Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • 006 - Chaplin

    Uploaded by

    A Cristian
    19 views32 pages
    006

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    006

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    19 views32 pages

    006 - Chaplin

    Uploaded by

    A Cristian
    006

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 32
    OEIC care TT] eine eo ra | {III 3 SLL EDITIe SAPTAMANALA EDITURA: De AGQSTIN| HELLAS SRL TL ‘COORDONATOR DE PRODUCTI ni CETTE at ‘ADAPTARE PENTRU LIMBA ROMA Charlie Chaplin Numérul 6 : rrmuncaton Meda SL : TARE I LEOARE, NK xOOTANS A oer B DMRECTOR De PooUcTeTRCGRAE STELIOS KA TEs B see very Machen de Bca Re Dtrbuton Manager: Oa lordach Tragedie si alte .ingrediente” ce au presarat drumul catre momentul ‘in care a devenit Regele Comediei din tumea intreaga Lumina si intunericul Londrei ADRESA tr Lous Pastor ne. 23 et, p. in drumul catre scen’ Turneul din America Chartie pe rbite 2003 KK De AGOSTINI JAPAN poca filmetor Tradand America 0 lume plind de pace Fotoarat EEE A NP ae Filmele vorbite revolutioneazi industria cinematograficd Pret rumertr (meus 26 Talentele inconjurate de Dragoste, Ura si Umanitate eed 28 0 feerie ciclicd de Comedie si Malitiozitate Regele come erei cinematografice 9 MOL a creat propria lume la inceputurile Pontruarieeilermatiesau narra, ‘ contactt-e ta telefon (021 40.10.688sautrimitei un e-muitenfeBdeagosinizo Servic patra client luni gna vine nie oela 1.00 - 15.00 Pentru oma buns deserve soliciainetdeauna publcaa de La celal punct de vane ‘nvormat vaneaarul asupra inten de a cumpra s apartile urmtoare. repre taurr teers af sub coprght Ete inter entry aie informatie, ini, loci de exemplare 234 comensi de numereanterosre, sural tel (02140 10.88 Pent informati i camera de nurere anterioae, etter din Republica Moldova ¥ pt sun a (022 21.07.98 - Paranoia, Cis Vizitati site-ul nostru la adresa Recor ine) ae aibersiu 3 Charlie Chaplin 1889 - 1977 NO eC Er cr cL ee ras cy Aue ecu er ane OMS se aia a Charlie Chaplin Viata lui Charlie Chaplin ae FILMULUI, LA FINELE SECOLULUI AL XIX- LEA, a declansat o evolutie semnificativa la inceputul secolului al XX-lea. Filmele mute au dat nastere mai multor vedete populare ce desfatau marele public, dar, in epoca filmelor vorbite, multe dintre aceste vedete au disp&rut de pe ecran, cu o singuré exceptie. Dobandind popularitate ca unul dintre cei trei Regi ai Comediei din epoca filmelor mute, un om despre care se spunea ca si-a lasat amprenta asupra mai multor domenii, de la cinematografie la arta, Chaplin a supravietuit cu iscusinta tranzitiei la filmele vor- bite. Cu toate acestea, in vreme ce Chaplin, comicul, a facut publicul din lumea larga s& rada in hohote, asupra omului din viata realé plana o umbra intunecata inca de cand era un béietel, de pe vremea cand tanjea sa ajunga un comic Oare ce viata a dus omul care, dedicat filmelor de comedie, reusea Sa starneasca vise si adoratie, ce smulgea celorlalti lacrimi si hohote de ras? AU L_Oe Charlie Chaplin ] TaBet cronotocic | Pate Te mele ly Pi: __Comedia improvizats intr’ in scen’ "IK I__ta nastere circul modern 1889: _|_Edison inventeaz& kinetoscopul; se naste Chaplin 1890: 0 1895: Fratii Lumidre inventeaz’ cinematograful 1898: I Mama so, Hannah, este internetd intr-un spital de boli mintale 1910: 0 la parte ta un tumeutn America 1913: |_Intrd in industria american’ a cinematografiei 1916: I lzbucneste Primul R8zboi Mondial 1918: _[__Infiinjeaz8 Compania de Cinematogratie Chaplin si propriul séu studio de film. Se cSsstoreste cu Mildred Harris 1919: _I_ Este co-fondator al companiei .United Artists” a 1921: I Apare primul film de lung metraj, .Kid” (Pustiul) 1924: [Se c&sBtoreste a doua oar8, cu Lita Grey as 1925: |__.Goana dup’ Aur” se bucur’ de un succes fulminant 1927: _I_Incepe epoca filmelor vorbite 1928: [_Disney realizeaz’ prima animatie; mama sa, Hannah, inceteazé din viat& 1929: 1 incepe .Marea Depresie 1931: 1 Apare -Luminile Orasului” 1936: I _lzbucneste cel de-al Doilea Razboi Mondial. Apare .Timpuri Noi aa 1939: _I_lzbucneste cel de-al Doilea Razboi Mondial 1960: |__Apare -Dictatorul 1963: I Se cdsBtoreste pentru a patra oar, cu Oona O'Neill 4965: 0 Pierde procesul de paternitate 1967: |__Este interzis§ difuzares filmului .Domnul Verdoux" pe ecranele din tumea intreag’ 1950: 1 __incepe prigonirea comunistilor 1952: |_Este exilat din America 1953: | Se muta in Elvetia 1969: 1 Se difuzeaza pentru prima data -Monty Python’ 1972: |__ Ise decerneaz premiul onorific al Academiei Americane de Film 1975: |_ Ise conferd ttlul de cavaler al Angliei 1977: jata In locuinta sa din Elvetia 1989: |_Se difuzeaz8 pentru prima dat .Mr. Bear’ f TEER a Tragedie si alte ,,ingrediente” ce au presarat drumul catre momentul in care a devenit Regele Comediei din lumea intreaga Regele universal al comedici, cee dragostea si implinie doriny parte de o viag sine pentru tot restul viet Lumina si Intunericul Londrei i actori A FINELE SECOLULUT XIX, in timpul dom niei Reginei Victoria, Imperiul Britanic era 0 ‘mare putere ce conducea numeroase colonii, dar, in interiorul granifelor Sri, exista o adevirats pripastie intre cei bogati oragului musteau de oameni Intr-o epocd in care nu exista nici radi singura distractie a maselor era music hi Artisti care sustineau aceste reprezen asemenea celor din public, eetéteni ai oragului, iar strazile in ghoarele dar care duceau o viat’ mai buns decat o fat’ in cas’ sau un muncitor de a fabrics, astfel cf aceia dintre ei care aveau vederi mai largi au ales <3 joace pe scend in toc 8 ajunga niste muncitori aoe one jy slic Chaplin, a produs capodopere caracterizate prin patos si cutezanta. Persoana care, aavut, in co marcati de o intensi uragedie, pe care avea si o poarte cu n filme, ne-a invatat rie si adolescenga, Charles Chaplin si Hannah Harriette Pedlingham Hill, care ai hall-ului din centrul Londrei, erau artisti care visau parte de un asemenea succes. Charles era francez evrau, si Hannah, uplu frumos. si tandr cups impreund intr-o patruns in lumea mu cca, Cares, cre rind itn Africa cu find ins de «la Londra, ce! . pil. Acest Baietel este cel care, in calitate de Rege al Comedie’, avea S5 incdnte audienta de pretutindeni, si anume Chartie Chaplin. Charlie avea un frate vitreg, cu patru ani mai mare decat el, pe nume Sydney. Se crede c3 Sydney era asele Anal sau imps ‘apt, eraumuli fail itbce Iced § i Chapin copilul aristocratului cu care mama sa fugise in Arica, dar nu se stie sigur. Probabil c& nici Han rah nu stia. Acestea fiind spuse, va inchipuiti deci & nu era chiar ca celelalte femei. Fireste, nu si-a trait viata ordonat, ca majaritatea fereilor, ci, mai degrabi, ca o actriti de teatru temperamental, cea ce |-a influentat mult pe Chaplin. inceputul tragedici Familia Chaplin tocuia in Kennington, in centrut Londrei, pan cand Chaplin senior 2 inceput 8 bea, f5r8 58-i mai pese de familia sa, iar aceasta s-a destramat. Parinti lui Chaplin au divorfat in 1890, Acesta nu implinise inc’ 1 an in momentul Jn care a inceput s& locuiasc’ cu mama sa ¢i Ira tole lui vitreg, nab i-a cre inceput, reusea fo vedets in centrul oragului Ct s8 intrefing trei persoane cu 20 lire sterline pe stiptiman’. In acelasi timp, Hannah a ince: pput £8 beneficieze de sprijin din partea cantare. fului Leo Dryden, te scurt timp dup3 divort, Nu se stie dac motivele ei erau de ordin sentimental ‘Sau financiar. Hannah a avut un copil cu Leo, dar fatal acestuia (-a luat din sAnul familiel lor ina- nte de perioada din care dateaz’ primele amin- firiale lui Charlie, Din biogratia sa urs normal, la acea vreme, Cu faptul ca ‘momentul in care cut singur® pe cei doi Biietl. La ‘ai modest. Ea era gtigand suficient 's8 duc un wiese cB stilul su de viatd toate acestea, lucrurile s-au schimbat di ‘mama sa a fost afectatd de o boal’ a gatului Pe atunci, Hannah isi ducea fii in mod frec~ Vent la teatru, unde juca serie, Intr-o sear’ parc’ —Spredestinat’ din tuna ianuarie a anului 18%, a eat a teatrul unei baze militare din Aldershot, {a aproximativ, 50 kilometri de Londra. in ciu faptului €3 stia dospre auitoriu ca era format din | cameniprosterescutisi, desi fusese avertizats de tre alfi artist, a cAntat in fata trupelor de sol Chaplin mentioneaz’ ups ce venue aduse de mama lot, Hannah, au Inceput 3 cad dramatic din ipa incre aceasta ni 2 mal putt cna pe scend, viele clr tel: nut ate au aj a az de Sra nai 1896. Oe acolo, dup’ aproximai trl siptamsr, Chat fate ui mai mare, Sydney, au fost tansferai a Scoala Hane dela perferia Londra Internatl are numira pe turd 300 400 de ofan sac, se afl in zona rw, bogat, cu castan laude ri live de jurimprej Chapin, pe atunc in vrsta de 7 an care fsese It de angi mama, se ved acum despa de fatele mal ‘mare pentru c eli era impart pe grupe de vse In autobiogafia sa, Chapin descre mute incdentepetecute laaceasta coals Hanwell De exemplfaptulcaafos cups de sentimente neptiviten timp ce oelevdin vst de 14st geacu un prosop. SCOALA HANWELL Charlie Chaplin } dati cu 0 vace care era deja rgusits. Cum vacea ei suna din ce in ce mai riu, huiduielile crancene ‘ale publicului au fortat-o s3 pardseasca scena, Pentru @ mentine buna dispozitie a auditoriutui regizorul artistic a trebuit s& improvizeze i si gseascd pe cineva care s8-i find locul, si aga | ‘a gsit pe micutul Chaplin in varsté de 5 ani. Desi tera doar un copil, stia deja si fie un artist, ase menea mamei (ui. Regizorul |-a adus pe Chaplin in mijlocul scenei si a anunfat publicul c& baicte- lul ova inlocui pe mama sa. Lasat singur in mij lecul scenei, lui Chaplin is-a facut atat de teama, incat a simfit c& 7 st inima in loc. A privit inspre culise, iar mama sa, avénd o mind ingrijoraté, 1 fixa, la randul ei, cu privirea. Acompaniat de o trupa live, a cntat cu teat puterea un cntec popular pe vremea aceea, intitulat .Jack Jones Stia cd numdrul su trebuie sd ias’ bine, dat find ci mama sa nu mai putea cénta, Era la jumatatea .reprezentatiel cand, deodats, au inceput s& .curgi monede pe scen’. Chaplin s-a oprit din cAntat si @ anunfat: ,Voi conti- nua dup ce strang bani” de rasete cuprinzand audienta. Mai ‘mult, regizorul a venit pe scen’ cu 0 batista gia strans monedele. Cand a dat s8 plece, baiatul a simtit cB i se iau banii si a fugit dupa el, starning alte hahote de rs. Pe atunci felul de numai § ani nu prea stia de ce scena aceea era aga de amuzanta dar evenimentele petrecute in seara aceea I-au marcat profund. Acela avea si fie iniceputul vitorului s3u ca Rege al Comedie’ siultima oara cand mama sa aparea pe scena un val > In aalael Londre in ani ‘Sau momentul in care a ust 0 boa de pile, care la acea, 824 sit ovteme \weme, fa afecat pelea capuui aga cla fst ras complet. Ate {mint neplcute induc epsodul cd a fost uns cid, far ‘apulafostinf@suratcu opanza Amal fos apolpedepsit pen ‘eu un fopt pentru care nu era vinovat. cand cineva a dat foc toaletelr A fost pedepst st stea pe burt, leaat a olezne de Ln biroude un fost soldat un tip imens Ii soiaulacrinilecind a fst lvit detrei or cu bastonul la fund, Fratel ui mal mare, ‘sind ct sufrs, mai ddea din cindin cin un com co ‘nt pretertand cd se bucura de anumiteprvlegi, pentru ci uta bucitirie Cnn cele din um, mama lor a vent a, dups ce au fost elbert se inchelase un capitol de vit, dupa unan pete cutTeazil de stra dar legituelorcu acestocru avea sé ds- para riciodaté cuadevirat Nila : Viata s Viata in drumul catre scena Un picnic trist Durk MoMENTUL STAN) SHOT, Hannah sia pierdu gem la timp pentru ira dus pe baiel inapoi la azil $i prajturi pe care le cumpar ascunsila piept, pe care lo-ay impliritintre ei. DupS panes alas Calatorii in timp Lainceput, se difuzau doar in pauza de la music hal latex tru de vodevi, dar in nolembre 1905, in Pittsburg, fee la care prequl de Inrare era de 5 cent au fost prmele care au Fncamat audienja dn SUA, vansmfandu:se in sll de cinema denumite,Nickel Odeon (nt. este vorba de sll de cinema ‘unoscute sub rumeleacesta de, nickel odeons” dacarece pre tul de intare era de 5 cent, moneda nurita curent nickel”) Nickel Odeon’ a avut un succes enor, ar industia de pro fi. schimbt. ln American doar cinc\ ani au aparut peste 20000 de mici sal cu aparatu acionata manual. mele ince eau si cstige tren, dezvoltindu-se oadevérats industri de Prof n cares inregistrau profturlimense din dvertisment In aceastperioada,Chatles a primit prim rol int-un fl, Inur-an tumet al Americ lature celllti membsi at grupu lui Kama a fost recrutat de comparia Keystone Ela semnat un contract pin care pimea 150 de dolar pentru Bacae spt ‘mana petrecuta in turu Americ, Incepsind cu.Makingaiving” (Lupta pentru Existenta din 1914 la mai putin de un an, ap tutore al micutului Charles si al fratelui s& vitreg pin, afland c& va lacui cu tatl su, nutrea mari pperante, dar realitatea era departe de ce is inchi- pulse el, Tatdl sdu avea o alt’ sotie, Baietiinu aveau nimic atceve artist, nu era niciodal iar béiefii isi petre- at sacosele eu zilele in liniste, Indurdnd rSceals mamei lor vitrege, Louise. Din fericire, mama lor natural a iesit din spital cups trei luni si viata care lise prea chiar mai grea decat cea din azilul pentru siraci a luat curdnd sférsit Ca si cum ar fi incercat si-si ispseasc’ pc: tele, tatil le-a dat biietlor roluri de dansatori i saboti de tern, in trupa .Eight Lancashire Lads Toi membrii, carn de aceeasi varsti cu Chaplin, care pe atunciavea 10 ani, dansau incal{ati cu sabol ‘VEDETELE APARUTE LA UN AN DUPA DIFUZAREA PRIMELOR FILME MUTE Charlie Chaplin i Tangs ST eee ‘Mai 1914 ane ruse deja in teizec si cincl de producti, sem ta ‘nul urmator aregizat 15 produc, avand con- oa ee cel emeh peo corte ms Clan alr de cae a pea o banca == invelore de 10800 de don Pe atu gerd sexta de. fle so fea aid ee papa dora! Duroc ow eapresce rina 5 Cumnn Sn Teena Else ciswsopreinativ on frirlo reset de sora, Cm em Lape de vdonre find ait de mi, de nual S con, aT tne seproducens pe bands lata pe desta publica rE r 2 pN lui iar Chat ra sta printe stele alat,pe val un om de care auziserdcuofi (Cao cutlotate, prima lucrare care a purtat numele de,Che- ina fost, Carmen de Chaplin ~ Parodia lui Charles Chapin la Carmen coass pe pitain 1916, din len, Ultima dat cand Charlie urcase pe scen’ fusese atunci cind a trebuit s8 oinlocuiasc3 pe mama sa, la 5 ani. Desi total lipsit de experient’, a confir- ‘mat cB mostenise talentul actoricesc de la pain ii. Chaplin a devenit imediat vedeta trupsi. | se daschise apetitul pentru scend, asa c& a abandonat scoala. Nu: i placuse niciodat8 s& invele gi s-a bucurat enarm s8 simt8 c&, in sfarsit, i glsise rostul Tatil lui a murit cam in aceea Charlie era ocupat cu turneele trupei de dansatori in He i edem la ficat, urmare sabofi. Moartea prematur a tatélui, la numai ani, a fost cauzaté de ci a depender dita fide bun augur c& ultimul lui da deschis acestuia drumul citre un vitor fe Mai apoi, Chaplin a trecut dela un grup la ltul, per fa devenit marinar pe un vas international de cr ei sale de alcool, Pani la urma s-a dove: tre fiul sui-a fectionandu-se treptat. Fratele mai mar ‘asa cd Chaplin a rimas 68 alba grjé de mama sa bol navi. Desi era inca adolescent, trebuia s8-si drému- iasc& baniicu grij. Totodati, era hotdrat s8 se afirme {in lumea teatrului gi, in 191 inrevista de profil .Period” prin care cauta de lucru, a suna astiel les Chaplin actor” care scrisese anunful nu avea inc 16 ani a dat un anun} Tan acto ru pul dari Regini . Viata si vremurile Turneul din America Primii pasi spre consacrare Iv ivi, popularul grup londonex Karno, s-a imbarcat pe un cargobot in Southampton cu destinajia America. La bordul acestuia, Chaplin, in varsté de 21 de ani, ii cea mari sperante in ceea ce priveste vitorul su, Managerul grupului in America, Af Reeves, era un om vese, incre ator cB spectacolul lor avea s& aib mare succes in “America datorté ui Chaplin, un personaj unc si haz li, care putea face pantomims. In decurs de doi ani ajunsese vedeta grupului si diduse mésura valori u de pe sceni, dupa ce cobora de pe scen’ Chaplin deve- nea foarte tScut, de parc s-ar fi concentrate ceva in acel ristimp. Celor care nu-l cunosteau lise prea ci e putin nebun, dar copilaria lui fusese marcats in mod dureros de perioadele in care mama sa, Hannah, era internat si apoiexternaté de la sptalul de boli min tale. Acum isi intdlneste prima iubire, Hetty Kelly, 0 dan satoare de 16 ani din acelasi grup, dar cei doi erau inc tiner, iar sentimentele s-au stins dups numai cinc Intdtnir. Desi probabil cd Chaplin nu si-a dat seama pe moment, aceasté amintie avea $8 i uumbreasc mult timp vata Turneul Karno in America a avut un succes fulminant, durand un an si sapte luni, ceea ce insernna cB Chaplin cunoscuse gi el gus tul succesului. La ultimul spectacol din New York, a fost vizutjucdnd de Mack Sennett ‘Acesta era, pe vremea acees, un productor de fime mute extrom de popular. Vizindu-l pe Chaplin cu cit umor interpreta pe scend un betiv Ge varst® milocie, Sennett a intuit imediat ci tre- buie sil distribuie in filmele sale. Chaplin ins8.s-a intors in Anglia cu grupul su, Fir s& ste nimic des- pre acest lucru sale, Cu toate acestea, in contrast cu garmul 5 Jumatate de an mai tBrziu, in octombrie 1912, Chaplin ‘a Inceput un al doiles turneu in America cu grupul Karno. ‘poi, in timpul unui spectacol in Philadelphia, a sosit o telegrama adresatd grupului, in care scria: .Dac& printre voi se afl un tip pe care il cheam’ Chaffin sau asa ceva, im contactati-ne”. Telegrams era de la Keystone Company, comparia de filme de care apartines Mack Nasterea lui Charlie Nu au fost niciun fel de probleme la incheierea con- tractului cu compania Keystone. Nu mai primise niciodata pan& atunci un salariu atat de bun, de 150 de dolar pe siptiman, aga c3 si-a anulat contractul cugrupul Karno gi s-a mutat la studiourite Keystone, {in suburbile Los Angeles-ului ‘Studiourile Keystone aritau ca bungalow-ul unui fer: ‘mier, iar tui Chaplin i se pareau jerpelite, dup’ cum rolateazd in autobiogratic. Pe atunci, reperteriut standard al celor de ta Keystone cuprindea doar filmulete de tipul comedie’ bur cu Keystone Kops”, un grup de pois care ,fugireau” actori prin studio, Filmele Keystone nu aveau intrig. Dacd le venea vreo idee, incheiau, fireste, cu numérul obis uit de fugireald cu Politia Keystone Chaplin ura .vantoarea' asta, pentru ci distrugea individualitatea actorilor. El era de pirere cB tocmai aceast in itatea lor cea mai importants Fiind nou-venit, nu avea dreptul s-o spun’. Mai ‘mult chiar, desi mergea la studio in fiecare zi in decurs de o siptiman’ nu primise niciun fel de instructiun Desi avea doar 24 de ani, ii era greu si accepte, sim idualitate era See de coi unde tical ae ae = SUduaentttstey MH tind cB i se pune la indoial talentul de actor, da nw avea do sles decat 33 suportesituatia. Nui se dideo nici o sansa, Nu era la locul sau PT ocisncit, in colt stusioulu, cand ba chemat Sennett. .In scena asta ar merge o improvizatie sii s-a spus 58 vin in studioul din holul hotelu: lui, Totul se tmpla cam pe neasteptate, cea \-a flicut £8 se ingrijoreze putin, dar s-a dus in cabina de machiaj, unde i-a venit o idee geniala, Pantalonii atarndndu-i ca un sac, pantofi cu tal groasa si supradimensionafi, un baston si o pal’ fie melon... ce avea 8 devina, ulterior, ultra~ MACK SENNETT (mul crea introdus pe Chapin in mea i 2 fort fonda comedelburest de era fimelr mute, Mack Sennett (1880 ~ 1950, the Print Fimelor In 19122 devenit inde pendent, fondind Compania Keystone §I preducind apoi multe fine de cometie. chiar [Gsfargtl alu 1912,tocmaifondase compa- sf acum,arurcatlpicntlr"ventat de ei a ‘aKeystone Mergind i vad ub, Mabel ita loge ats, ca,Poltza Keystone Normard in New York a opi la Music Hal sau Splendon in costume de baa stat a wut peChatle Chaplin interpreta origines multor paste de 5" renumite 5 au in mod remareabi ul unui betv ssa con- _datnastere epee aurrumite,era Keystone! vins di —- c= icStorul Mack Sennett, care cu fimele sae ca Pie-throning Lavine plicinelr| 9 Balbing Beauties (Splendor fn coatume ‘de i'l, al nagtereunar ponte” lopndres EAM eye cunoscutul costum al tui Charlie Nu gandisem un personaj anume, dar, in momentul in care m-am imbracat, hainele si machiajul m-au ficut s8 il simt, Am inceput s8-L ind am ajuns pe scend, pe najul meu cépatase deja viata, ‘Asa descrie Chaplin mamentul in autobiografie. De cum a intrat in hol, s-a impiedicat de picio rele unei doamne. S-a intors ca s& igi rdice p ria gi £3 fi prezinte, in mod politicos, scuze. Apo! a impiedicat de o scuipatoare, Din nou, si-a scos din nou paldria gi a dat din cap... Chaplin a cont ‘nuat 8 joace acest personaj straniu, iar ideile au inceput $8 1a dupa al 8, studi it in rs, iar nigte persoane care erau ul a izbu focupate cu un alt film au venit repede s& vad ce S-a int&mplat, strangandu-se astfel o mul- fime curioasi de oameni, Dup’ iat numrul, s-a auzit un ropot de aplauze, iar in acel moment Chaplin a fost convins pe doplin. Era sigur c8 gasise un personaj care ii poate aduce succes. Asa cum prevazuse, a devenit celebru inteuchipandu-l pe Charlie in memorabilul film Mabel’s Strange Predicament fi fost niciodat’s produ ria Keystone 1914], care nu ar dac n-ar fi fost compa: ~ tusioulKoyctano gin Loe Angsls, Chapin a jest in 38 e E Viata si vremurile Charlie pe scena Rasete printre lacrimi Ep0CA KEYSTONE AVEA SA FIE CUNOSCUTA CA POCA IN CARE A LUT NASTERE MARCA CHAPLIN, Charlie ‘nu doar s& regizeze, ci si-a incercat talentul sila scenari, productie, si si-a consacrat un stil personal, combindnd sul cu plansul Filmele (ui inregistrau un succes colosal. Cel mai mare dintre acestea a fost -Chaplin’s First Love” [Prima iubire 2 lui Chaplin) care a apsrut in apri- lie 1915, ceea ce a condus la 0 disputé intre toate companile cinematogra fice. Transferul a Mutual, in 1916, i-a ‘adus lui Chaplin un contract de 10.000 de dolari pe sptiman’, plus un bonus de 150,000 de dolar. Devenise o vedeti re ,producea” bani pe band rulanta ‘Avea 8 ramand la First National ined saptesprezece ani De fiecare data cand dorea un trans fe, conditile stipulate n contractul su ferau mai bune, putdnd primi de exer: plu un bonus si jumatate fata de tota lulprimelor celortalti actori, Dar el era Un perfectionist si vola 8 facé totul tn felul tui, ceea ce ducea de multe ori la conflicte cu campania angaja- taare. La 29 de ani, a fondat singur Compania de Filme Charles Chaplin si Stugiourile Chaplin. in anul urmator, 1919, a fondat Uniunea Artstlor impreund cu cativa prieteni, printre re Douglas Fairbanks si Mary Pickford. Liber find de constrangerile impuse de companiile cinematogra: sicare avea s& imprime activitsi sale o not’ parte ce a va marca permanent Chaplin nu era multumit cu tipul de comedie bur- lescd practicat de Keystone si a inceput s8 se 98 deasca sa insereze ¢i alte elerente la reprezentatile sale, nu doar .pastile de ras”. A gasit rispunsulin timp. juca intr-un film care se numea Te New Janito [Nout Portar*l Tn aceast pantomims, personajul Chaplin, care irma a fi concediat in scurt timp de cStre seful lui avea multi copii de hrdnit si trebuia £& demonstreze bLiculuic8 nu vrea curiciun chip s8-s piard’ stubs, Vazandu-l, 0 actrta in varsta, Dorothy Davenport, inceput si planga. Stiu cB tu voial $8 rad, dar ai 38 plang... si a ardtat cdtre el, Interpretarea lui nu Ti facea pe ‘cameni numai si rad8, ci si 38 planga: Aceas important’ pentru filmele pe care avea si le realizeze ulterior, Dac aceast’ actrt. nu ar fi spus nimi, Chaplin nu ar fi ajuns s3 creeze acest univers unic de filme incdr- cate de patas. in 1914, Chaplin, care avea acum 25 de ani, si-a dat demisia de la Compania Keystone, unde lucrase timp de aproape un an, si s-a transferat la Essanay in Chicago. Avea acum un salariu de 1250 de dolari pe aman’, de zece ori mai mare decat cel pe care il avusese pan’ atunci. In Epoca Keystone incepuse eusit $8 m8 faci perient’ avea s& se doveden: ind a0 Versiune diferita CHAPLIN SI INCIDENTUL DIN 15 MAI 1 Printrun strani incident, junge 3 ereasch 5 leas sentimente de afectune Phe Ki [Cet (19241 nfingeans UniunaaAritlor impreund cupric ti poate instars 8 Chaplin se simtea mai atras ca oricdnd de Japonia, iar prima vizita In aceasta tara fefectuat-o pe 14 mai 1932, cy fratele sau mai mare, Sydney, 51 cu secretarul lui japo- nnez, Toraichi Kono. in ziua urmatoare a avut loc aga numitul incident din 15 mai, in cur sul carula cétiva tineri ofiteri de marina Iau Impuscat pe primul ministru, Tsuyoshi Inukai sperdnd s3 reuseasca o lovitura de stat, Prac: tic, se hotdrése ca pe 16, in cinstea lui Chaplin 58 se organizeze un ceai dansant sub patro- najul primulul ministry, Teuyosht Inukal. Gru pul asasinilor planuia un raid la resedin{a of: lala a acestuia gi sé asasineze nu doar pe primul ministry, i st pe Chaplin, sperind ci se poate declansa Un rézboi dacé moare un comic popular din SUA. Dar planurile pentru eal nu au fost confirmate gi, considerand cB este totusi putin posibil sa se porneasca un zboi dacé Chaplin este rinit, acestia si-au ‘nulat planurile de asasinare a bine-cunoscu: tulul actor comic In aceeasi 2, Chaplin 5 ful primului minis tru s-au dus s3 vada un meci de sumo, Cand a aflat vestea devastatoare privind asasina rea primului ministru, Chaplin a vrut sa plece imediat din Japonia, dar Toraichi Kono, secre tarul sau care se bucura deo mare incredere din partea lui, a reusit si-1 convinga sa nu faca asta. Dupé o piesa Kabuki, el a ramas cu Impresia ci ,A fost mult mal interesant decat am crezut", A savurat apol niste tempura de creveti de la un renumit restaurant din Nihombashi. Dupa aceea, s-a obisnuit 3 ser- veasca in fiecare 2i tempuira, inci presa ajun- sese 58-1 numeascd ,Mancétorul de tempura! insa Chaplin pur gi Simplu se bucura de oca zia de a savura acest fel de mancate. Ospital tatea atent3, blanda, deosebita, ardtata de cei din restaurantele de tempura a constituit 0 urs de inspiratie pentru masinile de mancat din filmul .Modern Times" (Timpuri no’, haplin a reusit 58 producs o serie de filme de eal succes, ca de exemplu .Kid” (Piciull [19211 si “The Gold Rush” (Goana dupa aur} {1925) Mariajul cu doamne mai tinere { debutul la Hollywood la varsta de 24 de ani si era inc’ indragostit de ideea de a produce filme. Era impatimit de munc’, dar viata particulard era cat se poate de .liber8 gi nein gradita”. Alter-ego-ul lui, Charlie, era un perso aj naiv 5 solitar, dar adevaratul Charles Chaplin era complet diferit de imaginea sa de pe Se intalnea cu de Prima dati s-a cBsatorit in 1918, cénd Pe solia lui o chema Mildred Harriss avea fa momentul respectiy 16 ani. In anul urms or Mildred a ndscut un baietel care, in mod tra gic. se tinge din viata numa tre’ ile dupé nag tere. Relatia dite cei doi s-arBcit in urma aces i tragedi, iar sofia (ui Charlie a intentat divor- ful care s-a finalizat in 192 or pentru -Piciu sotia lui -a acuzat de .cruzime psih fost doar inceputul problemelor pe cu femeile femei superbe si a fost cBsStor Tn timpul filmari- Acesta a eI La 35 de ani s-a cisatorit a doua oar’. Si de daia aceasta mireasa, pe care o chema Lita Grey, avea 16 ani. Cu ea a avut dai copii, dar mariajul lor ss-a incheiat dups trei ani. arasi, dup& prcesul de Jivor, tribunalul a cercetat casa si studiourile din Boveriy Hills China ‘A treia oar’ Charlie s-a cisatorit in Elavea 47 de ani, iar ea, Paulette Goddard, 25, Si aceasti cAsdtorie i se inchele, de data asta dup sase ani, Cand s-a césdtorit a patra oard, Charlie avea $4 de ani sa era Oona O'Neill, fica dramaturgului E ONeill, si avea 18 ani, find cu treizec fener de viat3, iar cei doi au copii dar multiple tinere aveau ti tru tinere 1 autobiografie deca el. Oona i-a devenit par ut Impreun’ op! ‘mai tarziu, la cri jea nastere, era etichetat drept un .pericol pen Chaplin descrie momentul in care si-a reintalnit prima iubire, Hetty, de pe cand flcea parte din Karno. Jin minte c& m-a cuprins © stare profund’ de disperare”, recu- {etal doa rese noaste ofen deve se poate de obisnu- 13, Aceast& afirmatie -a facut pe cread’ c’, de fapt, tia” sa pentru femei tinere se ieag8, intr-o anumita masurs, de esecul relatiei sale cu prima ssa mare iubire, Hetty. S-a zvonit hiar cB intre cele patru cd: torii ale sale a avut relatii cu tinerele gi tru cu care juca, noasele actrite Edna Purviance Negri, dar niciuna din- fiind deja fomei mature. Desicea de-atreia sofie nu a fost cea mai tanga - 2 lua sofie - intre cei doi exista totusi 0 diferent’ di si doi de ani varstl de doud- j Se * s cand din A Dog's Lite (0 vit Sia entimente profane una pntr celal ii Viata si vremurile Epoca filmelor vorbite Moartea mamei PenTru CHAPLIN, mama ocupa un important in viata lui. Acest f intem unici in felul nostru gic nu ne lipseste nimic S\ Un locuitor ticut Cam prin perioada in care Chaplin si-a pierdut iubita mam§, industria ameri- cand a filmului era Th pragul une! pro funde transformari. Apiruser’ filmele sale, Toatd lumea simte: cu sonor,c punea .vorbite este aproape, dar Chaplin a rezistat Primul film vorbit din lu continue productia acestora. La urma urmei, fi Singer” (Cantirejul de ja: mul .Circus” (Circull, aparut in 192 piatd cu un an inainte de moartea mame! mit un premiu Oscar, era un film rut 4 Aaropindy-se epoca fmelor Charlie Chaplin Motivul pentru care nu s-a aldturat si el surentului de filme in felul acesta, s-ar fi Incheiat eterna sa legitura cu vagabondul (Charliel. Erau cameni care gan- deau c& «dac’ putem vorbi, e bine, nu?, dar din momentul in care avea s8 scoat’ si un singur cuvant, Charlie avea alt persoans. vorbite este c&, § se transforme in cu totul Pornind de la acest fapt enuntat chiar in auto: biografia sa, intelegem c& alter-ego-ul sdu. Charlie, era parte integrant& din filmele mute si nici nu se gandea macar si fl stearga” de pe firmament. La 29 de ani, declara iar in 1931 Se pricepea si la \coloana sonar. Ajucat rolul principal al vagabondului cel rind 58 il 0 S& continuu s& fac filme mute muric3 si semna inclu producea 0s, indrz- ‘acompanieze” cu o muzic’ elegant’ gi romanticd, realizand, astfel, un film Mncarcat de emotii In pofida faptului cB 90% din filmele de la Hollywood erau vorbite, vanzarile de filme mute au crescut de trei ori, neardtand vreun semn de declin pe viitor. Astfl. filmul a iesit pe piat’ in aceeasi zi in care si-a intalnit pricte- nul, pe Albert Einstein, fizicianul de geniu, care a venit cat a putut de repede la cinematograf ca s8-{felicit > -Olctatoru” 8 lansatin 1940, ingurt fon ‘a vza de rzbol Ca ~/pVersiune diferits c= UN JAPONEZ IL VIZITEAZA PE BINECUNOSCUTUL ACTOR In martie 1936, pe cind era in luna de miere cu noua ll sof, Paulette Goddard, a vitat ‘8 doua oar3Japonia, unde cineva il astepta {de muita vteme, Este vorba despre Nagaharu Yodogarva (1909 ~ 1998). Dups ce crticul de {lm Fa ivatat sa spund,Larevederel La reve- dere! Larevederel au devenit foarte bun pri- ‘ten jor Charlie i spunea cu caldurs.Yodo: rag Lucrase ca promoter, dar era pe atunci angajt la lala United Artists din Osaka gla acea vreme, avea 26 de ani. Afland cd mult Ssteptatul Chaplin sosit in Kobe, in luda interact impuse de seful sau, a pect spre Golful Kobe 'R vorbit direct cu echipajl In timp ce ppachebotul de hx amar, iar acestia at per mms sé vada pe Chaplin timp detrei minute Cand vedeta a aparut, omul nostra incer ‘atin rasputer si vorbeasca numal si numal ccuvinte cu sens int tBrziu, in The Great ‘Am auzit pentru prima d cursul memorabilei scene din final, care incepea cu .Nu-mi 4 Fratele mal mare, Sydney, era manage despre tlre flmelor lui Chaplin in enalez, Shin acelag timp s34 copiezegestca, Chap 3 fost Incantat'de intlrvea cu acest tind paasionat. mai tinde cu doudzeci de ani decst tL gia chemat in camera sa personala unde au vorbit despre fime tmp de patrzecl de ‘minute, Lui Chaplin '@ plécut atit de mult de Yodogava, inca japonezul a ajuns sf ‘ghd lui Paulete cn ieseala cumpsratur, ‘A doua cari | intnit pe Chaplin cinc sprezece ani ma tra, in decembse 1951, ‘Gnd a vitat studioul lui Chapin in curs matilor pentry.Limeliht” (Luminle ramp. Yodogavra a plans vazand interpretareaSen- sibs a actrulu. Bupa imi, Chaplin a vor- bit cu el despre pxima lor inti din urns cu cinclsprezece ani Fa spus Nui aga cd tu fet tanarulacela, im adue aminte de ne Fa imbratisat Dar pericada era deja dominata de filmele vor bite. Intr-un final, Chaplin nu motiv si le ignore. In filmul din 1934 noi, ansat cinei ani mai tSrziu, edtee final Charlie rosteste céteva cuvinte, versurile unui Prima dat’ cind file itator” [Dictatorul [1940 jocea (ui Chi m ostit fost patru ani ma Tradand America Un pericol pentru tinere Irv 1945, in toiut celui de-at doitea R a produs un incident similar care se lega numele siu in ceea ce priveste re tlle sate cu femeite. Joan Barry 0 tanars actrité promitéteare, ia intentat un proces de paterni tate. Charlie 0 cunoscuse in urma cu doi ani $i contract prin care primea 250 de dolari pe s8ptaman’ pentru rolul principal din urmatorul lui proiect Umbra $i subst otusi, proiectul nu s-a materializat niciodata, astfel c3 i s-a anulat contractul in septembrie 942, ea primind suma de 5000 de dolar. Joan nSB nu s-a mulfumit cu suma re 2i de decembrie a luat un pistol Chaplin. Desi fusese deja acuzatd pentru ame. nintSrle proferate la adresa ui, in mai 1943, ea a fost arestaté pentru al doilea atac la per soana lui. Dupa acest .episod” incendier, pr sul se anunta unul dificil, data find personalita- tea bizard a lui Joan, dar Chaplin alume, pornind de la faptul ci exuale cu femei mai tinere decat e Pe atunci, Chaplin gi ultima lui sotie, Oona O'Neill, urmau s8 se cBstoreasc, Charlie a fost de acord cu propunerea Oonei, hai s& ne c&sato im inainte ca Lumea $8 inceapa 38 se agite”, iar cuplul si-a oficalizat relatia inainte ca Joan 38 urce in boxa martorior, pentru a-si sustine plan= gerea in fafa instan Analzele de sange au demonstrat c3 Chaplin nu este tata copilului lui Joan, dar, dupa ce se c3s8 ;2boi Mondial ndalurilor de i oferise si l-a atacat pe tretinea relatii orise si divartase de atatea tinere, incepuse s8 fie “= Un poster fort sarcastic at pe tema spunandu-i-se cB este un .pericol pen: ru tiner tutul su de Comedie a fost grav afectat. C3 53 inrbu- tsteascd si mat mult luerurite, Guvernul Federal 9 scos la lumin8 0" Lege ma tor, pe considerente de imoraltata. Dups multi poiticien influent vorbiser8 despre ella Un dine airmand c¥ planul este de =a insu fla Ll Chaplin rica de Dumnezou”, a inelesc3 Chiar si asa, contrar temerilor sale, a fost declarat nevinovat, nefiind tatal, dar in 1945 pro cesul de paternitate a fost redeschis si s-a hot’- r8t c8 avea s8-i plateasca lui Joan Barry 75 de dolari pe sdptamand pentru fiul acesteia, Dim culise VANATOAREA DE COMUNISTI SI EXILUL GENIULUI FILMELOR © replied celebré din .Monsleur Verdour (Dom Verdous) 1947) ate,Dacs uci o sin rnifon est un etou Numerele sancti Desire ac iin Europa incepand cu Fanta se bucura de 0 yweod un grup de bund reputaten America fost inter if pe bittur pe conservator Chaplin a tr aft fel primal sau mare ec in industia divert Se tichetat dept comunis. In vitutea activittlor socialise, persecute rea i fost inrutitits de prigoniea communi tlor din 1838, pe moty 8 ae ant-amerian, de agi ba ‘legerea ll Joseph McCarthy. Mai mut vede- idea american tale dela Holywood care aveau vedert cor trate pireri generale eeau priv cu mul camspeci ise puneauinrabar recur ei % US central n comunist? Ni cunosinfe pine comune coma Gary Coopers presedintee Ronald Reagan a e*e MEE ttebut si el si depund mature in fafa com Sonata tetull, dar de deta asta in cazul unor cuza- Steeler Unite le lo 2 tebut el cords lari ti de wadare, Pe de ats parte, au fost aameni tein ups gai pent cncicai ean ale ‘ura persoans stun nenorocty daca uci un cror marti au fost respinse de comite, prin ia mumaranduse el 2 ce persoane cae Iucrau in industria mci (majortatea dine e find zareafimeor sale, pentru cS eusisesiiclee scent ale cor viet au fst dlstruse de vanitouea de comunigt In timpul frtuni ca © incercaré de pur ‘mentul ajungandu-se pind intracolo incit —fcare a Amer, Chapin a indurto grinds ce atacur. Acuzata arf comunist ea una extrema, dar ea event ita uncr ast de cite’ din cauza refuru Sa git o seding3 prin cae Senatu Statelor cand, 5) pent cb acfunle Unite a sufeit © prefacere semnifatis prin lui tau deranjat pe fanatic tatecompiel —ananghie, Chaplin nu pu tru care el insusi f -mi schimb cetiitenia, Mi con Sigur, .Timpur Oona boi Mondial, c vedeau in Chaplin un inamic, 3 cine cv soles ia (a cea Gea patra Shanti porters perfects | Viata si vremurile O lume plina de pace Exilul din America Troc pentru fericire Pr 17 SEPTEMBRIE 1952, Chaplin, impreund cu solia Cama lund dup8 drama si copii, au urcat la bordul pachebotului de lux exilului_ din. America, Queen Elizabeth, pardsind portul New York-ului si familia Chaplin a ajuns indrepténdu-se spre Anglia. Pentru ei, cei sapte ani la un hotel. elegan scursi de la rSzboi fuseserd nefericif. Renuntase Lausanne, Beau. Rivag ondului si muncea cu ardoare ta fn -hotel “stSteau multe Verdoux’ (19471, pentr fine descopere gustul amar al e dupa at lui atunci cand filmul 3 fost interzis peste tot in America, iar el a fost finta unor atacuri nejustificate. Urmatorul film, .Limelight uminile rampei"| (1952), a fost finalizat de-abia case. Infruntai ari, tratament la care il supusese America ona i-a propus si meargi in Europa. Chaplin si Chaplin hot&rase s& se retrag} gin- american, dups 20 dean pentru jorea si el sd lase in urm atmostera aceea ostild, si dea la educatia celor mici, aga c8 a decis Wu crezut c& reintoarcerea in tal din Anglia ——_s se mute in Elvetia, Bunurile (ui erau in poate fio buna schimbare pentru familie, Cand navaa_——_continuare in America, iar Oona s-a intors, pardsit America, intrand in Oceanul Atlantic, membrii cas intreprind’ demersurile necesare din urma, 88 se relax familiei au reusit, in pentru a le proteja dar din pBcate nu pentru mult timp. 0 telegrams le-a up’ & luni petrecute in cd spulberatlinistea, case, a gisit un conac de la inceputu Guvernul american nu v8 va permite si vB intoarceti _secolului al XIX-lea cu numele de . Manoir in America. Ce pairere aveti dospre asta? De Ban", in apropiere de Corsi Pérea un vis rat. Avusese 0 premonitie 3 asta se a cumpérat, Cladirea seman: aol va intimpla, dar nui venise s8 eread® cB poate deveni Alb mai mic3, iar Langa p : realitate. ot ce am e in America, Gandin sar avea 0 pajste pe care Chaplin @ co putea prevala de aceasté scuzS ca si-mi ia averea, piscina 51 un teren de tenis, m-am infuriat...", isi descria Chaplin starea de Elvetia, locul pe care avea si-l al indignare $i ingrijorare ce-l cuprinse, pentru a-si petrece ultima parte a viet eee Vestea ci Chaplin fusese exilat din America s-a era pacea intruchipat. Tocmai implinise ngit imediat. Primul port in care a ficut 0 64 de ani gi in acel ani s-a nscut un flu, tgeanginurms stares conta nainte de Southampton era Cherbourg, unde Eugene. Tot in Elvetiais-au nscut cea cat la bord peste 100 de ziaristi europeni patra si a cincea fiicd, Jane si Annette. 8 vor un interviu. Au ajuns apoi la erloo, unde se stransesers fanii loiali si Tipii Bptia nu glumesc, Charlie! =. Charlie Chaplin retrasi, in realitate, Chaplin simtea ini arziteare de a face filme, dorinta in 1957, al patrulea an de cand era in Elvetia, a jucat in ultimul lui ro principal din .A King in New York” (Un rege ia New York), felul siu de a-gi lua rémas-bun de la America. A mai regizat apoi un film la 82 de ani, dar care n-a fost lansat decat dup meartea sa. Actiunea se petrecea in Anglia, avand drept protagonisti o actrit® italiancd promitatoare, Sophia Loren, si un tandr actor, Marlon Brando, Chaplin reusise s& se reintoarcd in sceunu de regizor dupa 0 pauza indelungat’, dar .A Countess from Hong Kong” {0 contesé din Hong Kong) (19871 n-a avut recenzii grozave. in 1972, aflandu-se in zona lacurilor Elvetie, Chaplin a primit o scrisoare trimisa par avon. S-a decis 3 vi se acorde un Oscar onorific pentru deosebitele realizéri de la Hollywood, Hollywood si Ja_nafiune asteapti ziua intoarcerii lui Char Era o scrisoare prin care America fi prezenta seuze pentru evenimentela potrecute fn urma cu douszeci de ari. Dupa dows decenii, Chaplin s-a intors in America pentru a participa (a ceremonia de decernare. Intre timp, aumele lui fusese adaugat pe faimoasa stradé. din lywood, Walk of Fame. in 1975, Anglia ia acordat ttl de cavaler. In 1977, sa realizat ur documentar despre el cu tttul The Gentlomar Tramp” [Un gentleman vagabonel. Apo, Regele Comedie’, cel care transforma (acrimile in hohote de ris, eel care indeplinea visurile 3 dorinfele oamenitor din intreaga lume, a tros cortina dupa 88 de ani de viatS, de Craciun, A murit in pace, sub ingrijirea iubitei lui soti Oona, si a celor 8 copii ai lor, in dormitorul casei lui din Lausanne, Elvetia Schopenhauer a spus c& fericirea este o tare negativ’, dar eu nu sunt de acord. in aces {herein mut canal cu lent nee decd ek ps csteriscu Oana. dove un fara consine pl ae ES ‘ TENISUL ESTE CEA MAI BUNA METODA DE RELAXARE Cand era mai tani, Chaplin se Inconjura de femei, dar in rest, r-a baut sau fumat nicladata, $i nu penteu ca era prea absor bit de mune’, De fapt se asigura mereu {8 1 mai manea timp si pentru recreere Citea operele marilor artist, ca de exem: plu Nietzsche, Dickens §1 Shakespeare, 5 Ig facea timp 58 cante la vioara si 58 prac: tice multe sportur, inclusiv box, wrest. ling, got $i tenis, Dintre toate acestea cel ‘mai mult sa preceupat de tenis, dupa ce-acest sport Fa fost recomandat aetita din rolul principal in .Goane dup aur din 1920, Georgia Hal. Tenisul i relaxa, far Chaplin i aloca mult timp. I places st fie provocat de profesionistt prin tehnici neobignuite g se supéra atunc! cdind pier ddea, Dar chiar $1 ag, le martursse pret nilor & .Atunct cand joe ters, starea mea de neliniste dispare’ Cu cat practica mai mult tenisul, cu atat li placea mai mult cu atat se perfectiona lar ota ceaiul de dduminicl dups-amiaza avea si devin’ ora de tenis. In flecare duminies, prieteni lu se stringeau la el, iar acestla Is) chemau douszeci de ani, am al varat fericit 3 pe terasd si admi acurile aflate in departare si muntii cei linistti, Nu nemaipomenit care ma impresura. S-a spus c3, dup mutarea in Elvetia, Chaplin si-a pierdut talentul odat’ strlucitor, dar, pe de alt’ part 's-2 putut bucur a avut parte de fericire de viata asi) na si fi cu ade stare de feri-cire, ieseam 1m pajistea in Jandeam la nimic. Doar m bucuram de linistea 1a randul lor preteni si veneau si cava autori celeb si jucétort profesionigti de tenis, adunarea devenind repede 0 reu: riune sociala. In momentele de odihns, li se oferea cea, cafea si sandvisuri din bet ug Chaplin iubea gratia acestul sport, ar ‘ind s-a mutat in Ehefa sha constrult un teren de tens 9g S. be _— ae, “i 2 i cuadevarat ela { Evenimente marcante Filmele vorbite revolug ec: industria cinematografica La finele anilor 1920, Hollywood-ul frem: care au aruncat un con de a. Se introdusesera filmele vorbite, mbra peste filmele mutégLa 30 de afikdela ca filmelor, aparusera multe vedete, iar filmele mute ge buclatetae de ff succes. $i totusi, duy ritia filmelor vorbire, multe dincrefilmelemute au dispirut de pe ecrane. C c Chaplin a fost singurul care a supraviequit? haste = Comedia burlesci » vast us ‘ NAINTE DE PRIMUL RAZBOL MONDIAL, 9096 ust 3 anume oath . din filme erau produse in Fr Italia. Cu i costo ai 9 a y ‘ndsiei au Lansat gratie ac Urmérirea asta pur forilor, iar individ haplin marturisea c& nu put mamente de .urmarire”tipic 5, care erau specialitatea companie (one Ta Uo ee} oC “4 Faria Chapin a Opetrecore dts de ampania Ketone. sb ature Senet eetra reaps) ; be Pilg Alaa ‘ \ BD ssorortn nvidia ors Tnperecoccgie sa gm docs Bis cove ce posts a LANGER che. Hine wctecasterepeate Med far: timid tate ace cos MMSE

    You might also like