Reproducerea interzist, Nerespectarea Standardelor de Stat este urmiriti conform leg 9 Pag, PRETUL, LEI 9,00 REPUBLICA SOCIALISTA "ROMANIA STANDARD DE STAT EDITIE OFICIAA STAS 7206-87 ty Inlocutoste : STAS T208-78 __——$$—____ sificarea alfanumerices om CONSILIUL NATIONAL: PENTRU STIINTA $1 TEHNOLOGIE, INSTITUTUL ROMAN, DE STANDARDIZARE FUNDATIL DE MASINI Presripfii de proiectare FONDATIONS DE MACHINES MACHINE, FOUNDATIONS OCHOBAHMA MAILMAHEI Prescriptions on vue do. 'établissoments Design rules ‘es projets Hopwgt mpoeeruponarnnss 1 GENBRALITAgT 1.1 Obiect si domeniu de aplicare Prezentul standard stabileste. preseripfiile de proiectate ‘pentru. fundatit de magini oxeontate din beton, beton armat, beton precomprimat sau metal, asupra rors actioneazt, special forfe en in tensit4fi vatiabile rapid in timp (dinamice), provenind din, fanefionarea masinii al chrei suport iL constituic, . Sy. 1.2 Forfele dinamiee pot proveni de la: — migearea pirfilor mobile ale maginii; = migearea materialelor (solide, fluide, gazoase) in interioral masini; = imperfectiunea echilibrarii rotoarelor, in cazul maginilor rotative; = alte efecte, ca de exomplu colo do cimp electromagnetic in eazul maginiloy électrice roiative ete. 1.3 Forfele dinamice ce se aplick asupra fundafiilor de masini pot fi: — forfe de soe (la fundapii pentra: ciocane, prese de forjare, sonete pentru spart fontié ete.); — forge periodice (la fundafii pentru: magin{ rotative, magini ow piese in migeare alter- nativis ete.) ; — forte en distribufie aleatoare (la fundapil pentru : concasoare cu filef, coneasoare giratoare ete.). , 14 — Fundafiile de masini se clasifick din punch de vedere constructiv astfel : — fundafii masive, co pot fi de tip bloc sau do tip enti ou pereti-diafragme, schema- tizate in calcul ea blocuri rigide, vibrind pe legituri elasti¢e (teren sau elemente artificiale) ; — fundattil in cadre, eompuse din unul sau mai multe plangee (tabliere), stilpt si radier, aloituind un. sistem spafial, schematizate in calcul, de obicei, sub forma wior eadre plane sau spatiale, vibrind pe legiituri elastice (teren sau elemente artificiale). 1.5 Proieotaren gi realizarea tundafiilor de masini trebuie si asigure : — reristenfa gi stabilitatea fundapiei ; + — Iimitarea deplasdrilor maxime ale fundatiet datprit’ forfelor dinamice, la valorile admise ; ; '_ qurabilitaten in’ timp, fini aparitia fenomenclor nedorite (oboseala _ materialelor, deformiri si tastirl mai mari decit cele admise, fisuri eto). 1.6 _ In eazul fundafiilor de masini eu earaeteristici dinamice speeiate (de exemplu : fundasii de turboagregate pentra centrale nuclearo-electrice, standuri de prob. pentru turbine, fundafii pentru masini cu turafii foarte mari ete.), se reeomand’ ca prin project, s& se prevad’ cereetiri experimentale privind comportarea dinamic’ a ansamblului masini-fundatie, atit in functio- natea-de regim cit si la pornirea gi oprirea maginii, transmiterea vibrafiilor la mediul incon juritor, proteopie. pasivi, ete, " Hlaborat do : e: ‘COMITETUL DE STAT PENTRU Aprobat' a ENERGIE NUCLEARA INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE Ina do Roser Nuclear ; minister ed euecreice Bd, llie Pintiie nr. 5 BUCURESTI ie Sas Telex 11312 CNST R intricit fn. vigoate : 1987-08-01SPAS 7200-87 -a2- 2 DATE NECESARE PROIBOLARIL ‘Tema de proiectare trebuie sit contin’ date referit Gifiile de fundare, la condifiile seismice si la vecinttigi, Datele mninime necesare sint are la masini si la fuidafia ef, 1a eon- 2.1 Date asupra maginii si fundafiet a — tipul maginii, puterea nominal’, turafiile de regim critica si exceptionale ale ma- sini, diagrama de intraxe ih turafia de regim, desenul de ansamblu al masinii; b — schiff de ansamblu a fundatiel, cuprinzind un plan la cota superioar si sectiuni, ou indicarea nivelelor, golurilor, canalelor, denivelivilor, piesclor motalice inglobate, a elemen” telor de prindere a masini pe ftmdatie (inclusiv buloanele de ancoraj), a procedurii de montaj, a ronelor de subtumare, a gabaritelor libere ee trebuie respectate de proiectantul fundafiei ete. ; ¢ — schemi cit indicarea inciretrilor aplicate pe fundatic (ca miitime, direotie, sens gi zonele pe care acestea se aplic) provenind din : — grentifile pirfilor fixe si separat ale celor fn migeare ale maginii; — fortele perturbatoare si repartifia lor pentru regirmul normal si de avarie; — efeotelé dilatirilor termice (alé masinil, conductelor ete.); — greutiitile elementelor, accesorit ale maginif si greutifile elementelor de constructie care reazimi pe fundatie; —” — sareini de montaj, cu indicarea situafiilor semnificative pentra solicitarea fundagiet ; — valori ale deplasivilor dinamice (amplitudini) admistbile penira masini; — temperaturile si diferenfele de temperaturs la fefele elementelor de beton, prove- nind din funefionarea maginii ; d — date si informafii asupra rigiditiifii maginii gi asuprn eventualei sensibilitipi In vie brapii a unor piri sam sisteme ale maginii sau a agregatelor vecine; 6 — toleranfe de montaj impuse de furnizoral maginii. ‘Trebuie si se mai precizere : + 2.1.1 La fundafiile de masini co produc socuri : groutifile, earactoristicile gabotei, plicilor si batiului, caractoristicile cilindrului, energia de lovire, presiunea de luera, freevenja biitii- jor ete. , 21.2 La fundafiile de masini eu mecanisin bieli-manivels : numérul cilindilor, ordinea, de aprindere (la masini cu combustie intern’), cota arborelui colit fafii de tablierul fundatiel, frec- venta migeirii diverselor piese ete. 2.1.3 La fundatiile de masini rotative : greutatea rotorului sau a maselor in rotafie pe fie eare lagir, turatiile eritice ale arborelui, cuplul de scurteireuit, trachiunea, de vacuum la condensa- toare, groutatea condensatoarelor in exploatare normal si la proba hidrauliet, natura legitnurii intr’ eondensator gi corpul turbinei, 2.1.4 La fundafille de concasoare : dimensiunile guril de alimentare, for{a in eurea, pozifia axului excentric si a exeentticilor ete, : 2.1.5 La fundafiile de magini unelte : schema de distributie a greutitilor agregatului, greu- tatea maximis a piesei ce se poate prelugra, forte gi cupluri necelulibrate din funefionarea ana, amplitudinile admisibile ale vibrafiilor forfate din punet de vedere al masini, 2.2 * Date asupra eondifiilor de iyndare Caracteristicile terenulul si condifiile de fundare, se precizeani prin avi geotebnic, intocinit conform STAS 1242/1-81. In avial gootchaie trobuie st se mai precizeze : ~ coeficienfii ebastict statici si dinamict ai straturilor de teren 5 — comportarea, terenutilor sensibile la acfinnea de duratt a vibrafiflor, analizind toate cauzele posibile ale tastrilor in timp a terenului sub fundafia de masini, inclusiv efeotul de an- trenare 8 nisipurilor prin. epnismento, micitiit Se precizea gradul de intensitate seismiek al amplisamentulni, stabilit eonform STAS 11100/1-77. 24 Date asupra vecinitifilor Se di un plan de fundafie si de gospodirire subteran’ (inclusiv eventuale pufuri de adin- cime, surse de epuismente ete.) 2 zone, eu precizarea amplasamentului preeonizat pentra fun- dapia de masin’, 2.3 Date asupra s¢‘Trebuie sh Se dea informafii privind regimul de vibrapii din zon&, atit sub aspectut proteofiel contra vibrafiilor s1 gocurilor generate de masina a caret fundatie se proloctears ot si sub aspectul protectici acesteia tapi de alte surse de vibrafie. 3 CLASIPICAREA §I GRUPAREA ACTILUNILOR, , 3.4 Acfiuni : B11 Valofile formate ale aefiunilor (inotredirilor) se iau conform: STAS 101.01/1-78 pentra groutiifi tehnice gi inelirsiri permanente ; STAS 10401/2-75 pentru inedrvdoi datorite procetulul de exploatare} si STAS 10101/2A1-78 F 'STAS 10101/20-78. pentru acfiunea vintulai; STAS 10101/21-78 pentru incirelti date de zipadi; STAS 10101/23-75 _ pentru inedrodri date de temperatura exterioary., si STAS 101.01/23A-78 Yalorile actiunilor (inctiredrilor) seismice se ian conform preseripfiilor in vigoare, Inciireiirile specifice fundatiilor de masini, proyenind dix montarea, funcfionarea, intre- finerea, avarierea gi repararea ei, in sensul celor Drecizate la pot, 2.1, 8e iau conform temei -de proiectare si pet. 3.1.2. ; 312 Acfiuni specifice fundatiilor de magini 3.1.2.1 fn lipsy wnor dato in tema, peiitru fundapii de masini rotative cu migeare uniform’ neperturbatt (de exemplu fundafii de turboagregate) avind echilibrarea exeoulatd in introprin. deren furnizoare, Se permite adoptarea in calenl a unel for{e pertuxbatoare conventionale avind valoarea globalii : = pentru % < 3000. rota} pe minut: yet = 055 - Gr (#5) « = pentru ny > 3000 rotafit pe minut: Eyers = 0,8. Gyoy (2 i é (sei @), in care z : G, greutatea rotorulul, tn kilonewtoni ; Mg — turapia magi in rotafii pe minut. 34.2... Forfa perturbatoaro trebuie considerata ca actlonind in flecare lagdr al rotorului ew orice valoare euprinsé intre zero si valoarea dati de relajia (1) sau (2); direcfia forfei pertur- batoare poate fi oarecare, intr-un plan normal pe axa de rotafie. Atlt valoarea oft sl dinecfia, forfel perturbatoare pot varia independent de la lagi la lagit, in cadrul limitelor de rat ah 3.1.2.1.2 Forjele perturbatoare (precizate in tei sain obfinute conform pet. 3.1.2.1) se introduc im calcul multiplieate eu un cosficient dinamic (relafia 3) corespunzitor acordinii dinaraies ou modul proprin de. vibrafie de frecvenfi veein’ eu freeventa perturbatorului, dack pe bass valorilor parametrilor calculafi in condifiile precizate Ia pet. 5.4.6.4 se poate asiguia oabatere & freovenjelor proprii de minimum 20% fap de treevenfa perturbatorului. Dacd aceast asigurare nu este posibilt, ge consider in caloul situafia de rezonana, in care se. include. st efectul amortizitil, coeficientul dinamic luindu-se ou -valoarea : ‘tan = 8 in cazul fundafiilor masive, la care elementul elastic este pimintul ; Yow = 10 “in cazu] fundafiilor la care elementele elastioe aint din beton armat; tix = 25 {in cazul fundatiilor avind structané metalic’, sau fundafii agezate pe Tesoarte motalice. Valoarea globalit a forfelor dinamice se ia in caloule astfel : Face = Moar» Pyert (3) 3.1.2.1.5 La caloulul repartifiel s1 miivimilor locale ale forfelor perturbatoare la fundafii-de tun boagregate se proferit evaluarea acestor forje pe baza, compatibilithfii totale sau arfiale a for melor proprii cu starea efectiv’s de rezonanji, fintndu-se seama de distribugia aleatoare a for felor perturbatoare. : . x = REE hitman3.1.2.2 In cazul fundagiiLor d'e mari dimensiuni, efectal contracfiei betonulul se i ora oes ae aye pets turk debe i ‘onului se introduce in 3.1.2.3 Pentru fundatii Ge tru boagregate ou termoizolafie normal, in lipsa datelor de i, se recomanda adoptarea utmiitoareler valori penta temperaturilo ile calbat« = eso generals uniform a temperaturii fof de temperatura medio de execulie = ,diferenfa de tempera tari intre fefele necluiagi clement de beton al tablierului (antro- toazi, Jonjeron ete,) in zon! corpului do inalt presiw2e al turbinei, 30°O; corpurilor de medie si joasi prosiune ale furbinel, 15°0, Acfiunile termice se reco mand’ sé se fa in considerare numat tn zona, turbinel, 313 Valorile de caleul ale actiunilor (incireirilor) se determin’ rin rutiplicarea valorilor noxmate ©u coefieiental my at acfiunilon E Pentru verificaroa, Ia staisea limit de rezistenfa gi la starea limitl de stabilitate a po- Zifiei, coeficienfii n, se kau cu Valorilo precizate la pot, 3.21... 304. Pentru veritiearea, Ia stoaea limit de oboseali, do fisuiare, de deformafie gi do rezo- nan(ii, coeficienfi m, se iau egali cu unu, Stirile Limit se definese conform pet. 6.4. 3.2 Clasifiearen aefiunilor | 321 Acfiunile permanente gi valorile cocticionjilor n, sint conform tabelului 1 Tabetul 1 Costciensii actiuatlor, Actiuat permanente a Groutatea Pértilor fixe ale masini yi aecescrllo aces- tea Greutaten Proprie a fundatiei de masind sia elementelor de constrvetle rezemate De aceasta Greutates Proprie a umpluturilor $i lestitilor din nisip, Balnst ete. Greutaten $1 tmpingeres_pimintului Achiunea. recomprimarit 4) Valorie minime s© apllel tncdeetoHlor ce produc efeete care dlininueard efeetul total 322 Actiunile temporare de lung& durata gi valorile coelicienjtlor on, sint conform tabelului 2. . 3 ‘Tabet 2 Coeficien i ‘actininilor, Achiuni temporare de kangi durata Forte diamlze provenind din tunefionaren magia (pet supa 3435) A ams a Efectul temperaturil tehnologice provenind din functionarea Tmapinl (Pet 3.1.1 sau pet. 3.1.2.8) Inelusiv conteechia (pet 3.12.) || 3422) Implngeret hidrostaticé ta. nivel media- “__- STAS 7206-87 3.23 Sint conform tabelului 3, Acjiunile temporare de sourtd durata gi valorile coeficientilor n, ‘Tabet 3 «| ete povin om pts Mowat wonder rr «| Teste oat Gut tmaiiveremen) | aa Achiunile exceptionale gi valorilo cooticionfilor », sint conform tabelului 4, 3.24 : aban ¢ Se eee eee Coenen Ne Aetiunt exceptional aeftunitr ~ . 1 | Actionensesmis Poe 10 . ee : Fore provoate de ieee 10 3.3. Grupiti de acfiuni 384 ” Grupitile de actiuni pentru caloulul fundafiilor de masini se stabilese conform tabe- lulut 5. La alestuirea grupirilor de acfiuni in exploataro trebuie si se fin’ seama do compat. bilitatea acfiunilor simultane indieati in tabelal é coloana 3. * tube 6 x ‘ropa ne Act ce wp trade ptt, 1 | craparea 1 Qondemenits ~ sctlunt pémanente abee 2; 7 E seton frporare 26 hngt deat tubo 2): 2 | Graparea 11 qundamentat soptimene : sa) = ettunte an grpanea 35 1 | F'n ate'nat ue ofa tmporae de sear dura tae : Fe) 3 | craparea 1 (pest) ~ sive in grape Hy Sa Gin sofa eheptcnae mbes 4) 9.32. ta grupisilo TI gt TI, cooilenttacfunlor: temporare de sents durath (tabslat 8) la stile Limite de rezistent gt do stabilitato a pozifie, se reduc. pria maltiplioare ou goatioloaiit de grupare 1, avind valorile 0,85 respectiv. 0,76 ;:la-stdrile limit’ alo. exploatarl . normale, | coeticienfii de grupare n, se fau in considerare in toate cazurile egali ou valoares 1,STAS 7206-87 —8- ‘Tabelul 6 confine coeficientii m= n,.n, cate se iau in caleulele la stiérile limite de rezistent si stabilitate a poritiei, ‘Tavera 6 acttunt | Grama by Actiuni Incompati- | GTPe* Graparens | Greperea = Dile*) ‘max. | min. | max. [ min 1 Greutates parlor fixe ale masini st acceo- slloracetela 1,05 | 0,98 | 1,08 | 0,08 | 1.05 | 0,95 2 Grentatea paeilor fn mire ale masini 1,15 | 0.85 1,15 | 0,85 | 1.15 | 0,85 3 GGrevtatea materatuhal din. masind saw in g__| sessile acestela 1,00 | 1,00 | 1,00 | 1,00 | 1,00 } 1,00 3 4 | 4 | Grestatea propre a fondaiet de maging gia | elamentcor de constrict rents pease 1,10 | 0.20 | 1,10 | 0,90 | 1,10 | 0,90 3 : 5 Grevtatea proprie a umpltrior 3 estartor cin nisp, balast ee. 1.15} 0.85 | 1,15 | 0.85 | 1.15 | 0,85 6 Greutates 54 implngerea pamintutul 0,90 | 1,20 } 0,90 1 ‘Actiunea precomprimarit 1,10, 0,80 | 1,10 | 0,90 | 1,20 | 0,90 -| Fore dinamice provenind din fonejtonarea | 4,17 su | mnt aso] - — |aso} - . gE @ | £8 | etecto temperaturit tehmotosice provenind Zig | sin funcfinaren maya, Inetaty Contractia | 14 1.00} — |as00] — J 1.00} — Se 10 | © | trmpingorea Iidrostatied la nivel medi 1,00] 0 1,00] 0 | 1,00] -o 11 |, | rorte provonind din proba hidraied 4 con- © | denstonretor so | 102] ~ | 0.00) — 12 | og | tetrene de ment (tug) =| = fas] = [oe] — 43 | 3 | Actiunea vintulai 16, = |= Jan] - Joos) - 14 |B | tnedrcarea eu 2ipada - | = fats] = | 1.05) - 15 | & | Variatia tmpingerit hidrostatics faja de n © | vetut mediu - — [085] -— Jom} — 10 | | tov eet waz f — | - | = | = foo] — 7 z Forte provocate de scurteircuit 8.16 -f-]- ] - [100] - i +) Numerele din aceasté coloand sit nummerele curente ale acfunior respective. 4 MATERIALE © 41” Fundafiile de masini pot fi din beton, din beton armat, din beton precomprimat sau metalice.4.2 Clasa minimii a betonului, in funcfie de destinajia acestuia, se prectzeazt, in tabelul 7, ‘Tabelul 7 (Clase minim a Destinafla betomulut Rony ‘Beton simpla pontu egalizii, completiri, pante, sau penteu stare 5 5 ‘Beton tn fundafiimasive pentru magint en thers lnitit strung, freci, ratoteat. ete.) sat In cave de protecfia,stratulal smor= ‘zor, eu armaturi constructiva **) Se ‘Beton armat in fondafil masive sin radiere de fundatH ip cadre ‘Beton armat tn funda fit tutie ew pereti diatragm de rigid ‘Beton armat fn suprastructura fundafillor tn cadre Beton prefsbricat in funéagit de mayint Beton precenifirirat in ftncapii de magini 8. | Beton’ ‘de monolitizare eu agregate marunte Re 25 +) Conform STAS 3622-80. 22) Somresantul teebaie'st indice in profet semitura constructiva cert de condifi ttnotogkce, &e caracter ristcile terenulut de fUundere ele, ”. 42.1 Dact la proiectare se stabileste obligativitatea realiziiri imnet'anumite rezistento Ray Ia o virst& mai mict de 28 zile (funcfie de data real’ de tnchreag 4 constructiei, data precompri- « mari, telmologia. execufiei, propristatile cimentului folosit eto,), po dosonole do exeoufie trebule Si, s0 indice rezistenfa pe. éub Rp, necesart la virsta respectiva., 4.2.2 Pentru clementoafiats in medi agresive, in projets se provid betoane on grade de per- meabilitate corespunziitoare gi cu cimenturi gi agregate speciale rezistente la actiunea agentilor agresivi, sau se previd misuri pentru protectia betoanclor. ‘4.2.3 Caracteristicile de caloul alo betoanclor gi arméiturilor se'iau conform STAS 10111/2-77. 4.3 Materialele pentru iundafii de mayini exeeutato din metal sint cole precizate in STAS 10108/0-78. oh 44°. Alte mat tn ale&tuirea fundafiilor de magini se mai folosese : — materiale vibroizolante (PIL poros, tegofilm, nisip, eutii cu resoarte metalice, lemn, plutit, cauciue ete.); uncle servese si la etangarea rosturilor; — materiale hidroizolante eu rol de etansare; — materiale de lestare (pimint, balast, ‘nisip etc.). Caracteristi funcfionale si-de caloul ale acestor materiale se iau conform reglementiilor tehnice specifice in vigoare 5 _ mortar sau beton de subturnare avind compozifia gi find executat conform pres- cripfitlor de montare. 5 PRESORIPTI DE CALCUL 5.1 Caleutul elemenitelor fundafiilor de mayinigdin beton, beton armat gi beton precomprimat se efectueazi conform STAS 10111/1-77 si STAS 10111/2-77, iar @ celor metalice se face conform STAS 10108/0-78. 5.2 Bfeet wl umplututilor laterale asupra comportirii statice si dinamice a funday se poate Ina in considerare pe baza wnor justificir! teoretice si experimentale, 5.3 La fundufit do masini flexibile (de exempla fundafii in cadre pentru tnrbogeneratoare) 6 recomandi considerarea in calcul si a rigiditz{ii maginji, conform informa{i ilor furnizate prin tema de proiectare (pet. 2:1). In lipsa acestor date, rigiditatea maginii se.ia cu 0 valoare acope- ritoare, evaluat pe baza unui calcul aproximativ.STAS 7206-87 —-8t— 54 — Caloulul se efeetexeazi Ia urmiitoarele stiri limiti : ~ stiri limit valtime : de rezistenti, de oboseal’, de stabilitate a pozifici (risturnare, lanecare), — wii limitt ade exploatiirii normale : de fisurare, de deformatic, de resonant’, 541 Caleulul la stares limit de rezistenfe Caleulul se face -pentrn solicitirile determinate prin Iuarea in considerare a valorilor de caleul ale acfiunilor in gruparea cea mai defavorabilé, ‘Dimensionarea elementelor din beton, beton armat si beton precomprimat la eforturl provenind din vatiafii de temperaturi se efectueazs considerind rigiditifile reduse la 0,2 din valorile lor (0,2 ByIy, 0,2 Urs 542 Caleulul la star in calcul se consi der’ solicitirile maxime stabilite pentru valorile de exploatare (ng. = 1) ale tnedretirilor, in gruparea T (fundamental), 543 Oaloululla starealimiti do stabilitate a pozifiei Calculul se face spin Tuarea in considerare a valorilor de caleul ale acfiunilor in gruparea cea mai defavorabila, 544 Caleulul la starea limit& de fisurare in caleul se consider’ solicitiirile maxime stabilite cu valorile de exploatare (ng. = 1) in graparea T (iundamentali), 54.5 Caloulul law starea limit® de deforma fie Calculul se efectucazi considerind valotile de exploatare ale acfiunilor (n,.n, = 1) in gruparea T (fundamental), La starea limit de deformafio, mirimea sigojilor calculate ale tablierelor fundatiilor {in cadre se limiteazis la 1/800, in care 1 este deschiderea elementului de rezistenf. La console sii- gofile se limiteazi la 1/400. Valorile maxiine dmisibile ale deformafillor, inclusiv eventuale tastini ale’ terenului, se precizeasal in tema de proieetare, 546 Caloulul la starea limité de rezonanpi 54.6.1 Starea limiti de rezonanfa consti din eresterea accentuati a amplitudinilor ansamblu- Tui fundatie-magini\; acest fenomen are loc cind frecventa si distribugia actiunii dinamice per- ‘turbatoare coincide (sau este vecin) cu unul din modurile proprit de vibrafie ale ansamblului, 5.4.6.2 In toate cazurile de acordare dinamici, este obligatorie verificarea incadririi amplitu- dinilor maxime calculate in. valorilo admisibile preserise, Amplitudinile admisibile se previd fie in tema de proiectare, fie in condifiile de fune- fionare ale masinilor, precum si in notmele republicane de protectia muneii. 5.4.6.3 Amplitudinile dinamice maxime se caleuleazd pentru forfele dinami pot, 3.1 Deformata dinamici si distribufia forfelor dinamice trebuie s corespund’ modului proprin de vibrafie de freoven|a vecini cu a perturbatorului gi se caleuleaz’ en coeficienfii de rigiditate stabilifi conform STAS 10111/2-77 si pet. 5.3; la fundafit in cadre trebuie sii se tint seama de efectul forfelor tiietoare gia inerfiet de rotajie a seotiunilor, 5.4.6.4 Determinarea modurilor propr seburi de valori ai parametrilor dinami a limiti de oboseala stabilite conform de vibrafie ale fundafiei_maginii se faee pentru douit si_anume : 4) setul de valori.co di freevente proprii minime : = modulul de clasticitate ininim 0,67 By dinamic — cooficienti de pat minimi 0,50 C,5 0,50 Cy, 0,50 Og (definifi conform SPAS 3950-81) —'mase maxime 1,10 mase b) setul do valori co di freevienfe proprii maxime ; — modulul do elasticitate inaxim 1,33 B, dinamic — cooticienti de pat maximi 1,50 ©. 1,50 0,, 1,50 Op — mase minime 0,90 mase La determinarea modutilor proprii de vibratie ale fundafiilor masive se pine seama de efectul umpluturilor laterale, in condifiile preeizate la pot. 5.2. 5.4.6.5 Actiunile dinamice se stabilese in fanefie de acordarea dinamick rezultat® prin caleul, ‘Dact eeartul de acordare este mai mic decit 40%, actiunile dinamice in verificarea de rezistent% e-stabilese en pentrn starea de rezonantis,6 PRESCRIPTII CONSTRUCTIVE 6.1 Fundarea ' 6.1.1 Fundafiile de masini , de regults, so agaz’ direct.po terenul de fundare. Se evitt fundarea direct& pe terenuri afinate, susceptibile de tasiri sub influenta vi brafiilor sau sub influenfa variafiel nivelului apei subterane, ‘ In asemenea eazuri se adopts: — fundare. indirect’ (chesoane deschise, pujuri ete); — misuri de consolidare a terenului ; — agezarea blocului de fundafie, respectiv a platelajulai pe elemente metalice, Fundafiile pentru masini mici, ‘precum si cele cu mers linigtit (de exempla maginile unelte) se pot funda pe umpluturi bine compactate si consolidate care si asigure oxploatarea normal a masinii, 6.1.2 fn cazul fundixii pe terenuri macroporice sensibile la inmuiere (loessuri), trebuie si 80 ia misurile indicate do prescripfiile tehnice in vigoare, referitoare la fundiri pe-asemenea te- renuri, 6.13 In cazul fundagiilor care transmit la teren componente dinamice apreciabile si a cror talp& intr sub nivelul apelor subterane, sau care se fundeazi pe terenuri rigido, intre teren gi blocul do fundatic trebiuie intercalat un strat vibrofzolator, protejat intr-o euvit hidroizolata, pentru evitarea transmiterii vibrafiilor prin mediul incompresibil. 6.1.4 | Rezultanta forfelor gravitafionale se reeomandis si treae’ prin contrul de greutate all suprafefei tilpii fundafici, Se admite 0 excentricitate a rezulfantet forfelor giavitationalé fafi de centrul de greu- tate al suprafetel tilpii fundafiei de: — max. 3% din dimensiunea tilpii fundatiel paralel ew excentricitatea, pentra te- Tenuri cu presiuni conventionale pind la 200 kPa inclusiy ; » — max. 5% din dimensiunea tilpii fundafiet paralelf ou excentriditatea pentmn teremuri cu p resiuni_conventionale peste 200 kPa, La fundatil de ciocane, axa de eidere a berbecului trebuie si coincid’eu pozitia supor- tuluf rezultantei incireitilor si cu centrul de greutate al suprafefed tilpii fundatici, 6.1.5 Fundafiile do masini so proiecteazt independente uni de alta precum gi de eonstructiile veeine, de. care se separk prin rosturi, -.__, Liéfimea rosturilor de separare trebuig si fio superioar’ deplastrilor static si ampli: tudinilor dinamice calculate. Rostul trebuie cursfit periodic, pentru a i so asigura eficienta ; Gack nu este accesibil, rostul se umple definitiv, cu tin material compresibil de tip PFL, 6.1.6 Dack existi diferente de cote de fundare intre fundatia de magin& si fundafiilé vecine, linia conventional de unire 2 marginii fundatioi do masini cu marginea fundafiei vecine tre. buie sb fact cu orizontala un unghi cel mult egal eu jumitate din unghiul de frecare intern’ a piinintului sau din unghiul taluzului natural. In cazul in care acest’ unghi rezult% mai mare, trebute si se ia, misuri corespunziitoare (si se modifice cota de fundare a fundatici de magink ce se proiecteazis, sti se subzideasc’, fundafia existent’ eto.). Aceste restriojil nu so aplick in cazul funidapiilor de masini ci mers linigtit si nici in cazul celor de laminoare, la care se apliek prevederile STAS 3300/1,2-86. 6.1.7" | Se recomandé ‘proiectarca, de fundafii comune sau fundafli eu talpa comuni pentru Agtegate ale ciror masini componente sint cuplate (turbocompresoare, ventilatoare electiice etc). ‘Talpa fundajiei comune se agazt la aceeasi coté de fundare; exceptio fac fundafille de lami noare. . 6.1.8 In mod exceptional, se permite proiectarea unel fundatii comune pentru mai multe ma- sint-de acelagi tip sau pentru o magin’ si anumite elemente ale constructillor invecinate, dao se demonstreazi prin calcul si experimental ei interacfiunea nu conduce In efecto defavorabile, 6.2 Aleituirea generati . 6.2.1 | Fundafiile masive agezate direct pe teren se protectenzs : — Subacordat (freeyentele proprii ale fundatiet sint. inferioaré frecventet ‘perturbato Tului), in care caz se recomandis si se aledtuiaso’ o fundatie ou masé mare, cn o atie relaliv mic do rezemare ; : Fj, SuBPaacordat (freeventele proprii ale fundafiei sint superioare frecvenfei perturba~ ‘orului), in care eaz se recomanda si se alektuiasct 0 fundatie usoard, eventual in forma de cutie cu goluti, avind arie mare de rezemare. eS Hundafiile in cadre se protectoazil, de regulé, subacordat Fespectind conditia ca greu- tatea infrastructurii si fle col pufin egali cu greutatea suprastructurii; aceast condifie nu 36 aplic& in eazul platelajelor rezemate pe elemente elastice (resortate ete), OBSERVATIE — tn greutated suprastructuril se cuprind : greutatea masi i 1. platlaju, precum gt fmt tate din geetaten, stipior si plattajuu,precum gi JSILAS 7206-87 19 6.2.2 Dacd rezonanfa nu poate fi evitatis prin caleul, se recomanda oa prin projectare s& se in iniisuri pentru a face posibilé modificarea ulterioar’ a acorditii dinamice a fundafiel. 6.2.3 Masinile ce se amplaseazi pe plangeul unei constructii, trebuie si aibit, de obicei, batiul agezat pe un strat amortizor, pentru tealizarea, acorikinii dinamiee dorite, In cazuri excepfio- nale se poate adopta o prindere rigid de planseu, eu justifietrile de caleul acoperitoare, 6.24 La aleituiren constructivi, trebuie si se evite plicile subfiri, consolele lungi (eu respectarea, condifiilor de ly pet, 5.4.5), variatiile bragte de seefiune, 6.2.5 ‘Temperatura la fafa betonului clementelor fundatiet de masini trebuie sf nu fie mai mare de 0°G, iar diferenfa de temperaturis intre fefele aceluiagi clement sii nu depisease’ 30 °C. In ead contrar trebuie nate miisuri pentru Imbumitifirea izolajiei termice a maginii gi a aceesoriilor sale. 6.26 Se recomand’ ca fundatiile de masini si nn se tencuiase. Fafa superioarit a fundapiet trebuie protejati contra acfiunit uleiurilor sun altor medii agresive, 6.2.7. Cantitaten de arm&turi in fundafiile masive de beton armat gi in radierele fundatiilor in cadre trebuie si fie de min; 30 kg/m? beton; eantitatea de armiturt in suprastruetura funda- {iilor in cadre de beton trebuie si fie de min, 60 kg/m? beton, 6.28 Armitura calculatit sou constructivis se disprme pe toate laturile elementelor de con- siruofic ale fundafiilor de masini, aledtuind o eareasi tridimensional, Burele construetive tre- buie si aibi diametrul min, 12 mm, la distanfi maxim de 250 mm intre ele. 6.2.9 ‘Turnarea betonului in fundatiile tip bloc masiv se face continun, fir’ rosturi de turnare 1 exceptia unor caruri speciale, ca de exemplu fundafiile de mayini de lungime mare cu mers Tinigit, unde se adopt® rosturi de turnare eu zone ce se betoneart ulterior, pentru consumarea contracfici. ratarea rostului st detaliile de armare respective se preeizeazat'prin protec La fundafiile tip bloc masiv, la care din motive de telnologie de montaj apare nece- sitatea intweruperii turndnii blocului' de fundafic la 0 cot inferioari nivelului finit, se admit aceste intreruperi numai in eazuri bine justificate, la reluarea tumirii luindu-se misurile pre- ‘vizute in proiect pentra asigurarea comporttirii monolite a blocului. ‘Ta fundafille in eadre se admite rost de turnare la baza stilpilor; 1a‘partea superioart a stilpilor se admite rost de turnare pe bavi de justificini. Prin proiect trebuie precizate misurile speciale pentru asigurarea continuit%ii la rosturile de turnare. 6.2.10 In cazul fundafiilor de masini de mare importantii, prin proiect se vor preeiza amplasa~ mentele reperilor de tasare pentru urmirirea in timp-a fundatiel, 6.2.11 1n camul fundatiilor flexibile, la montaj, se interzice aplicarea de inciiredri care si pro- duck deplasini ale structurit fundafiei. Responsabilii proiectalat Colaboratort = CSEN ~ Instill de enctor! Nuclearl Energetict sMInstKULA do Constrvefll — Bucuresti Fapultaten de Deumurt st Poduet — Inspectaratul General de Stat pentru tnvestitit onsteweli = Institut de Gereetari ia Consteueti $1 Heonomia Consteuchitor Ing. Magda foneseu = Institut de Protecttn4 GL Kerate nstutit de Stuail st Proieetdn Bnergetice ~ yoara Standard fost elaborat fnifia in ann 1905 sf s-a revizuit tn ama 1978 ex. LP, Informatia ©. 9469 ifura Tehnicé, Bucuresti 1906 Tipit 1a 20.00.1986 Baitia 1 — 32204