ec ae enn re) Potts cer eer en EOS re a er sre era) etn aan a ari ae aren ew Ter ene Cerrar nnn Cer tt see cts Re or ae card CR eee UCM ae eC Ce reer nnn | een ee Poe ar ee eer tren eer Donate cerned tne heres Sunt afat de socante, inest nu le puteti ered. Nici nu e nevole eer ante en rere art ere caer ene eRe more err te Sr mer mee) eee ee ee et Rea eee or eee ee nee er es ner a rete em tT Seren en eee ra ta eee eee ane ten eer ere eC eects) CU eM eC a ae oe ae aera nn et are aren eee Te ee ener eink ees ST erne ecco tees rem aries tty ene ace rene ren: in trecut, Alife spus: «Lnalnte, ia treeut™. Sensul acestor cuvinte Seen er reir ater rere) eco ee a eretnnes ciety ee od ee Vadim ZelandVadim Zeland SPATIUL VARIANTELOR Cum s ne dezvoltam intuitia sisi ne alegem soarta Gradul 1 Editia a UlaDe acelasi autor Au aparut: Spafiul variantelor — Gradul 1 Murmurul steletor dimineii - Gradul 2 Snainte spre trecut—_Gradul 3 Dirijarea realitifii - Gradul 4 in curdnd: Merele cad in cer — Gradul 5 realitatii Vadim Zeland SPATIUL VARIANTELOR Cum si ne dezvoltim intuitia gisa ne alegem soarta Gradul 1 Editia a Tea ‘Traducere din limba rusi de Dr. st. fil. Aurica Bragoveanu & Editura Dharana Bucuresti© JInconcknit II. I1., 2004 © Ofopwatexme. OAO «Haxareabexas rpynma »Becs”», 2004 © 2009 Editura DHARANA Cuvant inainte ‘Traducere din rusa. Titlul original: ,Zpanceppbune peanouocmu. Cmynens I: Tipocmpancmeo aapuanmoe’ de Bamnm 3esran, | ‘Editura Diiarana Bucuresti Draga Cititorule, Str. Sfinta Ecaterina nr.15, sect.4, OP. 53 rent ih “ ard indoiala, la fel ca toti camenii, si dumneavoastra tura@gmail com doriti si traifi confortabil, in indestulare, far boli si socuri www.sufletdecarte.ro de tot felul. Dar viaja dispune de noi altfel si ne rasuceste ca pe © barcuti din hartie aflata fntr-un torent vijelios. fn ‘goana dupa fericire afi incercat destule modalitéyi cunos- cute deja, Ati reusit oare si va realizafi in cadrul concepti- Coperta colectici: Mihai Marinescu Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romanici ci traditionale de via? ZELAND, VADIM Jn aceastA carte se diseut despre Iueruri strani si ne- Spatiul variantelor / Vadim Zeland ; trad.: Aurica obignuite, Sunt ait de socante, incdt mu le puteti crede. Brasoveanu. - Nici mi e nevoie sti le credefi. Aici sunt prezentate metode Ed. a 2-a, - Bucuresti : Dharana, 2012 cu ajutoral cdrora puteti s& verificagi totul dumneavoastra ISBN 978-973-8975-58-3 ingiva, si veti vedea cum conceptia avuti odinioara se n&ruie. Transurfingul este o tehnic& viguroasa, capabila sa va dea putere pentru a realiza imposibilul din punctul de 159.923.2 vedere al uzanfei existente gi anume, sii va croifi soarta aga cum dorifi. Nu e vorba de nici o minune. Va fi mai mult decit atit. Va veti convinge ci realitatea necunoscuti este mult mai uimitoare decat orice mistic’. 4 I. Brasoveanu, Aurica (trad.) 5 aExist multe c&rfi care te invafa cum si cbtii succesul, si devii bogat si fericit, Adcmenitoare perspectiva! Cine nu-gi doreste aga ceva? Dar ce se gaseste in ele? Tot de exercitii, meditagii, lucrul cu tine insufi. Te apuca plict sul. Viata este gi aga un permanent examen; ifi mai trebuie alte eforturi gi tensiuni? Autorii vA conving ci nu sunteti perfect, c& trebuie si vi schimbafi, altfel nu va asteapta nimic bun. E posibil si nu fifi mulfumit de propria persoan. Dar in adancul sufle- tului nu va doriti nicidecum si va schimbati. E normal si nu va doriti, Nu-l credefi pe cel care vi spune ca sunteti imperfect. De ce considerafi c& cineva stic mai bine decat dumneavoastra cum trebuie s% fifi? N-aveti nevoie si va schimbai. Solufia nu se afl acolo unde o cautati. Noi nu vom face exercitii, meditatii, nu vom ,,sipa” ‘in noi ingine. Transurfingul nu este © metoda nou’ de au- toperfectionare, ci este un nou mod de a géndi si a actiona pentru a objine ceea ce dorim. Nu s& obtinem prin strida- nii, ci s4 primim, Nu s& ne schimbam, ci si ne intoarcem tre noi ingine. Cu tofii facem in viaf multe greseli, iar apoi ne gan- dim ce bine ar fi daca am putea si intoarcem trecutul gi s& corecttim totul. Eu nu va promit ,,un bilet dus-intors in co- piliric”, dar greselile le putem corecta, ceea ce va fi simi- lar cu intoarcerea in trecut, Altfel spus: ,,inainie, in trecut”, Sensul acestor cuvinte va va fi clar spre sfirsitul cartii ‘N-afi auzit niciodata gi n-ati citit niedieri ce vreau eu s& Va spun. De aceea pregatifi-va pentru ceva inedit — pe cat de uimitor, pe atat de plicut! Capitolul } Modetlul variantelor in acest capitol se face o introducere teoretica in ‘Transurfing. Baza conceptualé a Transurfingului este modelul variantelor — o viziune in principiu now’ asu- pra constructiei lumii noastre. Omul nu stie c& poate nu doar si obfina prin strdanii, ci chiar s& capete lu crul dorit. Cum e posibil asa ceva?Visurile ru se implinesc. Murmurul stelelor diminefii Mca trezit Wtratul cainelui din vecini. Mizerabilul, totdeauna ma trezeste. Ah! Cat il uriisc! De ce trebuie st ‘mA scol din cauza zgomotului pe care-I face javra asta? ‘Trebuie s& ies, s& mA plimb putin, si mi linistesc cumva, si-mi domolesc dorinja de a-i da foc casei vecinului. Deh! Cum e cdinele, aga sunt si vecinii. In permanenti cineva ‘mi necijeste si vrea sd pund mana pe mine. Ma imbrac plin de draci. Unde naiba imi sunt papucii?! Unde sunteti? Daca va gisesc, cu siguranta o si va arunc! Afard ¢ ceati, e umezeal’, iar eu merg printr-o padu- re mohorati, pe o potect unde alunec mereu, Au elizut de- ja toate frunzele, dezgolind trunchiurile copacilor 9 juma- tate uscafi. Oare de ce locuiesc eu aici, in mijlocel acestei mocirle intunecate? Ia si-mi aprind o figaré! Scot tigara. Near trebui si fumez, dar o fac din obisnuinta. Trebuie? Chiar trebuie?! De cdnd a ajuns figara si fie pentra mine 0 obligatie? Da, imi repugni s& fumez dimineata pe stoma- cul gol, Alti dati, la o petrecere imi fica placere s& fu g ‘mez. Tigara era un semn de mondenitate, de libertate, de stil, Dar sarbatorile tree si vin zilele cenusii, ploioase, cu 0 mulfime de probleme, care de care mai urdti, ca si mizeria asta de baltoacd. $i pentru fiecare problema mai trag céte o tigaré si reintru in rutina pustiitoare. Fumul de la {igar mi-a intrat in ochi; imi acopir pentru o clip’ ochii cu mainile, ca un copil nemulfumit. Ce m-am saiturat!! $i chiar in acea clip&, ca o replica la gandu- rile mele, o ramuri de brad, indoindu-se cu rautate, ma pocneste zdravain peste obraz, Ce mizerie! O rup ménios gi © arune cat colo, dar ea réméne agatati de pom si incepe sii salte, s& sari ca o paiaf’, dorind pared si-mi demonstre- ze toati neputinta mea de a schimba ceva in viafé. Plec indispus. De fiecare dati, cind am incercat si lupt cu viafa aceasta, la inceput ea s-a dat batut, imbarbétindu-ma par- cc, dar apoi, mi-a mai tras un bobamnac. Doar in filme, ero- ii igi ating felul maturdnd totul in cale. in viati nu-i aga. Viata seaman’ cu jocul la ruleta. La inceput céstigi: 0 data, de doua ori, de trei ori. iti imaginezi ca esti invingator, cA toati lumea ifi st la picioare. Dar pan la urma iegi in pierdere. Nu esti decét un curcan indopat pentru sarbitori, fript si apoi mancat in acordurile muzicii si al résetelor mesenilor. Ai gresit $i aga, cu géndurile astea nu tocmai vesele, am ajuns la malul mari, Valuri marunte mugcau cu réutate din ma- lul de nisip. Marea m-a intémpinat neprietenoasi, cu 0 su- flare umeda si rece. Pesctirusi ghiftuifi mai ciuguleau cate ceva ici-colo, in ochii lor nu era nicio firaind de emotie 9sau de gandire, ci doar un pustiu rece si intunecat. In ochii acestia mi s-a dezvaluit parc& toata lumea care ma incon- jura, la fel de rece gi vrajmaga. Pe mal, un tip aduna sticle goale. Cari-te de-aici, ciuma puturoas’! Vreau si fiu singur. Dar asta — nu si nu; iata cA vine spre mine gloaba urdté! Mai bine ma duc aca- si, Nicdieri n-am liniste! Am obosit. Oboseala asta nu mi plirdseste nici céind m& odihnesc. Traiese de parc as fi in ultimele zile de carcera. De s-ar schimba totul cat mai cu- ‘rind; atunci voi incepe o noua viaf, va fi altfel, voi putea si ma bucur de via. Dar toate acestea vor fi in viitor. De- ocamdati este aceeasi tristi silnicie. Tot astept ceva, dar viitorul acesta se lasi mult asteptat. Acum, ca de obicei, {mi voi lua micul dejun, care n-are nici un gust, ¢ fad, gi ma voi duce la plicticosul meu loc de mune’, unde va tre- bui si store din mine rezultate bune, necesare nu mie, ci altcuiva. fne& o zi apisitoare din viaja mea lipsiti de sens}... Ma trezit murmurul stelelor diminetii. Ce vis plicti- os am avut! Parci-ar fi un crdmpei din propria-mi viata. Ce bine c& a fost doar un vis! M-am intins, cu. un senti- ment de usurare, intocmai ca motanul meu. Iatd-, lenegul, st& tolinit si numai dupa migcarea urechilor d& semne cf a luat cunostinf de prezenta mea. Scoali-te, musticiosule! Mergem s& ne plimbam. ‘Mi-am comandat o zi insorité $i am pornit-o spre ma- te, Clrarea ducea prin p&idure; murmurul stelelor diminefi se amesteca treptat cu corul mulfimilor de glasuri ale paisi- 10 rilor de tot felul. Undeva, tntre tufiguri, unul din glasurile pasdiresti era foarte vehement: ,Mancare!” ,Méncare!” Bi, ce mai ziceti de asta? Un ghemotoc, pufos, micuf; cum de-i ajung puterile si glisuiasc& aga de tare?! Uimit 1nd acum nu m-am gandit c& desi fiecare pastire are ci atat de diferit, niciuna nu este disonant& in corul cfintitoa- relor. Totdeauna rezulta o simfonie perfect pe care nu 0 poate reproduce nici cea mai mare orchestra. Soarele si-a trimis razele printre copaci. Strilucirea de basm a razelor a insuflefit intr-o clip’ adncul padurii, iar Muiditatea culorilor a transformat-o intr-o minunitie de holograma, Poteca m-a cAliuzit grijulie spre mare. Valuri- le de smarald abia sopteau ceva véntului cu adiere calda. Malul mari, desi nemarginit si pustiu, acum imi insufla pace sufleteasca si liniste, ca gi cum lumea noastr’ supra- populatd mi-ar fi rezervat, special mie, acest coltigor plé- cut, Sunt unii care presupun c& lumea inconjurdtoare este iluzie pe care ne-o creim noi insine, Nu, nu am suficient’i infatuare incat si afirm c& toatl aceasti frumusefe este re- zaltatul percepfici mele! Aflandu-m& inc& sub influenta apasitoare a visului avut, am inceput si-mi amintese viaja mea de dinainte, care intr-adevar era plicticoas®, lipsita de lumina. Adesea, 1a fel ca si multi alfii, incercam sa cer de la viaf cea ce, chipurile, mi s-ar fi cuvenit. Drept rispuns, viaja imi intor- ‘cea, parci si mai indiferentd, spatele. Sfituitori, injeleptiti de experienf%, imi spuneau c& aceast lume mu ti se oferd aga de simplu gi cd trebuie si 0 cuceresti, Am incercat s lupt cu viata, dar n-am obfinut nimie, doar ji s-au sleit 1puterile. $i in cazul acesta sfituitorii au avut un raspuns pregitit: .Nu esti cum ar trebui s& fii, mai intai schimbi-te si apoi cere ceva de la lumea aceasta”. Am incercat si lupt cu mine insumi, dar a rezultat c& lucrul acesta este si mai dificil. $i iat’, odata, am avut un vis: ma aflam parca intr-o rezervatic natural. Ma inconjura o frumuseje de nedescris, Mergeam si admiram toat& aceasti minunatie. in acest timp, a aparut un batrén cu barbi alba, tare posac. Dupa céte am infeles, era Supraveghetorul rezervatiei. A inceput, in ticere, si ma studieze. M-am indreptat spre el si numai ce am deschis gura, c& a gi fuceput s& ma judece. Pe un ton distant mi-a spus c& nu doreste si asculte nimic, oA a obo- sit din cauza vizitatorilor capriciosi si lacomi, care sunt vesnic nemultumiti si permanent pretind céte ceva, fac ga- lagie si lasd in urma lor munfi de gunoaie. Am dat din cap a intelegere gi am plecat mai departe. Natura unicd a rezervatiei pur si simplu m-a néucit. De ce péné acum n-am mai venit aici? Ca vrgjit, mergeam fra vreun scop si priveam imprejur. Perfectiunea naturii inconjuratoare nu poate fi redat& prin cuvinte, De aceea aveam in cap un gol extaziat. in curand a apirut din nou Supraveghetorul. Expresia aspri a fefei i se mai indulcise. Cu un semn mi-a propus sil urmez. Ne-am urcat pe culmea unui deal inverzit, de unde ni s-a inféfigat o vale a cirei frumusefe este greu de deseris. O asezare umand: clsute, ca niste jucdrii, se pier- deau in verdeata i flori ca si cum erau ilustratii la un basm. Puteai privi cu duiosie dac& n-ar fi pirut intr-un fel ireala. Banuiam cA asa ceva poate fi doar in vis. M-am uitat in- trebitor la Supraveghetor, dar el a rds in barb ca gi cum ar fi vrut si-mi spund: Asta inc nu-i nimic!” ‘Am coborat amandoi in vale si mi-am dat seama c& nu imi amintesc cum am ajuns in rezervafie. Ag fi vrut si primese cel putin céteva explicatii de la el. Cred ci am fii- cut 0 remarc& stingace, nepotrivitd, spunind c& sunt gro- zav de fericiti cei care isi pot petrece viata in mijlocul acestei frumusefi. A rispuns enervat: Cine te opreste s& fi printre ei!” Atunci am pus placa la moda, cd nu tofi se nase in lux si nimeni nu-gi poate alege soarta, Supraveghetorul n-a luat in seam cuvintele mele si mi-a spus: ,,Tocmai asta este, cA fiecare om ¢ liber si-si aleagi oricare soartd, Sin- gura libertate, adevarati, de care dispune omul, este liber- tatea de a alege. Fiecare poate si aleaga ce igi doreste”. Acest rafionament nu se ineadra in reprezentéirile me- le despre viaga si am inceput s& ripostez. Dar Supraveghe- torul nici macar nu a vrut si mA asculte: ,Prostule! Ai dreptul si alegi, dar nu-l folosesti! Tu, pur si simplu, nu infelegi ce inseamna sd alegi!” ,E 0 aiureala” ~ mu m-am lasat eu. ,Cum pot si aleg tot ce imi doresc? Se poate cre- de c& in lumea asta totul este permis.” Chiar in clipa aceea am infeles c totul se petrecea in somn, Nedumerit, n-am stiut cum s& mi port in atare situatie stranie. Dac’ nu ma inseal memoria, i-am facut un apropo— cA in somn, ca de altfel si in realitate, individul are liberta- tea s& fact orice prostie, c& in aceasta const toata liberta- tea lui. Se pare cA aceasti observatie nu -a afectat i la 13remarca mea mi-a rispuns printr-un surés, Realizénd tot nefirescul situafiei (de ce m-am prins in discutie cu perso- najul din visul meu?) am fnceput sa ma intreb dacé nu este ‘mai bine si ma trezese, Batranul parc mi-ar fi ghicit gan- durile: Ajunge, avem putin timp” — mi-a spus el. Nu m-am asteptat ca ei si-mi trimiti un asemenea guguman ‘ca tine. Va trebui totusi sti-mi indeplinese misiunea”. Se fiicea ci il intreb despre ce ,misiune” este vorba si cine sunt ,ci”. A trecut peste intrebarile mele gi mi-a spus © ghicitoare ciudata. ,, Fiecare om poate objine libertatea sa aleagé absolut tot ce-si doreste. Tata $i ghicitoarea: cum objii aceasté libertate? Daca reugesti sé dezlegi ghi- citoarea, merele tale vor clidea in cer”. ‘De unde pan’ unde mere? Mi-am pierdut rabdarea gi i-am rispuns cd nu intentionez si ghicese nimic, c& doar in somn $i in basme se petree asemenea minuni si ¢4, la urma urmei, in realitate merele cad intotdeauna in jos, pe pi- ‘mént. Raspunsul lui a fost prompt: ,,Ajunge! Haide, trebu- ie siti ardt ceva”. ‘Trezindu-mi, am regretat c& nu-mi aminteam sfargi- tul visului, Aveam totusi senzatia fermi c&i Supravegheto- rul mi-a furnizat o enume informatie pe care nu o pot ex- prima verbal. fn memorie, mi s-a intiparit doar un singur cuvant necunoscut — Transurfing. Singurul gand care mi se invartea in minte era acela ci nu e necesar si-mi féurese © viafi mai acatérii — totul este demult randuit, fri parti- ciparea mea, dar spre binele meu, Nu trebuie s ma rizbo- iesc pentru un loc syb soare — aceasta fiind calea cea mai ineficienta. De altfel, nimeni nu-mi interzice si-mi aleg 14 exact acea lume pe care mi-as dori-o. La inceput, aceast idee mi s-a plrut absurda. As fi uitat cu totul despre acel vis, dar curdnd, spre marea mea tuimire, am remareat ci in memorie au inceput si-mi apard amintiri clare despre ceea ce voia si-mi spund Suprave- ghetorul prin cuvantul a alege si cum anume trebuie pro- cedat, Rezolvarea ghicitorii Supraveghetorului mi-a venit de la sine exact ca nite informatii de nu se stie unde. in fiecare zi mi se dezvaluia ceva nou si de fiecare dati ma fncerca 0 uimire uriasi, vecin& cu teama. Nu sunt in stare s& explic rafional de unde imi veneau. Un singur lucru il ‘pot spune cu certitudine: nu din capul meu. De cand am descoperit Transurfingul, (mai precis, mi s-a permis acest luctu), viafa mea are alt rost acum, e plind de sens, de bucurie. Cine a creat vreodata ceva, acela stic ce bucurie gi ce satisfactii iti d& creatia, Iucrul facut cu propriile tale maini, Dar aceasta nu inseamnd nimic in ‘comperatie cu creafia propriei sorti, desi termenul ,,féuri- rea destinului” in acceptiunea obignuité nu se potriveste defel. Transurfingul este modalitatea de a-ti alege propria soarta, aga cum alegi un produs la supermarket. in conti- nuare am si soriu despre ce anume semnific& toate acestea. Veti afla de ce merele pot ,cddea in cer”, veti afla ce sem- nific ,murmurul stelelor diminetii” precum si multe alte jueruri neobignuite. 15Ghicitoarea Supraveghetorului Exista diferite modalitagi de interpretare a destinului. Una ar fi c& soarta este fatalitate, ceva predestinat, dinainte stabilit. Orice ai face, de soarti nu scapi. Pe de o parte, 0 asemenea interpretare te macin prin imposibilitatea de a gsi o iesire. Rezulta c3, daca individul nu a avut parte de un destin clasa I, mu se intrevede nicio sansi de a-I schim- ba. Pe de ‘alti parte, totdeauna exist persoane pe care chiar le aranjeazA o asemenea stare a lucrurilor. Este co- ‘mod gi chiar te simti in sigurantd stiind c& viitorul iti este, ‘mai mult sau mai pufin prestabilit si nu te mai sperie im- previzibilul, $i totusi fatalitatea, intr-o asemenea accepiune, nu te absolvai de sentimental de insatisfactie si de protestul laun- tric, Omul ocolit de succes, nu poate si nu-si edineze viata: are de ce lumea este asa de nedreapti? Unul are prea mult, iar altul, oricdt s-ar strddui, tot nu are ce-i trebuie. Unul este inzestrat de naturd cu frumusefe, inteligent’, pu- tere, iar altul — doar Dumnezeu stie pentru ce picate — poarti toata viata eticheta de categoria a doua”. De unde atdta inechitate?! De ce oare viafa, care nu cunoaste ni limita in multitudinea manifestarilor sale, pune asemenea stavile unor grupuri de oameni, Cu ce s-au facut vinovafi acesti oameni mai putin norocosi? Omul nefericit simte nu doar ciud&, ci chiar indignare si se strlduieste si afle, macar pentru sine, o explicatie pentru starea sa jalnic8. $i aici apar tot soiul de ,,invafa- turi” cum ar fi datoria karmica pentru pacstele savargite in 16 alte viefi. Ai putea crede ci Bunul Dumnezeu cu asta se gi ‘ocupa — isi edued fiii neascultitori si, cu toaté puterea Lui, tot intampin& greut&ti in educarea acestora. in loc si-i pe- depseasci in timpul viefii pentru pacatele facute, aménd pedeapsa pentru mai tarziu, desi care ar mai fi rafiunea si-i pedepseascd, daci ei, picitosii, nu-gi pot aminti cu ce au gresit. Exist si o alta versiune a inegalitatii care fi umple de speranfi pe cei nefericiti si nevoiagi gi anume c& acestia igi vor primi risplata fie undeva in ceruri, fie intr-o via, vii- toare. in mod practic, nu are important daca exist sau nu viefi trecute si viitoare, pentru c& omul igi aminteste si simte numai una gi, in acest sens, are o singura via. Daca este si crezi ct viafa fi-a fost dinainte oranduitt, atunci cea mai bund solufie este si 0 accepti aga cum este. Sin acest caz, se gisesc explicafii noi de genul ,,Dacd vrei st fii fericit, fii ferice!” Fi optimist si mulyumeste-te ou ceea ce ai! Omului i se sugereard ideea ca este nefericit pentru cS este vegnic nemuljumit si c& isi doreste prea multe, Dar prin definitie trebuie s& fii mulfumit. Trebuie si te bucuri de viag&. Omul pare si fie de acord, dar in acclagi timp nu-i prea vine s8 se bucure de realitatea cenusie. Oare nu are si el dreptul si-si doreascd ceva mai mult? De ce trebuie s& te strdiduiesti si te bucuri? Este ca gi cfind te-ai obliga si iubesti. in permanen{%, miguna in jurul nostra tot felul de siluminafi” care ne indeamni la iubire general gi la ierta- re, Omul trebuie si-si indued aceasti iluzie ca si cum si-ar trage plapuma peste cap pentru a nu vedea realjtatea crud’. Wysi astfel, poate, intr-adevar i-ar fi mai usor. Dar, in adncul sufletului, omul chiar nu poate si-nfeleaga de ce trebuie si se chinuie sd-i ierte pe cei pe care fi uriste gi si-i iubeascl pe aceia care ii sunt indiferenti. Pentru ce? Pentru o ferici- re chinuité in loc de una fireasc8? E ca gi cum bucuria nu trebuie si vind de la sine, ci s& 0 storei din tine cum storei pasta dintr-un tub. Desigur, exist si oameni care nu cred cf viata este aga de plicticoas& si primitivi gi cA totul s-ar reduce la predestinare, Ei nu vor s& se muljumeasca cu cea ce au gi prefera sd se bucure nu de ce le-a fost dat, ci de realizarile lor. Pentru astfel de oameni exist o alti concepyie despre soart: ,Omul este furitorul propriei fericiri”. Da, dar pent fericire, dupa cum se stie, trebuie sf lupti. Cum s-ar putea altfel?! ,Stiutorii” vor spune e4 nimic nu se obfine ugor. S-ar pirea s& fie un dat indiscutabil: daca nu vrei si accepti fericirea asa cum fi-a fost dati, atunci trebuie s& dai din coate si s8-{i obfii fericirea pe care o vrei tu. intamplari pline de invayiminte stau marturie faptului cc eroii au luptat si au trudit cu abnegatic, zi $i noapte, in- fruntind piedici inimaginabile. Numai trecdnd peste toate obstacolele gi peste lipsuri de tot felul, invingatorii au fost incununayi cu laurii suecesului. Dar gi aici ceva este in ne- regulé. Lupt& si trudesc milioane de oameni, dar au cu adevarat succes doar céjiva indivizi, Poti s8-fi irosesti in- treaga viaj% luptind cu disperare pentru un loc sub soare si sa reusesti mai nimic. De ce o fi oare viafa asta aga de ne- miloasi si de neinduplecata?! Ce necesitate apisitoare — si lupji cu lumea intreagit 18 ca s& obi ce ti se cuvine! Dar, daci lumea nu se last, in seamné ci trebuie si lupti cu tine insufi. Daca esti sfirac, bolnay, urat, nefericit — inseamna c& tu esti vinovat? Dacé esti imperfect, esti obligat si te schimbi? Omul este pus in fata faptului c4, din capul locului, el este un amalgam de defecte si vieii impotriva cArora trebuie si lupte. Trist ta- lou, nu-i asa? $i totusi exist o iegire. Solufia este aga de simpla si chiar pkicuti in comparatie cu cele prezentate mai sus, pentru ci ea se afla in alt plan. Destimul, in conceptia Transurfingului se bazeaz& pe un model al lumii cu totul nou. Nu va grabifi s4 renunjaji, spundndu-va c& vi se ofer’s © noud himera. Sunteti de acord cf fiecare dintre concep- fille despre soarta, cunoscute pana in prezent, sunt tributa- re unei anumite concepfii despre lume, care, la randul ei, se bazeazi pe cdteva puncte de plecare ined neargumentate, De exemplu, materialismul se fondeazi pe afirmatia c& materia e primordial’, iar constiinfa este secundar’. Idealismul afirma exact opusul. Niciuna din aceste afirma- {ii nu este demonstrabila gi cu toate acestea pe baza lor se construiesc o sumedenie de modele ale lumii noastre, fic~ care model fiind extrem de convingitor si avand adepjii sii fideli. in filosofie, stiinta gi religie ambele directii ex- plicd lumea in felul lor, fiecare avénd si neavand dreptate, ‘Nu vom putea niciodata si desctiem cu exactitate maxim’ adevarul absolut, deoarece nofiunile pe care le folosim sunt ele insele relative. intr-o cunoscuta alegorie referitoa- re la trei orbi si un clefunt se povesteyte c& unul dintre orbi pipaie trompa elefantului, al doileapiciorul gi ultimul — 19urechea clefantului, iar dup’ aceea fiecare trebuie si spund despre ce animal crede el ci este vorba, De aceea este un nonsens si demonstrezi ci una dintre descrieri este singura adevaratd, iar celelalte ~ nu. Important este ca descrierea si fie functional. ‘Va este desigur cunoscuti ideea ci realitatea este 0 iluzie pe care ne-o construim noi ingine, desi nimeni, nici- dat nu a putut si explice de unde vine aceasta iluzie, Sa rezulte c& noi tofi vedem ,un film”? Este, desigur, foarte indoielnic, dar, intr-un anume sens, exist un sim- bure de adevar in aceasti opinic. Existd si alta parere, cu totul contrara, ci lumea materiala este doar un mecanism care functioneaz dup’ legi foarte stricte, si c& constiinta nostra: nu poate determina absolut nimic. $i in aceasti afirmatie exista o firama de adevar, indiscutabil. Rafiunea umand este, ins, alestuits in aga fel incdt omul si igi doreasc un teren ferm sub picioare, lipsit de ambiguitate. Asa se face c& uneori ifi vine si faci praf si pulbere 0 teorie, iar pe alta s& o ridici in slavi, Iucru pe ca- re de altfel il si fac oamenii de stiint& de mii de ani incoace. Dupa fiecare batalie pentru adevar, pe cémpul de lupta méne neinvins un singur fapt: oricare teorie reprezinta doar un anumit aspect de manifestare a realitafii, realitate ce are o multitudine de fafete. Orice teorie se confirma in timp, de aceea are dreptul la existem{a. Dar si alte conceptii despre viaf’ pot fi viabile, Daci ati hotarat c’, pentru dumneavoastra, soarta este ceva prestabilit, si c&i nu putefi s& schimbati nimic, asa va fi. in acest caz vi lisafi de bunavoie soarta in mainile altora — 20 n-are importanta in ale cui — si atunci veti fi o coribioard ramasi in voia valurilor, Dacd ins credefi ci va ffuriti singur soarta, atunci va asumaji in mod deliberat respon: sabilitatea pentru tot ce se petrece in viata dumneavoastra. ‘Vai veti lupta cu valurile, inceredind sa va directionagi bar- cufa. Fifi atent la ce se intimpli: alegerea dumneavoastrét se realizeazd intotdeauna, Ce alegeti, aceea $i primiti Oricare conceptie despre lume v-afi alege, dreptatea va fi de partea dumneavoastra. Ceilalfi vi vor contrazice, pentru C8 gi ei au dreptatea lor. Daca v-ati ales ca punct de referintd, ca punct de ple- care un fenomen oarecare de manifestare a realitaii, din el poate si decurga un intreg domeniu al cunoasterii. $i aceasti cunoastere nu va fi contradictorie in interiorul ei gi va reflecta cu succes una dintre manifestirile realitai. Pentru fundamentarea unei intregi sfere de cunoastere vor fi suficiente unul sau mai multe fapte care nu sunt total explicabile, dar care totugi au loc. De exemplu, fizica cuantica se fundamenteaz’ pe c&- teva adeviruri ce nu pot fi demonstrate — postulate. Sunt nedemonstrabile pentru c& ele servesc drept punct de ple- care in cunoastere. In fizica cuantic’, obiectul microuni- versului se manifesta in unele cazuri ca particula, iar in altele ca und’, Oamenii de stiinj& nu au putut s& interpre- teze in acelasi mod un astfel de dualism si de aceca la luat ca atare, cu alte cuvinte, ca axioma. Postulatele fi cuantice impaca diversitatea formelor de manifestare a re- alititi fa fel ca orbii din parabola. Daca s-ar fi infeles intre ci, intr-un caz, clefantul ar fi fost un stalp, jar tn celatalt ancaz— sarpe. Dac’ in descrierea microcosmosului, sunt alese ca principalé caracteristic’ particulele, rezulti modelul ato- mului, care a fost descris de fizicianul Niels Bohr. in mo- delul respectiv, electronii se rotesc in jurul nucleului in- tocmai ca planetele in Sistemul solar. Dac& drept caracte~ ristica de baz este aleasi unda, atunci atomul va arta ca © pata stearsa. Ambele modele sunt valabile deoarece re- flecta forme diferite de manifestare a realitijii. Din now rezultd eX obfinem ceva ce alegem. in general, orice forma de manifestare poate constitui un postulat, un punet de plecare in domeniul cunoasteri care, negresit, va fi functional si va avea dreptul la existen- 18. In goana lor dupa adevar, oamenii au nazuit s& cunoas- c& natura lumii, studiind diversele ei aspecte. Majoritatea cunostingelor stiintifice au fost intocmite ca deserieri si explicafii ale diferitelor fenomene ale naturii, Au aparut in felul acesta diverse domenii ale cunoasterii, care intr’ in contradicfie unele cu altele. ‘Natura lumii este unicd, dar in permanenti ea igi ara- {8 fafete diferite. Nici nu reusesc bine oamenii si cerceteze si si explice cum trebuic o fatetd, ci imediat a si apiirut alta, care nu concord’ deloc cu precedenta. Oamenii de stiings incearca sf unifice diferitele forme de manifestare ale realitatii pentru a inlitura contradictiile, dar lucrul acesta se obtine cu greu. Exist doar un singur fapt indubi- tabil care poate unifica si impaica toate domeniile cunoas- terii — diversitatea,si multilateralitatea formelor de mani- festare a realitatii, El nu poate fi pus la indoial’. Prima ca- racteristicd fundamental’ a lumii noastre o constituie mul- titudinea de variante. Preocupati si explice diversitatea formelor de mani- festare, adepfii diverselor ramuri ale cunoasterii ocolesc, nu se stie de ce, tocmai acest fapt. intr-adevar, s-ar pirea i de aici incd se mai poate scoate ceva. Variantele multi- ple pot si constituie un punct de plecare, ca gi punetul zero fn refeaua de coordonate. Orice puncte de plecare, in di- verse domenii de cunoastere, sunt secundare fa de el. Cu toate acestea, punctului initial nu i se acorda atemtie, de parca nu ar confine absolut nicio informatie. $i totusi, in- formatia exista si este uimitoare. Pentru rezolvarea Ghicitorii Supraveghetorului vom. ua ca punet de plecare chiar aceasti caracteristica — vari- ante multiple. Cu alte cuvinte, vom lua ca postulat faptul i realitatea are o multitudine infinitd de forme de mani- ‘festare. Cu toate c& postulatul nostru are un caracter gene~ ral, va vefi convinge ce cunostinte interesante si neastepta- te vi se vor dezvalui. Vom porni de la ideea c& formele de manifestare a realitifii vor trebui si aiba o sursi, de la care porneste toa- {8 aceasti multitudine, Unde sunt ,,inscrise” toate legile acestei lumi? Lumea noastri se manifesti ca migcare a materiei in spatiu gi in timp. Aceasti migcare se supune unor anumite legitifi. Dupa cum stiti, in graficul functici, punctele sunt dispuse dupa o anumit4 formu matematica. Se poate spune cA legea migcArii punctului pe grafic este formula funcfici, Dar formulele, ca gi legile, sunt descope- riri abstracte ale judectii umane gi sunt create pentru a fiinfelese mai usor. Este putin probabil ca natura si le pas- treze undeva. in ce alt mod se mai poate stabili dispunerea puncte- lor in grafic? Desigur, sub forma unui spafiu infinit de ma- re al coordonatelor tuturor punetelor. Capacitatea memori= ei umane este limitata i nu poate face fai unui volum imens. Dar pentru natura, infinitul mu este o problema. Ea nu are nevoie si generalizeze dispunerea si miscarca punc- telor in grafic sub forma de formule. Dac& imparfim linia funcfiei intr-un numar infinit de puncte mici, atunci fiecare ‘punct poate fi considerat cauza, iar urmétorul punct — efec- tul. Ca urmare, oricare migcare in spafiu si in timp a punc- tului material poate fi reprezentat sub forma unui lant continuu, infinit de lung, de cauze gi efecte infinit de mici. in cunoasterea noastra prezentim miscarea materici sub forma de legi, iar in natur, migcarea se ail in forma ei natural, ca o muljime infiniti de cauze gi efecte. intr-o exprimare simplificati, datele despre toate punctele posi- bile de miscare a materiei se stocheaza intr-un fel de camp informational, pe care il vom numi spafiu! variantelor. El contine informatii despre tot ce a fost, ce este gi ce va fi. Spatiul variantelor reprezinta o structurdt informatio~ nal material’. Este un cdmp informafional infinit care conjine toate variantele posibile de evenimente ce se pot produce. Se poate spune ci in spatiul variantelor exist totul. Nu vom face supozifii in legatura cu modul in care se stocheaz aceste informalii — pentru scopurile noastre acest lucru nici nu,are important. Important este doar c& spatiul variantelor constituie sablonul, refeaua de coor- 24 donate a orictirei forme de miscare a materiei in spatiu si timp. fn fiecare punct din spatiu existi varianta proprie pentru un eveniment sau altul, Pentru usurinta intelegerii, vom considera cd varianta confine un scenariu si decoruri. Decorurile reprezinté forma exterioara sau forma de mani- festare, iar scenariul ~ calea de miscare a materiei. Pentru usuringi, vom imparji spatiul v: care sector are propriul scenariu si propriile decoruri. Cu cat distanta dintre sectoare este mai mare, cu atit deosebi- rile dintre scenarii si decorurile acestora vor fi mai mari. Soarta omului este si ea reprezentata printr-o multitudine de variante. eoretic, nu exist niciun fel de limite in privinta scenariilor si decorurilor existenfei umane deoarece spatiul variantelor este infinit. Orice eveniment, chiar de mick importanfa, poate duce la o cotitura in destin. Viafa umand, ca oricare alt tip de migcare a materiei, reprezint’ un lant de cauze si efecte. in spatiul variantelor, efectul se afl totdeauna in apropierea cauzei. Ble se succed una dup’ alta si de aceea sectoarele destinului se constituie in finii ale viefii. Scenariile si decorurile uneia dintre aceste linii sunt mai mult sau mai pufin uniforme. Viaja omului se de- ruleazi uniform intr-o anume directie pind cdnd se produ- ce un eveniment care fi schimba scenariul si decorul. Si atunci soarta face o cotiturd gi se mut pe o alt linie a vie~ tit. Imaginaji-va cé ati vizut un spectacol. A doua zi, ve- nifi din nou la teatru la acelasi spectacol, dar/cu un decor 25nou. Liniile vietii sunt apropiate. in urmatoarea stagiune va ducefi la un spectacol cu aceiasi actori, dar cu schim- bari semnificative in scenariu. Deja aceasta linie a vietii este situati mai departe. In sfargit vedeti aceeasi montare, dar Ia un alt teatru $i in alti interpretare a piesei. Este 0 linie a vietii asemandtoare, dar deja destul de departe de prima, Realitatea se manifestd in toaté diversitatea ei deoa- rece numitrul variantelor este infinit, Orice punct de ple- care este inclus in lanqul legiturilor cauzi-efect. Alegand un anumit punct de plecare, veti obfine o anumiti forma de manifestare a realitatii. Se poate spune ca realitatea se deruleazi pe linia vietii in funcyie de punctul de refering ales. Primiti ceea ce afi ales. Avefi dreptul si alegeti toc- ‘mai pentru c& existi deja o infinitate de variante. Nimeni ‘nu va interzice si va alegeti soarta care va este pe plac. Cum vi conducefi destinul depinde de un singur tucru, simplu — sd facefi alegerea. Transurfingul vi explic’ mo- dul in care se face acest lucru. Exist deci o structurd informationala care confine ‘multitudine infinits de posibilitati potentiale — de variante, cu propriile scenarii si decoruri. Realizarea material se produce in functic de ce contine structura respectiva. Cum se migc& materia in spajiul variantelor se poate demonstra prin urmatorul experiment de gandire, Imaginati-va o fev de ap. De-a lungul fevii se de- plaseaza incet un ine! frigorific in asa fel incdt apa inghea- {2 imediat numai fn interiorul inelului, Rezults urm&torul fenomen: cristalul de gheafi se deplaseaz3 pe feava odata 26 cu apa, Moleculele de ap rimén aproximatiy in aceleasi locuri si in stare relativ liber. in momentul trecerii prin inel, moleculele din interiorul lui se fixeazi in cristalul {inghefat, care are o anumiti structurd, iar dup’ aceea, in locul respectiv, apa se topeste din nou si moleculele se eli- bereazi. Cristalul ca atare nu se deplaseaz. Cu alte cuvin- te, in acest caz, gheata nu pluteste in ap’. in teava se de- plaseazi nu cristalul de gheag4, ci structura, adic& starea de ‘inghey. Prin analogie, apa din feava reprezint& spatiul varian- telor, iar cristalul de gheajé — realizarea materialA a varian- telor. Moleculele sunt oamenii, iar dispunerea lor in strue- tura cristalului se realizeaz ca varianti a destinului, Nu existi un singur raspuns la intrebarea: al cui analog este inelul-de racire. Cu alte cuvinte, de ce gi cum se transfor- ma structura informational in materie? {n microunivers, materia se poate manifesta ca o aglomerare, 0 condensare de energie. Se stie c& in vid se nase si mor in permanen{a microparticule. Materia pare c& este, dar nu are propriu-zis substan’ materials. Un lueru este cert: tot ce poate fi atins are in spatele siu o bazi energetic’ ce nu poate fi percepu- ta. Nadajduiese ci nu v-am obosit prea mult cu fizica, Deocamdati ne aflam abia in punetul de plecare al ‘Transurfingului. Ce veti afla din aceasta carte va poate 5o- a, intr-o anumiti misuri. De aceea va trebui, inevitabil, si-mi fundamentez macar teoretic expunerea pentru ca si nu aveti senzatia c& va fuge pimantul de sub picioare. Va rog si mai avefi putin’ ribdare. + 7‘Valul marin poate s& constituie inca o analogie capa- bil& s& ilustreze realizarea in spatiul variantelor. Si ne imagindm c& un urma unui cutremur s-a format un val uri- as. El se deplaseazi pe suprafaja marii sub forma unei co- coase imense gi cu toate acestea apa ramane pe loc. Se de- plaseazi nu masa de ap§, ci realizarea potentialului ener- getic. Doar in apropietea malului apa se loveste cu 0 ples- nitura de uscat. La fel se manifesta gi celelalte valuri. in analogia enunjati, marea este spatiul variantelor, iar va- lul ~realizarea material. Ce se petrece? Pe de o parte, realizarea materiala se deplaseazi in spatiu gi timp, iar pe de alta parte, variantele Fimén pe loc si exist totdeauna? Rezultd cA totul a fost, este si va fi? La drept vorbind, de ce n-ar fi asa! fntr- adevar, timpul este la fel de static ca gi spatiul. Sesizaim ‘recerea timpului doar atunci cénd se deruleaz pelicula filmului si imaginile se sueced una dupa alta, Derulafi pe- licula gi uitafi-va la toate imaginile deodatd. Unde a dispa- rut timpul? Toate cadrele existd simultan. Timpul este sta- tic atdta timp cat mu vizionam succesiv imagine dupa ima- gine. in viati se petrece acclagi lucru si de accea in consti- infa noastrai s-a Smpaméntenit ideea c& totul vine gi pleacd. Intr-adevir, tot ce este inscris in cdmpul informatio- nal, a fost acolo dintotdeauna gi va riméne pentru totdeau- na, Liniile vietii exist precum peliculele de film. Ce a tre- cut, nu a disparut, ci a rimas, Ce va fi in clipa urmatoare, deja este. Momentul actual de viati este realizarea mate- riald a spafiului variantelor in acest segment al linici vietii. S-ar putea ca mulfi si-si exprime nedumerirea prin 28 {ntrebari de genul: ,Cum e posibil ca 0 muljime infinit’ de variante ale destinului meu s& existe stajionar? Cine si de ce are nevoie de asa ceva? Dumnezeu? Legile naturii? De ce?” incercafi atunci si vi imaginafi un punct in planul coordonatelor. inci din gcoali ne-a fost prezentat acest ‘model: un punet in plan poate avea orice coordonate x $i y. Remareafi — orice ~ de la minus infinit pana la plus infinit. De ce oare niménui nu-i trece prin minte s& intrebe: ,,de ce unctul poate avea orice coordonate?” Jar acum imagina- {i-va cd punctul care se mised pe linia functiei se minunea- zi: Cum e posibil ca drumul pe care |-am parcurs si fi existat dintotdeauna si s& existe mereu? Cum e posibil ca rumul pe care urmeaz’ si-1 parcurg si fi fost deja prefi- gurat?” Dumneavoastra ins priviti de sus traseul punctu- lui gi de aceea nu vi se pare nimic deosebit. Spatiul variantelor constituie un sablon care determi- n& modul in care trebuie si se manifeste realizarea mate- riald. Imaginati-va o pidure intunecati pe care o strabate un individ cu un felinar in mand; felinarul lumineaz’ in jurul acestuia un spatiu nu prea mare. Realizarea se mani- fest’ ca o pata de lumina. intreaga pidure cuprinsa de in- tuneric reprezinti spatiul variantelor, iar locul tuminat de felinar constituie realizarca yariantelor in porfiunca res- pectiva. Ce menfine flacira? Ce anume face si se ,aprin- 2”, adied ce materializeaza varianta sablonului? Pentru a rispunde la aceasta intrebare va trebui si alegem inc un punct de plecare. in momentul de fafi nu mai exist dubii in legaitura ou faptul c& géndurile sunt ma- teriale. Realitatea ni se dezviluie sub doug forme: pe de 0 29