NORME DE SSM (SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA) Cille $1 lesiile de urgent8 trebuie si rimfnk fn permanents libere si s& conduc3 th mod eft mal direct postbil tn aer liber sau tn spafit sigure. Locurile de munc& trebule sa alb& lluminat natural suficient s1 s3 fie prevazut un lluminat artificial adecvat pentru s3nitarea si securitatea lucratorilor. Lucratoril trebule s8 alb& posibilitatea si deschid’, si Inchid’, si regleze sau s5 fixeze ferestrele, luminatoarele si ventilatoarele tn conditil de securitate. Cind sunt deschise, acestea trebuie pozitionate si ficate astfel incat s4 nu constitule un pericol pentru lucratori. Conducitorii locurilor de muncd au urmatoarele obligatil: b) s5 repartizeze salariatii din subordine numal la activitdtile pentru care acestia posed pregitirea corespunzitoare; ¢) si nu permits desfésurarea oricirel sarcini de munci de citre salariati affat! Intro stare pho: fiziologic’ necorespunzitoare; 4) s8 urmreasc3 pe toat durata timpulul de lucru mentinerea tn stare corespuncitoare a clilor de acces, a Iluminatului si conditillor de microclimat; ) th cazul produceril unul accident de munc&, s& la misuri de acordare a peimulut ajutor $1 s& anunte conducerea. ‘Studentii sunt obligati s8-s1 InsuseascS, si respecte si s§ aplice normele, reglernentétile $1 instructiunile de securitate a muncil specifice sarcinli de munc& pe care o au de fndeplinit: De asemenea, pentru desfasurarea proceselor de muncé in conditii de securitate, studentilsunt obligatl: a) si verifice tnainte de tnceperea lucrulul dacS echipamentele pe care le vor utiliza sunt tn stare corespunzStoare; b) s& aducS la cunostinta conducstorulul loculul de muncd eventualele defectiun! constatate sau atunci 4nd parisesc locul de munc3; ) S3 respecte si instructiunile de securitatea muncil la locul de munc5; e) s& mentind curstenia la locul de munc3; f) s& nu introduc sau s§ consume bSuturi alcoolice tn incinta unitatfi; &) s8 nu fumeze decét in locurile special amenajate; h) s3 respecte disciplina la locul de mune’; 1) s8 acorde primul ajutor tn cazul produceril unul accident de munc3; o J) s8 Instiingeze imediat conducstorul loculul de mune despre producerea unui accident de muncS si s3 nu schimbe starea de fapt a eventmentulul, numat dac3 aceasta o Impune. Orice deplasare dintr-o tncipere fh alta se va efectua atent, cu fata fnalnte. Deschiderea usil se va ‘executa lent pentru a nu accidenta vreo persoana aflati fn incSperea alSturatd, in imediata aproplere a ei. Clulatla pe scirl se va efectua respectindu-se urmitoarele norme : - Se va circula numal pe partea dreapt3; = Se va merge Incet, unul dup’ aftul, th sir simplu; = Se va sprijini de mana curentd, nu se va cit! in timp ce Se urc3 sau coboar’ pe scari, nu sé va aprinde ‘leara, nu se vor numéra bani, nu se va merge distrat, sSrind cite doug, trei trepte deodatd etc.; - vor fi Indeprtate de pe trepte toate oblectele care ar putea provoce alunecarea (creloane, cotoare 31 cofl de fructe). Uslle cu geamuri trebule manevrate atent. Este Interzis a se sprijini sau a se Impinge de partea din sticld ausiior. La lesirea din eldire, orice persoand se va asigura In toate directille pentru a nu fi surprins3 de vreun miioc de transport. Tn timpul programulul, trebule folositd o treatpiminte corespunzatoare pentru a se evita orice sursd de accident. Pentru protectia personalulul care face curitente, cloburile de sticl’ trebule tnvelite $1 depuse astfel Inc&t sB poata fi usor identificate de acest personal, de preferat flind si se lase la vedere, pe birou. Jhainte de folosirea unul scaun, trebule controlatS starea lui, dup care se potriveste tntr-o poritie stabild, evitandu-se asezarea pe marginea ful. 0 aoversa, Tn cazul aprinderit unet cantititi mici de lichid Inflamabit, fn paralel cu operatia de stingere se vor scoate din tncSpere vasele cu substante periculoase. Tn laborator trebuie s3 se giseasc4, ta loc vizibil, mijloacele de prim ajutor. Tn caz de accidente (rSniri, arsuri, otraviri etc.) se vor lua urmitoarele m&surl: ~ accidentele de natur mecanic’ pot avea ca efect t3ieturi, zgarieturl, Intep&turi, zdrobirl sI strivirt; in cazul leziunilor grave este necesar3 chemarea mediculul, iar c&nd ranile sunt usoare, se spal8 cu api curat3, se GezinfecteazS cu apa oxigenat si se bandajeazS cu tifon sterilizat; cnd se produc hemoragii, se procedeazi de urgentd la oprirea sSngelul, dezinfectarea s! bandajarea rani $i transportarea accidentatulu! la spital; ~ accidentele termice (arsuri, oprirl) se trateaz’ dup’ gravitatea lor; arsurile profunde si pe suprafeye mari (de gradul It sill) necesit’ internarea de urgent tn spital; accidentele chimice (arsuri chimice, intoxicatil si sufocSri) pot avea loc Ia orice lucrare de laborator, dacd nu se respect masurile de protectie; este totusi necesar ca fn timpul experientelor s3 fie la Indemana o cantitate suficient’ de solutii de carbonat de sodiu, amoniac, acid acetic, acid boric etc. pentru neutralizarea acizilor sau bazelor care ar putea ajunge pe corp sau pe haine; = dacd vreun reactiv ajunge pe corp, acesta trebule splat In primul rand cu o mare cantitate de api si apol se sterge locul respectiv sau se aplicd substante neutralizante; - end o picaturs de reactlv p3trunde tn ochl, este foarte Important ca ochil s8 fie spalati Imediat cu jet de ap’ si apol supus! unul examen medical; In cazul Intoxicatiilor acute sau al sufocdrilor cu substante gazoase sau cu vapor toxici, pnd la sosirea medicului, ce! fn cauza va fi scos din atmosfera toxicd si va fi dus intr-un loc bine aerisit; | se va desface haina la Git sl I se va face respiratie artificial. UTILIZAREA STINGATOARELOR DE INCENDIU Personalul unitatilor economice este obligat prin instructajul PSI sa stle cu exactitate locul unde se afta ‘stingatoarele de incendiu si tipul acestora. Trebuie sa cititi cu atentie Instructiunile tiparite pe eticheta lipita pe fiecare stingator. Tot timpul aveti in vedere sa nu va apropiati prea mult de foc. Distanta recomandata de [6 care putet! folosi stingatorul in siguranta este de 6-7 metri de la focarul de incendi ‘SALVARE IN CAZ DE CUTREMUR. CAinil, pisicile si copii mic! sunt uneori in mod natural ghemulti in pozitia fetal’. $i tu ar trebul s& faci la fel tn caz de cutremur. Pot! supravietul Intr-un mic gol. Du-te langa un oblect, ling’ o canapea, lang3 un oblect mare $i voluminos, care se va comprima Intr-o oarecare m&suré, dar care va !&sa un gol f€ngé el. Niclodatd s& nu merg! fa sci. Scdrile au un moment de frecventa diferit (se leagand separat de partea principall a clSdirii). SeSrile sf restul cl&dirii se lovesc reciproc tn continuu, pana cAnd are loc pr&busirea scarilor. Qamenili care se duc pe scSri fnainte s3 se prabuseasc3, sunt ciopSrtiti de treptele scril. Chiar dacd Imobilul nu se prabuseste, nu mergetl pe scSri. Sc3rile sunt cea mai de asteptat parte a clédirii de a fi avariate. Chiar dacd scirile nu sunt pribusite de cutremur, s-ar putea prabusi mai tirziu, cAind ar putea fi aglomerate cu oameni. Me‘geti lSngd zldul exterior al cl&dirilor sau tn afara lor dac& este pasibil - este mutt mal bine s5 fit lng exteriorul unei ctadirl decat tn Interior. Cu c&t esti mal in Interior fat de perimetrul exterior al cldirll, cu atat este mal mare probabilitatea ca drumul tau de scApare sé fle blocat. Camenil din interiorul vehiculelor sunt adeseor! zdrobitl. Putet! cu usurings $A supravietuit! lesind ‘fara $i Intinz2ndu-va lang vehicule. Toate masinile zdrobite au avut goluri de aproximativ 1,5 m lingé ele, cu exceptia maginilor care au avut coloane cizute direct peste ele. 7