Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Jocuri Creative

    Uploaded by

    Gabriela Adela Caproş
    388 views44 pages
    Jocuri creative pentru mediul scolar.

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Jocuri creative pentru mediul scolar.

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    388 views44 pages

    Jocuri Creative

    Uploaded by

    Gabriela Adela Caproş
    Jocuri creative pentru mediul scolar.

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 44
    ArT a Se <= Ble eta [ae] ae fa. 4 i ony, rot Lue e Jocuri creative ,,creative-drama” Prefata Culegerea de jocuri creative ,.creative-drama” se adreseaz pedagogilor (educatoare si invatatoare) si parintilor, tuturor celor care se ocupa de educarea copiilor cu varsta cuprinsé intre 3-10 ani In editia de fata sunt prezentate un numiér de 69 de jocuri, care urmaresc dezvoltarea personalititii complexe a copitului,ajuia la formarea unor abilitati si deprinderi utile in viata. Activitatile ajuta copiii sa actioneze ‘in comun sau individual in diferte situati, contribuie la dezvoltarea {nsusirilor morale i estetice, si nu in ultimul rand asigur& un climat, plécut, o atmosferd degajatt in care copilul se simte in siguranta Jocurile creative favorizeaza procesul de socializare dintre educatoare si copii, dintre copii si copii. Acestea ajuta la rezolvarea diferitelor probleme, facilitind astfel adaptarea copilului cu ugurinfa la regimul din arlinita Culegerea cuprinde 3 parti: in prima parte sunt prezentate istoricul, importanta, rolul si aplicarea eficienté a acestor jocuri, precum si modul de desfasurare a acestora. Se fac referiri la confinut gi structura, oferind {indrumari metodice cu privire la utilizarea, organizarea si desfsurarea jocurilor. Tot aici se specifica si céteva reguli general valabile pentru bbuna organizare si desfigurare a activitatilor. in a doua parte sunt detailate cele 69 de jocuri, clasificate pe urmatoarele teme: prezentare; autocunoastere; jocuri de rol; perceptie; toleranta si solufionare a conflictelor; comunicare verbald si nonverbal; relaxare gi de concentrare; orientare in spatiu si timp; dezvoltare a memoriei si a imaginatiei creatoare. Jocurile din aceasta culegere, chiar daci au o nota de caracter didactic, ‘nu sunt jocuri didactice. Ajutd la asimilarea cunostinfelor prin Jocuri creative ,,creative-drama’ dezvoltarea acelor note de personalitate, fara de care mu exist: muncd cu rezultat. Copii trec cu usuring peste imprejuratile obiective gi subiective, care le ingreuneazi munca. Aceste jocuri servesc la experimentarea reusitei, ajuta la prelucrarea esecurilor. Caracteristicile esentiale ale jocurilor sunt: complexitatea, varietatea si flexibilitatea in aplicare. {n ultima parte am concluzionat impresiile despre rezultatele obtinute. Dacd va hotérati st aplicati aceste jocuri in activitatea instructiv- educativa, puteti s& le modificati, si le imbogatiti, sa le adaptati potrivit situafilor si conditiilor din grupa dumneavoastra, ‘Va dorim succes! AUTOARELE Jocuri creative ,,creative-drama" Istoric si evolutie Creative-drama” apare in anii 1920, in estul Americii, unde este aplicati cu succes. Dupa cel de-al doilea razboi mondial metoda este preluata in cdteva tari europene. Denumirea provine din termenul grec ,, dram” insemnénd: actiune (manipulare). in denumirea acestei metode pedagogii tirilor europene gi est-europene s-au inspirat din limba engleza creative drama”. Se pare cf acesta este motivul pentru care, intr-o fara sunt uilizate mai multe expresii similare: jocuri creative, jocuri de improvizare, etc. ‘Anglia a fost prima tard care a adaptat metoda, fiind ins& utilizata si in Germania, Olanda, jarile scandinave, chiar si Cehoslovacia si Ungaria. Adeptii si promulgatorii acestei tendinfe pedagogice sunt: Peter Slade si Brian Way, metoda provenind asadar in Anglia si Germania. in 1949 Peter Slade pune bazele acestei tendinte reformatoare intr-un ceniru din Birmingham. In 1954 apare cartea Child drama in care sintetizeaza experienfele acumulate in cadrul activitafiiinstruetiv- educative, cét si in cele extracurriculare. El subliniaza faptul ci aceste jocuri ,creative-drama” (creativ dramatice) se axeazé in mare masura pe improvizatie, fiind de fapt actiuni de autoexprimare natural si spontand a copilului. Rotul adultului in aceste situafii este acela de a asigura un ‘mediu optim pentru manifestarile copilului. Conform lui Slade, seopul acestor jocuri este formarea si dezvoltarea unei personalitati echilibrate. El accentueaza totodata rolul si importanfa motricitafi, a ritmului sia spatiului, a manifestarilor nonverbale gi a dezvoltrii creativitatii in cadrul jocurilor. Tinand cont de psihologia copilului — in special a particularitailor legate de varsta — autorul defineste jocurile accesibile diferitelor varste. Teoria lui Peter Slade a fost preluati si promovata de alti renumiti pedagogi, precum Dorothy Heathcote (Anglia) si Gevin Bolton (Anglia). Specificul acestei tendinte este acela de a apropia si a ridica nivelul procesului instructiv-educativ la noile standarde ale societati. In aceasta viziune copilul trebuie inzestrat cu acele cunostinfe care fi sunt necesare si pe care le poate aplica cu usurin{a in activitatea sa. In ani °70, metoda apare incetul cu incetul si in oarecare masurd tmodificata iin farile est-europene precum Ungaria, Cehoslovacia si Jocuri creative ,,creative-drama” Roménia, Procesul de modificare si adaptare are loc in fiecare fara prin mana” fiecérei educatoare, pe masurd ce o utilizeaza si o indrageste. La inceput procedeul a fost utilizat pentru a ajuta dramatizarea. In zilele noastre apare ca 0 metodd de succes acolo unde este aplicata cu tact si pricepere, iar eficienta ei depinde de educatoarele ingenioase, curajoase si pricepute. Aceasti metoda care ajuti in mare misurd dezvoltarea personalitifii copilului este una dintre tendinfele reformei educationale. Jocuri creative ,,creative-drama”” Rolul i scopul jocurilor ,creative-drama” Jocurile din culegere pot fi aplicate atét in cadrul familiei, cat si la ‘ridinipd sau la scoala. Ele trezesc interesul copilului pentru executarea ‘nor sarcini,interpretarea unor roluri, pe linga faptul c& par distractive 51 intretin efortul necesar executari lor. Fiind instrumente didactice versatile, jocurile se pot organiza si desfasura sub diferite forme: + cu un singur copil; + cu grupuri mici de copii; + cu intreaga grupa. ‘Acestea sunt usor de aplicat in orice grupa de copii. Educatoarea le poate modifica (simplifica, complica) in functie de componenta, nivelul ‘grupei sau de scopul urmarit. Ele se pot repeta atat cat este necesar pentru a obfine rezultatul dorit, sau pana cand sunt atractive, dorite de copii. Scopul acestor jocuri poate fi: + dezvoltarea personalitiiis + facilitarea capacitafii de @ interactiona (de a colabora) cu mediul, colegii, adult; + dezvoltarea capacitatii de cunoastere, acceptare de sine, pentru a fi acceptat de ceilalti; + dezvoltarea imaginatiei, fanteziei, creativitati; + educarea limbajului; + dezvoltarea comunicarii verbale si nonverbale; + dezvoltarea empatiei; + dezvoltarea capacitatii de a-si exprima opiniile, de a le argumenta; + dezvoltarea capacitatii de a discuta, a polemiza; + dezvoltarea capacitajii de a se bucura de succesul propriu sau al colegilor si de a suporta esecurile; + dezvoltarea capacitatii de a fi un membru corect, cinstit al unei echipe, grupe de copii din care face parte. Prin intermediul jocurilor se dezvolta viata socio-afectiva a copilului, cesta devine cooperant, dar si independent, in funetie de situatiile ivite Gandirea, activitatea, actiunile lui vor fi mai precise, minutioase. I se dezvolté simul umorului, capacitatea de a-i accepta pe cei diferiti de el Jocuri creative ,,creative-dfama La organizarea acestor jocuri trebuie indeplinite céteva conditi esentiale + sd se find seama de particularititile individuale ale fiecdrui copil; + sd se permita copiilor s& exerseze gi sa repete un joc atat timp cat ei doresc, cat le necesita starea sufleteasca; + si li se permita, chiar sa li se sugereze 8 modifice jocurile, s& schimbe regulile daca simt nevoia sau au idei creative; + si li se creeze copiilor o stare afectiva prin care devin capabili sti-gi mobilizeze resursele energetice necesare pentru participare; + sd se asigure o motivatie care si le trezeasca dorinta de a participa la joc, de a indeplini cerintele, de a realiza sarcinile stabilite; + si se asigure materiale corespunzatoare gi 0 not& de veselie pentru a-i stimula, a-i atrage in joc Aceste conditii trebuie asigurate de catre persoana adulta, de educatoare. Ea este cea care prezinta jocul, regulile si vegheazé asupra respectirii lor. La inceput se implic& direct, find coordonatoarea jocului, dar cat ‘mai curdnd posibil trebuie si devina un participant activ, cu aceleasi repturi si obligatii ca oricare copil din grupa. Vor fi situatii cénd copii corganizeaza jocuri far a.0 implica, atunci ea va fi un observator, care va interveni doar daca este absolut necesar. Reusita acestor jocuri depinde in mare masura de personalitatea educatoarei, Esie important ca educatoarea sa fie sincera atat in vorbe cat si in fapte. E periculos s& fie monotond, inexpresiva (prin timbrul vocii) sau s4 laude neincetat, sa zambeasca tot timpul. La fel de neplacut este s@ dirijeze, sa disciplineze necontenit, cu o fata serioasd. Aceste manifestari impiedica formarea relatiilor optime cu copiii Trebuie insd sé fie atenta la implicarea si rolul fiecdrui copil in joc, pentru ca si nu existe copii marginalizati, izolati, retrasi. Daca se ivesc conflicte intre participantii jocului, educatoarea trebuie s& aplaneze problema si si o rezolve democratic, impreund cu cei implicati direct si antrendnd ceilalti copii. Prin asemenea situatii reusim sa-i obisnuim pe copii cu prezentarea, apararea si sustinerea punctului lor de vedere, dar sé asculte gi opinia, argumentele celorlalti si s& aleaga solutia cea mai buna. Acele grupe de copii vor fi adevarate colectivitati in care domind sentimentele — cele pozitive si negative deopotriva. Jocuri creative .,creative-drama” Jocurile dramatice permit dezvoltarea diverselor laturi ale personalitati, astfel incat se poate spune c& reprezinté o metoda eficienta care contribuie la dezvoltarea complexd a personalitayi. Este una dintre metodele educative cel mai bine adaptate varstei prescolare, iar daca este utilizata, stipanitd si manuitd cu maiestrie, poate da rezultate optime. Confera'o stare de sigurant’ in viata de zi cu zi in orice domeniu si situafie. intr-o oarecare masura ii elibereazA de stres pe cei implicati, echilibreaz& acea pasivitate care este determinati de programele de televizor, de programele video sau jocurile electronice. Aceasta metoda, cunoscuta in Europa sub denumirea de ,creative- drama”, este o parte componenta a pedagogiilor reformatoare, deoarece scopul final este acela de a educa cetateni liberi, responsabili, democratici, care vor fi capat C4 Tiber in societate, care vor crea si vor hotari, vor lua decizii corecte, corespunzatoare in orice situate. Jocuri creative ,,creative-drama Importanta jocurilor ,creative-drama” Ce este jocul ,creative-drama”? Orice manifestare cu caracter de joc, in care se gasesc elementele procesului de dramatizare cu posibilitate de joc, de interpretare a unui rol este considerat joc creativ-dramatic. Modul de realizare a jocului este reprezentatia, imitatia, o actiune reciproca intre parteneri, o interactiune. Instrumentele de baza ale acestor jocuri sunt sunetul uman si muzical, limba — ca instrument de comunicare —, corpul uman, spatiul si timpul. Suportul indispensabil al Jocurilor, fird de care instrumentele amintite nu-si au rostul este ‘acfiunea organizata. Este vorba despre 0 metoda care se bazeaz pe joc, se concentreazi pe actiunea specifica varstei copilului, o metoda care descopera si dezvolta capacitigile creative ale copiilor. Aceste jocuri seamana cateodata cu activitatea de dramatizare, deoarece in cadrul lor se impart, se stabilesc roluri, care sunt interpretate de participantii jocului, de copii, cu un scop bine definit. Cuvantul cheie al acestei metode este creativitatea, Creativitatea copiilor, participant la jocurile ,creative-drama”, se dezyolta intr-un ritm mai rapid, deoarece copii se obisnuiesc cu situafii- probleme pe care ,,invata” sa le rezolve, oferindu-le astfel modele. Dupa cee se obignuiesc, se familiarizeazl cu aceste jocuri, copiti sunt capabili si rezolve diferite probleme in mod individual, inspirandu-se din experienfa acumulatf, si s& facd fafa cu usurint§ unor situatii placute sau neplicute. Catacteristicie acestor jocuri sunt urmatoarele: urmaresc dezvoltarea personalitatii copilului; sunt activitati distractive, placute, organizate in grup; au un scop bine stabilit; sunt jocuri initiate de educatoare (la inceput) si de copii; dezvolta numeroase capacitati fizice si psihice; contribuie in mare masura la dezvoltarea creativitafi si a socializari; se bazeazi pe imaginatia creativa a copiilor;, favorizeaz in mod eficient pregatirea copiilor pentru scoala: Jocuri creative ,,creative-drama” Aceste jocuri fi ajutt pe pedagogi si cunoasca copii, si le urmareasca dezvoltarea, schimbarile in atitudine si comportamentul. Prin intermediul jocurilor se pot evalua cunostinjele, experientele, impresiile, dezvoltarea migcdrilor psihto-motrice. Se urmareste dezvoltarea vocabularului activ si pasiv, comunicarea verbala si nonverbala, starea socialé, intelectual gi afectiva. Aceste jocuri asigura functionarea mai buna a deprinderilor si a capacitatilor necesare invafarii si valorifica experientele acumulate. Se pot organiza cu succes in orice etapa a procesului instructiv-educativ, deoarece permit exersarca tuturot acelor functii care sunt necesare dezvoltirii actuale ale copiilor, precum si dezvoltarea intelectuala a personalitii Pentru a organiza cu succes aceste jocuri, trebuie sa tinem cont de urmatoarele aspecte: Caracteristicile psihice ale tuturor categoriilor de varsté: * stadiul miscacilor psiho-motrice, al percepfiei si gindiri, al viet afective, vointe si perseverenfei 2. Dezvoltarea individului si a interesului acestuia: * nivelul de cunostinge in fiecare domeniu (Ce stie?, Ce lipsuri are?, Cu ce greutati se confrunta?) 3. Componenta grupei + informatii despre mediul social din care vine copilul; * participarea procentuala a fetelor si a baietilor; + numarul copiilor pe categorii de varsta la grupele combinate. alts cerinja importanté pentru buna desfasurare a jocurilor ,creative- drama” o reprezinta asigurarea optima a unor condi, precum: 1, Atmosfera: + asigurarea atmosferei plicute, stimulative; + stabilirea regulilor (nu foarte multe) pentru a oferi siguranta; conduita educatoarei: naturald, autenticd, sincers, afectuoasé, impul: * asigurarea timpului necesar pentru jocuri, indiferent de forma de activitate sau de etapa in care se organizeaza jocul; + asigurarea continuitti — sa li se permita copiilor s& se joace linistiti (s& nui intrerupem). 10 Jocuri creative ,,creative-drama” Spatiul: asigurarea spatiului corespunzator (in sala, in curte sau in parc); *+ asigurarea spafiului suficient de mare, pentru buna desfagurare @ jocului organizat; + asigurarea unui spatiu usor de modificat in sala, pentru a putea crea rapid ,ascunziguri” pentru iepuras, ,culcus” pentru lup, ,mare” pentru rechin, etc. 4, Materialele utilizate: si fie la indemana copiilor, usor de manuit, accesi + sii nu reprezinte posibile surse de accidentare. si estetio acai sunt organizate in asa fel incdt copiii s& le indrdgeasca si si Participe activ, aceste jocuri ajuta la rezolvarea multor probleme specifice varstei, probleme care sunt greu de inlaturat, de rezolvat si due la tulburari care ingreuneaza procesul de invatare. Jocurile ,creative-drama” ajuta la rezolvarea problemelor de ‘comportament, au un efect benefic asupra copiilor greu de manuit, ajuti la integrarea copiilor timizi, retrasi. Permit corectarea defectelor de vorbire intr-un mod aparte, prin jocuri care par distractive, pline de umor. Astfel copiii vor participa cu interes fara sa fie cuprinsi de sentimente negative de teama, rusine sau inhibitie. "1 | | | Jocuri creative ,,creative-drama” SA ne prezentam! Regulile jocului: + copiii se prezinta cénd se intalnesc; + se privese in ochi, asculta atent. Descrierea joculu Copiii sunt asezati in cere pe scdunele Unul dintre ei (ard scdunel) se plimba in cere. Se opreste in fata unui coleg. Acesta se ridicd si pomeste in directia opus. Cénd se intalnesc, ‘gi dau mana gi se prezinta Bun, m& numesc Andrei.” Bund, eu sunt Mihai.” ups ce s-au prezentat, o iau la fugi in directii opuse, pentru a ocupa locul liber. Cel care a rimas fra loc, continua jocul Varianta de je La grupele mari (ca varst8), pe lang prezentare se poate purta un mic dialog. Se decwolti: ¥ comunicarea verbal; ¥ socializarea; ¥ rapiditatea ¥ relaxarea; 12 Jocuri creative ,,creative-drama Prinde mingea! Regulile jocului: + copiii fac cunostinta si retin prenumele colegilor din grupa; + pronunfa corect numele lor si al colegilor. Material indicat: + minge Descrierea jocului: Copiii sunt asezati pe covor sau stau in picioare in cerc. Cel care are mingea se prezinta: ,Sunt Mitcea!”, dupa care rostogoleste sau arunca mingea unui coleg. Cel care primeste mingea multumeste si se prezinta: »Mulfumese, Mircea, eu sunt Tudor!” Ca si evitim plictiseala, putem diversifica sarcinile, De exemplu: conducatorul jocului spune: ,Arunc& mingea Ancujei!” Ancuja mulfumeste celui cate i-a aruncat mingea si numeste copilul cui o va da. Recomandar Trebuie s4 avem grij ca fiecare copil s& primeascd mingea si s& verbalizeze toate actiunile, Se dezvolta: ¥ atentia: ¥ memoria; Y cooperarea; ¥ comunicarea verbala. 3 Jocuri creative ,,creative-drama” Mergem in exeursie! Regulile jocului: + un copil se prezintd, dupa care prin diferite miscati mimeaza ce ia cu el in excursie: * grupa de copii — sau un copil — fi repets mumele si ghiceste ce si-a Iuat in excursie Descrierea jocului: Copii sunt asezaji in semicere. Un copil se prezintd si mimeaza ce object a luat cu el in excursie, De exemplu: Ma numese Aurel Popescu gi (arati c& igi ia rucsacul in spate) Grupa de copii, sau un copil repeta numele colegului si denumeste obiectul luat in excursie. De exemplu: El este Aurel Popescu si si-a luat ruesacul, Varianta de joc: La grupele mari un numar de 2-5 (8) copii se vor aseza in fata grupei Primul se prezint& si mimeaz& ce duce cu el in excursie. Al doilea copil se prezinta si imité migcarea colegului la care adauga 0 nous miscare (Pentru a informa grupa ce-si ia gi el in excursie). Jocul continua, Copiii din grupa vor ingira numele colegilor care pleac in excursie gi obiectle luate cu ei. Se dezvolta: ¥ comunicarea verbalé si nonverbal; ¥ imaginatia creatoare; ¥ memoria, 14 Jocuri creative ,,creative-drama" Panza de paianjen Regulile jocului: * copilul prinde ghemul rostogolit de catre un coleg, se prezinta (nume, prenume) si, finand firul, rostogoleste ghemul altui copil Material indicat: + un ghem mare cu fir gros Descrierea jocului: Copiii sunt agezati pe covor in cere. Cine va primi ghemul, il prinde, se prezintd, tine firul si rostogoleste ghemul altcuiva. Jocul continua pana se formeazi pinza de pianjen. Variante de joc: 1, La grupeie mari se poate cere s& adauge insusiri, trasdturi caracteristice lor. De exemplu: Ma numese Mihai Albu si am ochi ciprui, Numele meu este Roxana Crigan, am pairul lung si blond. 2, Jocul propriu-zis poate continua prin a rostogoli ghemul ‘opusé, repetand informatile aflate despre colegi, pana bobinam firul »panzei de paianjen” din nou pe ghem. Se dezvolta: ¥ comunicarea verbal; ¥ memoria; ¥ cooperarea, 15 Jocuri creative ,,creative-drama” Sarpele + Regulilejoculu: ‘copiii se deplaseaza in coloand, tindndu-se de mijloc cu ambele ‘méini, formand un sarpe + primul copil, ,capul sarpelui” conduce coloana spre ultimul copii, jcoada sarpelui”, pentru a-l prinde + Se deplaseaza in aga fel incat si nu se bruscheze si fara a ,rupe” coloana Descrierea jocului Copiii se asazi in sir tindndu-se de mijlocul celui din fafa. Astfel, vor forma un sarpe. Primul copil va fi capul sarpelui, iar ultimul coada acestuia. Intre primul copil si ultimul sé fie o distanta de circa 2-3 met. La semnalul conducdtorului de joc, primul copil, ,capul sarpelui” pomeste cu pasi mici spre ultimul copil, ,coada sarpelui”, pentru a-1 prinde. Ultimul copil se poate deplasa la stanga sau la dreapta pentru a se feri, tragdnd si colegii apropiati de el in acea directie. Copiti nu au voie s8 se desprinds, si rupa coloana, Dupa ce ,capul sarpelui” reugeste si prinda ,coada”, alfi copii vor fi prirmul §i ultimul din coloana. Recomandare: Jocul se poate organiza pe un fond muzical, iar copii s4 se deplaseze pe ritmul melodiei, Se dezvolti: ¥ socializarea; ¥ cooperarea; Y atentia voluntara; Y motrcitatea 16 Jocuri creative ,,creative-drama” Omul de zipadi Regulile jocului: + copiii gi incordeaza si isi relaxeaza muschi imagineaz& c& sunt oameni de zpadi grasi, ocupand un loc cf ‘mai mare in spatiu, apoi se topesc” incercdnd s& ocupe un loc cat mai mic. + executd migcari conform indicatiilor Descrierea jocului: Copiii stau pe covor la distangé intre ei. Conducdtorul jocului enunta: slnchipuiti-va c& suntefi oameni de zapada gragi!”. La acest enunt copiii ‘incearca prin diferite miscari si joace rolul unui om de 2pada gras. De exemplu: Stau cu picioarele indepartate, cu bratele deschise lateral, cu obrajii umilati ete La enunful urmator: ,Oamenii de zapadai se topesc” sau ,Soarele ‘ncalzeste putemnic”, copiii incep s4-si revina din miscarile exagerate, .S€ topese” incercand si ocupe un loc eat mai mic posibil pe covor. De ‘exemplu: S-au transformat in balti de apa. Varianta de joc: Omul gonflabil ~ aceasta varianta se joacd in perechi. Unul este omul gonflabil, celalalt il umfla prin imitarea migcarit de pompare. Cat timp tun copil pompeaza, celéilalt,se umfla” incercénd s& ocupe un spatiu cat mai mare. La un moment dat ,scoate dopul” omului gonflabil, iar acesta ,se dezumfa”, Rolurile se pot inversa Recomandare: Toate migcarile se executd intr-un ritm lent. Y cooperarea, Y destinderea; 7 Jocuri creative ,,creative-drama” Jocuri creative ,,creative-drama” Robotii Regulile jocului: + copiii sunt agezati in perechis + se stabilese rolurile; + copilul din spate il ,dirijeazA” pe cel din fata cu atentie, cu responsabilitate, indicandu- i directile prin semnale stabilite. Material indicat: ; + diferite obiecte pentru obstacole: cercuri, jucdrii, scdunele etc, Descrierea jocului: Copiii igi aieg perechea: unul va fi ,robotul”, el va sta in fata, sta la spatele lui. ,Robotul” igi inchide ochii, iar colegul lui i mainile pe umeri. Copilul din spate il dirijeaza in deplasare, prin sala sau in spatiul dat, fird s& se atinga de ceilalti ,robofii", sau in asa fel {ncat s& ocoleasca obstacolele. In timpul jocului se pastreaza liniste depling. Recomandare: La inceput unii copii ,robotii” vor pandi, isi vor deschide ochii, deoarece nu au incredere in colegit lor, sau nu se simt bine cu ochii inchisi. Acesti copii au nevoie de exersare, de repetarea jocului, Din aceasta cauza este indicat ca la inceput sa-i listim si-si aleagi ei partenerii de joc. 18 Varianta de joc: 1, Magina si goferul Regulile jocului sunt aceleasi, doar c& ,soferul” va conduce masina. Nu se dau indicafii verbale. Dac doreste sd vireze la stnga, apas’ umarul drept al colegului, daca la dreapta, va repeta miscarea pe umarul sting, in caz de marire a vitezei ii impinge ambii umeri, iar la incetinire, fi trage umerii usor in spate Se pot adapta gi alte reguli, pentru a complica jocul. De exemplu: in timpul jocului pentru manevrele sus mentionate se pot folosi diferite sunete (zumziit, claxonat, sunetul motorului, fluierului ete.). Masinile pot circula dupt regulile de circulatie pe un traseu: se opresc la stop, la semafor etc. In caz de tamponare (accident) poate sosi politia, salvarea etc. 2. Robotii ‘oti copiii sunt roboti, nu ii ajuta nimeni in deplasare. Ei trebuie si ajunga intr-un anumit loc ghidéndu-se dupa un sunet: clopotel, fluier, muzica, batai in toba etc. in timp ce se deplaseaza robotii emit diferite sunete: zumzaie, sésdie, etc. Acei roboti care se lovesc de obstacole ,,amutesc” si rimén nemiscati si emit un alt sunet dinainte stabilit (suiera), iar ceilalti trebuie s8-i ocoleasca, Se dezvolti: ¥ cooperarea; ¥ constientizarea regulilor; Y concentrarea; ¥ coordonarea migcari 19 Jocuri creative ,,creative-drama” Siam Regulile jocului: + copiii se deplaseaza intr-un spatiui dat ca gi cénd ar fi siamezi (lipiti tunul de celdlalt cu o parte a corpului); + se deplaseaza fara si se ciocneasca cu alte perechi; + indeplinese sarcinile cerute Descrierea jocului: Copii igi leg partenerii de joc. Bi stabilese cum vor deveni siamezi. De exemplu: cot lipit de cot, umar lipit de umér, spate lipit de spate etc. Pe fond muzical, siamezii se deplaseaza in spatiul dat. Variante de joc: 1. Siamezilor li se da sarcini: + sd se aseze impreund pe banca; + sii se aseze ghemuit; + si ridice un obiect de pe covor; + s8 deschida usa, et. 2. intre partie lipite ale siamezilor se poate aseza un obiect + un mar sau 0 minge mic intre frunti; + un balon la spate; + o rola de hartie intre genunchi ete. Recomandare: A doua varianta se deruleaza intr-un timp stabilit (1-3 minute), Se explica si se demonstreazi copiilor notiunea de siamezi inaintea organizarii acestor jocuri Se dezvolt ¥ coordonarea migearii; Y cooperarea; Y imaginatia, 20 Jocuri creative ,,creative-drama” Cauti-ti pereche! Regulile jocului + copiii trebuie si-si gaseasca pereche intt-un timp cét mai scurt; + copilul rimas fard pereche va trebui si danseze cu matura; + a semnalul dat (batai din paime etc.) copilul aruncé matura si tot isi schimba perechea Material indicat: + matura Descrierea jocului: ‘Acest joc se organizeazi cu un numir impar de copii. Printr-o metoda (Zicitoare, numaratoare) se va alege copilul care va ,dansa” cu matura. Ceilalti isi aleg perechi, Se danseazi pe fond muzical. La semnalul enunfat, copilul fir pereche arunca matura, in acel moment tot ii schimba perechile. Cel care riméne fara pereche, ridic& métura si jocul continua Recomandare: Este indicat s8 se aleaga muzica indragité de co Se dezvolti: Y atentia; Y rapiditatea; Y cooperarea; Y motricitatea; ¥ coordonarea motric’ fin’, 2 Jocuri creative ,,creative-drama” Statui interesante Regulile jocului: + copiii se opresc din miscare — plimbare, alergare ugoara, pasi de dans, etc. — la semnalul conducdtorului de joc; semnalul poate fi: sunetul clopojelului, batai din palme, muzici etc. + perechile se grupeaza si formeaza o statuie; + copiii trebuie si denumeasca statuia formata. Material didactic + buline mari: rosii,albastre; + clopotel. Descrierea jocul Se prezinta regulile de joc, se impart copiilor bulinele avand grija s& fie {ot atétea buline rosii céte albastre. Copiti se mised liber in salé, iar la semnalul conducatorului de joc se grupeaza astfel: copilul cu bulin& albastra caut& un copil cu bulind rosie. Acestia formeaza impreund 0 statuie. Varianta de joc: Statuile pot fi formate din 3-4 copii. Ele se pot denumi in functie de ceea ce reprezinta, ajutindu-i pe copii cu intrebari. De exemplu: Ce poate fi?, Ce reprezintA?, Ce-fi sugereaza? etc. Se decvolta: Y creativitatea; ¥ capacitatea de identificare; ¥ rapiditatea; Y fantezia. 22 Jocuri creative ,, creative-drama" Epidemie Regulile jocului: + copii executa miscari caraghioase cu diferite parti ale corpului; + observa atent miscarile colegului cu care se intdlnesc; + igi dau mana gi igi schimba migcarile, rolurile. Descrierea jocului: Copiii se plimba liber in sald. La un semnal fiecare copil executa o migcare caraghioasa. De exemplu: unuia ii tremura capul, celalalt schiopiiteaza etc Executi aceste migedri in. mod continuu si cdnd se intdlnesc cu un coleg, se salut déndu-si mana. in acest moment, se molipsesc unul de la celalalt, schimband miscarile (“bolile”) intre ei Copiii isi continua drumul pana ce se intalnesc cu un alt coleg. Recomandare: Inaintea organizarii jocului se clarfica nofiunea de epidemie, se discuta despre diferite boli pentru a usura sarcina copiilor. Se decvolta: ¥ imaginatia; ¥ cooperarea; ~ increderea in sine; Y coordonarea motricd fin 23 Jocuri creative ,,creative-drama" Miscare interzisi Regulile jocul + copiii trebuie s8 retina migcarea pe care nu au voie s& o imite; + conducatorul jocului executti mai multe miscari consecutive, printre care se include miscarea interzisi; * copii care gresesc vor fi sanctionati vor iesi din joc sau vor da zalog (amanet), pe care il vor recupera la sfaritul joculu Descrierea jocului: Copii sunt agezati in cere. Vor stabili impreuna micarea interzis&. De exemplu: ridicarea bratelor, ghemuitul, séritura intr-un picior etc. Conducatorul jocutui, stind in cere, executa un sir de miscari, printre care include odata sau de mai multe ori migcarea interzisa. Grupa de copii imiti migcarile conducatorului de joc, iar la migearea interzisa stau pe loc. Cei care gregesc vor da zillog. Dupa un timp se alege alt conducator de joc si se va stabili o alt& migcare interzisa. Recomandare: Pentru grupele de 3-5 ani, educatoarea va fi conducatorul jocului, alege ‘migelri mai simple si mai pufine ca numar. ‘Acest joc se poate organiza si pe fond muzical, respectnd ritmul. Obiectele amanetate se vor recupera, prin indeplinirea sarcinilor stabilite de conducétorul jocului sau propuse de grupa de copii Exemplu: + recitarea unei poeziis + executarea unor migcari; + cdntece et. Se decvolti: ¥ gindirea selectiva; Y atentia; ¥ memoria, 24 ‘creative-drama” Jocuri creative La porunca lui Stefan cel Mare Regulile jocului: + copii executa migcari enuntate de conducatorul jocului astfel: La porunca lui Stefan cel Mare: bratele sus!”; + grupa de copii executa migcarile enuntate doar daca sunt precedate de fraza ,.La porunca lui Stefan cel Mare:” Descrierea jocului: Copiii stau in picioare in careu. Conducitorul jocului rosteste tare si Tispicat: ,.La porunca lui $tefan cel Mare: brafele sus!”. Aceast migcare se executd obligatoriu, Daca conducitorul jocului indica o migcare care nu este precedati de comanda stabilita gi copiii o vor executa, acestia vor iesi din joc. Conducdtorul jocului poate comanda astfel: ,La porunca lui Stefan cel Mare: ghemuit!” ,Acum ridicati-val”. Cine executa a doua miscare iese din joc. Varianta de joc: Pentru a-i determina pe copii si fie mai atenti, conducditorul jocului poate si comande o migcare si sa execute altceva, sau contrariul migc&rii comandate. Recomandare: Daca conducatorul jocului nu mai are idei, educatoarea din afara careului fi poate sugera migcari Se dezvolta ¥ cunoasterea schematicii corpului; ¥ atentia voluntara; ¥ gandirea selectiva; Y creativitatea, 25 Jocuri creative ,,creative-drama” Zig-aag Regulile jocului: + copilul spune numele vecinului din dreapta sau din stanga lui, la semnalul zig” sau zag”. Descrierea jocului Copii stau in cere. La semnalul ,zig” copilul ales va spune numele colegului din dreapta, iar la semnalul zag”, va rosti numele celui din stdnga. La semnalul ,zig-zag” fi va numii pe ambii colegi. Recomandare: Daca se intémpind greutati din cauza semnalului ,2ig-2ag”, putem si dreapta ajutim copilul respectiv, cerdndu-i sé spund numele colegilor si stinga lui Se dezvolt Y atentia; ¥ concentrarea; ¥ memoria, 26 Jocuri creative ,,creative-draama" Detectivii Regulile jocului: + copiii se deplaseaza pe traseul stabilit pentru a gasi obiectul ascuns; + pigesc pe urmele date: urme de talpi si de palme. ‘Material indicat: + urme de tilpi si palme decupate. Descrierea jocului: Dupa ce am decupat urmele de talpi si de palme, le lipim in sala: urmele de talpi pe parchet, iar urmele de palme pe perete, dulap etc. Acest drum poate fi intortocheat, cotit, iar la capaitul lui va fi ascunsd o jucdri. Copii pornesc in edutarea jucdriei ascunse mergand pe drumul indicat: pasind cu piciorul stng pe urma piciorului stang, iar cu piciorul drept, pe urma piciorului drept, dupa aceea la fel si cu palmele. La capatul dramului vor gasi jucdria ascunsa, Recomandare: Urmele se lipesc la o distanta optima pentru deplasarea usoard gi comoda. ‘Se dezvolta: ¥ coordonarea migcarii; Y motricitatea; Y perseverenta; Y concentrarea vizual’, ar Jocuri creative ,,creative-drama” Si ne ascundem! Regulile jocului: * copiii se ascund intr-un loc stabilit (sub mas, dupa scdunel, langa dulap, in colt, intre mese etc.); + sunt atenti la comenzi pentru a gasi locurile corespunzatoare in spatiul dat; + copiii stiu unde sa se ascunda la sosirea fiecdrui animal (Ia sosirea Jupului sub masa, fa sosirea ursului lang’ dulap etc.) ‘Material indicat: + misute, sedunele, ete Descrierea jocului: Copii alearga usor prin sala evitdnd ciocnirile intre ei. Conducitorul jocului anunfa pericolul: ,,Vine lupul!”. Copiii se ascund sub masufe. Se strigh: Vine ursul!”. Copiii se ascund in colt Inga dulap, etc, Cel prins de lup, urs, et., va iegi din joc. Recomandare: ‘naintea organizarii jocului specificim copiilor unde si se ascunda de fiecare animal. In timpul jocului anuntam doar pericolul, adic& sosirea animalului. Copiilor li se acorda timp necesar sa retina locul corespunzator in spatiu, pentru a se ascunde de fiecare animal, perceperea relafilor spatiale 28 nares Jocuri creative Forme geometrice Regulile jocului: + la seminalul conducatorului de joc, copiii se deplaseaza catre formele geometrice desenate pe sol; + copiii isi cauta un loc in interiorul formei numite, eviténd inghesuiala pentru a nu se atinge, a nu se imbranci.. Descrierea jocului: in sala (sau in curte) se traseaza pe sol figuri geometrice: oO Copiii se impart in patru echipe egale si se aliniaza de-a lungul celor patru laturi ale spatiului aferent jocului La semnalul conducatorului de joc copiii pomesc la plimbare pana ce aud comanda: ,.La cercuri!”. in acest moment copiii alearga sa ocupe loc intr-unul din cercurile desenate pe sol. Cei care nu au reusit si ocupe un loc in cercuri, se intore la locurile initiale si se plimba pnd la comanda urmatoare (ex. ,La triunghiuri!” etc.) Jocul se continua pana ce tofi copifi ocupsi un Ioe fntr-una din formele geometrice. 29 Jocuri creative ,,creative-drama” Variante de jo 1. Se poate da comanda simultan pentru dova sau trei forme geometrice Exemplu: ,La patrate si triunghiuril” 2. Pentru complicarea jocului se aplicd alte reguli. Ocupantii formelor ‘geometrice igi schimba locurile dupa comanda conducatorului de joc. De exemplu: ,Din cercuri in patrate!” sau ,,Din patrate in cercuri!” etc. Se devo ¥ concentrarea vizualé; ¥ aptitudini geometrice; Y rapiditatea in actiune; ¥ orientarea in spatiu 30 Jocuri creative ,,creative-drama" Paznicul Regulile jocului: + se alege un copil care va fi paznicul; + participanti la joc isi aleg cate 0 comoara (o jucarie, un cub, 0 pus’, o maging, etc.); + intre paznic gi copii se tine o distanta ct mai mare. Material indicat: + jucarii alese de copii Descrierea jocului: Se alege ,paznicul”. Ceilalti copii igi cauté cate o comoari. ,Paznicul” va sta la marginea spatiului de joc cu spatele cétre colegi. Fiecare copil {gi asaza comoara la spatele ,.paznicului” dupa care se retrag pe partea cealaltd a spatiului delimitat jocului, fayé in fata cu propria comoara. »Paznicul” va striga: ,.- Pazesc comorile! 1, 2, 3, 4, STOP!”. in acest timp copiti pornese etre comorile lo, dar la rostirea cuvantului STOP, se vor opri si vor sta nemiscati. ,.Paznicul”, dupa ce a rostit cuvantul STOP, se va intoarce, si pe cei pe care i-a surprins in migcare, ii cheam& si-si ia comoara, pentru ca nu o mai pazeste. Jocul continua si cdstiga copilul care ajunge cel mai repede la scomoara” Tui Recomandare: Se poate stabili cu ce migedri si se deplaseze copii, cu pasi de urias, sarind ‘ntr-un picior, cu spatele etc. Acest joc se poate organiza in curte sau in pare, pentru a asigura un spatiu suficient de mare. Se dezvolti: ¥ orientarea in spatiu; ¥ coordonarea migcarii; ¥ rapiditatea; ¥ atentia. ca) Jocuri creative ,,creative-drama” Printre obstacole Regulile jocului: + un copil legat la ochi trebuie s& treaca printre obstacole (sticle, flacoane) asezate pe sol, fara si le rastoarne; + 2.3 copii din aceeasi echip&, ,,adarele” pot si-I dirijeze in asa fel, incat s& treac& cu usurinté printre obstacole. Material indicat: + egarfa, sticle goale, flacoane. Descrierea jocului: Obstacolele se asazi pe sol, intr-un spatiu bine definit, in forma de slalom. Copii se grupeaza in echipe. Dintr-o echipa (3-4 copii) un copil va fi legat la ochi. El va fi cel care va trece printre obstacole. Ceilalti copii vor fi ,radarele” lui, sil vor dirija verbal, indicdndu-i directiile pentru a ajunge la capatul traseului fra sa rastoame nici un obstacol Copilul cu ochii legafi asculta atent indicafiile colegilor si incearca s& se conformeze instructiunilor primite. Fiecare membru dintr-o echipa va avea sansa de a incerca ambele roluri ‘Va castiga echipa care va risturna cele mai putine obstacole. Recomandare: Inainte deaf legat la ochi, copii trebuie 8 observe atentspafiul cu obstacole. Se decvolta: ¥ recunoasterea directilor spatiale; ¥ cooperarea; Y coordonarea motricd finds ¥ comunicarea verbal; Y receptarca si intelegerea indicatiilor. 32 A RNR Jocuri creative ,,creatie-drama” Testoase uriase Regulile jocului: + 2.3 copii se deplaseazii in aceeasi directie, in diferite poziti: in patru labe, ghemuit, pe burté ete + Copiit igi coordoneaza miscarile pentru a se putea deplasa impreuna, intr-o directie libera sau catre un loc indicat. Material indicat: + un cearsaf mare, o bucata de panz’i mare Descrierea jocului Asezim 2-3 copii intro pozitie stabilitf: ghemuil, in patru labe ete. si acoperim cu un cearsaf. Ei formeaza o broasca festoas si vor trebui sa se deplaseze in sala, avand grija sa nu iasa de sub cearsaf si s& se miste toti in aceeasi directie. Recomandare: La inceput copii se vor deplasa in picioare sub cearsaf, iar dupa aceea alte pozitii mai complicate. Se pot plimba mai multe broaste (2-4) in acelasi timp. Pentru a-i ajuta, putem specifica directia de deplasare: spre dulap, spre usd etc., sau s&-i ajutim prin indicafii verbale. Variante de joc: 1. Se pot deplasa 2-3 broaste festoase, fara a le dirija, iar cand se ‘ntdlnese, s& poarte o conversatie scurtd, dup& care isi continua drumul. 2, Putem organiza spectacole (improvizate), confectiona masti impreund ‘cu copiii. Se poate modifica sau adapta jocul imitind alte viefuitoare sau fine. Se decvolt: ¥ orientarea in spatiu; ¥ coordonarea migcarii; Y toleranta; Y concentrarea auditiva. 33 Jocuri creative ,,creative-drama’ Linii migedtoare Regulile jocului: ‘+ copiii se asaza in rand gi se tin de umerii celor de langa ei; + ei trebuie si se deplaseze in acelasi timp, la comanda: — la dreapta (catre perete), la stnga (catre geam), citre tabla, inapoi (cAtre us) ete. + copiii trebuie si execute corect comenzile si s8-si coordoneze miscarile Deserierea jocului: Copiii se asaza in rand, unul Langa celalalt si se aliniaza tinndu-se de uumeri sau de talie. La comanda rostit: Ne deplasim, mergem spre dreapta (catre perete)!”, se deplaseaza toi deodata, fara sé rupa randul Recomandare: La inceput ne juctm cu un numar mai mic de copii (5-6) si fi asm sa exerseze deplasarea (migcarea) in diferite directii, pentru a se obisnui ‘cum sa-gi coordoneze miscarile in grup. in timpul jocului se pastreazi linistea. Pe parcurs, numarul participantilor se poate mari. Varianta de joc: Pentru a complica jocul se poate cere copiilor s& nu se tind cu mainile tunul de celalalt, doar s& stea in rnd umar ling umar. Se poate cere sa fie distanta intre ei, sau si se deplaseze pentru executarea comenzilor cu ochii inchisi Se dezvolta: Y orientarea in spatiu; Y concentrarea; ¥ constientizarea regulilor; ¥ coordonarea motrica fina Jocuri creative ,,creative-driama”” Vine furtuna! Regulile jocului: + copiii trebuie s& retina rolurile primite; + Ia semnalul: vine furtuna” copiii cu aceleasi ecusoane, sau roluri identice, se grupeaza intr-un timp scurt; + copiii trebuie si coopereze, si fie atenti la colegii rataciti ‘Material indicat: + ecusoane cu diferite simboturi (culori, forme geometrice, plante, fructe, animale etc.) Descrierea jocului: Copiii vor primi ecusoane care reprezint& apartenenta la un grup. Acestea reprezinta elemente din tema dezbatutd in acea perioadi. De exemplu: toamna ~ fructe, legume, flori, forme geometrice, culori etc. | Copiii se plimba prin sala, iar la semnalul conducatorului de joc, ,.vine furtuna” ei trebuie s8-si gitseasca partenerii de grupa si sé se adaiposteascd intr-un loc. Recomandare: La grupele mari nu folosim ecusoane, ci stabilim verbal rolurile Jor sau silealeg ei. Se decvolta: ¥ cooperarea; ¥ socializarea; Y rapiditatea; Y atentia voluntara ¥ memoria. 35 Jocuri creative ,,creative-drama” Jocuri creative ,,creative-drama” Cutremurul Regulile jocului: + conducatorul jocului trebuie s& recite, s& cénte, sé spuna o poveste in timp ce se plimba; + fiecare copil trebuie stie cu cine-si va schimba locul la semnalul conducatorului de joc; + copiii trebuie sa fie foarte atenti pentru a reactiona prompt si rapid de céte ori aud cuvantul ,cutremur”. Descrierea jocului: Copiii sunt agezati pe scdunele pe dou rénduri, fay in fat Conduedtorul jocului se plimbi printre cele dowd randuri, reciténd, ‘edntnd sau spunind 0 poveste, incluzdnd din cénd in cénd cuvantul .cutremur”. In acel moment fiecare copil isi va schimba locul cu cel care sta in fata lui, iar conducétorul jocului poate ocupa si el un loc. Cel care va raméne fara scaun, va deveni conducatorul jocului Recomandare: Pentru a face jocul mai interesant, conducétoru! jocului poate include in textul lui cuvinte care se aseamni sau incep la fel cu cuvantul ,cutremut”. Exemplu: curcubeu, cumatrd, cuc, curétenie, curmale ete. Se dezwolta: ¥ concentrarea; ¥ rapiditatea; ¥ cooperarea. 36 Atentie Ia rechin! Regulile jocului: + se alege un rechin gi se delimiteazi marea; + rechinul permite copiilor trecerea prin apa, daci au pe imbricdminte culoarea denumita de el; + copiii care nu au culoarea denumiti de rechin, trebuie s& se strecoare in aga fel, incat si nu-i prind’; + cel prins de rechin preia locul rechinului Material indicat: + fasii de hartie creponata sau creta cu care se delimiteazi marea Descrierea jocului: Un spatiu delimitat cu creti albastra sau cu figii de hartie va fi marea in care trdieste un rechin. Ceilalti copii stau pe malul marii. Rechinul va striga: ,Atenfie! Sa treacd cei care au pe imbricdminte culoarea albastra!”. Copiii care au pe imbracamintea lor culoarea albastra pot trece linistii prin apa pe Langa rechin, lor le este permis. Trebuie sa treaca gi cei care ‘nu au pe imbréicéminte culoarea albastra, dar s4 nu fie pringi de rechin. Cel care va fi prins, va prelua rolul rechinului, sau iese din joc sii se va stabil o alt sarcina, Se dezvolua: ¥ atenfia; ¥ rapiditatea in miscare; ¥ motticitatea. 37 openers Jocuri creative ,,creative-drama” De-a familia! Regulile jocului: + copiii formeaza grupe de céte 4-5 pentru a forma o familie; + ef trebuie s4 retina numele familie’ de care apartin; + trebuie si reactioneze rapid la semnalul dat; + trebuie s& se ageze in ordinea stabilita unul in bratele celuilalt. Descrierea joculu Copii se grupeaza in familii de circa 4-5 membrii. Se stabilese rolurile: bunicul, bunica, tata, mama si copili. Fiecare familie isi alege un nume. De exemplu: familia Rotaru, familia Popescu etc. oti copiii se plimba liber prin sal. La un semnal fiecare familie se ‘erupeaza intr-un loc gi se agaza intr-o ordine, De exemplu: bunicul sta pe seatin, bunica in brafele lui tata in brafele bunicii, mama in bratele tatdlui, copii in bratele mame ‘Va castiga familia care se grupeaza si se asaz8 in cel mai scurt timp. Recomandare: Jocul se poate organiza cu alte sarcini pentru gruparea familiilor. De ‘exemplu: 8& se aseze pe covor in cere, 84 se imbrafiseze ete. Se dezvolta: Y cooperarea ¥ memoria; ¥ rapiditatea; ¥ constientizarea regulilor. 38 Jocuri creative ,,creative-drama" ‘Vulturul si vribiutele Regulile jocului: + copiti-,vrabiufe” trebuie sf adune cat mai multi brand (nuci, ghinda, alune etc.), ferindu-se de vultur; + copilul-,.vultur” trebuie si fie atent la ,vrabiufe” si st le ating mana pentru a le alunga. Material indica + diferite materiale din natura: nuci, ghind, boabe de fasole, porumb etc. Descrierea jocului: Se deseneaza pe sol un cere. Acolo se imprastie hrana pentru vrabiute. Valturul st& in cere, se plimba gi are grija de hrana, Vrabiutele stau la panda in afara cercului si asteapta momentul oportun pentru a putea acapara hrana, fra sf fie atinse de vultur. Vribiuta atins& de vultur las hhrana din mana si iese din joc. ‘Va céstiga vrabiuta care a adunat cea mai multa hrand. Se dezvolta: ¥ atentia; ¥ rapiditatea; Y motrcitatea, 39 ERITH Jocuri creative ,,creative-drama” Mogul Regulile jocului: + copii il asculta atent pe conducatorul jocului; + ei trebuie sé reactioneze prompt; + nu trebuie s& execute miscarile interzise (enuntate de conducdtorul jocului) Material indicat: + plilirie, baston, mustata, ochelari pentru mos Descrierea jocului: Conducatorul jocului va fi mosul. El va sta pe un scdunel. Copii vor sta ‘n jurul lui. Mosul povesteste: A fost odata un mos. Mosul avea un scunel cu trei picioare. Se rotea, se invartea gi pe urma spunea: paclit va fi cel care se va invarti.” Copiii n-au voie sa execute migcarea enuntatd, doar opusul ei. Copilul care se invarte va iesi din joc. Mosul incepe din nou povestea si enuna o alti migcare. De exemplu: ,Pacalit va fi cel care std in picioare; se saz ghemuit; sta cu fata la geam” etc. Jocul se poate complica cu enunfuri negative. De exemplu: ,Pacalit va fi cel care nu sare intr-un picior.” Recomandare: | Copilul care va gresi nu va primi rolul mosului, astfel motivandu-i si fie foarte atenti la enunfuri Se dezvolta: ¥ concentrarea; Y atentia; ¥ gandirea selectiva; Y rapiditatea in actiune. 40 Jocuri creative ,,creative-drama” Stafeta ‘Regulile jocului: + copili trebuie si concureze in echipe, respectand regulile stabilite; + primii copii din cele doud coloane se imbraca la comanda cu {imbricdmintea pus la dispozitie si alearga intr-un loc stabilit, dupa care se intore la echipa lor si predau stafeta (obiectul de imbracaminte); + urmatorul copil (cel care a primit stafeta) se echipeaza si continua Jocul parcurgénd acelasi drum stabilit anterior. Material indicat: + clciula, fular, pulovar, manusi ete. Descrierea jocului: Copiii se impart in 2-3 echipe si se asazi in coloane. La comanda arbitrului primi din fiecare echipa se echipeaza si alearga Ja ocul stabilit, dupa care se intore la echipele lor. Predau stafeta primului copil din coloana. Jocul continud pana cénd stafeta ajunge din nou la primul copil dintr-o echipa (fiecare copil din echipa a parcurs

    You might also like