m1 LIVIU COMAN-KUND ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA IN TARILE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE CAPITOLUL 12 ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA iN SISTEMUL POLITICO-ADMINISTRATIV DIN MAREA BRITANIE* 12.1. Caracteristici ale statului Date generale’: ~ Capitala — Londra - Suprafata — 248.528 km? ~ Populatia - 64.308.261 loc.(2014) - Limba oficiala - engleza - PIB/loc. — 34.568€ (2014) Marea Britanie®, a cdrei denumire oficiala este Regatu! Unit al Marii Britanii si Infandei de Nord (United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland)* este monarhie parlamentard si are o structura de stat regional Caracterul de stat regional al Marii Britanii comport unele discuti, intrucat se abate de la modelul tipic. In Marea Britanie, regiunile istorice (Anglia, Tara Galilor, Scotia si Iranda de Nord) au legislatii diferite si dupa reforma politico-administrativa din anul 1997 s-au acordat Parlamentului scotian si Adunarii semi-autonome din Irlanda de Nord puteri de reglementare primara. In ultima vreme, in Scotia, s-a manifestat 0 ampla miscare ‘in favoarea independentei fata de Marea Britanie. In aceste conditii, dand 0 lectie de autentic’ democratie, Guvernul Marii Britanii a permis organizarea unui referendum ‘in Scotia, pe 18 septembrie 2014, in cadrul caruia scotienii au fost chemati sa aleaga ‘ntre independena si autonomie sporita. Ei bine, 55,3% din scotienii cu drept de vot au votat inmpotriva independentei. Astfel, Scotia ramane in componenta Mari * Britanii, dar cu un statut de autonomie sporita. Marea Britanie este un stat regional atipic din cauza particularitatilor sistemului politico-juridic britanic. Dup& cum se stie, Marea Britanie nu dispune de o constitutie scrisé. Constitutia sa este format dintr-un ansamblu de reguli si principii cutumiare (conventii constitutionale) si dintr-o serie de texte scrise, inaugurate de Magna Charta, in 1215, dar care nu au o forta juridicd superioara legii Parlamentului. Din acest motiv, principiul constitutional fundamental este cel al exercitiului neingradit al suveranitatii de catre Parlament, potrivit cAruia, acesta are puterea de a legifera pe intreg {eritoriul Marit Britanii gi in domeniu. In virtutea aceluiasi_ principiu, Parlamentul poate legifera in mod diferit pentru anumite parti ale teritoriului gi poate, de asemenea, sa-si descentralizeze anumite atributii unor autoritati de nivel regional. Astfel, este posibila diversitatea dreptului, dar si existenta legilor cu aplicabilitate nationala, ca in cazul legior federale dintr-un stat federal "0 parte din informati a fost preluate din materialul documentar de sintez’ Le Royaume ~ Uni: Processus de décentralisation, UNION EUROPEENNE, Comité des Région, Etudes I-1/99-5, Bruxelles, juin 2000. * http-/europa.eu/about-eu/countriesimember-countries/unitedkingdonv/index_ro.htm * ‘Avem in vedere numai insula Marea Britanie gi partea de nord-est a insule! Irianda “H.C. MATEL..., op.cit.p.310.72 ~~ LIVIU GOMAN-KUND OMINISTRATIA PUBLICA LOCALA IN TARILE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE Tegionale exerci compstenta legislativa si c3 dupa referendumul din 2014 Scotia va beneficia de autonomie sporita, nu inseamna c& Marea Britanie devine stat federal, deoarece prezints unele caracteristici ale statului unitat. Astfel, competenta autoritatilor regionale este conferita de Parlament, in virtutea suveranitatii sale, si poate fi retrasa oricand, cum de alttel s-a si intamplat cu Adunarea semi-autonama din Irlanda de Nord, care a fost suspendata in perioada februarie-iunie 2000 $i Ja sfarsitul anului 2002. De asemenea, Partamentul Marii Britanit poate legifera oricand in orice domeniu, legea sa avand priaritate. $eful statului este Regina Marii Britenii, care are mai mult atributii de reprezentate. Puterea legislativa este exercitata de un Parlament bicameral inegalitar, format din Camera Comunelor si Camera Lorzilor. Camera Comunelor este fotmata din 645 memibri, alesi prin vot direct, pentru un mandat de maximum § ani Camera Lorzifor este compusa din 26 lorzi spirituali (arhiepiscopi si episcopi ai Bisericii Angiicane) si 692 lorzi temporali (lorzi pe viat) Puterea executiva se exerciti de Guvern, care este responsabil in fata Camerei Comunelor. Guvemu) este condus de Primul-ministru, si cuprinde aga-numitul Cabinet”, format din ministri' cei mai importanti, acesta fiind adevaratut organ de decizie guvernamentala, in cadrul cdruia predomina vointa Primutui-ministre. Guvernul, Cabinetul si Primut-ministtu sunt numiti de Coroand. Aceasta numire este insa o formafitate, inttucat o conventie constitutional din sec. XIX obliga Regina s& numeascd Prim-ministru pe geful partidului majoritar in Camera Comuneior, iar acesta are latitudinea s3-i desemneze pe membrii Guvernului, De aceea, se poate afirma c& Primul-ministru este ales in mod indirect. Intreaga istorie a Marii Britanii este marcat de pozitia sa insular, care a facut ca traditia sa fie mai puternica decat in orice alta tara europeans. Convenim ca, inceputurile statului britanic actual se situeaza in sec.X!, cand Anglia a fast ocupata de normanzi, condugi de Wilhelm Cuceritorul. Magna Charta, semnatd in anu! 1295, este considesatd inceputul constitutionatismutut britanic, in anut 1265, mari senior! objin pentru prima dat convocarea unei adunari Parlamentare, in vederea dezbaterii impozitelor puse de stat Intre 1485-1603, domneste, la modul absolutist, dinastia Tudorilor, iar intre 1603-1688 dinastia Stuartilor. In prima jumatate a sec. XVI, in Anglia triumfa 0 reforma religioasa, datorata lui Henric al Vill-lea, care face din rege capul biserici (,Biserica Anglicana’) Elisabeta | (1857-1603) pune bazele puterii maritime britanice. Revolutia (ui Cromweit duce la prociamarea Republicli, in anul 1649 in 1660 este restauraté dinastia Stuartilor. »Revolutia glorioas’", care-] izgoneste de pe tron pe lacob Il, duce la adoptarea, in anvl 1689, a faimosului act Bill of Rights”, prin care se pun bazele tonarhiei parlamentare britanice," Cucerirea Irlandei, initiata in sec.Xil, genereaza o nesfarsita confruntare cu intandezii " HOMATEL... op cit p.31273 LIVIU COMAN-KUND. ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA IN TARILE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE Th anul 1542, Tara Galilor este inclusa in Regatul Angliei, iar in 1707, acelasi lucru se intampla gi cu Scotia, in anul 1801, ia nastere ,Regatul Unit al Marii Britanii”, prin inglobarea fortata a Irlandei in secolele XVIII si XIX, Marea Britanie este principala putere industrial a lumii gi prima putere coloniala La inceputul sec.XX, pierde suprematia industriala, in favoarea SUA si a Germaniei In ambele razboaie mondiale, Marea Britanie este de partea invingatorilor. In anul 1949, Marea Britanie devine membra fondatoare a NATO. In acelasi an, se proclama Republica Irlanda, stat independent. in urma unui proces destul de contradictoriu, in 1973, Marea Britanie devine membra a Comunitatilor Europene. Autonomia local, exercitata de un consiliu ales prin vot direct, investit cu largi prerogative, a fost consacrata, in Marea Britanie, in anul 1835. Potrivit unui autor’, administratia public locala a fost supusa unor tendinte centralizatoare, incepand cu anul 1972. Astfel, a fost ingradité competenta autoritatilor alese ale administratiei publice locale si autonomia locala s-a diminuat De asemenea, puterea de decizie a autoritatilor colectivitatilor teritoriale locale si autonomia lor financiara au fost limitate Sesiz&nd inconvenientele situatiei create, Guvernul a constituit, in anul 1991, © comisie insrcinata cu reforma administratiei publice locale din Anglia. Demersuri asemanatoare s-au intreprins pentru Scotia si Tara Galilor. Rezultatele analizelor au condus la idea necesitatii intaririi autonomiei locale printr-o reorganizare profunda a autoritatilor administratiei publice locale si prin largirea competentei acestora A avut loc astfel o reforma, realizata in mai 1997, care da configuratia actuala a administratiei publice locale din Marea Britanie. Intrucat, exista deosebiri semnificative intre regiunile istorice, vom prezenta, in continuare, evolutia descentralizari in fiecare dintre ele. Conform Legii din 1972 privind guvernarea locala, in Anglia administratia publica locala era organizat pe doua niveluri: nivelul de baza, la care functionau consilii de district, si nivelul intermediar , la care functionau consilii de comitat. In marile aglomeratii urbane functionau 6 consilii de comitat metropolitane (Grand Manchester, Merseyside, Yorkshire de Sud, Yorkshire de Vest, Tyne and Wear, Midlands de Vest), Legea privind guvernarea localé, din 1985, desfiinteaza comitatele metropolitane, instituind un singur nivel de administratie publica localé in marile aglomeratii urbane din Anglia, prin crearea a 36 consilii de district metropolitan Acestea s-au mentinut si dupa reforma administrativa din mai 1997. in ceea ce priveste restul teritoriului, administratia publica locala functioneaza pe doua niveluri: nivelul intermediar este reprezentat de 34 consilii de comitat, iar nivelul de baza de 238 consilii de district. In Tara Galilor, pana la reforma administrativa, administratia publica locala era structurata pe doua niveluri: 8 consilii de comitat si 37 consilii de district. Fiecare district galez cuprindea una sau mai multe circumscriptii denumite “comunitati", fiecare avand un consiliu, cu o activitate asemanatoare cu cea a parohiilor engleze. in anul 1995, aceste circumscriptii au fost suprimate. Ca urmare a reformei din mai 1997, consilille de comitat si consilille de district au fost desfiintate, " Ibidem, pp.333, 33474 LIVI COMAN-KUND ‘ ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA IN TARILE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE fiind inlocuite cu 22 de consili de autoritate unica, constituite in noile unitati administrativ-teritoriale, denumite "circumscriptii”. Acestea sunt, in prezent, titularele autonomie’ locale de la nivelul de baz& ‘in urma referendumului din 18 septembrie 1997, a fost infiintata, ca autoritate de nivel regional, Adunarea nationalé galezé. Astfel, in prezent, in Tara Galilor administratia publica locala este organizata tot pe doua niveluri, ins& substantial diferite de cele anterioare : nivelul regional, reprezentat de Adunarea national galeza, si nivelul de baz4, reprezentat de consille de autoritate unica. Partea "continentala" a Scotiei (far arhipelagurile Orkney, Shetland si Insulele Occidentale) avea, pand la reformé, o administrate publicd locala organizata tot pe doua niveluri, formata din 9 consilii regionale (la nivelul intermediar) si 53 consilii de district (Ia nivelul de baza) Funcfionau si functioneaza si in prezent, la nivel inframunicipal, 1350 de consilii ale comunitatilor, care sunt forme de coordonare administrativa si de participare a cetatenilor la rezolvarea problemelor locale, nu autoritati ale administratiei publice locale, ca cele din Anglia. Ca urmare a reformei administrative din mai 1997, consilile regionale si consilile de district au fost desfiintate, instituindu-se 32 consilii de autoritate unic potrivit numarului noilor unitati administrativ-teritoriale denumite "circumscrip Aceste consilii sunt, actualmente, titularele autonomiei locale de a nivelul de baza. In urma referendumului din 11 septembrie 1997, a fost infiintat, ca autoritate de nivel regional, Parlamentul scofian. Astfel, in prezent, in Scotia, la fel ca in Tara Galilor, administratia publica localé este organizaté tot pe dou niveluri, ins& substantial diferite de cele anterioare : nivelul regional, reprezentat de Parlamentul scotian, si nivelul de baza, reprezentat de consiliile de autoritate unica. In Irlanda de Nord exista, pana in anul 1998, un singur nivel de administratie publica locala - nivelul de baza, reprezentat de 26 consilii de district. Datorita conflictelor dintre catolici si protestanti, in anul 1973, cea mai mare parte a atributilor acestor consilii a fost preluata fie de servicii ale Guvernului Marit Britanii, fie de un numar de 9 consilii de circumscriptie (area boards) formate din membri numiti de Secretarul de stat pentru Irlanda de Nord Ca urmare a Acordului din 10 aprilie 1998, privind reglementarea conflictului din Irianda de Nord, la 25 mai 1998, este aleasa "Adunarea semi-autonoma a Irlandei de Nord", ca autoritate de nivel regional. Astfel, in prezent, si in Irlanda de Nord, administratia public’ locala este organizata pe doua niveluri : Adunarea semi- autonomé, la nivel regional, $i cele 26 consilii de district, avand competente foarte limitate, la nivelul de baza. i intre 12.2. Organizarea teritoriala si repartizarea competent colectivitatile teritoriale Sistemul politico-juridic britanic este esentialmente diferit de cel continental De aceea, intelegerea fenomenului de administratie publica locala necesita cateva precizari. Atunci cand se vorbeste despre activitatea autoritatilor care apartin colectivitatilor teritoriale locale din Marea Britanie, termenul utilizat este cel de .guvernare locala”. In realitate, consideram ci, exceptand nivelul regional din Scotia si Irlanda de Nord’, avem de-a face cu echivalentul continental al autonomiei locale, deoarece competenta ,guvernaiii locale” este strict determinata de lege, este de " Aceste comunititi regionale dispun actualmente de competent legislativa75 LIVIU COMAN-KUND - ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA IN TARILE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE natura administrativa si actele sale sunt supuse controlului din partea statului, atat administrativ, ct gi jurisdictional, Jurisprudenta a stabilit, incd din sec. XIX, inexistenta competentei generale pentru colectivitatile teritoriale locale, potrivit principiului (non ultra vires), ca orice act de guvernaméant (in sensul de act de autoritate) trebuie sé se Intemeieze pe o abilitare legala, conferita de legea scrisd sau de cutuma. In consecinta, colectivitatile teritoriale locale nu pot actiona decat in cadrul competentei atribuite. De asemenea, nici Guvernul nu poate actiona asupra colectivitatilor teritoriale locale, decat in limita puterilor ce i-au fost acordate.' Cu toate acestea, faptul cd cea mai mare parte a problemelor de interes local sunt rezolvate la nivelul colectivitafilor teritoriale locale, face ca, In concret, competenta acestora sa fie similara competentei generale recunoscute, ca regula, colectivitatilor teritoriale locale de pe continent. La nivel regional, Marea Britanie este organizata, potrivit evolutiei istorice a statului, in patru regiuni: Anglia, Tara Galilor, Scotia si Iranda de Nord. Caracteristic este faptul cA organizarea administrativ-teritoriald si competenta colectivitatilor teritoriale locale difera de la regiune la regiune. Anglia nu are statut de comunitate regional, nu are nivel regional de administratie si este organizata, la nivel departamental, in 34 comitate, la care se adauga Londra. La nivelul de baza, exist 36 districte urbane si 238 districte. Londra are 0 organizare speciala. Exist si un nivel inframunicipal, reprezentat de peste 10.000 de parohii. Tara Galilor, Scotia si Irlanda de Nord au statut de comunitati regionale si nu au nivel departamental de administratie publica locala. in Tara Galilor sunt organizate, la nivelul de baza, 22 de circumscriptii. Tot la nivelul de baz, Scotia este organizata in 32 de circumscriptil, iar Irlanda de Nord in 26 aistricte. Referitor la repartizarea competentei intre colectivitatile teritoriale locale, aratém c& in Anglia, comitatele, colectivitati teritoriale locale de nivel departamental, sunt responsabile in materie de educatie, transporturi, de constructia si intretinerea drumurilor importante, de servicille sociale, de prelucrarea si depozitarea deseutilor, de biblioteci, de protectia consumatorului, de prevenirea si stingerea incendillor, precum si de ordinea publicd. Colectivitatile teritoriale locale de baza, districtele, sunt competente in materie de fond locativ, protectie sanitara, igiena publica si salubritate, protectia mediului, regimul constructillor gi colectarea deseurilor. Comitatele si districtele au atributii concurente (ambele concura, contribuie la realizarea obiectivelor) in domeniul urbanismului, in gestionarea muzeelor, a parcurilor si a activitatilor organizate pentru petrecerea timpului liber. Parohiile (' ul inframunicipal) au putere de decizie in ceea ce priveste lotizarile, constructiile publice, amenajarea zonelor verzi, amenajarea bazelor sportive, amenajarea si jntretinerea cimitirelor, construirea de parcari, intretinerea trotuarelor si iluminatul public. Toate aceste atributii se exercita In comun cu districtul, exceptie facand lotizarile.? In Tara Galilor, comunitatea regionala are competenta de reglementare secundara in domeniul sanatati, al educatiei si al formarii profesionale. De asemenea, are responsabilitatea unor servicii si politici publice, in domenile: ordine publica, telecomunicatii, finante publice, justitie si penitenciare. Colectivitatile teritoriale locale de baza, ciumscriptile, au competenta administrativa in urmatoarele domenii principale: dezvoltare economica, transporturi, constructia si intretinerea drumurilor, protectia mediului, agricultur, silvicultura, pescuit, asigurarea locuintelor, ' Matthew WARBURTON, op. cit, pp.328-330 Matthew WARBURTON, op. cit pp-331,332.76 Basteesage fi eeeeaaneesecy LIVIU COMAN-KUND- ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA IN TARILE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE ‘Urbanism, colectarea $i procesarea deseurilor, servicii sociale, protectia ‘consumatorului, prevenirea si stingerea incendiilor, cultura, arta si sport. in Scotia, repartizarea atributiilor intre comunitatea regianala $i colectivitatile teritoriale locale de baz este asemanatoare cu cea din Tara Galilor, insa comunitatea regional are o competenté mai larg’. Ea are competenta de reglementare primara, respectiv, secundaré, dupa caz, in dameniile sale de responsabilitate. In plus, are posibilitatea de a majora sau diminua cu un anumit procent impozitele din regiune. in frlanda de Nord, comunitatea regional are atat competenté de reglementare primara, cat si secundara, dupa caz, in urmatoarele domenil principale: justitie, patrimoniul comunitatilor locale, educatie, fond locativ, cultura, sanatate, ‘administratie local’. Trebuie ins mentionat ca, din cauza conflictului dintre protestantii unionisti si catoticii republicani, Secretarul de stat pentru Irlanda de Nord poate suspenda oricand Adunarea, ceea ce s-a gi intamplat, de pilda, in perioada februarie-iunie 2000 si la sférsitul anului 2002. De asemenea, ef define competenta in domenii importante, cum sunt: ordinea publica, politica de securitate, finantele publice, justitia penala si administratia penitenciarelor, telecomunicatiile. In ceea ce priveste colectivitatile teritoriale locale de baz, districtele, cvasi-totalitatea atributillor acestora au fost preluate, in anul 1973, de autoritatile statului (9 comitete zonale) Este vorba despre: fandul locativ, urbanism, constructia si intretinerea drumurilor principale, furizarea apei potabile, educatie, asistenta sociala $i asistenta sanitara Functiile cotectivit&tilor teritoriale locale in exercitarea atributillor ce le revin diteré de la nivel Ja nivel si de la atributie la atributie. In anumite cazuri, cum sunt controlul sanitar si organizarea pietelor, functia este de reglementare si de control. In alte domenii, si anume in cel al urbanismutui gi in cel al dezvoltrii economice, comunitatea focala actioneaza atat ca autoritate de reglementare, cat si ca stimulator al célorlalte organisme Jocale, al intreprinderilor si persoanelor private. in alte sectoare, cum sunt colectarea deseurilor si salubritatea, autoritatea local actiona, traditional, ca un prestator de servicii cu pozitie de monopol. ins& in ultimii ani, Guvernul britanic a urmarit modificarea statutului colectivitatilor teritoriale locale, in sensul de a le transforma din fumizoare directe de servicii, in stimulatoare ale unor furnizori aflati in concurenta.’ 12.3. Organizarea autoritatitor publice de la nivelul colecti teritoriate, relatiile dintre ele si relatiile cu autoritatile centrale Dupa cum organizarea teritoriald gi repartizarea competentei intre comunitaile teritoriale difera de la regiune la regiune, tot asa difer organizarea autoritatilor publice de la nivelul colectivitatilor feritoriale si relatiile dintre ele. Exista ins si anumite constante in materia, Potrivit dreptului britanic, colectivitatile teritoriale locale sunt dotate cy un statut Jegal, drepturilé si obligatiile lor fiind exercitate, respectiv Indeplinite, de un Consiliu® format din membri alesi prin vot direct. Numarut consilierilor difera de la colectivitate la colectivitate si este determinat de numarul populatiei Referitar ta functionarea consililor colectivitatilor teritoriale locale aratam ca acestea nu-gi pot exercita anumite atributii obligatorii, cum sunt adoptarea bugetului gi stabilirea nivelului taxelor locale, decat in plen. Pentru o serie de alte atributit, exercitarea se poate delega unor comisi? sau unui functionar public. Aceste comisii " Matthew WARBURTON, op.cit, p.334, * Denumirea Consifiu nu se utlizeaza ta nivel regional in Scotia, Tara Galilor si Irlanda de Nord77 LIVIU COMAN-KUND ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA IN TARILE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE trebuie s& respecte compozitia politica a consiliului. Este interzisa delegarea de atributii unui singur consilier, precum gi alegerea unui consilier ca executiv local. In cadrul administratiei publice locale britanice nu exista un echivalent al primarului din Franta. Titlul mayor utilizat in Anglia si Tara Galilor, desemneaza consilierul ales a prezida sedintele Consiliului si pentru a reprezenta Consiliul in diferite Influenta majora in cadrul Consiliului apartine unui /eader si presedintilor (chairmens sau chairs) principalelor comisii. De regul3, leaderul prezideaza comisia insarcinaté cu politica generalé a Consiliului. Seful executivului local este un functionar public, cunoscut sub numele de chief executive, care este ajutat de echipa administrativa a gefilor de servicii, ale caror atributii corespund, in lini mari, competentei comisiilor. SA vedem in continuare, care sunt autoritafile colectivitatilor teritoriale locale fiecare regiune’ Anglia nu are statut de comunitate regional si nu cuprinde diviziuni teritoriale de nivel regional, astfel incat nici nu dispune de un nivel regional de administratie public’. Agentiile regionale de dezvoltare, aparute dup 1997, nu au autoritati deliberative alese. Ele au fost considerate un prim pas spre o organizare administrativa de tip regional, ins& rezultatul negativ al referendumului din noiembrie 2004, privind constituirea unor adunairi regionale alese, a amanat regionalizarea sine die. Administratia publica locala de nivel intermediar este exercitata de catre consilile de comitat, iar administratia publica locala de baz, de catre consilile de district. Tara Galilor, Scotia si Irlanda de Nord au statut de comunitati regionale. Fiecare dintre ele are o adunare deliberativa aleasa prin vot direct si un organ executiv, desemnat de aceasta. Astfel, in Tara Galilor functioneaza Adunarea nationalé galeza si un Comitet executiv prezidat de un Prim-ministru. In Scotia functioneaz’ Parlamentul scotian si Executivul scotian (Scottish executive), condus de Primul-ministru scofian. In Irlanda de Nord functioneazé Adunarea semi- autonomé si Comitetul executiv, condus de un Prim-ministru. Administratia public localé de baza este exercitata, in Tara Galilor si Scotia, de catre consilille de autoritate unica, iar in Irlanda de Nord, de catre consilile de district. in ceea ce priveste relatiile dintre cele doua niveluri ale administratiei publice locale, si acestea difera de la regiune la regiune: in Anglia, consiliul de comitat si consiliul de district au, de principiu, statute egale. Aceasta face ca intre comitat si district s& nu existe relatii de subordonare. Consiliul de comitat nu exercité control asupra Consilillor de district. Aceasta autonomie se manifest in exercitarea atributillor exclusive. Pentru indeplinirea atributillor concurente, cum este spre exemplu urbanismul, comitatul si districtele sunt obligate sa se puna de acord si s4 actioneze impreuna in Tara Galilor si Scotia, autoritatile regionale exercita un anumit control de legalitate si financiar asupra consilillor de autoritate unica, insa nu exista relatii de subordonare. in ceea ce priveste Irlanda de Nord, cvasi-inexistenta unor atributii ale Consililor de district determina inexistenta relatillor cu autoritatile regionale, Controlul celor 9 comitete zonale, care realizeaza in fapt administratia local de baza, se exercita de catre Secretarul de stat pentru Irlanda de Nord. In Marea Britanie controlul asupra colectivitatilor locale are particularitati care merita relevate. Astfel, 0 prima particularitate este aceea ca in Marea Britanie nu exist 0 autoritate guvernamentala distinct care s& reprezinte statul in unitatile administrativ-teritoriale, cum este prefectul in Franta, in schimb functioneazé o alta formula, Astfel, o importanta forma de controlul guvernamental, asupra colectivitatilor teritoriale locale, se exercita prin intermediul unor secretari de stat. In Anglia,78 LIVIU COMAN-KUND ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA IN TARILE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE Guvernul britanic exercita controlul asupra colectivitatilor locale, prin intermediul Secretarului de stat pentru mediu, transporturi gi regiuni si exista cate un Secretar de stat, responsabil cu relatile dintre stat si autoritatile locale, pentru Scotia, Tara Galilor si Irlanda de Nord. Exist si forme de control exercitate de catre ministri si functionari publici ai ministerelor, in baza unor prevederi legale exprese. In ceea ce priveste continutul controlului, potrivit traditiei, autoritatile administratiei publice locale sunt libere s& actioneze cum cred de cuviinta, in cadrul atributilor conferite de lege, fara a fi necesar, ca principiu, acordul altei autoritati. Existé ins si domenii, cum este de exemplu contractarea de imprumuturi, in care este necesara o autorizatie prealabila, Deci o forma de control administrativ o reprezinta autorizarea prealabila, in anumite domenii, a actelor autoritatilor administratiei publice locale, de catre autoritatea de control. O alta forma a controlului administrativ este recursul ierarhic, aflat la dispozitia cetatenilor, atunci cand sunt lezati de actele unei autoritati locale. Pentru solutionarea recursului, autoritatea de control numeste un inspector pentru a ancheta cazul, iar apoi se pronunta in cadrul unei proceduri cvasi-jurisdictionale. In fine, 0 alt forma de control consta in stabilirea unor limite pentru impozitele gi taxele locale de catre Secretarul de stat, cu exceptia Scotiei, unde aceasta competent a fost preluaté de Parlamentul scotian. Mai trebuie mentionat c3, la modul general, orice persoana lezat printr-un act al unei autoritati a administratiei publice locale se poate adresa justitiei pentru ca aceasta s verifice dacd actul respectiv nu a fost emis cu depasirea competentei (ultra vires), fiind astfel ilegal. Acelasi drept il au si autoritatile administratiei publice locale, faté de decizille guvernamentale sau ale unor autoritati ale administratiei publice locale de nivel superior. In absenta tribunalelor administrative si a unui drept administrativ autonom, aceste conflicte se solutioneaza de instantele de drept comun, potrivit principiilor de drept civil.’ 12.4. Analiza administratiei publice locale Cea mai evident specificitate a ,guvernarii locale” din Marea Britanie este diferenta important de regim juridic dintre regiunile istorice. Dupa cum am vazut, in Anglia functioneazé sistemul departamental de administratie publica local. Nivelul intermediar de administratie este comitatul, iar cel de bazé este districtul. Acestea = sunt unitati administrativ-teritoriale; - au competenta de a rezolva o mare parte a problemelor de interes local (similar competentei administrative generale de pe continent) si dispun de resurse pentru realizarea atributiilor, = dispun de 0 autoritate deliberativa aleasa prin vot direct, care lucreaz’ in sedinte publice; = sunt supuse unui sistem de control administrativ din partea Guvernului in Tara Galilor situatia este diferita. Exist tot un singur nivel intermediar de administratie publica’ localé, dar acesta este intreaga regiune, nu o unitate administrativ-teritoriala care s& poatd fi asimilata departamentului. Tara Galilor, nu numai ca dispune de o autoritate deliberativa aleasa prin vot direct, care lucreaza sedinte publice, dar aceasta (Adunarea nationala galez&) se bucura de o foarte larga autonomie, De asemenea, Tara Galilor are la dispozitie resurse pentru realizarea atributiilor. La nivelul de baza exista cicumscriptiile, care intrunesc elementele determinante ale administratiei publice locale. Cu toate cA nu exista un control administrativ sistematic, activitatea autoritatilor galeze este supravegheaté de Secretarul de stat pentru Tara Galilor " Matthew WARBURTON, op cit, pp.337,338.79 LIVIU COMAN-KUND ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA IN TARILE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE Tn ceea ce priveste Sci functioneaza tot un singur nivel intermediar de administratie public’, care este intreaga regiune. Parlamentul scotian se bucuré de © larga autonomie, inclusiv de o anumita competenta legislativa, dar el nu poate fi asimilat unui stat federat, deoarece ramane dependent de Parlamentul Mari Britanii. Aceeasi situatie o regasim si in Irlanda de Nord Administratia publicd locali de bazé o regasim in Scotia la nivelul in Inanda de Nord nu exista administratie publica locala de baza, deoarece atributile districtelor au fost preluate de autoritati ale statului britanic. Din cele invederate rezulta principalele caracteristici ale administratiei publice locale din Marea Britanie, si anume: 1, Autonomia local nu beneficiaza de garantii constitutionale. 2. Exist& deosebiri importante intre regiunile istorice, privind organizarea colectivitatilor teritoriale locale. Dupa cum am vazut, in Anglia functioneaza sistemul departamental de administratie publica locala, in Tara Galilor exista tot un singur nivel intermediar de administratie publica locala, dar acesta este intreaga regiune, nu © unitate administrativ-teritoriala care s8 poata fi asimilaté departamentului. Aceeasi situatie 0 intalnim in Scotia si Irlanda de Nord. 3. Atributiile colectivitatilor teritoriale locale se exercité de adunari alese, dotate cu structuri executive. Competenta acestora difera mult de la regiune la regiune si de la nivel la nivel, ins& in toate cazurile se manifesta politica de descentralizare. In Anglia, consiliile de comitat si consilille de district au numai atributii de natura administrativa. Si in celelalte regiuni consiliile comunitatilor teritoriale locale de baz& au exclusiv atribufii de natura administrativa. Cu totul alta este situatia la nivel regional. in Tara Galilor, Adunarea Nafionala Galezé are o important competenta de reglementare secundara, iar in Scotia si Irlanda de Nord, Parlamentul scotian, respectiv Adunarea semi-autonomaé au atat competenta de reglementara primara, cat si secundara. 4, Controlul exercitat de c&tre stat imbracd formele prevazute de legile speciale de abilitare. Specific pentru Marea Britanie este faptul cA autoritatile administratiei publice locale din fiecare regiune istoricd sunt supravegheate de catre un ministru anume desemnat: in Anglia, de catre Secretaru! de stat pentru mediu transporturi $i regiuni, in Tara Galilor, de catre Secretarul de stat pentru Tara Galilor, ‘in Scotia, de catre Secretaru! de stat pentru Scofia; in Irlanda de Nord, de catre Secretarul de stat pentru Irianda de Nord. De asemenea, functioneaza anumite forme de control exercitat de catre autoritatile regionale asupra autoritatilor administratiei publice locale de bazé 5. Controlul jurisdictional al actelor administrative se exercité de catre instantele de drept comun, potrivit principiilor de drept civil Consideram elemente fungibile ale administratiei publice locale din Marea Britanie, urmatoarele: = organizarea si functionarea autoritatilor administratiei publice locale - modalitatile de alegere a membrilor acestor autoritati si durata mandatului lor, - atributiile concrete ce revin autoritatilor administratiei locale; = organizarea gi functionarea servicillor administrative i mijloacele de actiune.