai reeenttnpiinfata Arta gi gtndire dtesfgoard tn pasionant spectacol de idei, aductnd tn ,scend protagonist de prima imarime, ce na tnrturit fieare tn mod stnsibil fudamentele teoretice ale tnfelegerit ontemporane a arte Un esifel de protagonist este gl Rudolf Aruheitn, presentat acum tnitia ard publica nostra prin cea mai representatiod luerare @ sa, publicalé prima data tn 1954, dar retiparitd intre timp de ctteva ori, cu substanfiale adiugiri st Imbunatafir. Deventtd rapid tuerare de referinja pentru modalitatea i eficienta aplictriépsitatogici moderne a pereepttet la studi arte, Arta st pereepfta vizuala deschide i tachide folodatd, prin conctusiile si datele noi ce tnuregese wtima edi din 1974, sl unor tuerari ce aw reprecentat, fiecare, pasi important tn const luivea ure psibotogit sitingiiee moderne a ariel, ridicata pe jundamentele teoriet gestaliste: Entropy and Art (Entropia in arid}, Toward a Psychology of Art ( Spre o psttologie a artei), Genesis of Painting (Geneza picterti), Visual Think- ng (Gindirea vizuald). Sd amintio si mai timpurta Film als Kunst (Filmul ca arta) — seurtul esew publicat prima oaré, in 1932, la Berlin — lucrare fundae mental pevtew ortee rsteied a fllmutui, tn cae se pun dacele unei semiotici « imaginilor si formeler in migcare bazata, de asemenea, pe principtile psihologict pereeptic Toate aceste tucrari preeum si mumeroasete studi publicate tn reviste ea Psychological Rewiew* sau wslournal of Aesthetics”, au faut din Rudolf Arnkeim el mat cunsseut si autorizal reprezentel al unei esetil experimentale ce pune in locul preeedatal anatitc si ao data pur speeutatin al explicate, demersal des6 «coving warner criptio al observafiel oblective (atitudine cognitivd din care tsi trag obtrsia gi fundamentele teoretice ale ,esteticit informafionate* elaboratd de Moles si ‘Bense). Cariera stiin{ified a lui Arnheim debulea:® cu anti de studiu si ew acumu- larea experien{ei de laborator, la Berlin, In preajma tui Wertheimer. Dupa emigrare, determinata de ascensiunea fascismului in Germania, Fundalia Guggenheim ti ofera gdzduire tntre anit 19411943 in laboratearete sale, Perloada 19431950 mar- eheazd tmbinarea muncli de cereetare eu cea de predare, tn calitate de profesor de psilotogie a artei, la Sarah Lawrence Coltege din New York. © bursit Rockefeller, obfinuld in 1951, ti ofeed rdgazul necesar redactarii luerdrit sale devenita elasied ,Arta si perceptia vizuala. Incepind din 1968 tsi desftgoara activitatea ea profesor de psihotogia artet in cadrul catedrel de studii vizuate gi ambientale de ta Univer- silatea Harvard. De formatie psthotog-pedagog, Arnheim si-a tnsusit temeinic, dar, cum vom vedea, gi tn spirit critic, prinetpiite psibologiei formelar (Gestaltpsychologie) in timput studltilor sale la Bertin, nu numai sub indrumarea directa a (ui Wertheimer, i si sub fecunda tnrturire a fondatorilor acestei diree(li_psthologice: Ehrenfels, Kohler, Koffka. Sd nu uitdm nici izvoarele teoretice ce eu dus ta cristalizarea cacestel doctrine a perceptiei, de asemenea detectabile printre lcit-motivele eartt Craus, Brentano si, cobortnd pe filonul de gindire ce a inspiral curentul, chiar Goethe, cu @ sa teorle a perceptici culeritor, de la care provine insusi conceptul de Gestalt. Intructt lucrarea pe care 0 prefaldim reprecint@ totodatd primut contact al publicului nostra eu gestaltismurl in acto, sd Inceredim mai tntti sd explicitém pe seurt ccea ce in carle nu existd deett implicit sau menfionat sporadic, si anume fundamental teoretic st contertul de idet in care s-au desfasurat eercetarile concrete ale cdror conelusti fac oblectul edrlit de fafa. Numitoral comun al tuturor experlmentelor gestattiste tl constituie respin- gerea positie’ pe care se situa psthotogia clasicd a secolutui al XIX-lea, analitied st asoctajionalista. Cix alte cuvinte experienga perceptiva nu mal e constderaté ca derivtnd din date senzoriale fragmentate si distinete, reunite apoi printr-un ipotetic proces asociatin, ct ca flind formata din intregurl perceptive, preconstituite st orga- niizate intro sirueturd eu sens. Gestaltistit proclama asifel primordialitatea Intregue lui asupra pirfilor tn aetivitatea psihicd, De accea vizul nu tnseamnd o trregi trare mecanicd a unor elemente pasive, ci explorare activa a configurafiet st asifel receptarea unor imagini structurale semnifieative. Psibologta elasied stabilea un raport asceiativ intre imprestile noastre st manifestrile obiectivului. Sublectul ar transpune astfel propriile sate tendinfe emotive tn obiectele contemplate, grafie unui procedew anatogic. Dimpotriva, gestaltistt considera sensu sau valoarca semni- fleativ’ a lucrubiler arept intrinseed proprietajilor lor formate, ordintt tor structurale covintiwarnte oe 7 Metada cur qjutorut cdreia gestaltistii vor s@ stabileascd experimental cum fa naslere ta actut percepliei 0 anuinité forma sau configuratie a obiectelor experi~ enjei esle pur descriptiod: et constata prin obseroatie anumtte modart de represen tare « obiecelor pereepute si dedue din ele etteoategi cu apticabititate foarte vartatd. Din aceastd categorie fac parte celebrele leg formate in 1890 de Ehrenfels: 1) fap~ tele psihice sint forme", adie structuri totale organic corelate inlrun contest spafiat sau temporal; 2) aceste fotalitafi constau tn sinteze ale unor raporturi, tn calitafi formale, fiind cu toate acestea transpozabile, adicd putlndursi conserva tnsu- sirile fundementate chiar si tn-condifile sehimbarit pind ta un anumit ‘punet a nraturié facwrilor din care sint constitufi. O altd tege fundamentalt, formutatd de Wertheimer si nurnita tegea pregnantei, stabileste ct yorice fenomen natural tinde spre cea moi bund organizare permisd de condifile date". Prin yeea mai bund orga nizare* sau wpregnan{d a formei* se tnfelege eeea ce corespunde erieriutui de regular ritale, emegenitale, de simetrie sau de simplitate. Jn fond, cum observa Koffka, ‘ste vorba de principiut ed ficcare forma pereeputd esfe iniotdeauma cea mat bund (posibila tnir-un sistem dat — prineipiw a edrut valabittate gestalisit au demons- Irato prin minutioase observalit_experimentale Prin lucrarea de fo{a Rudolf Arnheim inaugureacd, tn fapt, aplicarea sis- fematicd a arestor principii la studiul operelor de artd, continuind si dezvoltind aplicalile sporadice si fragmentare ale lui Kohler, Koffka sau Ehvenfels. Et lar- ‘geste asadar in mod esenfial sfera problemeler esetice investigate dintr-o perspeetivd gestaltistd: condifiile identificdrit i reeunoasterit unui tntreg perceptio ~ a unui pattern visual — ca imagine a ceva: problemele referitoare ta earacterul psihalogic ‘al fenomerietor de suprapunere, de racursiu, de deformare, sa cele referifoare, la semnificafia mlsedrii aparente, cu efeet stroboscopic, in cazul dansulut si al cine- matografulsi — aspecte ce ni au mai fost niciodatd abordate dintro astfel de pers- peetivd estticd si psihologicd integratoare In sensul aeelorasicontributit originate — prin care Arnkeim a remaniat si reorganizat metoda psihologicd facind-o apta pentrie 0 interpretare a fenomenetor fstetice — s tnserie 51 distine(ia, nu toemai lipsita de ambiguitate, facut de autor ttre Shape sé Form. Shape (configuratic, figurd) ar representa aspeetal pur spofial al lucraribr, silueta, profitul, contarul si articulajitte unui corp material, ard a se lua tn sonsiderafie plasarea sa int-un anume spatiu. Form este figura dotata ‘cut un sens, forma unui eonfinul anume, care ni se aezealuie doar tn condifitle in care figura este interpretala tn functie de orientarea sa, de plasarea sa tntrure ‘anamit context spafial, de raportul ei eu fondul, Rezulld astfel e& pentru ca un abiect sau un feromen si poatd fi pereeput ca forma, Inclusiv ea forma artisticd, acest tuere depinde de: 1) structura sistemului perceput ca inclusted oblectul (etm- pul fizic), 2) de etmput mental (sau cerebral) pe care este proieetatd tmaginea $1 8) de reportal structurit cinetice a corpului eclui care obserod obiectul, Viziunea artisticd ese asadar viziune a unor forme si devine sernificanta tocmai pentru ed Imarcheazt convergenta diverselor dimesiunt psihiee. In acest sens webuie tnjeles8 8 cuvinn warns leit-motivul fundamental al edrfit tui Arnheim st anume ed perceptia viswald a ofigurii", asadar vederea ei, este un proces de explorare activa, de ,pipalre’ « ‘obiectulut (opusdl receptarii pasive a aparatulul fotografie). Sublintind deci faptut ed ,citirea coreeta a formet (Fort), a semnificatieé sale, depinde de interpretarea ein contextul altor forme, Arnhelm ajunge la 0 con cluzie deosebit de importanta pentru teorta si critiea artei moderne anulind, tn fapt, legitimitatea obiectului opae" niseut dintroun aleatorin proces instaurativ: ,Com- formatia vizuald a unei opere de art nu poate fi doar un joc axbitrar de forme si culori. Ea este indispensabila pentru interpretarea precisa ideit pe care 0 ‘exprima opera... Tipul de eunesedtor care apreciazd exclusiv forma pacatuieste la fel de grav faja de operd ca si profanul interesat doar de sublect. Nici schema for- mala, nici subiectul nu constituie confinutul fundamental al operci de art. Ambele sint instrumente ale formei artistice, servind la a da trup unet abstracfii universale invistbite Principata obiecfie ce poate fi adusd metodei gestattiste tn anati artistice si implicit gi lui Arnheim o constituie faptal ed de dragul ,puritafit® ana lized ajunge la transformarea mijtocului tn scop. Cu alle cuvinte, respectind in toate condifiile .prineipiul pregnanjet", tnseamnd s& apreciem reugita, respeetio palearea unei forme artistice, doar tn funcfie de satisfacerea unor exigenfe elemen- tare (simplitate, ordine, simetrie, echiltbra etc.). Dar, in cazul artei, toate acesiea rnu sint dectt conditii si mijloace, tar nu scepul formelor respective. Nu contestim asadar justefea ofirmalici gestaltiste eff exice experienta tinde spre plenitudine, spre 0 determinare optima, eonstind dintr-o ordine si un echilibru care s@-i confere preg- nan{a. Dar aceasta nu inseamnd cd experienta tinde spre echilibru de dragul echt ibrutui saw la pregnanfa pentru pregnanta ca atare. Acestea din urma constituie numai aspeetul formatestetic al experientet, dar nu explicd inten{ionalitatea proce= sului de constituire a formetor respective, De aceea, ca si in eazul allor demersuri experimentat-stiin{ifice cu preten{ti de procedec exhaustive ~ de pildd cel al este- Hell informationate — si metoda gestaltistd este condamnata la formalism prin tnsdgi ambitia sa stlingifica care nu-k permite sd depdgeased planul sintactic, gramatical, al relaiilor dintre elementele formate. Ceea ce, desigur, nu diminuea:d importanja observafiilor si canclusiilor permise de aecst nivel al cerceldrit pentru o wlterioar’ analizé semioticd si axiologied, deci hermeneuticd, a formel arilstice Este ceea ce Arnheim si face, tn fapt, depilsind permanent si deliberat grani- file investigatiet strict gestatiste spre a ajunge ta o adevdrata filosofie a stttutui si, mai mult, ta 0 concepfie ce vizeazd optimizarca modulul de existen{a st infelegere a artei. ormei Cu alte cuvinte finalitatea carfii tui Arnhetm nu se eonfunda cu premisele metodotogice pe care le utilizeazd, Seopul sdu marturisié nu este o analiza de dragut , ci folosirea ,materiei* furnizate de aceasta analiza pentra impunerea unut + de Infelegere a artei. Constatarea, de loc mdgulitoare pentru coviwrinaisre oe steticite teuditionale, de ta care porneste autorul, este cl: arta este tn primejdie de ase ineca 10 porbarie’, Murele public iubitor de arta sea plictisit de sobsuri= tatea ametitoare « vorbaried pretine artistice’, de .jorglatul ca lozinei si eu eon cepte artistice rasuflate", de faluielile pseudestiintifice si de masurarea minufioasa a nimleurilie nesemnificative, Arta este cel mai coneret fucrw din tame si mimic nu ne indreplatesle siet zipdeim pe cei ce darese sf afte mai mult despre eat Demersul sd analitic, experimental, de tipul sllinfetor exacte, constitute 6 reactie ta avcastastare de fapt. El vrea s@ prevind gun mad gresit de a gindi si orbi despre arte, proliferal in arma faptului ed am neglijat dara nostru de a infeiege realitutea prin intermedinl simfurilor". Claritatea impresiilor noasire este eslompatd de vorbirie, eaneeplul este rupt de percept, iar gindul se mised pritre aastractii. Nu stim ce vedem, de aceea se sim{imn desorientati in presenta unor biecte care au inteles numal pentrw privivea neraljlocita si edutdin refugin» fn ambi- lana mai famnitiard @ cuvintelor", Simplul contact, chiar repetat, ew capodoperele nw este suficient pentrw asigurarca unui mod adeceat de injelegere a tor. Capaci- lated noasted tnndseuti de a infetege ew ajutoral watalui a gadormit si trebuie redes- feptata”. Importanta propedeutica deasebitd a carfit tui Armbeim, atft pentru ercalor, cit sh pentru pedagogia artei, consti in aceea ef ne ajutd sit Infelegem (deci si con- stientizdm) ce vedem si mai ales de ce vedem lucrurite asa si nu alifel. O ceree- Tare, precwn cea expust in lucrarea de [afi se tnserie asadar printre contribufttle lcoretice care fae posibila ,treverea de Ia ereatia ineonstientd la constiinla creatoare", dupa fericsa formulare a tui Lucian Blaga. ‘Sa repetdim deci c@ scopul ultim al experienjelor si demonstrator fat Arn~ heim il represintd nu o disecare ,chiruigicala « procesului de perecpere, pe ‘traiectal neroului optic, ei examinarea eCtorva dintre virta(iile vederié (creativa, imaginativa ingenioasa,sublitd), pentru a contribui astfe (a revitalizarea tor, respeetio ta indrue imarea si ttlizarea lor in ewnngtinga de causa. Considerajiile la care ajunge sint asfel deo extremd utititute penire revitelizarea metodotogiet de educatie esteticd, respectiv prniru pedagegiu artistied formativa, avind ca seup desvoltarea aptitudi- itor perceptive prin educurea perceptict vizuale a formelor. Nu infenfiondm sa facem aick inventarul taturor problemetor si conctuzitor pe care atitudinea, prin excelen{a polemics, a autorutai le supune atentiet teore- ficienilor artel, Citeva ined ni se par de 0 drosrbitd importan(a si actualitale pentru cristatizarea unei esteticl eontemporane, dialectiee, eiberate de poncifele fals mate- Haliste ale unui dogmatism me numat de conjunetard dar st de precaritate st fifiea Astjel, tera vulgarizatoare despre arti ea reproducere mimetica, fideld « reati- tatit, asa eum ne cade sub simfuri, este desfiinfat mu cu argumente de ordin filo specutatio, ci prin demonstralii sliinfifiee, dincolo de discujte, Chiar si fe ei cele mat realise, arta ete act de re-creatie si en contribuie ta per-We covinriwainre cexperea si intelegerea adtevata, adevtratd a realitafi, nana ie masura tn care reere= ind-o dupa legi si criterii proprii, o face sesizabila tn esenfa el definitorie, Con flusle fandalt de Aruhvim peo serie de obseroatit experimentale pe cit de inedite pe adit de convingdtoare te referim, de pildd, tao relate de maxima etementaritate precum simi= cantitativd (aimensionatd) tnire um obiet si ienaginea fui artista. Impon ‘rion une prejudecati eu vecke tradife, privind eanaitite unet reftectartgconfurme co realitatea", Arnheim demonstreazd ei 3i ta acest nivel eanttatn, interoine fune- {ia artista de restructurare areatului. Redarea,realista® « métinilor, de pitdd, este oar marginal importanta pentru echivatentadimensiunti abictlor pieturale si pentru evediititatea statututut lor artiste, ede ideutitatea perceptual nu depinde prea mult de ea. In arta wasemdnarea* cea mai deptind, aprectata ea atare de cel care pereepe forma artsted figuratina, se hazeazd in fapt pe nexasemnarea de fap!, pe deformari si denaturdré ale proportilor sé dimenstunitor de bozd ale obiectatu Acrste defrméri stot cerute de diferente, tgnoratd de profeni, diatre yspatiul fisie™ real 1 ,spafiul psthologie™ pe caret pertpem prin intermediul operei. De aceea, imaginea cea moi greatista* se bazeazd pe o ilusie opted, Asfel, cum demonsteact ccxiram de sugestio Arnheim, perspeeiva centrald, procedeu tehnic ot si la baza intregitpicturt figurative, realise, de la Renasere pind act, nu este deett 0 defor mare brutald si complicatd « forme: normale a tucruritor, eelayt tuerw tt demon sireasa experimentele deserise tn eapitolul despre redarea aspeetlu dinate al nel imagint si al misearit tn genere. Deosebit de elcventa se aratt a ft in acest sens dtiferenta dintre redarea mecanied, foloprafied, a misedriler unui cat tn galep, de pilda, redare ce trees fa privitr impresia de fals, de tneremenire nefiresed — st redarea picturalé a acleasi migedr, inexacta” eum a dovedit analiza migedrt dex compuse eu ajatorat filmarii, dar mult mai wodevdratd” mai credible pentru ochi, prin comparatie cu inpresia vizwaa pistraid tn memorie. Example de acest fel pot i aduse ta nesfrsit si cle demonstreazd fuptul ed realizarea de. tmaglat, artstce ori de ata natura, ru dered par gi simplu din proieetia aptied a obiecutu repiee ental, ci este un echivatent al propretailorobseroate la acts ebiet,echivatent Feattzaa ex méjlowc specifce arlei. acest adevdr pune sub stmnut riicolutut orice doctrind eatticd naturalstitusionis, promotoare a uma realism, naive eonsiderd pera unt pictor sau seulpior o simpla copie « pereeptatui. 0 asemenca credin(é, teansformatt tn ndzuin(t, std la Baza precaritait arlistee, « caracertut ridicol si pulernicei imprest de fals propre arlet kitsch, Toemal ft necsitatea aeestet reconstruiri i reconstituii @realulud fndseun contest guoernal de legis eriteri de ordonare propli, aleledett ate reall fi tsi apt originea tibertatea de creatie specific atistiea. Jn dreptalartistaluitawnin= ciund semnificatioa", capabita st sugeree realul mui exact dett copia mecanied; fn Wbertaea sa de a construé nu un aupticat, ei 0 replied, un cchivatent at reat Iu, 88 forfa artistatat sa arted de trrturze formation a constinfelor, de tipute titudin cuvintiwainte| oe IT sionare a pregresultl si autudepiaseli. De aici, tn fond, si posibititatea vizionarise Imulul oriedrsi arte cw adevarat revotufionare, 0 alte categorie de teze si ied, ml se pare desebit de important pentra este= fica, indeascli pentea procesul de cducatie estetied a sensibilttatit st capacitaftt per ceplive « publicului, fributare ined in cea mai mare parte unet orlen tari aproape exe it~ sive spre deseifrarea aneedotielé operei, spre e@ se spune Intro opera plastica, dar lipsite de intres pentew eum se spune, sux doar incapabilesa discearnd intve valoare si nonvatoare (respectio intre izhutit st neizbutlt) din actst punet de vedere. Dar labia de ta ocest nivel poate lua nastere 0 percepere esteticd, adecoati @ picturii, eapabila si se converieasea in satisfactle si emofte specific artistied, Spre a sprifini constituirea sonstientd a unui asemenca tip de pereeptie, adeevati estetic, Arnheim face 0 descrivre exhaustiva a felwlui de obieete pe care te vedem sia mecanismetor pereepluate ce explicd ftnomene viznale eu: eehilibrul, forma, configuratia, dezvol- tarea, spafix!, lumina, euloarea, migcarea, dinamiea si corotarul tor ~ expresia Demers urmat apoi de foarte sugestive, minufloase si aplicate demonsiraftt privind conelusitte koretice oblinute, ta picturi si opere individuale, concrete, Rezuttatut este un extrem de binevenit gi necesar indveplar de lecturd a alfabetului plastic, Fira de care orice contact real al publicului eu arta plastied contemporand nu poate fi dectt ilucoria si generator de confi In sfieglt, {078 a epuiza, desigue, sfera problemelor demne de interesul oricd rai cititor, mai semnalim deosebita importan|a teoretted a obseroafiitor in marginea artei naive zi a ected ereate de eepii, in care qutorul ne propune si tegitimensa fo ylolerantd perceptioa™ pentru echivalenfte artet nerenascentste (,reretiste") de sur- prindere a realului: pietura aint, ,perspectiva cgipleand*, cubismul. Demons- rind legitinitatea, respeetiv logica infernal a acestor perspective yexccentrice*, in ‘mod eronat puse pe scama unor defielene de tehnied artisticd, Arnheim ne oferd tun ghid indispensabil pentrw o orientare judicioasd tn ,smuzeut imaginar* al artei uturer timourilor si tuturor zonelor geografice. Spre deasebive de Gillo Dorfles — prefafatoral edited itatiene a aeestet cari — na considerém ed Arniieim ne oferd prin tucrarea de fafa 0 noua estetied. Demersul ei teoretieexte mai apropiat de rigorite si limilele oricdrei Kunstsvissenschatt, chiar daca tiumersase observafii tn marginea materiatului experimental ating altitudinen reflectci filosofice asupra artei, Explicaliite si eonctusiile de tipul cetor din aceasta ‘carte mu pot determina in mod direct judeedtite de valoare asupra operetor anali- sale, dar ele ne permit sf evaludis ew mei mutta rigoare si obicetivitate ca anumiter efeete estetice, aparent qinefabite’, ee au tnsd, in mod evident, base per~ ceplive solize