460 TRATAT DE LEGUMICULTURA

lor �i de producere a rasadurilor, care este in medie cu 1 0 - 1 5 zile mai

devreme (tabelul 6. 1 .2).
Pregatirea terenului, producerea rasadurilor �i infiintarea culturilor
sunt asemanatoare celor din camp.
Daca plantarile se executa mecanizat, tunelele se instaleaza imediat
dupa efectuarea acestei lucrari, iar daca se realizeaza manual, tunelele se
pot instala cu 5-6 zile mai devreme, pentru a se incalzi solul.
Lucrarile de ingrij ire sunt asemanatoare culturilor din camp, o atentie
deosebita acordfmdu-se aerisirii tunelelor.
La ineeputul vegetatiei, aerisirea se efectueaza pe la capetele tunelelor,
apoi prin ridicarea foliei de pe latura opusa directiei de bataie a vantului.
Lucrarea, fiind destul de costisitoare, cercetarile �i practica au evidentiat
posibilitatea folosirii foliilor perforate, cu orificii de 1 2 mm diametru, pe in­
treaga suprafata, distantate la 10 x 10 cm sau cu orificii de 1 6 mm diamctru,
dispuse la coama, pe trcimea superioara a tunelului (Radu Gr., 1 973).
Atunci cand conditiile naturale de vegetatie devin favorabile pentru
planlele protej ate, tunelcle se pot desfiinta �i daca este cazul se pot instala
peste alte culturi mai sensibile �i mai pretentioase.
in cazul infiintarii culturilor pe teren modelat, tunelele se instaleaza
peste brazdele de udare (fig. 6. 1 . 1 - a), iar pe teren nemodelat, peste benzile
de rfmduri (fig. 6. 1 . 1 - b), planHirile efectuandu-se corespunzator scheme!or
necesilatc de fiecare specie.

Q,

I.. I I
5'0�. IOOCIOI
., . .

� lf!OcM. 7o e,.,

b.

Fig.6.1.1 Schema de infiintare a culturii de varza in tunele joase:

-

a pe teren mmlelat; b pe teren nemodclat

- -

in mod asemanator se procedeaza �i in cazul adaposturilor individuale

(clopot sau trepied) folosite pentru protcj area culturilor de cucurbitacee.
 Capitolul 7

TEHNOLOGIA GENERALA A CULTIVARII

PLANTELOR LEGUMICOLE iN RASADNITE I

PELAGHIA CHILOM

Data fiind necesitatea reducerii consumurilor energetice din surse

conventionale, disadnitele cu incalzire biologica sunt din ce in ce mai re­
considerate in vedcrea producerii rasadurilor destinate culturilor legu­
micole timpurii �i de vadi din camp, culturilor din solarii �i adaposturi
joase �i culturilor din rasadni1e.
Pentru sistemul gospodaresc cultura plantelor legumicole in rasadnite
este mai extinsa datorita posibilitatilor mai u�oare de procurare a mate­
rialului biologic termogen (biocombustibil), asigurat prin rcsursele locale,
din gunoiul de grajd existent in gospodiirii �i imbunaHitit �i sporit ea
volum prin adaosuri de alte materialc: paie de cereale, tulpini grosicre de
porumb, tulpini de fan, frunze etc.
Materialul organic (gunoi de grajd) nccesar pentru asigurarea sursei
de caldura neconventionala, la rasadnitele folosite pentru producerea de
rasaduri, cat �i pentru efectuarea de eulturi, aduce un apart substan1ial in
reducerea cheltuielilor de productie, dcoarece se poatc obtine cu posibili­
tati locale. De asemenea, dupa utilizarea lui ea material biologic tenno­
gen, poate fi folosit pentru obtinere de mranita necesara in amestecurile
de pamanturi nutritive, prin continuarca fermentarii in p latforme, eel putin
6 luni. Poatc fi utilizat, de asemenea, la fertilizarea organica a culturilor
legumicole, unde gunoiul bine descompus este indicat a fi folosit.
in mod normal se pot folosi pentru culturi, rasadnitele special ame­
najate in accst scop sau rasadnitele in care s-au produs rasaduri, dupa eli­
berarea lor de acestea prin plantare la loc definitiv.
Rasadnitele clasice utilizate in legumicultura au fost prezentate, sub
diferitele l or aspecte in cadrul subcapitolului 4.3.2.
Tehnologii de culturii
In diferite tipuri de disadnite, amenajate corespunzator, se infiinteaza
culturi legumicole, astfel:
prin rasad: tomatele, ardeiul gras �i iute, patlagelelc vinete, castravctii,
pepenii galbeni, dovleceii, varza, gulioarcle, conopida, salata etc;
462 TRA TAT DE LEGU:MICULTU RA.

prin semanat direct: morcovul, mararul, patrunjelul pentru frunze, ri­

dichilc de luna, spanacul;
prin plantarea de parti vegetative: usturoiul de stufat (bulbili) �i ceapa
de stufat (arpagic cu dimcnsiuni mai mari de 2 cm in diametru sau
bulbi de ceapa de dimensiuni redusc), patrunjelul pentru frunze (rada­
cini ingro�ate);
prin fortarea radacinilor de cicoare pentru obtinerea andivelor;
prin insamantarea miceliului pentru obtinerea ciupercilor comestibile.
In rasadnite se pot practica culturi pure, in succcsiune, �i asociate,
pentru folosirea cat mai intensiva a acestora (vezi subcapitolul 4.4.2).
Etapele tehnologice ale cultivarii plantelor legurnicole in rasad-
nife sunt unnatoarcle:
amenajarea rasadnitclor cu in dil zire biologica;
producerea rasadului �i pregatirea materialului de lnfiintare a cul­
turilor;
infiintarea culturilor;
lucrari de intretinere;
recoltarea.
Amenajarea riisadnifelor cu inciilzire biologicii, in vederea efectuarii
de culturi legumicole, necesiHi unele lucrari care in linii gcnerale sunt
asemanatoare amenajarii lor pentru producerea rasadurilor, dar cu uncle
particulariHiti :
Alegerea # amenajarea suprafefelor
Terenul destinat amplasarii disadnitelor trebuie sa fie: bine adapostit,
neted �i cu o u�oara pantii, permeabil, cu apii freatica la adancime mare,
cu expozitie sudicii �i foarte binc insorit etc. Dadi suprafetele sunt ampla­
sate in afara curtilor populatiei, in camp dcschis, suprafata se imprejmu­
ie�te cu garduri de protectie inalte de 2-3 m, din panouri de stuf, coceni,
paie etc. pentru evitarea curentilor reci de aer. Suprafata se curatii de res­
turile vegetate, de gheata �i zapada.
Procurarea, piistrarea �i pregiitirea gunoiului
Materialele organice termogene, cu ajutorul carora se inciilzesc ra­
sadnitele biologice sunt: gunoiul de grajd (cabaline, bovine, ovine, por­
cine etc.) �i gunoiul artificial (paielc, pleava, de�eurile de natura organica
de la industria textila, rumegu�ul, de�eurile organice menajere etc.).
In functie de necesarul de material biologic termogen stabilit pentru
suprafata de rasadnita considerata, procurarea �i pregatirca acestuia se face
difercntiat.
 Telmologia genert1/ii a cultiviirii p/antelor legumico/e in rtisadni{e 463

Pentru cantitiiti mari, matcrialul organic se poate procura tot tirnpul

anului �i se piistreazii in platforme de piistrare cu dimensiuni aproxirna­
tivc de 2-2,5 m liitime, 1 ,6- 1 ,8 m inaltime �i lungime variabiHi In functie
de posibiliHiti �i necesitiiti. Pentru a nu fem1enta se mic�oreaza valoarea
unuia dintre factorii vitali nccesari activitiilii microorganismelor care in­
fluenteaza descompunerea materiei organice �i anume: aerul, apa sau
caldura prin metode ea: presare (lndesare), uscare sau mghetare.
Cu 7- 1 0 zile inainte de a fi folosit, gunoiul se a�aza In platforme de
prefnciilzire, in straturi alternative de 20-25 cm, de gunoi proaspat cu gu­
noi pastrat, realizand platfom1e mai mici, late de 2 m �i malte de 1 ,5- 1 ,8 m,
cu scopul declan$arii procesului de fermentatie. Pentru activarea acestui
proces se intervine prin adaos de var nestins, pietre incinse, apa calda sau
urina de grajd. · Aparitia inten sa a ,fumigatiei" evidentiazii uniformitatea
temperaturii in platforme �i indica posibilitatea folosirii gunoiului.
Pentru suprafete mici �i in situatia existentci cantitiitilor corespunza­
toare de gunoi proaspat, acesta se poate folosica atare.
Patul cald (patul de riisadnita sau platforma de riisadnita) reprezinta
suprafata amenajata cu material biologic tennogen, pe care se a�aza to­
curile de rasadnita. Are dimensiuni variabile in functie de necesitati �i sunt
stabilite prin calcule. Grosimca patului cald este variabila In functic de
momentul amplasiirii �i specia cultivata, variind intre 0,4 �i 0,8 m.
In vederea amenajarii patului cald, pe suprafata stabilita se a�aza mai
intai un strat de paie sau coceni, de cca 1 0 cm grosime, cu rol de izolare
de piimantul recc �i de drenarc a mustului de gunoi rezultat din platforma
de disadnita �i apoi materialul biologic termogen.
Amplasarea riisadni{elor
Pc patul cald, imediat dupii amenaj are se a�aza tocurilc de rasadnite.
Dacii sunt mai multe, se lasii spatii libere intre ele de 0,5 m pentru a asi­
gura o buna circu latie, spatii ce se asigura �i la margini, in jurul platfor­
mei, pentru a evita influcnta curentilor reci de aer. Pentru o cat mai buna
etan�are, pe potecile dintre tocuri ca.t �i in interiorul acestora se a�aza
gunoi proaspiit. Imediat dupii efectuarea lucrarilor mentionate, rasadnitele
se acopera cu rame.
Dupii 4-5 zile de la amenaj are, se ridicii ramelc, biocombustibilul din
tocuri se taseaza pana ajungc la partea infcrioara a accstora. Se prcsarii
apoi un strat de praf de var sau ccnu�ii in vederca neutraliziirii aciditatii,
impiedicand astfel apruitia ciupercilor de balegar.
In interiorul tocurilor se introduce amestccul de pamanturi, in grosime
de 1 5-25 cm in functic de specia cultivatii, care se niveleaza. Se acoperii din
464 TRATAT DE LEGUMICULTURA

nou rasadnitele timp de 3-5 zile, pana ce amestecul se lncalze�te �i apoi se

trece la infiintarea culturilor. In acest scop, amestecul de pamant se mo­
bilizeaza pentru a elimina cxcesul de gaze formate, se niveleaza �i se udii,
asigurand umiditatea optima In vederea infiintiirii culturilor.
Rasadnitele de suprafata, cu incalzire biologica sunt folosite in princi­
pal pentru producerea de rasaduri, iar dupa eliberarea acestora pot fi uti­
lizate pentru efectuarea de culturi, caz in care se recurge numai la asigu­
rarea unui strat de amestec de pamanturi completat pana la grosimea men­
tionata anterior. Se folosesc amestecurile de piimanturi recomandate pen­
tru producerea de rasaduri, predominand unul sau altul dintre componente
in functie de specia cultivata.
Pentru culturi de plante legumicole, se folosesc in special rasadnite de
suprafata, cu una sau doua pante, dar pentru reducerea cantitatii de bio­
combustibil se pot folosi �i rasadnite semiingropate, cu doua pante.
Se mai pot folosi �i alte tipuri de rasadnite, adaptate dupa posibilWiti
locale, In functie de materialele folosite atat pentru confectionarea tocuri­
lor cat �i pentru acoperire.
Producerea riisadurilor se face dupa tehnologia clasica, tinand cant
de tipul de rasadnita �i momentul infiintarii culturii, pe de o parte �i varsta
rasaduri lor, pe de aWi parte (vezi subcapitolul 4.5.3).
Pentru aceea�i specie, cantitatile de seminte folosite sunt apropiate de
cele ale culturii similare timpurii din camp.
lnjiin(area culturilor se realizeaza dupa tehnologiilc clasice, pentru
aceea�i specie, cu uncle elemente particulare (tabelele 7. 1 �i 7 .2). Se plan­
teaza sau se seamana manual, la distantele stabilite pentru a asigura
desimea corcspunzatoare a plantelor la unitatea de suprafata (m2 ).
Tabelu/ 7. 1
Date tehnice privind intiinfarca culturilor legumicole in rasadnitc
prin plantarc de rasaduri*
Epoca de Nr. plante lntervalul pana la Productii
Specia Observatii
plan tare la m2 prime le recoltari (zile) kg/m2
I 2 3 4 5 6

i
Tomatc 1 -20 III 4 60-70 3-4 -
-
gras 1 0 - 1 5Il1 7-10 1 00 buc.
Ardei 60-70
iute I -20 m 1 2-20 500 buc. -
Patlagele vinetc 1 - !0 IIl 3 60-70 8-9 -
2 plante/cuib;
Castravcti 20 11 - 1 5 m 2 60-80 8- 1 0
2 cuiburi/m2
2 plantelcuib;
Dovlecei 20 11 - 1 5 Jll 2 25-30 5-7
2 cuiburi/m2
 Tehnologia generalii a cultiviirii plantelor legumicole in riisadni(e 465

Tabelul 7 1 (continuare)
l 2 3 4 5 6
2 plante!cuib;
Pepeni galbeni 25 rr - 1o m 2/raml!. 50-70 5- 1 5
2 cuiburi I raml!.
Conopida 1 0 - 20 11 8 50-60 6-8 -
Gulioare l - 1 0 11 1 6-25 30-40 2,5-3 -
Varza timpurie 1 5 - 20 11 6-8 50-60 3-4 -
Salata IX - I l l 20-25 Din Ill 1 ,8-3,0 -

* Datele tehnicc sunt speciticc culturilor din ri'lsadnitc special amcnajate. in cazul culturilor din
succesiune, dupl!. producerea rasadurilor, unele elementc tehnologice specifice se adaptcazl!. ti­
pului de culluril.
Tabelul 7. 2
Date tehnice privind infiintarea culturilor legumicole in rasadnite
prin plantare de organe vegetative sau prin semanat direct

Cantitalea de material
Specia Epoca de infiintare Productia
pentru plantatlsemanat Recoltarea
legumicoHI a culturii (kg/m2)
(1m2)
inliintatc prin plantare de organe vegetative
I - 1 5 XI 1 - 15 I
Ceapa verde 10 - 12 kg 8 - 10
I - Ili II - V
I - 1 5 XI 1 - 15 I
Usturoi verde l 50 - 200 g 5-7
I - lll II - V
Patrunjel verde
X - XI 4 - 7 kg XII - IV I - 1 ,5
din radiicini
infiintate prin semiinal direct
Ml!.rar e�alonat 5 - 10 g dupl!. 60-70 zile 1 ,3 - 2,5
1 - 10 XII 25 Hl - 5 IV
Morcov 1 - 10 I 2,5 - 3 g 1 5 - 25 IV 5-6
1 - 10 II 10 - 1 5 V
Pl!.trunjel verde 1 - 10 vm 2g 1 5 - 20 X 1 - 1 ,5
I II ill - IV
Ridichi de lun!i 4-6g 5-6
m IV
Vlll - IX X - XI
X xn
Spanac 20 - 30 g 2-4
XI - I I - II
II - Ill IV - V

Scmanatul se poate efectua �i cu unele utilaje speciale, de dimensiuni

reduse, dar actionate manual.
Datele tehnice complete specifice culturilor infiintate in rasadnite sunt
prezentate in partea speciaHi a cursului. Aici, ele reprczinta elemente orien­
tativc, putand fi adaptate conditiilor concrete.
3 0 - Tratat de legumicultura
466 TRATAT DE LEGUMICULTURA

Dirijarea factorilor de vegeta(ie

Temperatura in disadnite se asigura prin lnsa�i grosirnea patului cald
�i prin masuri de impiedicare a p i erderilor de caldura din interior.
Dadi conditiile exterioare sunt prea vitrege, atunci se umplu potecile din­
tre tocuri le de disadnite cu gunoi proaspat, noaptea se acoper.l suplimentar
rasadnitele cu folie, rogoj ini sau coceni, iar ziua prin protectie dubHi cu ma­
terial transparent (folie). Excesul de temperatur.l se elimina prin aerisiri.
Aerisirea este lucrarea de asigurare �i reglare a regimului de gaze,
care in rasadnite pot depa�i anumite lirnite, ele provenind din descompu­
nerea materialului termogen, depinzand mult de compozitia acestuia, pre­
cum �i din activitatea microbiana din sol �i procescle din plante. In acela�i
timp se utilizeaza �i pentru reglarea regimului de umiditate �i temperatura.
Lumina trebu i e pastrata la nivelul optim posibil, in functie de condi­
tiile naturale. In acest sens, materialele de acoperire trebuie sa fie curate,
cele suplimentare folosite pentru mentinerea temperaturii trebuie lndepar­
tate la timp, iar gcamurile sau folia cuditatc.
imbunatatirea regimului de lumina se asigura �i prin aplicarea corecta
�i la timp a lucrarilor de intretinere a plantelor.
Atunci dind conditiile exterioarc devin favorabi l e cerintclor speciilor
cultivate, rasadni tele nu se mai acopcdi. Acest aspect se realizeaza treptat,
pentru obi�nuirea plantelor eu aceste conditii .
Umiditatea din rasadnite trebuic dirij atii c u atentie, dcoarece spatiul
fiind lirnitat, o umiditatc in exces, mai ales atmosfcrica, favorizeaza apari­
ti a �i atacurile b o li lor.
In general , in r.lsadnite se udii mai rar deoarece prin fermentarea ma­
terialelor organice din patul cald se degaja aburi ce se condenseaza in stratul
nutritiv, iar prin diferentele mari de temperaturii dintre interiorul �i exteriorul
rasadnitei, aparc condens pe partea intcrioara a materialelor de acoperire,
care trcbuie sa fie inHiturat, intcrvenindu-se prin aerisiri corespunziitoare.
Rasadnitele reprezinta spatii l e unde regimul de umiditate se mentine
�i se dirijeazli eel mai greu.
Lucriirile de fntre{inere sunt asemanatoare cu lturilor legumicole din
spatii protej ate sau a celor din camp.
Asigurarea desimii corespunziitoare, in special la culturile infiintate prin
r.lsad, prin completarea golurilor apiirute, cu rlisad retinut in acest scop. La
cu lturi le efectuate prin semanat se poate efectua raritul, pentru a asigura
desimea la unitatea de suprafata.
Ajanarea substratului de cultura se face in scopul aerisirii acestuia �i
distrugerii b uruicnilor. Lucrarea se executa manual, cu unelte Wolf sau cu
 Telmologia generalli a cultivlirii plante/or legumicole ;, rlisadni(e 467

sapaligi �i greble. Se executa superficial pentru a nu ti deranj ate radacinile

plantelor. Odata cu aranarea solului se poate face �i o u�oara mu�uroire,
atat la baza cat �i din loc In loc pe lungimea vrejurilor la cucurbitacee, dar
se mai poatc executa la tomatc, pentru stimularea cmiterii de radacini
adventive �i la morcov, pentru a lmpiedica inverzirea coletului.
Plivitul buruienilor completeaza lucrarea de atanare. Se face manual,
In special pentru buruienile aparute apruape de baza plantelor legumicole
pra�itoare, pe rand la speciile semanate des (morcov, spanac), sau pe in­
treaga suprafata, la speciile semiinate foarte des (ridichi de luna).
Udarea culturilor se face diferentiat, In functie de cerintele speciilor,
temperatura rcalizata �i faza de vcgetatie, dupa principiile valabile In ca­
zul culturilor protejate.
Se uda In general cu stropitoarea sau furtunul cu siti:i, la culturile se­
manate direct, pana in momentul formarii plantulelor, dupa care se uda cu
furtunul sau stropitoarea fiir a sita, cu o presiune redusa pentru a nu fi de­
ranjate plantelc. In acela�i mod se uda �i culturile lnfiintate prin rasad sau
par�i vegetative.
Dupa ficcare udare rasadnitelc se aerisesc pentru ea pe frunze sa nu
ramana picaturi de apa.
Fertilizarea fazialii se efectueazii in funqie de specii, cerintele �i du­
rata de vcgctatie a acestora, aplicandu-se In general 2-5 fcrtilizari.
Se folosesc solutii de ingra�aminte chimice simple sau complcxc, in
2
concentratie de 1 ,0- 1 ,5%, In cantitate de 5-6 l/m sau/�i lngdi�aminte or­
ganice sub forma de suspensii in apa, in proportii bine stabilite ( 1 : 1 0 ba­
lega proasp:lta; 1 : 1 5 urina de grajd; 1 :20 gunoi de pas are etc.).
Prima fertilizare se aplicii atunci cand plantele au un numar apreciabil
de tnmze bine formate, iar urmatoarele la intervalc stabilite in functie de
specie (la aproximativ 1 5-20 zile intre ele).
Fertilizarile se fac cu stropitoarea fiira sita, printre randurile de plante,
iar dacii solu!ia a cazut pe frunze atunci acestea se spala prin stropire cu
apa curata. Se foloscsc cu bune rezultate fcrtilizantii foliari, aplicati extra­
radicular, caz in care nu mai este nevoie de spalarea frunzelor, dar se face
aerisirea. Aplicarca acestora se face dupa principiile prezentatc la subca­
pitolul 4.6.2 privind fertilizarea.
Mu�uroirea cu substrat sau fixarea vrcjurilor din loc In loc cu carlige
speciale, pentru a favoriza inradacinarea prin aparitia de radacini adventive,
se face cu rezultate bune la culturilc de castraveti �i pepeni galbeni.
Mulcirea solului se recomanda sa se facii cu un strat de mrani�a, turba
sau paie in grosime de 5 cm, cu scopul de a mentine o umiditate mai buna
468 TRATAT DE LEGUMlCULTURA

in substratul de cultura, pentru men�nerea suprafetei solului curata de buru­

ieni �i a unei temperaturi corespunzatoare la nivelul sistemului radicular.
Prevenirea # combaterea bolilor �i diiuniitorilor procedand dupa
-

acelea�i metode mentionate la speciile similare din celclalte sisteme de

cultura, dar acordandu-se o atentie mai mare datorita conditiilor spccifice
din rasadnite ce favorizeaza aparitia acestora.
Sus{inerea plantelor in special la tomate, se asigura cu spalieri de
sarma fixati pe taru�i jo�i (fig. 7. 1 ) de care se sustin plantele cu ajutorul
sforilor. Dupa fixarea sistemului de sustinere plantele nu se mai acopera.

�a
Fig. 7.1 Sustincrea plantelor de tomate in riisadnite
-

lniilfarea tocurilor se asigura la speciile cu talie mai inalta (ardei, vi­

nete, tomate, dovlecei). Lucrarea se executa pe masura ce plantelc cresc,
prin introducerea de gunoi sub tocurile rasadnitelor, creand in interior un
spatiu corespunzator pentru cre�terea plantelor.
Copilitul se aphca la tomate �i se executa total sau partial (lasandu-se
un copil), dupa metodologia cunoscuta.
Carnitul plantelor de tomatc se executa dupa 3 inflorescente pc tul­
pina sau 2 inflorescente pc tulpina principala �i una pe copil. La rasadurile
de castraveti �i pcpeni galbeni, carnitul varfurilor accstora se face prin ru­
perea dupa 2 frunze adevarate, in momentul plantarii.
Ciupitul se aplica la castraveti $i pepeni galbcni cu scopul dirijarii
fructificarii.

Fig. 7.2 - Dirijarea fructifidirii la castravefi in rasadnite

 Te/mologill generalii ll cultiviirii plmrtelor legumicole in rcisadni(e 469

a b

Fig. 7.3 - Dirijarea fructificarii la pepenii galbeni in rasadnite

La castraveti, cci doi Histari formati se ciupesc dupa 7-8 frunze, iar cei
de ordinul II se ciupesc la un fruct �i 1 -2 frunze (fig. 7 .2).
La pcpcnii galbeni Histarii de ordinul I se ciupesc dupa 4-5 fmnze
(fig. 7.3 a), iar cei de ordinul Il, dupa 5-6 fmnze (fig. 7.3. b).
Recoltarea organelor comestibile se efectueaza e�alonat, in functie de
specie, asigurand piata cu legume proaspete primavara devreme sau
toamna mai tarziu, obtinandu-se productii bune la unitatea de suprafata
(tabelele 7. 1 �i 7.2).