LORETTA LAROCHE Ecvis on EY Miiaed REPEDE - TRAIESTE-O NAA Zece adevaruri simple pentru o viata extraordinaraAprecieri pentru Viafa trece repede- Tréiiesie-o din plin »Loretta LaRoche este un adevarat fenomen, expertul preferat de toatd Iumea in probleme de stres. Pe edt de sclipitoare pe atét de amuzanté, injelepeiunea plina de duh a Lorettei se bazeazt pe cunostinte solide gi pe'o psihologie pozitiva de ultima ord, Sfaturile ei practice despre tréirea plenaré a viefii te vor ajuta sé ceri st fie pace, creativitate, umor si fericire. Aceasta este cea mai bund carte de autoperfectionare pe care o vei citi in viata ta." - doctor Joan Z. Borysenko, autorul lucrarilor Inner Peace for Busy People si Inner Peace for Busy Women »Mi-a placut la nebunie Viata trece repede — Trétieste-o din plin. Loretta este un maestru al folosirii comicului pentri: a crea. atit 0 carte atragéioare si antrenanté, cdt si, mai important, pentru a atrage atentia asupra celor prezentate de ea in interior. Iar ceea ce spune este ed nci tofi trebuie 8& ne incetinim ritmul gi sd iubim mai mult, sé fim mai blénzi cu noi insine si si profitam de toate oportunitaile pe care ni le ofera viata,“ ~ doctor Alice D. Domar, asistent universitar la departamentul de Obstetrics, ginecologie si biologie reproductiva, Fecultatea de Medicina Harvard; autoarea lucrarii Self-Nurtare »Mi-a placut Loretta chiar de prima data cand am vdaut-o la televiziunea publicd. Accasié carte estelind de perspectiva, sfaturi gi totul este prezentat intr-o maniera comicd, distractivi. ‘M-am indragostit de ea.“ ~ doctor Wayne W. Dyer, autorul luerarilor 10 Secrets for Succes and Inner Peace $i The Power of Intention ,Viafa trece repede - Tritieste-6 din plin m-a facut sa réd in hohote ined de la primul paragraf al introducerii, Loretta a reusit din nou sa serie 0 carte ce ne face sa vedem instantanew lwcrurile in perspectivd, prinér-o abordare infeleapitt si extraordinar de comicé in acelasi timp. ~ doctor Christiane Northrup, autorul lucrarii Women’s Bodies, Women’s Wisdom Ci tofii avem nevoie de mai mult rés si de mai multé bueurie tn vietile noastre, iar aceasta carte oferé exact acest lucru. Nu nurmai ct te vei distra in timp ce o vei citi, dar vei invdfa metode verificate, practice de a incetini ritmul, de a regasi calea catre lucrurile care conteazi gi de a te bucura de viata ta!* = Cheryl Richardson, autoarea Iuerarii Stand Up for Your Life Viata trece repede — Trdieste-o din plin cee yDeserierea CIP a Biblotectt Nationale 3 Roménie! LAROCHE, LORETTA Viaga trece repede ~teSieste-o din pin = azece adevirurl simple pentru o vith extraordinari / Lore LaRoche 5 td. Raluca Andeei,~ Bucuresti: Amates, 2009, ISBN 978.973-162-037-4 1. Andi, Ralvea (ead) 159,923.2 LIFE JS SHORT-WEAR YOUR ‘PARTY PANTS ‘TEN SIMPLE TRUTHS THAT LEAD "TO AN AMAZING LIFE LORETTA LAROCHE Copyright © 2003 by Loreua LaRoche ‘All righ reserve, VIATA TRECE REPEDE - TRAIESTE-O DIN PLIN : ZECE ADEVARURI SIMPLE. PENTRU 0 VIATA EXTRAORDINARA LORETTA LAROCHE ISBN 978-973-162-037-4 (© 2009 - EDITURA AMALTEA Viata ‘trece repede — 3 Trdieste-o din plin Zece adevaruri simple pentru o viata extraordinara * Loretta LaRoche “iyMultumiri Iniroducere 1; Spune ,da“ stresului, (,Ca sa ai o viata extraordinara, trebuie sa fii rezistent.") 2: Daca nu acum, atunci cand? (,Ca sa ai o viata extraordinara, trebuie sa traiesti clipa.") 3: Luminita de la capatul tunelului (,Ca sa ai o viata extraordinara, trebuie 8a fii optimist.) 4: Asta este (,Ca sa ai o viata extraordinara, trobuie ‘sd accept.) 5: Treci peste toate rézénd! (Casi ai o viata extraordinara, trebuie ‘88 ai umor.“) 6: Fa ceva inedit! (,Ca sa ai o viata extraordinara, trebuie 84 fii creativ.*) 7: Prea mult din ceva bun poate fi prea mult _ 123 (,Ca s& ai o viata extraordinara, trebuie sai fii moderat.“) 8: Pa-ti apariti: (,Ca sa ai o viafa extraordinara, trebuie 8 fii responsabil.)NTRODUCERE. ‘4nd eram mica, una dintre expresiil2 favorite ale /mamei mele era ,Nu se stie niciodeta“. Trebuia a facem curat in casa sambata pentru ca... .Nu se stie | niciodata“. Daca eram in toiul savurarii unei mese copi- | 9a8e, trebuia sa ne asiguram cé raméne suficient de multa ie méncare pentru cd... ,Nu se stie niciodasa. Pastram | _bucatele mici de foaie cerata, alaturi de sfoara maronie gi | cofraje de oua goale pentru ed... ei bine, ‘intelegi tu. i Am incercat s& inteleg ce anume nu gtiam gi ar fi I i trebuit sa stiu. Era ceva destul de important, atat cat sa streseze un copil. Poate cd asta era, de fapt, si scopul. Ce-i drept, avusesem parte de suficiente alarme de incendiu de proba la gcoala si eram in plin Razboi Rece ~ eram chiar invatati sane ascundem sub pupitre in cazul unor atacuri nucleare, Sau daca un meteorit ajungea sé loveasea Pamantul, lucru pe care ni l-a spus. profesorul nostru de stiinfele naturii, pe care lam avut in clasa a treia, domnul Funkhauser. Poate cé mama stia c& uma. sa se insdmple ceva rau gi trebuia s& ne pregatim. Obisnuiam s& o intreb, dar ea imi raspundea cu un ,,intr-o zi o s4 infelegi. Ce sa inteleg? Ce anume urma sa infeleg! Ma obignuisem cu aproape toate lucrurile astea, dar aveam dificulta{i in a pricepe de ce nu puteam si imi port pantofii de piele lacuita inainte de Paste = mai ales ca fi cumparasem in februarie. Sirgurul lucru e care il puteam face era sa fi dau cu vaselina ca sa 3“4 ‘Vista ace nereos ~TRANSTE-O DIITUN niu se crape, Nui aga c& era minunat? 0 tot imploram sa ma lase sé fi port, dar mama continua s4 imi ofere acelagi raspuns ~ banuiese ca acum fl stii, nu? Ceca ce mi faces 28 imi ies din minti era lenjeria intima. {ntotdeauna imi cumpara cei mai hidogi chilo- fei. Imi spunea c& au fost la reducere gi cd. vanzitoarea i-a spus cd nu se vor uza, Ei bine, nu prea gtiu ce credea vanzatoarea cA aveam eu sa fac cu ei ~ poate si ma duc intr-o mina si s nu mai ies timp de o luna? De ce trebuiau sa fie aga de rezistenti? De ce nu puteam si am i eu uni draguti si feminini, cu floricele si dan- tela? ee in cele din urma, mama a cedat si mi-a cumparat 0 pereche. Am fost in al noulea cer, pana ednd mi-a zis vorba ei obignuita: nu puteam si fi port prea des pentra i... »Nu se stie niciodata*. Mi-a mai spus c& aceea era perechea mea pentru petreceri. Asta nu mi-a diminuat durerea. La cite petreceri se poate duce un copil de nous ani? Nu era ca gi cum as fi fost o vedeta de cinema sau ceva de genul asta. Prin urmere, chiloteli au ramas intr-un sertar ineonjurati de suratele sale vitrege si urdte. Cred c& i-am putut purta de doua ori. inca ii mai am, doar ca nu mai intra pe mine. Ca adult, acum am o perspectivé mult mai clara asupra semnificatiei acelui ,Nu se gtie niciodata“ pentru mama mea gi a necesitatii sale de a spune aceasta propozitie atat dé des, Ke gi bunieii mei au trait 4m perioada Mari depresiuni si a celui de-al Doilea Razboi Mondial. Au ficut parte din ,Generatia mareata datorita imensei lor rezistente. Au fost produsul unei Jumi in care starea economicd era sumbra, iar viitorul inspaimAntator. Drept consecinta, capacitatea mamei mele de a se bucura din plin de lucruri era umbrita de groazi gi vind. De exemplu, a avut un set minunat de © Introducere farfurii pictate de mana, care au fost ir. familia ei de cand eu aveam 14 ani. L-am adus acasa dintr-o vacanta petrecutd in Bermude gi aproape c ne-am cocosat din cauza greutafii lor. Era un set de 12 farfurii, fiecare pictata manual cu o albastrea. Fiecare farfurie era diferita. Acum, sincer vorbind, cred c& toata treaba era putin cam exagerata.. Cui fi pasa de faptul ed fiecare era diferita? Ce putea si se intémple, sé stam cu toi, 88 ne comparam farfuriile gi s& spunem: ,A, a ta nu are tulpinal Mamel i se pareau incredibil de speciale. $i de ce nu? Le cumparase cu bani cAstigati din grou, Ineru pe care La subliniat de nenumarate ori dupa aceea. Stateau in dulapul cu porfelanuri, asteptand acsle ‘persoane speciale pe care mama le credea suficient de merituoase pentru a ménea din ele. Noi, plebéa, nu eram suficient de buni ca si folosim acele farfurii superioare in cir- » cumstanfe obignuite. Din cand in cénd imi reamintea cA avea si mi le Ise mie. Mult timp, m-am consolat cu acel gand. Intr-o zi, acum doi ani, m-a intrebat: »Vrei farfariile?*, iar eu m-am gindit: Cred cd ifi bagi jocde mine... Teea mea din prezent in ceea ce priveste vesela se rezuma la céteva farfurii de plastic in care sa servesc cina comandata de la un restaurant. ‘Nu cred c4 mama a fost réutacioasa si nu cred e& intr-adevar a gandit cd familia ei nu este suficient de buna ca si manénce din farfuriile speciale. Pur gi simplu a dus o viata prea grea. Toti mostenim o Perspectiva asupra viefii de la familille noastre si de la Societatea in care trim care, de bine de rau, ne face 6& fim cine suntem si ne formeaza convingerile. Adesea, mogtenim concepte asupra vietii pe care ins nu le infolegem cu adevarat. Una dintre povestile mele favorite este despre 0 fomeie care statea in bucataria ei gi pregatea o friptura 18 =16 Vos tarce nerene ~TRAESTE-ODIN PLN 3 de vita Ja cuptor pentru cina, Fiica ei mai mica 0 urmarea cu privirea ca si vada cum pregateste mén- carea gi a intrebat-o: ,Mamico, de c@ ai taiat bucatile din margine de la friptura de carne de vita?* Jar mama i-a raspuns: ,Scumpo, asa se prepard. »Dar de ce? Jar mama a trebuit sa se gandeasca o secunda gi sa recunoascd: Nu gtiu exact de ce. Aga faicea mama mea i sunt convinsa c& avea un motiv bun pentru asta.* »Haide si o intrebam pe bunica atunei. Aga ca femeia gi-a chemat mama ¢i i-a pus aceeasi intrebare. Femeia mai in varst& a trebuit si recu- noascé la réndul ei c& mu stia nici ea de ce fticea acest Iueru, dar proceda aga pentru e& si mama ei prepara reteta in acel fel. ‘Asa ci au chemat-o pe batréna, care in acel moment, avea 90 de ani, si au intrebat-o de ce tia bucatile din marginile fripturii inainte de ao pune la cuptor. »Pai“, a spus batréna, ,pentru ca nu aveam o cra- tifa suficient de mare in care si o pun." ‘Multi dintre noi au mostenit 0 mentalitate defici- tara de la parinfii nostri; sau una care ne spune ci nu trebuie sa sarbatorim si s4 punem pe masa farfuriile de portelan fin in fiecare zi. Dar, precum femeia cu friptura din came de vita, trebuie si vedem dincolo de modul fn care am fost, crescufi si sa Incercam sa ne gisim calea spre o viata fericita, Cu siguranta, trebuie sf ne salvam viitorul si s& nu irosim eu usuringa cea ce avem sau sd ne satis- facem toate dorinfele materialiste de care nu avem nevoie. Dar nu ar trebui sa asteptam sa celebram viata —— * Introstucere numai in ocazii speciale. $i aici se afla ascuns mesajul acestei cari: trebuie sé aducem un sentiment de sarbatoare in vistile noastre in fiecare zi. Nu mai avem timp de pierdut. Dupa cum spun adesea spectatorilor i participantilor la seminariile mele, despre hazardul viebii: ,Nimeni nu o sa iasa viu din ea." Atunci cand fac aceasta declaratie, multi rad, dar stiu gi ed isi pun urmatoarea fntrebare: De ce 0 fi atét de morbida? Ar trebui s& vorbim despre lucruri amuzante.“ Cu toate acestea, atunci cdinc devenim cu adevarat constienti de propria mortalitate, suntem obligati sa traim tn prezent, deoarece infelegem ca acesta este singurul moment sigur. Asta ne forjeaza Sa ne concentram asupra lucrurilor cu edevarat im- Dortante gine permite sa le lasam deoparte pe celelalte. Ne reaminteste ca tot ceea ce ni se pare azi ,gfoamic va trece, Coada de la casi care abia se misc devine 0 nimica toata. Blocajul din trafie devine un prilej de a asculta 0 muzica buna, Doua ore in plus Ja munca nu tnai sunt un asemenea chin daca ifi propai sé ajungi acasi exact la timp ca sd o séruti pe fiica ta inainte de a adormi, ‘Timpul nostru pe aceasta planet este scurt gi iro- sim att de multe ore fara sa ne bucurém zu adevarat de el. Atat de multi dintre noi par sa astepte, si asteapta... si asteapta. Te-ai intrebat vreodata: ,Ce anume astept? Ce trebuie sa fie facut fnainte de a face Tucrul pe care il tot aman? De ce anume am nevoie inainte de a'l face? sau ,,Pe cine astept si imi dea voie sd fac ceva?“ Crede-ma, nimeni nu vire sé iti dea fie voie sa faci ceva, pentru c& toti sunt: plecati sa se distreze. 7 o18 ‘Vista Taree nerane ~TRAESTE-ODINTLIN oF Oferd si vei fi recompensat Metafora mea legata de trairea din plin a vietii se refera la mai mult decat la trairea bucuriei de moment si nerefuzarea lucrurilor pe care le vrem. Ea se refer Ja recunoasterea faptului ca, in interiorul nostru, ave foarte multe de oferit, ceea ce face ca viata sa fie cu adevarat speciala, Ne putem arata recunostinta $i grija mai des, ne putem imbrafiga reciproc cu entu- ziasm, 84 fim mai iertatori si si ne iubim unii pe alfii mult mai profund. Din pacate, ne-am indepartat de aceasta impartasire spontana a sentimentelor. Familia mea nu avea nevoie de earti sau casete audio ca si-gi dea seama coca co simfea; membrii familiei mele nu aveau nevoie s& cumpere felicitari cu formule speciale ce se potriveau unei anumite ocazii, Oamenii vorbeaw intre ei gi igi spuneau ceea ce aveati de spus personal, fara prea mult tam-tam. Pasiunea nu era infranata. Dragostea o faicea pe matuga Ignatzia sa te ciupeascd de obraji si sa spund Saporita (dulceato). Nu se ducea pana la magazin ca s& cumpere 0 folicitare cu acelasi mesaj, dar care costa 5 dolari. Generatia aceca nu avea prea multi bani casa cum- pere méncare seumpa, dar oamenii isi savurau mesele cu pasiune. Trebuiau ei si mearga pe jos cafiva kilo- metri fn loc s& conducai o masina cu aer conditionat’ si sé asculte un CD, dar erau captivati de peisaj gi isi salutau vecinii pe care ii intalneau pe drum. Traiau o viata lipsita de belsug, dar se bucurau de o bogatie interioara. Noi traim o viaga plina de bogatii, dar prea multi dintre noi au o lipsa de belgug interior. 4 Introducere Trieste o viati plina de adevéruri simple si vei fi mulfumit cu adevarat iti amintesti cum in zilele ce au urmet tragediei din 11 septembrie a existat o revarsare incredibila de iubire si o dorinta de creare a unor legatari emotio- nale? Oamenii gi-au unit forfele in feluri uimitoare: cozi imense la spitale pentru donarea de sango, in timp ce copiii coceau prajiturele si trimiteau felicitari $i cadouri echipelor de salvare si familiilor vietimelor. Oamenii erau foarte amabili unii cu alfii intr-un mod ce piirea extraordinar si chiar era de-a dreptul extra- ordinar. Dar, de fapt, acest jucru ne-a demonstrat ca noi toti, pentru un moment, am simfit la nivel colectiv efe- meritatea si importan{a vietii. Am fost zguduiti si scosi din indiferenta noastra si am fost surpringi ca trebuie s4 ne coneentram asupra lucrurilor cu ade- varat importante. Atunci cénd grijile zilnice pareau neinsemnate, am fost nevoifi sA acordim atentie aspectelor importante ale vietii: apropierea, bunata- tea, empatia si dragostea. Am Tucrat in domeniul reducerii strésului timp de mai bine de 30 de ani si am ajutat zeci de mili de oameni sii gascascd 0 modalitate de a se relaxa gi de a fi mai veseli, in loc sa fie anxiosi si tristi, in tot acest timp, ceea ce am invatat atat din stu- diilemele, cat gi de la mile de oameni cu care am Iuerat de-a lungul vremii este faptul cd abilitatea omeneasca de a simti bucuria gi simpul profund al satisfactiei este cevai ce ne sta in putere mai mult decat am crede. Cu tofii putem sa ajungem la adevaruri simple care ne-au stat la dispozitie de-a lungul secolelor. incepem si vedem cum nevoia societatii noastre de a aborda excesiv teoria cum ci ,mai mult este mai dine“ ne-aViayaTarce nerene =TRAIESTE-ODINTLIN > condus pe cararea instrainarii de ceilalti gi de noi ingine, Atunci cénd incepem s& integram moderatia, responsabilitatea, buna dispozitie, optimismul, creativitatea, flexibilitatea, dorinta de creare a unei legaturi gi a unei semnificatii in existentele noastre, privim viaga cu demnitate gi gratie. Ce alta modalitate mai poti gasi pentru ca s& ai o viata intr-adevar extra- ordinara? SPUNE ,,DA“ STRESULUI »Ca sii ai o viata extraordinara, trebuie sé fii rezistent.* “ST sam petrecut 30 de ani - adica o bund parte din viata mea ~ in profesia de trainer gi consultant, sfatuindu-i pe oameni in legatura cu probleme legate de stres. Am scris carti; am realizat emisiuni pentru televiziunea PBS; acum mé aflu in permanent pe drum, ca sti vorbesc unor grupuri mari de oameni despre modalitatea in care si managerieze nivelul lor de stres. Mulfumese cerului in fiecare zi pentru ci a creat, stresul. Ce vreau s spun este ca, daca nu ar fi existat, eu ag fi fost gomera! Dar vrei si stii cova interesant? $i tu ar trebui sa mulfumesti in fiecare ai cerului pentru ca exist stresul. Este un semn de sus! in toti anii in care am vorbit despre stres, am tot auzit aceleasi lucruri de la oameni: ,Viata mea e atat, de stresanta incat nu o mai suport!“, ,Ce ag putea face ca sa scap de stres?“, ,Sunt atat de stresat, incat nu pot nici sa dorm, nici sa mandnc’, ,Te rog, ajuta- ma sa scap de stres", ,Nu am ce si fac eu stresul in viata mea!"‘Viota mece nereDe ~TRESTEODIN PLN Primul luera care vreau sa fie injeles de oameni este acesta: multumeste cerului cé ai parte de stres in viata ta. Ar trebui s4 stai in genunchi gi sa mulfumesti in fiecare zi pentru faptul ca ai parte de stres. Daca nu esti stresat inseamna cé esti mort. Cred cd ar trebui s4 avem o incantatie pe care sa ne-o repetam: Binecuvdntat fie stresul! Ma ajuld sé vid cénd nu sunt bun. Ce anume se intampla cu societatea noastra inedt am ajuns si credem ca stresul este un dusman atat de mare? Doar despre asta vorbim, nu-i aga? ‘Nu gtiu ce creai tu, dar eu ma simt stresatA numai cénd fi ascult pe toti cum vorbese despre stresul lor! ‘Ne comportam ca si cum el ar fi un produs secundar ingrozitor al societafii noastre extenuate. Acest stres - este o boalai ce trebuie vindecata. Acest stres este ceva ce trebuie eradicat din vietile noastre, pentru ca noi sa avem parte de o existenta sénatoasa si linistita. Dar stresull nu este ceva pe care trebuie si incercdm sa il masedim sau sé il eradicam. El este un semn. Atunci cénd fl recunosti si lucrezi cu el si nu impotriva lui, poti afla multe despre lucrurile pe care ar trebui sale faci pentru a fi mai fericit gi mai sénatos, Stresul este, de fapt, o binecuvantare ce te poate ajuta sa reali- zezi cd trebuie sa faci'nigte schimbéri in viata ta. Observét semnalele Ar trebui s& apreciem faptul c& trupurile noastre au o modalitate de a ne anunja c& trebuie sa facem ceva. Trebuie sa ne oprim, sine gandim gi s8 observam ce ne transmite corpul atunci cand ne simtim obositi din cauza stresului. in loc si ne lsam atrasi pur si simplu de enervarea si de tensiunea pe care le trezeste in majoritatea oamenilor, nu ar fi mai interesant si * Spume da" stresului Sncercam sa ascultéim semnalele? Nu ar fi mai simplu sa observam momentele in care ne comportam irational asa cum ne dictea7a el sa actionaira uneori — si sa facem ceva in legatura cu asta? Nu ar trebui sa infelegem ca stresul este un simptom si nu o cauz&? Cineva care a participat la unul dintre seminariile mele mi-a spus cdndva ea atunci cénd simte 0 presiune gi un stres mare, fipa la cainele ei. Acum, poate ti se pare amuzant cAnd citesti aceste randuri, dar sincer vorbind, nu procedam toti in felul asta? Nu fipi la pantofii tai daca se rupe giretul exact atunci cénd esti in intarziere la serviciu? Nu dai pumni volanului atunei cand magina nu mai porneste? Si, in situatiile mai grave, nu te trezesti uncori tipand la copii tai sau la cei dragi cdnd, in realitate, motivul pentru care esti suparat nu are nimic de-a face cu ei? De ce si nu incerci sa te eduei si spui: ,Stii, toemai am urlat la cine. Nu imi sta in fire 4 fac acest lucru. Si, in fond, nu este o idiofenic sa tipi la cine? Pana la urma, nu e decat un Aine gi nu vorbeste romaneste. ‘Nu infelege ca imi sta in cale. in majoritatea timpului, sté acolo gi eu nu zic nimic. De ce ip la el acum? $i, de fapt, este vina lui? Semnalele existenjei stresului sunt evidente. Tipam Ja tipul de la radio, ne comportam irafional in trafic, ne enerveaza comportamentul zgomotos, dar jueaug al copiilor, ne intrebam daca s-a creat o ccnspiratie impotriva noastra la serviciu, avem impresia cé toata Jjumea care sta in faja noastra la coada la aeroport a aparut acolo doar ca sa ne facd in ciuda... avem palpitafii gi tensiune erescuta. Uneori ne simtim extraordinar de acri gi ée nervosi fata de sarcinile zilnice lumesti, repetitive: ,De ce pui vasele la loc in chiuveté desi de-abia le-amViatararce Reibe —TeAepre-ODINTLN spalat?“,,Tocmai am facut patul! De ce te-ai agezat in el? De parca daca ai face Iucrurile acestea doar o data, ai rezolva definitiv cu ele. Trebuie s& fim atenti sa observam aceste simptome si si cautam acele motive pentru care ne simfim aga. Trebuie si recunoastem cauzele secundare gi 38 actiondim. Dar adesea nu facem asta. fn schimb, cautam modalitati mai simple de a ne alina simptomele stresului gi de a ne face s& ne simfini bine pe termen scurt. insa acesta este un sport periculos: este ca gi cum ai vedea semnul de stop si liminile de avertizare de la trocerea peste calea ferata. fti dai seama ca semnalul este foarte serios si cA tu ai face bine sa incetinesti. Sau poti s8 apegi pe acceleratie si sa incerei s& treci inaintea trenului — desigur, daca faci acest lucru, risti sa fii facut praf. Dac nu acorzi atentie semnalelor, acestea nu vor face altceva decat si devina din ce in ce mai evidente. fn loc sa urli la cAine, ai tipa la geful tau gi ti-ai pierde slujba. fn loc sa ai palpitatii slabe, ai ajunge la sectia de cardiologie. in locul unei mici dureri de cap, din cénd in And, ai fi slabit de migrene. ‘Trebuie s4 acordam atentie semnalelor gi si facem ceva. intotdeauna sunt fascinata de faptul cA budistii vad suferinta ca pe o oportunitate de erestere gi consi- dora durerea gi placerea ca doua fatete ale aceleiagi monede. in mod similar, stresul poate fi calea ce te conduce catre o viata mai buna ~ daca urmezi drumul in directia corecta. FI ATENT! CATEVA SIMPTOME COMUNE ALE STRESULUL Schimbarea starilor: Observi ct incepi sa plangi usor? Treci prin momente de fericire sau de tristete extreme? _| Izolare: Observi ca te retragi de la intalnirile % Spune da” stresulut Imposibilitatea de a te concentra: Observi ci nu iti mai poti aminti evenimente sau ccnversatii recente? Comportament obsesiv: Nu te mai poi opri din baut? Din méncat? Din lueru? Din cumparaturi? Imposibilitatea de a dormi: Te trezesti in mijlocul nopfii cu ganduri diverse care te framanta? Iritare: Cele mai nesemnificative lucruri te fac uneori sa iti iesi din mini? sociale, gisind ca este mai ugor sé fii singur? Cele trei niveluri de reducere a stresului Societatea noastra cauta solutii rapide - ca s& nu mai spunem c& este una in care toata Iumea erede ci ar trebui sé cumparam un produs care s& ne rezolve problemele in eéteva momente. Si de vreme ee edutam cu tofii o solutie pentru disconfortul, stresul gi tensi- unea pe care le simtim, managementul stresului a de- venit un segment enorm din economia noastra, ‘Multe produse de consum pot fi nutritive si te pot face si te simti mai bine. Sapunurile gi lumanarelele parfumate, parfururile persistente, ascultarea sune- tului apei care curge - toate acestea imbundtitesc cali tatea vietii oamenilor cdrora le plac astfel de lucruri. Se intémpla ca mie chiar sa imi placa aceste lucru- soare si cred cd daca am tn jurul meu esente care ma alina gi care sunt fine si miros bine, momentele obignuite din fiecare zi devin putin mai frumoase.Viatatarcenenene —TeaesteooIN PUN Acestea flind spuse, daca asta este modalitatea ta de a trata stresul din viata ta, astfel de mici ajutoare seaména cu un bandaj pus pe rand atunci cand tu ai nevoie deo operatie pe cord. SA nu mai spun cA, pentru unii oameni, ele s-ar putea dovedi factori de stres suplimentari: Daca nu ifi poti permite acel curs de desen pe care il vrei? Sau sa spunem ci mergem la ase magazine gi nu gasosti crema de levantica destre~ santa care ffi place aga de mult? Acestea sunt nigte elemente superficiale care pot, timp de edteva secunde, atenua durerea si anxietatea~ dar asta e tot cea ce fac. Ele sunt doar stratul su- perior, daca vrefi, al unei piramide care te va ajuta si injelegi si s4 manageriezi stresul. Stratul de mijloc este cel care sprijina corpul si mintea: terapiile gi programele mai profunde, care fi pot ajuta corpul sa se dezvolte gi si inteleagd cum s& aibi grija de el insugi. De exemplu, pot incerca exercitit precum yoga sau Pillates ~ sau orice te va ajuta sa iti intaresti corpul, si astfel s& iti ofere mai multa putere gi rezistenta. De asemenea, exist masajul - care s-a dovedit a avea un efect puternie gi imediat asupra sistemului imunitar. $i anumite tipuri de terapii beha- vioriste prin care invefi cum s& te opresti din a ceda in fata negativismului fac parte, de asemenea, din stratul de mijloc. Dar aceste doua straturi nu pot sa reziste fara o fandafie. Nucleul trebuie sa fie solid pentru ca restul s4 constituie un ajutor. Oricdt de multe lumanari aprinzi sau pozitii de yoga stapanesti, trebuie s& ridici 0 fundatie solid inainte s& poti intelege cu adevarat si sa folosesti intr-un scop bun beneficiile stresului. Aga cA cea ce urmeaza este esenta acestei carti: lucrurile care sunt cu adevarat importante, care te ajuté si gasesti un echilibru in viata si iti ofera putere * Spune do” stresutui sio semnificatie. Daca nu studiezi cu atentie lucrurile fundamentale din viata ta, nu vei putea s& faci nimic fara sd te simfi stresat. Trebuie sa te intrebi daca te distrezi si daca infelegi ce este important pontra tine. ‘Trebuie sa construiesti legaturi mai profunde cu camenii, s4 traiesti cu integritate gi si gisesti echi- libru gi moderatie. Daca viata trebuie savurat, atunci tu trebuie sa crezi cu adevarat ca bucuria este singurui luern care conteazi. Trebuie sa observi care sunt minunile din fiecare zi. Trebuie sa celebrezi, Cu alte cuviate, trebuie sa traiesti viata din plin si cu méndrie! TINE UN JURNAL AL BUCURILOR O tehnic& foarte utila pentru gasirea nucleului ‘iu gi pentru a fi capabil sa infelegi stresul din viata ta este si {ii un jurnal al bucuriilor Bucuria nu are nimic in comun cu vina, furia, améraciumea sau resemnarea. Ea vine din pacea interioara, din puterea de a oferi gi de a primi si din capacitatea de a aprecia. Este sentimental de mulfumire pentru darul viefii. Daca tii un jurnal al bucuriilor te va ajuta sé mentii un sentiment de bund dispozitie, sentimentul cd te avanti spre culmi impreuna cu vulturii gi nu te cufunzi in mizerie ala- turi de gaini. Inceperea zilei cu scrierea uncr cuvinte in jurnal pare sa reduca in mod considerabil stresul Pare perfect normal, nu? Mulfi dintre noi igi incep ziua printr-o recapitulare a lucrurilor pe care trebuie sa le facem in acea ‘zi ~o lista interminabila de sarcini gi obligatii. Si ne gandim la toate moda- litatile in care fiecare dintre ele poate sfarsi prost. Aga ca incepem ziua imaginandu-ne in avans toateViaTaTa0ce RereDe ~TRAIESTE-ODIN TUN 2% Spune do” stresului nenorocirile ce ar putea sa se abata asupra noastra in urmatoarele 15 ore i suferim toata durerea gi fngrijorarea inainte de a ne servi cafeaua de la micul dejun. Nu stiu de ce tuturor ne place si ne torturam singuri, dar asta facem, nu-i aga? De fapt, sugerez celor eare participa la seminariile mele c4 poate ar trebui sa igi cumpere un bici, s4 se autoflageleze in ‘momentele adecvate. Imaginea pe care o percep poate crea un moment de epifanie — un moment de recu- noagtere care fi ajuta sa injeleaga absurditatea lo- viturilor pe care gi le aplica in interiorul lor. {in loc sé ifi incepi ziua in bandaje, de ce nu ai incepe-o cu o doza zilnica de bueurie? Concentreaza-te edteva minute asupra lucrurilor bune, a lucrurilor care te fac si te simti extraordinar si minunat, in loc de plictisit si nervos. Daca ifi este greu si incepi sA faci acest lucru, incearea unele dintre urmattoarele idei care sa te impulsioneze in directia buna: 1. Gandeste-te la oamenii care au influentat pozitiv viata ta. 2, Enumera trei lucruri pe care le faci bine. 3. Noteaad cel putin cinci lucruri care iti plac la tine insuti. 4, Gandeste-te la momentele in care ai avut parte de atata dragoste in viata ta, incat ai simfit ca 0 4 explodezi. 5. Gandeste-te la activitatile fizice favorite pe care iti placea sa le faci atunei cfnd erai mic (inotul, saritul corzii, mersul cu patinele cu rotile...). Enumeré-le gi gindegte-te la modalitatea in care si le faci din nou. tenerul sau sofia/soful tau. Serie-le i spune-i si luifei, 7. Gandeste-te la un moment cénd te-ai sinfit spri- Jinit atunci cénd treceai printr-un moment greu. Cum to-ai simtit, in detaliu? 8,. Amintoste-ti trei momente in care ai simfit pacea interioara gi seninatatea. Poti surprinde aceste sentimente? Unde erai? De ce te simteai aga de bine? 9. Gandeste-te la cineva pe care I-ai ierta gi la consecintele pe care aceasta iertare le-ar avea asupra viefii tale. 10. Cu cine rézi cel mai mult? Aminteste-ti de mio- mentele cénd rédeai atat de tare, incat te dureau obrajii, Exist sute de lucuri ce iti ofera bucurie. Incepe-ti ziua cu edteva dintre ele si nu ezita sa ii cinstesti viata... si nu anxietatea, De ce géndim Ia 0 scart atat de redusiéi? intr-un seminar recent pe care I-am susfinut, am intalnit o femeie care era incredibil de innebunita dupa prosoapele ei. Pentru aceasta femeie, subiectul prosoapelor era la fel de important precum economia pentru Alan Greenspan (n. trad.: Alan Greenspan este un economist american care a fost presedintele Con- siliului de Guvernatori ai Rezervelor Federale ale Statelor Unite in perioada 1987-2006). Femeia aceasta igi iubea prosoapele. Pentru ea, un prosop frumos brodat, perfect asortat din punct de vedere coloristic cu bucstaria sau haia era o opera de arta. isi alegea prosoapele aga cum Julia Child (n, trad.: scriitoare si prezentatoare de emisiuni deVesta tarcenerene ~TRAIESTE-ODIN TUN televiziune cu tema culinara) isi alege rogiile. Tre- buiau sa aibé culoarea, textura si grosimea potrivite. Era musai sa fie impaturite si asezate exact asa cum trebuie pentru a pairea pufoase. Aranjamentul potri si alegerea prosoapelor insemnau foarte mult pentru ea, Era clar c& prosoapele reprezentau o declaratie a cea ce simfea fata de casa ei, precum si despre gus- turile si stilul personal. Problema era cA sotul ei mu avea aceeagi estetica sau aceleasi prioritati. Pentru el, prosopul era numai © carpa pe care igi gtergea mainile ude. Atunci cand a inceput s& vorbeascé despre aceast problema fn grup, era evident ca fierbea in interiorul ei de ani de zile. Dintr-odata, sojul ei era hunul Attila deoarece folosise unul dintre prosoapele pentru ,oaspeti“ ca 4 se stearga pe fafa dupa un dus. ,Dumnezeule mare, ‘cum poate sa arate o asemenea lips de respect", a spus ca. Odata, la prins folosind unul dintre prosoapele de bucatarie ca si stearga niste apa care cizuse pe podea. Acum, nu vreau s& imi arat desconsideratia fata de problemele acestei femei. De fapt, i-am mulfumit pentru parere gi pentru faptul cf a fost atat de concisa in privinta ilustrarii unui anumit luera pe care pro- babil mulfi dintre noi fl fae de-a lungul zilei. Adica, Tuam lucrurile fara importanja si le transformam in probleme globale, imense. Desigur, aceate lucruri minuscule (precum prosoapele) nu sunt exact ceca ce ne preocupé pe noi; mai degraba, ele reprezinta mani: festari ale unor probleme mai mari din viata noastra, Dar oricare ar fi motivul, efectul este e& putem sa Jum ceva insignifiant precum un cos de pe fundul unui elefant gi si il transformam intr-un conflict nuclear, A mai fost gio alta femeie in grup care avea 0 problema asemanatoare cu pernele. Le colectiona ~ pecele brodate, frumoase, pe cele simple si din matase, * Spuoe gda” stresului toate modelele posibile ~ siti placea 8a le vada imprag- tiate prin camera de zi. Dar soful ei ~ oare cum'o fi indraznit! ~ tragea din cdnd in end un pui de somn e canapea gi isi punea capul pe ele. Daca va puteti imagina aga ceva! Grasimea de pe parul lui intra astfel in perna si asta o scotea din minti, Acum, serios yorbind, cei doi sofi mentionati mai devreme ar fi putut, cu siguranta, 4 fie mai atenti in legatura cu problemele care erau importante pentru sotiile lor. $i, in mod similar, sotiile ar fi putut fi mai atente la faptul c& obsesiile lor probabil ea i-au facut pe batrbati sa se simta mai putin importanti decét acele Prosoape de mana sau perne. Dar, dacd nu au gasit 0 modalitate de a rezolva faptul ci simfeau o ura oarbi fata de sofi din cauza unei bucati de stofa, atunci nu se intrevede nici o solutie. Acestor doua femei le-am sugerat gasirea unei modalitati de a face haz. de situatiile respective pentru a dezamorsa conflictul pe cale sa devina din ce in ce mai grav. Daca faceau din situatie ceva serios, intrau intr-o hora cu sofii lor legata de prioritati gi cine era mai important. Le-am reamintit ca este mult mai ugor 88 fact lumina asupra acestui tip de conflict. Pana la sfargitul seminarului, femeia cu pernele a decis 4 fi va cumpara sotului ei propria perna ~ pe eare putea 88 0 umple de grasime oricat de mult gi-ar fi dorit. De asemenea, isi imagina autobuzele cu turisti care ar area in fata casei ei din suburbii si ar plati bani buni ¢a si fi admire colectia magnifica de perne. Cealalta femeie a decis c& data viitoare cfnd igi prindea.sotul utilizand unul dintre prosoapele ei fru- moase ca s& spele pe jos, 0 si se ageze in genunchi gi va spune: , ti mulfumesc, mare zeu." Asta iar atrage atentia!Vina TRce RapRDE ~TRAIESTE-ODINLN of »Controlul asupra minfi inseamna ca literalmente sii te bucuri de orice se poate intampla.“ ~ Mihaly Csikszentmihalyi ‘Trebuie sé privim la cantitatea de energie pe care © consumam ca sa ne simtim prost, anxiogi si suparati si s& gasim sursa problemei. Daca este ceva minuscul, atunei de ce sa ne simtim prost? Trebuie s& ne punem urmitoarea intrebare: Chiar se merita? Merita ca perna asta s& imi distruga cisnicia? Merita sa pierd 0 noapte de somn? Merita catusi de putin atenfia mea? Daca tofi am aduna intreaga energie pe care o petrecem. Iingrijorandu-ne gi find obsedati de lucrurile neimpor- tante, am putea sa realizéim intr-o zi pacea globala! DISTORSIUNI COGNITIVE Adesea contribuim la sentimentele noastre legate de. stres si anxietate prin faptul ci nu vedem clar Tucrurile din jurul nostru; devenim prea atagati din punct de vedere emotional de o anumita modalitate dea gandi sau de ceea ce a existatin trecutul nostra, i astfel distorsionam realitatea. Doar recunoasterea unui tipar este unul dintre primii pasi c&tre o ma- nageriere cu succes a stresului. Vreunul-dintre ur- miatoarele exemple de gindire distorsionata vi se pare familiar? Gandirea maniheista, in alb si negru: Nu exista nuanfe de gri gi nici o cale de mijloc. intot- deauna te indrepti cu toata viteza catre extreme. ‘Traverseri un pod, te agezi exact in spatele coloanei de masini care merge cel mai incet gi te gandesti: Niciodatié nu aleg coloana bund! EEE EE HEE Hessians % Spun.” stresulut Refuzarea laturii pozitive: Nu 20fi accepta momentele in care fi se intampla lucrur. bune. Oferi ‘un recital extraordinar la pian gi te gandesti: O, am facut o greseald la a treia mésurd. Sau obtii un compliment pentru o sarcina bine realizata si te sandesti: Oricine ar fi putut sa fact asta. Si chiar crezi acest lucru. Suprageneralizarile: Devii obsedat de un lucra negativ si il iei drept o dovada a unui tipar negativ. Pierzi un client gi apof crezi: Nu as putza sa trans- form aceasti afacere intr-un succes! Nu am ce trebuie. Comparatiile negative: intotdeauna te uiti la ceilalfi oameni pentru a discerne de ce sunt mai buni decat tine, Victimizarea: Oricare ar fi esecul, crezi ca el dovedeste ca nu ai putea avea niciodata o viata decenta, ceva de genul: Am pierdut autobuzul! Vezi, lucrurile acestea mi se tntémpla intotdeauna mie! Nimic nu imi merge cum trebuie, Jignirile: Ai tendinja dea te etichetacu termeni | negativi in orice moment. Versi un strop de supa in poala $i te gandesti: Doamne, ce nating dezgustdtor mai sunt! Nu ar trebui sé ies niciodaté din casa. Clarviziunile: Stii ca rezultatul in fiecare situatie va fi unul negatiy, aga c& de ce sa te stra- duiesti? Niciodata nu o sa edstig acel concurs de literatura, aga cdi de ce sé imi mai inscriu povestea?i i # Vusqa tascenerene ~TRAESTEO DIN PLIN 3 Ag fi putut asupra ta: Oricare ar fi situatia, intotdeauna te poti gandi la ce ar fi trebuit 88 faci sau ar fi trebuit 58 spui in loc sa te gandesti la ce s-a initamplat cu adevarat. Aceasta este o modalitate de a arunca vina asupra ta pentru faptul ca nu egti intotdeauna perfect. Gandeste invers Tata 0 tehnic& mica si minunata’ pentru a ajunge rapid in inima gandirii inversate. Ia o coala de hartie si un pix. Acum noteaz un lucru pe care vrei cu adevarat sa il realizezi — ceva foarte important pentru tine, ceva ce crozi ca ar putea si iti imbunatajeasca viata enorm daca ai putea sa il faci, Unii oameni care au facut acest exercitiu s-au gandit: ag urea sa ti imbunatatese caisnicia, ag urea sa seriu un roman, ag brea sti imi gitsesc copilul pie care l-am dat spre adoptie sau as urea sa imi objin diploma de colegiu. Ok, odata ce ai facut acest Iuera, incepe s& notezi toate motivele la care te poti géndi pentru care nu vei atinge acel scop. Dar sa nu inventezi nimic. Scrie xnumai acele lucruri pe care creierul tau {i le spune ca intr-adevar ti-ar putea crea probleme in atingerea obiectivelor tale. ‘Ai putea scoate la iveal motive precum: Nu sunt suficient de inteligent. Nu sunt suficient de talentat, Nu urméirese lucrurile suficient de mult, Nu am calitafile necesare. Exista prea multe competitie. Sunt prea obosit. Intotdeauna am eguat inainte, aga ct de ce mi-ar merge mai bine de data asta? Spune ada” stresutui Acum, odata ce ai trecut de acéasta etapa, vei face orotire la 180 de grade. Sarcina ta este de a lua fiecare dintre aceste ganduri sau afirmatii negative gi sa le respingi. ‘Trebuie sa-ti privesti foaia de hartie si dara ti spune ca ,nu urmaresti lucrurile suficient de mult“, trebuie 4 te transformi in propriul tézu avocat si sé incepi sa te gindesti a lucrurile care au dovedit ca ‘ntr-adevar urmaéresti ucrurile suficient de mult. Ce zici de mo- mentul in care ai construit coteful c&inelui pe care co- ilu! si-l dorea atat? i-a luat trei saptaméni de munca asidua! Ce zici de momentul in eare ai seris acel rapor’ de 50 de pagini pentru serviciu? Cu siguranta, © vegnicie, dar |-ai facut pana la urma. Curand, aceste ginduri negative se pot transforma fn afirmatii pozitive: Nu renung intotdeeuna la ju- matatea drumului. ,.fntr-adevar urmarese Iucrurile pana le termin.“ ,De aceastii data voi termira romanul Ja care am luerat,“ Desigur, nu vei échimba niciodata perceptiile de la bun inceput. Dar acest exereitiu ar putea s& ffi ofere un punet de pornire pentru a vedea lucrurile care ffi stau in cale gi te poate ajuta sa seapi de acele obstacole. a luat Canta un blues Una dintre modalitatile mele favorite de a-i face pe cameni sé vada unele dintre gindurile lor distorsio- nate ~ gi, de asemenea, de a-i ajuta sa se confrunte cu stresul lor ~ este de a le oferi modalitati neconventio- nale de a se concentra si de a spune acele lucruri care {i deranjeaza. Una dintre cole mai atragatoare mo- dalitati de a face acest luern este prin a-i determina sf cdnte un blues despre orice fi supara.‘ViATaTRECE RePeDE ~TRAIESTEODIN LIN In cadrul seminariilor pe care le sustin la institutele medicale pentru minte si corp, dar si in alte locuri, ii pun pe oameni sa stea pe scend alaturi de mine, sa se gindeasca la Iucrurile din vietile lor care inspira cel mai ingrozitor stres gi anxietate gi sa cante cu putere un blues despre ele. Probleme serioase ies la iveala, dar, pana la sfarsitul céntecului, nimeni nu rade mai tare decat cantareful. Acest exercitiu elimina latura emofionala, slabeste anxietatea si ar putea ajuta la schimbarea perspective! asupra lucrurilor. Atunei cand ii schimbi perspectiva asupra unei situatii, esti mai capabil si o rezolvi. Este ugor gi iti cer s& faci si tu acest exercifiu, Un blues este bine structurat, foarte simplu, Adesea incepe cu ,M-am trezit azi-dimineata...* gi apoi trece la 0 expunere lent a tuturor durerilor si suferinjelor cu care cantaretul trebuie sa se confrunte. Este adesea vorba despre pierdere gi saracie. Uneori, utilizarea acestei structuri simple ca instrument de incadrare a propriei gindiri asupra problemelor triviale poate sa atenueze puterea pe care ele o au asupra nosstra, Tata cAteva exemple despre bluesurile care au fost create si interpretate intr-un seminar recent de-al meu: M-am trezit azi-dimineaja Erau din nou acolo Frunzele de ciipsune sunt din now in chiuveté Cént bluesul sofului care nu igi arunca porcariile... ‘Ma urtise in dimineata asta Nu mai ineap in haine : Fundul meu a erescut de doud ori saptaména asta Am grisime chiar gi pe degetele de la picioare Cant bluesul imaginii proaste a corpului meu ¥ Spune de" stresului Nu pot s& ma oprese din suspine Din cauza greutafii mele Chiar si cand soful meu tmi spune cé arat bine. Cant acel blues al imaginii proaste a corpului meu Nu vrea cineva si tmi dea o bueata de tort? ‘M-am trezit singuré in dimineafa asta Am mers la culcare ta fel Teama de angajament més tine atét de departe Cant bluesul singurataii Bluesul depresiei singuratatii Nu-mi pot gasi un iubit, nu, continun 4 fug. M-am trezit azi-dimineats Nu am inchis deloc ochii Copilul meu plange, Jar gunoiul miroase urét Lam schimbat scutecul acum o ora Si iam dat si manénce piure de pere ‘Si nu am nici cinci minute sd ma pieptin Cént bluesul sacrificiului noii mamici. Si iata-l gi pe cel al femeii despre care am vorbit anterior, care avea o obsesie legata de perre: M-am trezit azi-dimineata Nu vroiam deloc sa ma trezesc Stiam ca pernele mele vor fi deranjate Si pline de par de pisica Cant bluesul pernelor perfecte Ma urmareste zi $i noapte Stiu ca pernele mele nu sunt aliniate Si nimic tn viata nu este corect.Vista WCE REDE —TRARST-ODINRLN Ce spui de distractie? Tot ceea ce pare ea facem este si vorbim despre cit de mult stres exista in vietile noastre, dar de ce nu vrea nimeni s& vorbeascd despre cat de mult se dis- treazd? Nu am auzit niciodata o persoana care sa Spuna: Sunt in ultimul hal; m-am distrat ineredibil azil" Bineinteles ci nu, deoarece aceasta ar fi o afirmatie ilogica. Distractia anuleaza stresul. Chimia distracjici reduce nivelele de anxietate gi ne inradacineaza in mo- ment ~ iar atunci eénd traim in prezent, acest ucru permite mintii noastre sé opreascéi cererile perma- nente care ne condue eatre sentimentul de stres. Poate o modalitate de a actiona impotriva aspectelor negative ale stresului este de a ne permite si petrecem © perioada la fel de mare de timp distrandwne. Daca timp de zece minute te ingrijoreri de cat de multe dosare ai pe’ biroul tau gi pe care trebuie sa le solutionezi, ‘petrece si zéce minute inoténd in lac in weekendul viitor, Daca timp de o jumatate de ora te ingrijorezi de traficul foarte aglomerat si de faptul c4 vei intarzia la cing, petrece o jumatate de ord ascultand bucata ta muzicala preferata si savurand cu nesaf ficeare minut, Mama obignuia s& imi spun: ,Poti sa te distrezi cand ti-ai terminat sarcinile." $i mu aga procedam acum noi tofi? Nu ne permitem si ne distram pana cand toate sarcinile nu sunt indeplinite. Dar ghici co? Sarcinile noastre niu se termina nicio- data. $i nici nu se vor termina vreodata. Bun-venit in realitate! O viata fatra stres este o viata fara provoctri si pasiuni, ‘ Nu astepta! incorporeaza distractia in cit mai multe momente posibile. La sfarsitul vietii, shujba ta va cuprinde o lista cu toate lucrurile minunate pe care ® Spune .da” stresi) Je-ai facut pentru tine gi pentru ceilalti, Nimémui nu-i va mai pasa de numarul de dulapuri in cere ai facut, ordine sau de cate ori de-a lungul timpului {i-ai golit inboxul. Sarbatoreste mai des! Orieat de mult stres ai simti, traieste viata din plin gi ingelege cA stresul este doar o alta parte din aceasta aventura minunata numita viata!sh ph Ca st ai 0 viafa extraordinard, trebuie 8a trdiiegti clipa.” tat de multi dintre noi petrec o mare parte din zi — ‘cuneori chiar siptémani la rand - ignorand mo- mentele care ne fac viata frumoasa. Traim cea mai mare parte a timpului in mintea noastra, atat de preocupati de gandurile legate de trecut gi ce planurile de viitor, inedt nu mai acordam atentie luerurilor ma- runte care se petrec in jurul nostru. Imagineava-{i una dintre femeile care se plimba dea lungul coridoarelor din supermarket facdndu-si eum- paraturile: in mintéa ei incepe si se gandeasca prapastios la tot ce presupune acest lucru. A dus deja alimentele acasa, le-a pus la frigider, a folesit o parte pentru a prepara méncare pentru familia ei si s-a si intors din nou, aici sau la un alt magazin, la naiba! Sta acolo, simfindu-se nervoasa si revoltata si gan- dindu-se: De ce naiba fac chestia asta de ureme ce tot va trebui si ma intore aici gi st fac acelasi lucru gi ‘sdpttiména viitoare? Stiu deja ce 0 sa se intémple, Nu mé voi opri niciodata din asta. Este ca un purgatoriu in supermarket! Sunt unul dintre condamnatii la chinuri eterne, prinsa la coada de la beicdinie, cu un numér pe care nimeni nu il va striga vreodatd. 4VIATA TRECE REPEDE —TRAIESTEODIN TUN Apoi, gandurile ei se precipita: Dac nu ar trebui sa imi irosese iot timpul ducindu-mé ca acum la supermarket, aunei viajar fi mai bund, Suntprea impor- tanta ca-sc-mi pierd vremea cu treburi insignifiante ca aceasta. Trebuie sti imi verific e-mailul, sa tmi fac cal- culele gi sa discut despre diferite aspecte ale relafiilor mele. Daca aceasta femeie nu traieste momentul, atunci cand va trai? Idea este ca lucrurile nesemnificative vor exista intotdeauna. Aga e viata. Viata este drumul la supermarket - reprezinta o serie de intamplari mici, care sunt minunate, dramatice, enervante, dureroase sau jueauge. Aga ca de ce nu se ageaza la coada si nu se minuneaza de nenumaratele lueruri care se giisese in jurul ei? De ce nu igi apreciazd capacitatea de a simi gustul si de a mirosi? De ce sa nu radieze de m&ndrie atunci cAnd realizeaza e& isi poate permite alimentele pe care e pe cale s& le cumpero? Rabbi Abraham Joshua Heschel a spus cndva: Timpul este dimensiunea in care devenim constienti ca fiecare secunda este un act de creatie", iar ,existenta autentiea necesita munca gi colebrare, ritual gi rug gi aprecierea naturii timpului.“ Fiecare moment este ace! moment - bun, rau gi in- diferent. Este coea ce faci, este viata ta. Sa il negi gi sa traiegti in alternative ale mintii tale inseamna si ‘iti negi chiar existenta. Ai adormit? ‘fi aduci aminte de vremea cAnd erai copil si intrai intr-o stare de vis cu ochii deschisi, iar mama ifi spunea: »Hei! Ce faci? Revino-ti! Ai adormit?“ Ca adult, probabjl ca ti-ai ingropat in sertarele minfii sau ai anulat complet acest loc minunat care te poate ajuta s& gasesti pacea interioara si armonia. Copii ¥ Dacit nu acun, atunel ind? viseaza cu ochii deschigi gi cu o foarte mare ugurinta, Geoarece au capacitatea de a se concentra asupra clipei pe care o traiese. Daca un copil vede un zmeu, un balon, ¢ pasare sau orice altceva ii place, este capabil sa stearga toate amintirile despre acel obiect gi si fie din nou complet absorbit de el: Ca si cum s-ar contopi cu cbiectul. Acest lucru devine din ce in ce mai greu de realizat, de vreme ce mintile noastre sunt tot mai aglomerate de responsabilitatile adultilor. Cat de des te-ai agezat timp de cateva momente, pentru a te relaxa, si apoi ai auzit acea voce interioara, micufa si sdcditoare, care incepe sa te bata la eap: Ce faci? Stai asa gi nu faci nimie? Nu ai timp de asta! Ridicd-te! Ai atdta treaba pe ziua de azi! lesi din starea asta! Copiii nu au asemenea voci in capetele lor. Din aceasta cauza trebuie sé ti imboldim sa faca lucruri precum curdtenie in camera lor, ordine in jacarii si sa se uite pe unde merg. Sunt atat de patrungi de acti- vitagile placute, aventuroase, ineat sunt concentrati supra lor, aga cd nu e de'mirare cf parintii spun in- continuu lucruri precum: ,Verbese cu tine’ Asculta! Seamana cu 0 incereare disperata de a sparge vraja, chiar gi numai pentru un minut. Dar noi, oamenii mari, putem invata sa fim din nou vrajifi ~ ca sa ne conectam la un tardm fernecat. Nu este vorba sa scriem un non'raport sau sa raspundem la mai multe e-mailuri, ci mai degraba de a intra in legatura cu universul. Vezi, atunei cand esti in armonie cu ceva sau cu cineva la care fii, te afli intr-o stare de ,plutire", in care timpul sau spatiul nu mai exista, momentele hoastre se extind gi suntem contopiti total cu universul. Minfile noastre incep sa phuteasea in voie,‘VIATATRECE REPEDE ~TRAVESTE-ODIN PIN nemaifiind jinute in loc de nici o grija cotidiana, iar corpurile seapa de tensiunea care ne face adesea sa artim ca nigte papagali impaiati. ‘Mie mi se pare ca gradina mea ma atrage in aceasta alta lume. Atunei cénd ma afluin ea, transcend timpul si spatiul si renuint la grijile si ofurile mele pentru o secunda.. Si tu poti si ajungi intr-un tardm fermecat. Rezerva-ti doar putin timp pentru meditafie, pentru ruga, pentru calatorii, pentru iesiri in natura, pentru petrecerea timpului cu o persoana dragi sau pentru orice activitate care te poarté cétre acel tardm ferme- cat in care timpul sta in loc. Bun venit in Nirvana! ‘Trairea momentului a devenit din ce in ce mai po- sibila pentru noi in ultimii ani, prin intermediul nenu- mératelor carti si casete despre budism care au rasdrit pe piata. Unul dintré elementele esentiale ale budis- mului este meditatia, care antreneazA mintea si isi potoleasca vocile interioare pentru a putea intra intr-un contact mai profund eu o viata plin& de dragoste gi de pace. Budistii par, de asemenea, sa inteleaga ironia finala a viefii, care aduce cu ea o cantitate consi- derabila de suferinta. Daca am putea intelege si aborda complet acest adevatr, fiecare moment nedureros ar fi unul in care am rezona de fericire, de vreme ce am avea o intelegere profunda asupra faptului cd urmatoarea clipa poate aduce cu ea adevarata suferinta. Dar gandirea noastra occidentala giseste aceasta sarcina foarte dificila, de vreme ce cultura ne-a fnvatat si ne bazam pe doze mari de gindire magica gi de satisfactic imediata. De cate ori am spus: ,,.Daci dsta s-ar termina, atunci ag fi fericit, ,Céind o s& plec in concediu, o s ma simt mai Dacia acum, abunei cind? bine" sau ,,De-abia agtept sé vind ziua devineri“. Avem. chiar un lant de restaurante care are sloganul ,Slava cerului ca este vineri*. De ce nu-,,Slava eorului ea este Juni“ (n, trad.: restaurantele TGI ~ ,,Taank God It’s Friday‘)? Daca ne trait vietile crezdnd c& vinerea este viva perfect pentru a respira usurati, pierdem toate oportunitatile de fericire pe care le-ar putea aduce 0 21 de joi, de miercuri, de marti si, normal, de luni, Am o harta existential e care serie peste tot «te afli aici». ~ Steven Wright Te-ai apucat vreodata sa planifici ceea ce crezi tu ca va fi cel mai frumos concediu? Aduni sute de broguri cu poze cu ferme mexicane superbe, palmieri, piscine de dimensiuni olimpice gi lagune imaculate. in mintea ta, culegi fructe exotice direct de pe ramuri gi lagi ca sucul lor sa se prelinga incet pe pieptul tau. Te tolanesti sub un soare perfect, te celectezi cu manedruri nemaipomenite si ai parte de partide de sex incredibile... (probabil orice fel de partida de sex ar fi incredibila, deoarece in majoritatea timpului esti» rea ocupat chiar pentrit a te gindi la asa ceva). Dar ce se intémplé atunci cand ajungi acolo? Descoperi c& pozele din brosur au fost ficute acum 20 de ani, pe vremea cand stafiunea abia fusese des- chis&. Acum, jumatate din ea este deja inchisa, piscina goala, accesul spre laguna interzis din cauza poluarii, jar fosa septica a dat pe dinafara. $i, chiar in fafa, sta © baba stirba, care tine in mana q pancarta pe care serie: BUN vent fy NinvaNal