CAPITOLUL I. LINII DE TRANSMISIUNE 1 regim permanent sinusoidal (« = 2x/ ), pentru o linie de transmisiune cu pierderi + G, #0), se pot scrie expresiile impedantei caracteristice: 3 (ty y=a+ jp, (1.2) eonstanta de atenuare (atenuarea introdusi de linia de transmisiune totala) si se masoara in Np/m sau dB/m, iar f se numeste constantis lus de linia de transmisiune si raportat la lungimea ei total) si se exprima in functie de =) sau rad/m (da m se inlocuieste cu (daci x se inlocuieste cu 180°) loarea care rezulti pentru constanta de atenuare se masoara in | scar logaritmica in baz e data de forma exponentiald a variatiei © linie de transmisiune in functie de constanta de prop: |exprimarea constantei de atenuare in dB/m, adica se foloseste * data de definitia raportului de puteri INp=8,686dB. . Acesta este un caz ideal. Cel mai cazul liniilor de transmisiune cu pierderi mici , impedanga caracteristica va avea expresia: (1.3) 1 unei linii fara pierderi este o rezistenta i expresia ei ¢e face ca linia sa poata fi folosita in orice domeniu de defazare va avea expresia:rie in functie de permitivitates foarecare, ¢, s€ poate ss tespectiv de constantele: permitivitate electrics fitea magneticd a vidului 4 = 47-107 Him Pa, Vet Ne, Ver funetie de frecvents,f, ast! aS w (1.6) Sien, f y fen functie de lungimea de unda: a7) fhie de transmisiune fir’ pierderi, de lungime /, co iPe 0 sarcin’ de impedanta Zs la o frecvent fy a 7, eet ece(Bl) 19) 4 ( © °7.+ j2Z.12(6!) fe-a lungul unei linii fara pierderi este data de expresi® (1.10) Dnstanta de defazare, z este pozitia in care se dorest® i in linia de ozifiei sarcinii, iar 2=-/ corespunde intra istic’, Zs este impedanta de sarcina. fi valoarea rezultta din calcul poate fi un numit ii in raport cu pozitia nu se poate face deci daca S¢(1.11) pentru care se poate evidentia un modul, atunci cand cele doud unde, cea directa si Ui (1.12) atunci cénd cele doua unde, cea directa si (1.13) (1.14) (1.15) (1.16) de tensiune faji de sarcina este 0 marime Mh care apare este o marime negativa (s-a axei de propagare). ula generala:RelZ} (1.17) rezistiva a unei impedante deoarece linia are pierderi mici, impedanta astfel: pet oz. e fara pierderi se scrie: fa de defazare, z pozitia in care se dores€ este impedanta de sarcina. fra pierderi este: fz) +U,_(c0s fz + j sin Be A, se objine identitatea:Pporifia de-a lungul unei linii fara pierderi ssin fi = U,| cos(/e) — j & sin(fz) , fara pierderi, cu izolator aerul. Lungimea lui teste egala cu Z.. = 50Q. Se stie ca tronsonul este Z, =50+ /100(), 4 amplitudinea tensiunii (Ocm. Sa se reprezinte distributia inii tensiunii de-a lungul liniei este nevoie s& minime, precum si amplitudinea acestora. Nu in pa tensiunii Ja intrarea in linia de transmisiune. Fextremele amplitudinii tensiunii se pot gasi daca se de in sarcina, iar valorile amplitudinii extremelor lului coeficientului de reflexie. 50+ j100-50 50+ j100 +50z ate B= 3105«n > 2, an 4 un maxim de tensiune si apoi un minim, litudinea maximului de tensiune stiind pozitia in cae pe sin(2 0,625) | 50+ 100°" "10 ! x in | =5 ont] lor doua extreme de tensiune este raportul de unda 0.92 + oa 0,38 =537V ia de transmisiune se poate calcula aplicind Hei Si amplitudinea tensiunii din sarcind. De 1 este egala cu perioada distributiei amplitudiail dea intrare va fi aceeasi cu cea din sarvintlator acrul, terminat pe o fn lungul su are o variatie ca cea iplitudinii tensiunii (figura 1.2) se poate observa inci inl este o rezisten{a deoarece in sarcina nu avem unvaloarea impedantl caracterstic,impedanta de ay jentului de reflexie in tensiune, la sarcina eee Zc « ir). eZ, +2 Ta a determina separat modulul, {Fj si argumentul ¢ ibutiei amplitudinii tensiunii se determin valorile iunii: |U,,| = SOV, respectiv |U, | = 30V. Deci i tensiunii putem afla informatii lees Primul minim de tensiune apare fata de pozitia suit! Tadistanja de +3,75cm, adica in pozitia-3,75™ Pozitia la care apare un maxim de tensiunes Poziia unui minim si pozitia unui maxim de Sate determina valoarea lungimii de unde: tensa“Cunoaste pozitia primului minim de tensiune fala de sarcind, K=O si er er 39 4a 3 prezinta primul maxim la o distanti de 1,25 em de P =9W, iar cea a undei directe, P, = 25 W. Sa & se poate afla daca se cunoaste coeficientul de reflexie ii curentului este deplasata fafa de cea a tensiunii cu= 18-80 j(Q) f, avand ca izolator acrul, impedanlt nisoatl‘antifaza fata Holator, un dielectric cu permitivitatea ale tronsoanelor sunt egale intre ele si om, |, =4,5em, 1002, R, = 2002. Stiind ca ef circuitul lucreazsi la freevenja de 1 edelinie, 0,0,,0,;pte, 599 -Valoarea impedantei de intrare in linia /, Qn 200+ j500-19(-=-4,5)& puterea medie activa disipatd in rezistorul R, este P =0.16W , atunci em inea tensiunii care cade pe aceasta rezistenta, |U,| de unde: || = /2RF, = 8V. ent linia de transmisiune /,,tensiunea U, reprezinta tensiunea in sacin, in inp -Y reprezintd tensiunea de intrare in tronson, sna determina amplitudinea tensiunii de la intrare vom folosi formula genera: ue= vem) - FFesn), == si vom lua modulul: | CH= bole 02, Je Gaia 131 ai {a intrarea in tronson care coincide cu amplitudioe: Ia). Wom aplica acelasi procedeu ca cel descr mai ss ‘sin es. =|U|=20v Ay tn rezistorul , tebuie deters 6 observ ct linile 1, si, sut moise” fntrarea in fiecare lnie. Ash &Mla specificat si apoi se identifica tipul de == 0,06m = Gem, deci se observa ca 22 Z. 4 2 ersoare de impedanta, in timp ce tronsonul /, se jonara, se identifica impedantele de sarcina B,=2000, care are o valoare mai micd decat Ze 5005. 200 A din impedanjele de intrare in liniile 2, si inversor de impedania 25000, 4 tot ca un inversor de impedanta: 500" 19500 2002500 2500 a 2500 2500 + oa Zc, deci raportul de unda stationara pentry linia elor trei tronsoane sunt pur rezistive si mai mult 2. ' Se poate demonstra usor ca: un extrem al amplitudinii tensiunii, minim de sarcina in comparatie cu cea a impedanei $i un maxim de tensiune consecutive es¢ Va aparea tot un extrem al amplitudinii tensunll n ca si in sarcina, A A multiplu intreg impar de 4 | atune aint fata de cel din sarcina‘observatii, vom analiza mai inti cazul tronsonului /,. Deoarece ‘in sarcind va prezenta un minim, si deoarece lungimea fizica ea tensiunii va prezenta un maxim. Minim i unui maxim de tensiune este data de U|=9, -|U,|=2,5-8=20V Ze, deci in sarcina vom gsi un maxim al Beiiieste un multiplu par de ‘ , la intrarea nsiunii. Asadar: uj=20v. CAR, by, Deci, admitanta normata de intrare in tronsonul /, este: Yi =1-j. Vom plasa acest punct pe diagrama gasim intersectia dintre cercul de conductanta constanta g,,, =1si arcul de cerc de susceptanta constanta b,,, = —1. Vom construi semidreapta cu originea in centrul diagramei si care trece prin punctul de nt: A BAsit. Deoarece ne aflam la intrarea in tronson si dorim sa ajungem in sarcina lui, corespunzatoare unei deplasari catre sarcina, adica 0,162 punct ne vom deplasa catre sarcina cu lungimea normata a tronsonului /,: eal 1 og5 Be 2nd i.2 sctua 0 rotatie completa si vom ajunge in acelasi punct. ti cercul de o,=ct. si il vom intersecta cu semidreapta cu originea in : gi care trece prin punctul corespunzator unei deplasari catre sarcina cu | giisi aceeasi valoare a admitantei de sarcina cu cea a admitantei de intrare un repetor de impedanja. fata de origine al punctului corespunzator admitantei de sarcina ‘corespunzator impedanjei de sarcina normata 2, : - 25 = 05+ 0,5. ej de sarcind necunoscuta: = 25+ j25(Q)a . 3 Conditia de adaptare este pentru tronsonul /, Dien Zs o tronsonului /, este format din gruparea parale| celor Impedanta de sarcind @ . : te de intrare Zy,$i Z1y2* 2m Zy Zit Zane Se identified tipal linfilor de transmisiune din circuit si pentru aceasta se calales Jungimea de und’: GHA Cy Bey 10cm = 1, = 2. anes en Bar eg) 8 Asadar impedanta de intrare Z,.,: : Qn eee Zy,=2s, ‘S¢ comport ca un repetor de impedanta, l= a 2 50-(Ro+ + Zen = 7504 Re IX Parjilorreala si imaginara din ambii membrii gasim: ea Xs: An 50+X,. 2; = 25+ j25(2) : c ‘de transmisiune din circuit si pentru acewt ©ae iN = Om = 106m 1 Se observa cf liniile de transmisiune /,si /, sunt montate in paralel (au ambele borne comune) si deci pentru Iucrul pe diagrama cercurilor este obligatoriu s& se Iucreze in formalismul admitants deoarece presupune operafii matematice simple (adunarea admitantelor de intrare, de exemplu). Conditia de adaptare pentru tronsonul /, se serie folosind admitanfe: Yo =%s, unde admitanfa de sarcina a tronsonului 1, este formati din suma admitantelor de intrare in tronsoanele /, si /; montate in paralel: ¥s3 = Yin + Yaya Astfel conditia de adaptare se poate rescrie: Weld +2ns- Asadar admitanta de intrare ¥y,: Qn 3A Yor + Yea (2 ; 2) iesema din figura de mai jos. Tronsoanele de lnie de transmis os ou : Phe i cere aid ca izolator un dielectric cu permitivitatea eectica ny ideale, fi plese ile ,=2,5 12 - Sa rie wonsomelor ww valle =25em, L=125em, G, - 22. = 1 (5) Lee 525 Asadar admitanta de sarcin& necunoscuta este: BLO), impedanta de sarcina necunoscuta: Ze =+-20-pro(a). ¥s ‘iu Se poate rezolva in intregime de pe diagrama deoarece normarea Ta aceeasi valoare. Se poate gasi totusi valoarea normati a admitanjei sminat in scurtcircuit. Restul calculelor se vor face pe cale analitica.7 i i astfel incdt SA fie er hence a tocapcasn er ee ian in plus, faptul ca ghidul este in totalitate inchis produce pierder, in radiatie inexistente, in consecinta, ghidurile reprezinta mediul de Propagare cu cele mai eam dar si cu capacitati remarcabile in ceea ce priveste undele de putere ridicata. Sunt ae cle de clemente rezonatoare cu factor de calitate ridicat, cuploarelor sj divizoarelor de putere. Ghidul dreptunghiular Se defineste frecventa critica (sau de tdiere) ca fiind cea mai joasa freeventa care se Poate propaga intr-un ghid. Pentru ghidul dreptunghiular relatia de calcul este: 7) -) i. unde a $i 4 sunt dimensiunile transversale ale ghidului (figura 2.1), m sim sunt numerele ‘modului (valor intregi si pozitive dar care nu pots fie in acelasi timp egale cn zero), c, este viteza luminii in vid iar &, “permitivitatea electric relativa a dielectricului care umple ghidul. Figura 2.1. Ghidul dreptunghiular de unde critica se calculeaza cu relayia: 1 fee Vena) sera 2.2) te unda critic se defineste ca: boat. (2) (22) ie Wa) \5, =a, + Jp, (2.3)unde @, reprezint& constanta de atenuare (masunta in dB/m sau Np/m) iar B, este constanta de defazare. Pentru propagare fara pierderi se arata usor ca: 1, = Vk -Qaf) ue (2.4) fea eine iclecriculul este, — ae, (<, reprecints permitivtatea vidnioi, jar (a reprezinta permeabilitatea vidului) Modul dominant (fundamental) este modul cu cea mai joas’ frecventd critica. Pentra ghidul dreptunghiular modul dominant este Ao (au TE\o ). Toate celelalte moduri se numese moduri superioare. Modurile care nu se pot propaga poarti numele de moduri evanescente. Aceste moduri stocheaza energie in ghid f’cdndu-le si apara ca elemente reactive de circuit. Lungimea de unda in ghid este mai mare decat Tungimea de unda la care se lucreazi A, adica: permeabilitatea magnetic& este ys = yyy, a (2.5) a, Impendanja de undéi caracteristicd in ghid se defineste ca raportul dintre componentele transversale Esi H . Pentru modurile transversal electrice ea este: Z, Co. =F Sees unde Z, este impedanta vidului egala cu 377Q. Pentru modul TM: (2.6) Viteza de faza este definita ca: (2.8) 9) La modurile transversal magnetice nu este posibil ca numerele de mod sa fie nodurile transversal electrice este posibil can sau ms fie egal cu 0, dar nuSs Ghidul circular La fel ca sila ghidul dreptunghiular prin ghidul circular de raza r (figura 2.2) se pot propaga modurile TE si TM. Modul fundamental este modul Hh). Figura 2.2. Ghidul circular Pentra modurile Hy.» Jungimea de unde critica este: 2, mm = (2.10) Pw unde (pi, este a n-a radacin’ a derivatei de ordin m a functiei Bessel determinata in tabelul 21. Tabelul 2.1 Real Pa Pas 0 (a3 To17 Qa)Pentru modurile Ey,» lun; de unda este: Per Sa (2.12) unde pq, este dati in tabelul 2,2, Tabelul 2.2 ea eer a] xy 2 0 24/552 [865 1 13,83 [700 | 10,17 2 )513 [841 [11,62 | Probleme 1. Un ghid dreptunghiular pentru banda X are dimensiunile a=2,286cm si 6=1,016em. Pereti Sunt considerati a fi conductori perfecti iar ghidul este umplut cu un dielectric care are conductivitatea deo, =367,5uSim si permitivitatea electrica relativa de ¢, =2,1 - (Permeabilitatea magneticd relativa este considerata a fi egal cu jz, =1). Gasiti constanta desi inlocuind numeric gasim c& @, = 96,7dB/m . 2. Un ghid dreptunghiular de dimensiune 4em x 2,5em este excitat de o surs de microunde in modul dominant. Folosind o linie de masura s-a constatat ci distanta dintre doua minime ‘consecutive este de 1,618 cm. Determinati frecventa de operare. Rezolvare Lungimea de unda de taiere este : 2 A= Langimea de unda in ghid este data de: U0 sectiune "ransversala de 1,5cm X 0,8em, cimpului magnetic ; P)sale0"s— am umplut cu un dielectricA 5) impedanta de unda. Rezolvare Comparind expresia componentei cimpului magnetic cu expresia data se observa direct e& m=1 si 3. Deci modul de operare este Eis sau Hs. Din forma componentei ‘observim c4 modul cautat este Hs. Frecventa de taiere este data de : Dupa inlocuirile numerice objinem f, = 28,58GHz. Constanta de defazare se poate calcula cu formula: 6, iY) = 859,25m", [Saree rey ( Constanta de propagare la frecventa critica este data de : 1, = +18, de unde putem sa scoatem : %q = +/859,25. Impedanja de unda se caluleaza cu formula: Gy = constanta de atenuare pentru modurile care se pot propaga pe un ghid cu izolator aerul, avand sectiunea dreptunghiulara de dimensiuni a=4em si iGHz. Perefii ghidului sunt din cupru, a, = 5:10’S/m.. critica pentru primele doud moduri, Myo, respectiv Hoy: c ir), me 5/7sCHe < f = =75GHz> f. 2» SGHz> fjectricului. Cum in acest caz unde rezistenta de pierderi in metal se calculeaza folosind relatia: = [oe = [Pot "yo, i esi 2-:10°Q Impedanta de unda este: 377 Qi. = SS Lungimea de unda critica este: A, = 2a =8cm . iar cea in ghid: Constanta de atenuare devine: @ = 4,55-10~ Np/m. 5, 8 se calculeze constanta de atenuare a modului H, wo care se propaga intr-un ghid metalic, uniform, umplut cu un dielectric avind permitvitate electricdrelativ \ &, = 4, avand sectiunea 8¢ Va propaga.6. Ss 21 eee Se in care numarul de unda este: Constanta de atenuare devine : cu lungimea de unda critica: A, =2a=4om iar lungimea de unda in spatiul liber: Jy = 10cm . Constanta de atenuare este: a, =52V21 Np/m, 6. Sa se calculeze valoarea intensitatii maxime a campului electric dintr-un ghid metalic, uniform, de sectiune dreptunghiulara, de dimensiune a=2cm si 6=Lem, cu aer si prezenténd jerderi neglijabile, in conditiile in care prin acest ghid se transmite o putere P=IkW, la ta 10GH2z, unei sarcini ce conduce la aparitia unui raport de unda stagionara pe ghid @ =1,5. Se stie cd pe ghid se propaga doar modul fundamental. ‘transmisa se poate calcula cu formula : [Ele Pen? we intensitatea maxima a cimpului electric : APo(Z,)y,, ee : BS ab‘Vom calcula freeventa critica pentru modul Hy, : c Cee cee, care va ajuta la calculul impedanfei de unda = Gy. = fnlocuind cu valorile numerice se obtine E},,, =92463,8V/m. 7. Fie un ghid metalic, uniform, de secfiune dreptunghiulara, de dimensiuni_ a = 2/3 cm si 4=,3cm, umplut complet cu un dielectric avand permitivitatea electrica relativa 5 =4 Daca freeventa de lueru este / = 2,53 GHz, pentru modurile Hio si Ex2 si se calculeze lungimile de unda, constantele de defazare, vitezele de faz, vitezele de grup si impedantele de unda, Rezolvare Frecventa critic’ a modului dominant este : & ears =125 Jae, 7 25 SH. Se observa c& pentru modul E52 frecventa critica este : Woe) Maem ‘died acest mod nu se va propaga. Lungimea de unda, cons dr tanta de defazare, vi fa ¥iteza de grup si impedanta de unda sunt toate nule. an Pentru modul dominant vom caleulalungimea de unda in ghd Ga ee ‘Constanta de defazare se calculeaza ca: 4.) * 2 = 50” m', 1jar cea de grup Caleulul impedanfei de unda se face cu formula: 2( Zr, Ee nae, May 8 Impedanfa de unda a unui mod de propagare caracterizat de indicii m=1, n2 la frecventa de 38GH2 are valoarea Z, = 7220 pentru un ghid metalic, uniform, de sectiune dreptunghiular, tumplut complet eu aer. $8 se calculeze freeventa criticdi a modului dominant de propagare pe shid, precum si dimensiunile ghidului, presupunand c& exista relatia @=2b intre acestea. Rezolvare Impedanta de unda pentru modurile Hse caluleaza cu formula: @),-— 2. Ve vi- Gis} v=) @), = SAS cazul studiat in problema impedanta de unda poate sa fie cea a unui mod de mai sus se gaseste relatia: Nene 05 Wy ans le As ae _ 3vi7 TET) mbeal2= 32. Frecventa criticd a modului dominant este: pee Ae cue, Wo= 7 37 9. Un semnal cu frecventa de 10GHz este transmis intr-un ghid circular umplut cu er Catena damental shidsul dacf cca rai joast frecventa de propagare este cu 20% mai mica decat frecventa semnalului. Se presupune cd modul care se propaga este TE. Rezolvare (Cea mai joasa frecventi a modului dominant este: 0,293¢, deere si este egala cu: 10-0,2x10=8GHz, ceea ce conduce la: ae Sesexaas =1098em, 8x10 10. Dac intr-un ghid circular este transmis modul dominant, lungimea de und’ masurata este de 13.33 om. Freeventa semnalului este de 3,75GHz, Caleulai freeventa de taiere, raza interioaré a ghidului, viteza de faz’, viteza de grup, constanta de defazare, impedanta undei, banda unimod. Rezolvare Lungimes de unda in spatiul liber este : Ay = ¢y/ f = 0,08m, ‘de unda citica se determina din epalitatea:Fone = Aer Ph unde pj, = 1841. Putem astfel si determinam raza phidului: «2,93em, Viteza de faza este data de: £ 48 ¥ = = 5x10'ms. iar viteza de grup este: % 1-4) 1,8x10'ms.. Constanta de defazare este: = = 471,35rad/m . Impedanta de unda este: 2 Gy = = = 628,312. Fa intr-un ghid circular, modul dominant TM este Eo, iar modul dominant TE este Hy, Banda unimodala este data de diferenta intre freeventa critica pentru modul Ey; si freeventa ‘pentru modul Hi); 2,405) _¢ (1,841 B= Seavey ~ Sects» = £2) <() = 0,919GHz. qa a pe 15GHz este transmis printr-un ghid circular umplut cu aer. Daca raza e I,1cm, determinati ce moduri se pot propaga in ghid. it este H;,. Pentru acesta frecventa de taiere este:8GHz aes Pentru modul Eo; frecventele de taiere sunt: 0,382¢ So) = = 1041GHe pentru modul E>): pentru Hp): ie, =£ (22) (Ga%)=13360n in a 2n \0,011 Se constata cd toate aceste freevente sunt mai scazute decdt 15GHz deci toate se pot propaga. 12. Calculati lungimea de unda critica, lungimea de unda in ghid si impedanta de unda pentru un ghid circular cu raza interioara de 2,5em lao frecventa de propagare de 8GHz simod H;, oe i taser Pu Lungimea de unda in spatiul liber este: % =~ =0,0375m Za _ deci lungimea de unda in ghid: 4, 1 7 = 004174m, Fa) 4. danja de unda se calculeaza cy: Za = = 419,79, He 4,CAPITOLUL II. MATRICEA DE REPARTITIE Penint undele generalizate de putere asi basociate unui dipor (figura 3.1) si aflate in relatia: b]=[s}-fa] G1) se definese coeficientii matricei de repartiie[S],astfe: coeficientit de reflexie: , $i Si coeficientii de transmisie: S,, si S.y. ay ae UL {s] ae bay ¥ ce ——________J _¥, Ti Zo) Tz (Zo2) by Figura 3.1 Formulele de calcul pentru S,, i S,, (atunci cind poarta 2 este terminatd adaptat) Lm 2 Be a @2) BE Zeit Zeslsinty zZ, U: eet ns.) " 3) aye tah, ‘Sip (atunci efind poarta | este terminatd adaptat) sunt: fos 2m ~ 2% (3.4) Fat tals!ace, (5) 4h carl unui tripot, formulele de calcul pentru Su Sy $i Sy sunt; (G4) : (3.7) 39) (3.10) (3.1) (3.13) (3.14) 4* J, respectiv ca1. Si'se ealouleze matricea [s] pentru diportul din figuri, Se cunose fecventa de luru (f=1GHz, capacitatea condensatorului C = Lor, inductanta bobinei 1 = 2m, impedantele dereferinté Z,, =502, Z,, =1000. Figura 3.2 Rezolvare Se caleuleaza pentru inceput: X, = ob =2nfl = 20 107 10? =500, 4 geen ie at ab ss 000, OC fC 97.19? 1019-2 On Xe iXeS, in Zim + Zo1\2026 ae 4 = fe -(1+5,,)- Su= 7" (+5,,) wed, Agsadar pentru caleulul acestor parametri trebuie terminata adaptat poarta 2 (7, ~7,.) Schema folosita este: — j1000 1 = j1002 2 Figura 3.4 Impedanta de intrare in diport la poarta | este: Zin = 5X + Xz) (Xe +Zc2)=—§100 + (j50)|| ( j100 +100) = =~j100+ 950) (5100+100) _ 99 j40}0. §50—j100+100 Parametrul S,, are valoarea: 5, = 2m=Zo = 20-j40-50 “s j4)-(7+4)__ 1458 " Zm+Zo1|z<2 20-540+50 70-j40 65 2a013 - Pentru a calcula parametrul 5,, este nevoie s& determin valoarea raportului de tensiuni Z Se poate observa cd tensiunile U,, respestiv U, nu pot fi exprimate in functie 1 de acelasi curent pentru ca raportul lor sa fie egal cu un Taport de impedante cunoscute. Este ‘ecesat, asadar, folosirea unei tensiuni intermediare U . Putem exprima cele trei tensiuni castfel: Uz = Zeal, Ya (Xe +2): fy = iXi-1 [GX INGXe + Za)} 7, Ua 2m el U; i i i ag fi scris dupa cum urmeaza pe baza observatiilor anterioare gi aoa U, _ iX, Xo + Zon 2 (550)|) i100+100) rare a0 s4he Re Putem calcula valoarea lui S,,: Y; 50(, 1+i8 34j2 S; fu I ) = ali J ae). ENS yp et — HATA Sa iol eer aed B Formulele de calcul pentru $,, si S,, sunt: Zn ~Z S; oe Zieze 2,2, (4 U, sees) ‘a Ua), -24 Pentru calculul acestor parametri trebuie terminat& adaptat poarta 1 (Z, = Z,,). Schema folosita este: —j1002 = j1002 i 500 U F 500 u, Figura 3.5 in diport la poarta 2 este: 450-(50~j100) PUAN OXe +2n))=— 1004 SoG = (5-i25)0 = 25= 525-100 _-75~j25 _ ~Sri), ~25~ 5254100” 125~j25 ~ ‘Siz webuie sa determindm valoarea raportului de tensiuniPutem calcula valoarea lui 5,,: Bi Y PO is Fd Sof tosr Hl =f (4 ‘1 Matricea [5] este de forma: Se observa cd Siz = Sy, cee ce se expla prin faptul eX dipotul este eciproe, 2. St se caleuleze matricea [5] pentru diportul din figura. Se cunose frecventa de lucru J=1GHz, capacitatea condensatorului c= oor, impedanta caracteristica a inei 7 2 =S0Q, Iungimea linei de transmisiune 1=3.75cm Si impedantele de referinta 2 ~500, Zy, =10002, Linia se consider firs pier, avind ca izolator aerul si este terminat’ in seurtcircuit. c ig f i ' fer 2t i 1 r ! ' I , Ma) 2a Figura 3.6 unda este:‘Asedar, lungimea liniei poate fi scrisa in functie de lungimea de unda: a ie 8 Impedanta de intrare intr-o linie terminata in scurtcircuit este: ; ei baad ; 2qu = Zc t9((l) = jZe (4) 520 =(j50)0. Deci problema se reduce la cea prezentaté anterior. Matricea [S] este de forma: eas) ee B _yp3ti2 1454 13° 13 [sl= 3. $a se calculeze matricea [S] pentru diportul din figura. Se cunose frecventa de lucru f=1GHz, rezistenta rezistoarelor, R=1500, impedanta caracteristic’ a linei, Z. =500, Jlungimea linei de transmisiune, != 45cm si impedantele de referinfa Z,, = 50Q, Z,, =1509. Linia se considera fara pierderi, avand ca izolator aerul.Peace Bay a aa Formulele de calcul pentru S,,si S;,sunt: Zu~Zu) 2mm *Zoil2,-2, , Uy =>" -(1+5,,)- Sh Ze (+5,) ee Asadar, pentru calculul scestor parametri trebuie terminata adaptat poarta 2 (2, = 2 Schema folosita este: 02). Ss = 2 Figura 3.8 Impedanfa de intrare in diport la poarta 1 este: Zmi=R4Z yy WR. Impedanta de intrare intr-olinie de lungime A/2este: 2m = 2s = Zu =1502. Asadar: 50-150 1 Zin=R+ Lyi | R=150 = Yl “T5010 ~7282. Parametrul S,, are valoarea: Sy 2e=2u| | 225-39 4 4m Corlz.p, 225450” 1" 8 calcula parametrul §,, este nevoie si determina Valoareg Fi ce Este necesari folosirea une tensiuni intermediare U , Accastl tensiung BF cat :: esteTinie, iar U, este tensiunea in sarcina. Avem legatura intre tensiunea eal liniei, de coordonata = si tensiunea in sarcina, de forma: UG)=Us ows) inl). cont de observatiile mentionate anterior, stim ca: 150-150 ZR 150 +150 eemiRy, 15041504, = pet ae Ya poate fii seris: UyZiya + Zoa|ee20 = 0.045.) 24. 8h Zo, o a U, Z,=Zo) jetri trebuie terminaté adaptat poarta 1 (7, =2,) Asadar, pentru calculul acestor params Schema folosita este: Figura 3.10 Impedanta de intrare in diport la poarta 2 este chiar impedanta de intrare intr-o linie de Iungime 2/2: unde impedanta de sarcina este: (50+150)-150 600 Zs = (Zp + R)|| R=——— 00 _ 600 5 = (Zt Rl = a Asadar: 600 2m =. yr ~ Zoem ‘a calcula parametrul S,, este nevoie sa determinam valoarea raportului de 5 fe aes : ani Ub Se poste observa c& este nevoie, ca iin cazul precedent, de o tensiune U; ie semedir U rovedénd ip mod analog, poste ie Uy =U cos( fl) - esi Ad = uote +17 sin 4)- ; =U(cosn + j2sin 2) =-U Zs gi folosind divizorul de putere: Z 50 pete = 1" R+Z 150450 putem calcula valoarea lui S\,: Matricea [S] este de forma: [s}= i wa 3 1 iW § cd 5, = Sy, ceea ce se explicd prin faptul c& diportul este reciproc, “calculeze matricea {S] pentru diportul din figura. Se cunose freeventa de Iueru rezistenta rezistorului R= 1500, impedanfele caracteristce ale celor dous lint de transmisiune, /, =1,25cm, lungimea celei de-a doua linii 1,=2,5em $i impedanile de refering’, Zo, =Zq =S0Q. Liniile se dielectric cu permitivitatea electricd $1 a‘cm My 2 Figura 3.11 Rezolvare Lungimea de unda este: 3.10° = 0,05 = Sem. f Jef 2310 ‘Asadar lungimile primei linii de transmisiune, respectiv a celei de-a doua pot fi scrise in functie de lungimea de unda: 2 4 a y= 7 respectiv 1s = 5. Formulele de calcul pentru S\, si S,, sunt: U, (WEG VZn taal Be Dec, pentra caleulul aestor parametr trebuie erminata adaptat poarta 2 (Z, = Zp). Schema folosita este: ty =1,25em Figura 3,12 Ma de intrare in diport la poarta 1 este de fap t impedan, intran A/Aterminata pe o sarcina 2, , oie eniru oae Zan = Zan = 5 ‘Ss vole Zest impedanta de sarcina pentru linia de transmisiune de lungime /, formata dintr-un ezistor R jeminatd pe o sarcind ae = montat in paralel cu impedanta de intrare Z,,,,, in linia de lungime /, = /2 , =509: Zs, =R Zane Zn = Zs, =Zm = 502. ‘Asadar,impedanfa de sarcina a liniei de transmisiune de lungime /, este: 150-50 _ 150 Zs =R\ Zp =——- = —-2 5 FI2ae = Feo450 4 iar it a de intrare in diport la poarta 1 este: 50° _ 200 2m = Tgp = 73 at Parametrul S,, are valoarea: 200 zea) MET gee 50, A Be Lin Zo|p.2, 2004 59 3507 3 Pentru a calcula parametrul S,, este nevoie si determinam. valoarea raportului de i U2 Este necesara folosirea unei tensiuni intermediareU . Aceasta tensiune U este 1 a in sarcind pentru tronsonul de lungime /,, cdderea de tensiune pe rezistorul R, tensiunea de intrare pentru tronsonul de lungime /, , deoarece liniile de transmisiune sunt montate in paralele, deci au aceeasi tensiune la bornele comune, olosind legatura intre tensiunea intr-o sectiune oarecare a liniei de coordonata, = si in sarcina, putem serie pentru fiecare linie in parte: eZ. Dei a mA ad Ze ain phy = Ulcos oS 2e dy _ ys seats 7-8 A) = Ulems a gag al 145 ae Bei d) 50. amd +4 FE sin ly) =Usloos 3) gpsin gS) “Us Ss U; = poate fi scris: TrU, Ur Yo ate ve uo ou ‘Side aici putem calcula valoarea lui S;,: Pes = oso AB (Ht)4 Formulele de calcul pentru S,, si Sa eine Zi + Zealaaz, She F053) F al Meta Asadar, pentru calculul acestor parametri trebuie terminaté adaptat poarta 1 (Z, = Z,,) ‘Schema folosita este: Zo Z Figura 3.13 Impedanta de intrare in diport la poarta 2 este de Jungime 1, = 2/2 terminata pe o sarcina oa Zn = Zs, _ unde Z, este impedanja de sarcina pentru linia de lungime foe Aamontat in paralel cu impedanta de intrare Z,,». in linia de lungim 2s,=RiZon, # Zo €ste impedanta de intrare intr-o linie de lungime /, = fapt impedanta de intrare pentru o linie de formata dintr-un rezistor = 4/4: 4/4 erminata pe 0 sarcind: 2p, = 500; 2500 == 5 39 7500 "2de intrare in diport la poarta 2 este: 150 22 =Zs,=—4 2 teen tn soli 2 © Ziyr * Zeal eyn2n a penrwacaloula parametrul S, este nevoie si determinam valoarea raportului de tensiuni o : ; Fate necesara folosirea unei tensiuni intermediare U - ‘Aceasta tensiune U este tensiunea in sarcind pentru tronsonul de lungime /,, cAderea de tensiune pe rezistorul_R, respectiv tensiunea de intrare pentru tronsonul de lungime /,, rezistorul sunt montate in paralel, deci au aceeasi tensiune la bomele comune. Folosind legatura intre tensiunea intr-o sectiune oarecare a Tiniei de coordonats, zi tensiunea in sarcina putem scrie pentru fiecare linie in parte: deoarece liniile de transmisiune edt si ae 2a A. 50 > U, =U (60s Bl + j 2 sin fl,) = Uleost— bai Rane 4-4, Zs, Z De A, 150. 2nd U =U, (00s fl, + j 2©sin fl,)=Usleos(— 5) + JZ sil“ (00s Bi ize) least) + J 598i ‘Asadar, raportul de tensiuni poate fi srs: eo (era pathos} : iy Dine bees 27, i Gv, ra =7 putem calcula valoarea lui S,,* Zo 4 = [62 0+Sn)4 = aed Uilysteccalouleze matricea [S} pentru diportul din figura. Se cunose valorile rezistenjy i =1002. as R, =1002 si impedanjele de referinta Zo, =502, Za =1002 R 1 i a H ' [Ja R ' ae re: (Zo) (Zs) Figura 3.14 Rezolvare Formulele de calcul pentru S,,si S,,st Asadar, pentru caleulul acestorparametri trebuie terminaté adaptat poarta 2 (Z, = Zu): Schema folosita este: Figura 3.15 de intrare in diport la poarta | este: *0-(1005 pete] +081 20)}=504 100+ (504 100)}x \ "30% 100) +100) 400 =——0, 50+1004 50100 = yy 50100Zu -Z 5, -2m=2n O° Ziyi * Zor epa26 Penta @ calcula parametrul S,, este nevoie si determinam valoarea raportului de tensiuni Us se poate observa c& U;este ciderea de tensiune pe gruparea paralel format din 1 impedanta de referinta Z,, si rezistorul R,, in timp ce U, este cdderea de tensiune pe rezistorul R,, cat si pe gruparea formata din rezistorul R, in serie cu gruparea paralel formata din impedanta de referinf& Z,, si rezistonul R,. Asadar, tensiunile U,, respectiv U; pot fi exprimate in functie de acelasi curent pentru ca raportul lor sa fie egal cu un raport de impedante cunoscute : U,_ RilZn 50) 100 U, y+ RZ 100+50|}100 ag Putem calcula valoarea lui S,,: ef za ee Su= ze Si)- a 7 Vio (5 Formulele de calcul pentru Sz. si Sy2 sunt: Zwi-=2Zm) Zn2* a a Z Sp= a +(1+Sn) ol § Z\=Zo pentru calculul acestor parametri trebuie terminata adaptat poarta 1 (Z=Zo). Sn=Impedanta de intrare in diport Ia poarta 2 este: 50-(100+ 7 250 Zp, = B MCR, +(R I Zy))= 501 100 +(50150)) = = st Parametrul S22 are valoarea: i, 2-2 Tea . $, = —sB| «= a Zia + Zea ty 20-100 Pentru a calcula parametrul Sy: este nevoie si determindm valoarea raportului de tensiun a. Se poate observa ci U, este caderea de tensiune pe impedanta de referinta Z,,. rezistorul 2 2, cat si pe gruparea paralel formata din impedanta de referint& Z,, si rezistorul R,, in timp ce U, este ciderea de tensiune pe rezistorul R,, cat si pe gruparea format din rezistorul R, in serie cu gruparea paralel formata din impedanta de referint& Z,, si rezistorul R,. Asadar tensiunile U2, respectiv U; pot fi exprimate in functie de acelasi curent pentru ca raportul lor ‘64 fie egal cu un raport de impedante cunoscute : Be WZ, Svs a U, R,+RiZ, 100+50/50 5 Putem calcula valoarea lui $3: Se caleuleze matricea [S] pentru diportul din figura. Se cunose freeventa de lucru » Fezistenta rezistorului R=1000, impedanta caracteristica a linei_z..=s0a " pe a. : Jinei de transmisiune /, = 30cm, iar a linei 1, = 1Sem gi impedantele de oe referinya 2c, =1002 . Linia se considera fara pierderi, avind ca izolator aerul,Formulele de calcul pentru Sj; si S21 sunt: Zm=Zn Sue : Zit Zutle ca ae es 4 Sye u, " isle Bc ne et nt gt 2 a=Zon). SchemaFigura 3.18 Impedanta de intrare in diport 1a poarta 1 este impedanta de intrare intr-o linie de lungime multiplu de 4/2, adica: Zn = Zs a Unde Z, este impedanta de sareind pentru tronsonul de lungime /,, formata din rezistoral R in serie eu impedanta de intrare in tronsonul de hingime /,: 2, =R+Zny Taréndul stu Z,,, este impedanta de intrare intro linie de lungime 2/2, adica Zrs = 2s, = Zp, =1000 estar Z i= R+ Zp, =100+100= 2000 Parametrul S,1 are valoarea: =Zm=2) 200-50 3 Zui +Zulpen, 200450 5 = Pentru a calcula parametru S, este nevoies& determindm valoarea raportului de . U, uy introduce in acest scop urmitoarele tensiuni: U,,., care este Caderea de tensiune la 7 Cire este Cidetea\G= tenaturie'tn sarcina de lungime 1. Legaturile dintre aceste tensiuni sunt date de relatiile: fin tonsonul de lungime /,, respectiv U,Uma U,(00s™ a 2 oi i, Rea U, =U, (cos Gs iz sin -A=U ; Asadar: Fs 8) an. Zam 00 =F U, Um Us, U, R+Ziva +Zi :100+100 2 Putem calcula valoarea lui S21: & Sn= 5 mae Formulele de calcul pentru Sz si Siz sunt: Giver ltt| Zia + Ze MaimZos Sa=17,. a .4S,) 4 a rat ‘Asadar pentru calculul acestor parametri trebuie terminatl adaptat poarta 1 (Zy folositd este: - 2 = {ino 5 = oS) 10" Vaya Sn= =Zo,). Schema 4e intrare in diport a poarta 2 este impedana de intrare tnr-o linie de Zwa = 2,1= ; er de sarin pentru tronsonul de Tungime 1, formata din rere ‘ unde Z, este impedanta fn serie cu impedanta de intrare in tronsonul de lungime /,: Zy, =R+Z pn E i inie de lungime multiplu de 2/2, Lariindul siu Z,,, este impedanta de intrare intr-o linie de lung e adica: Za, = Zs, = Zo = 502 Asadar: Z yyy= R+ Zyyn, =100+50 = 1502 Parametrul Sz» are valoarea: Znx-Za| _ 150-100 __1 Zy2*Zeloaz, 1504100 5 Pentru a calcula parametrul S12 este nevoie si determina valoarea raportului de tensiuni Zi | h ‘Vom introduce in acest scop urmatoarele tensiuni: U,.,, care este ciderea de tensiune Ja intrarea in tronsonul de lungime |, respectiv Us,, care este ciderea de tensiune in sarcina ‘ronsonului de lungime /,. Legaturile dintre aceste tensiuni sunt date de relatiile: 2 ee ae Um =U (Cos =f Ege vt = Ui ( ee la A)=U,; Up =Uq —Ze0-, RZ” mee. aa [S] este de forma:‘matricea [S) pentru diportul din figura. Se cunose frecventa de lucru rezistorului R, =1002, respectiv R, =502, impedanta caracteristica a 750, lungimea linei de transmisiune /=15em si impedanjele de referints Zep = 502. Linia se considera fara pierderi, avand ca izolator aerul. Figura 3.20 ‘Lungimea de unda este: = 6% 23:10" 59, eae fe ea liniei poate fi scrisa in functie de lungimea de und’: x os 2 . de calcul pentru Si; si S21 sunt: Zn -Zo1 eee...” Zz, U. = foe -1+S; Al é Suz, Liao tri trebuie terminatl adaptat poarta 2 (22°22), SchemaFigura 3.21 Impedanta de intrare in diport la poarta | este: Zip =Ry Ziv i 1=4 este: Unde impedanta de intrare int-un tronson de lungime = 7 50-50 eo aR) 50+50 Zum = Zs = Rall Zo. = Putem calcula: 100-25 100425 =202 m= iat in final putem determina parametrul S;: Zmn = Zu 20-1002 +Zarlaez, 20410 de tensiune in sareina tronsonului. Tensiunea U; cade atét pe rezistorul f,, cét sila intrarea in tronson, adica: U=Um, Respectiv tensiunea U/, cade atat Pe impedanta de referinta Z,,, Cat $i pe rezistorul Ryprecum $1 Pe sarcina tronsonului de linie, atfel cd putem serie: Z ap ~Usloon f+ 123 sin A) =U sfoox 2 a A DIRUs na valoarea raportului de day F sin | Finkod cont si de observayite fMcwte anterior putem determ: oy 4dye putem calcula valoarea lui Sar: oo, 2 ee 5) ma Tes - [Bo- ae Formulele de calcul pentru Sm $i Siz sunt: _2nr = 20 Bee cm Za =20 Z U, Sp= Fa assay fl a ‘1 22-20 terminati adaptat poarta I (Zr Asadar pentru calculul acestor parametri trebule =Za)). Schema folosita este: T=15em, Figura 3.22 prezentat anterior, astfel cd impedanta de e& se poate proceda in mod analog cu cel ¥ temas sy = Ry Za = Ra (Ril Zor) = 250 | Sz» are valoarea: p20 pee eae BA at Pes 25450". 3 4 determinim valoarea raportului de tensiuni a 2 parametrul Si2 este nevoie si ii raportului de tensitini m2, deci 1 similar ca in cazul determinariia lllCC~ST 2 in I= ole 3 a 3 ta isi 7, im ta de refe a a daca se cunoeste faptul c& impedanta de referintd 1a poarta 1 exe oe ee a tronsonului de linie de transmisiune, 2,,=7,5 Sagas la poarta 1 al diportului este S,, =0, iar coeficientul de transmisie de Ta poara Ila poarta 2 al diportului este S,, =—*=. Linia se considera fara pierder, avind ca izolator aerul. Figura 3.23 Din conditia 2, = Zc, putem deduce c& impedanta de re este egald cu z,,=1 si de asemenea, c& putem aplica }eum se poate observa in schema echivalenta, fering’ normata la poarta |, anslatarea planului de referintd, (r',) Figura 3,24 Su=Se7* =0 deci s,z, 1 oye Fall ag lor S';, $i S'> folosim schema echivalenta: Fim Figura 3.25 2m =e trl = ethos a 1 la poarta 2 al diportului, S3,. poate stu, coeficientul de transmisie de la poart al diportului subtire. functie de coeficientul de transmisie de la poarta 1° le poarta 2 slosind translatarea planelor de referinta = ee a eae e cand in relatia de mai sus = fl=n, tronsonului de linie de transmisiune: 1 - speficientul de transmisie de la poarta 1’ 18 poana 2° al diportului subjire, F u, 2 sue faa Gi 3. ), iar gel (pentru un diport subtire tensionile le cele doud porti sunt A ele) deci:fa #2hy "2: Putem calcula si valoarea rezistenfei normate, r 1:2 2), rezulti: r=2. r+2 ‘Schema echivalenta folosita pentru calculul parametrilor 5", Fon si S'y este: Figura 3.26 Pentru a determina coeficientul de reflexie la poarta 2” a diportului subiire, trebuie sa caloulim mai inti impedanta de intrare normata la poarta 2° a acestui diport: Matricea de repartitie a diportului subtire, [s'] este: 0 I) V5 E —_ —* cole # pentru triportul din figura. Se cunose freeventa de ore eristice ale linillor 2 = $0, lungimea primei tinii i » eelei de-a doua /,=30cm, respectiv celei de-a treia ie a 4 =45emsi1, =45em ‘Lungimea de unda este: a ile linflor pot fi scrise in functie de lungimen de und: ned hers 4-2. siune de tip repetoare de impedant, ad impedanta de intrare este egala cu de linie de lungime multipla intreg par 0 ele de linie de transmi ica cele care av ‘multiply intreg de semilungimi de unda, {Ae sarcins. De asemenea, pentru un tronson , tensiunea de la intrar de unda, tare ea tronsonului este egal cus co 22244) jZcls sn? 22) us cos(2hn)+ jZcls sin@ke)=Us» de linie de lungime multiply tntreg impar de semilungimi de und, de Ja intrarea tronsonului este egala cur a “+ 1)e]+ iZcls sin [2 +i)n]=-Us. epeeMes. 4 8 portile 2 si 3 trebuie terminate adaptat gf “A Pentru calculul parametrilor S,,, 1, =45cm 20 = a Us = fas je Sy Z (+S,) U, ae Impedanta de intare la poarta 1 a triportului este egala cu: ii le impedanja de sarcina pentru primul tronson este form: 4n tronsonele 2 si 3 , montate in paralel, itoare la repetoarele de impedanti, putem calcula: ati din cele doua impedante de Tinand cont si de observatiile de mai sus, 600 2m = Zep II Zo, = 72 600 oi Pe 5, = Za1~2u| 7 2m + Zo] pret 100 3 wilor $5, $1 S,, trebuie $4 determinam Taportul de tensiuni ‘Aceasta vom folosi o tensiune intermediara U, Precum si observatiile dintre tensiunile de la intrare gi din sareina in functie de lungimite 84 facem analiza. Astfel; 70ee has) 2}. = 1 (B88. Tes U;|gez< V150 13 13 portile 1 si 3 trebuie terminate adaptat si se calculul parametrilor S;.. Sy si Sus Figura 3.29 gy,0 2m a2 Zin + 2a Lo nd 3 oe bene ve Zi” Gili Z, u —e. oa Bae yz + Sn) A Fe celui prezentat mai sus, putem calcula: Zig = Zo || Ze = 602,60-200 2 604200" 13 U pentru a determina raporturile de tng fensiune Pea un Ne vom folosi de aceeasi ete E)).1 U, UU, si ; ey ui) _ [200 (-2) (y--82 sa cose gH, 100 13 B . iq [2a Uy 4 Sam 72 Su) 2 e Pentru caleulul parametrilor S.., Sy si So» portile 1 si 2 trebuie terminate adaptat si s foloseste schema: = 45cm Figura 3.30 Expresiile celor trei parametri sunt: Sy =Zm=Zos| ima + Zoy Ban (1+5,).4 indy in vu,200 een aS Zipr + Zos zea 4150 13 losi de aceeasi tensiune intermediara U pentru a determina raporturile de tensiuni: ey Hea Bh aC). Cet eeu, 0 aot. =1-(-1)=-1. Oye: 0; o Z on | ee ee Za Us lama icea de repartitie [5] a triportului este: hagas 62-16. iG 13 ie 6v2 at 43 Blja3 a | we Wa _S 13 13 13 ‘calculeze matricea [S] pentru diportul din figura, Se cunose freeventa de lucry impedanjele caracteristice ale linillor Z-=S0Q, lungimea primei linii de 1,=15em, celei de-a doua /,=30cm, respectiv celei de-a teia |, =45em, referinf& Zy) =1002, Zu =1500 si impedanfa de sarcin& pentru tronsonul al Linia se considera fara pierderi, avand ca izolator aerul.Figura 3.31 Ivare Se observa c& dintr-un triport s-a obtinut un diport, conform datelor problemei, prin montarea ca impedanta de sarcina pentru tronsonul al doilea, impedanta de normare din planul 7; din problema precedenta. Asadar, daci se doreste calcularea parametrilor 5, si s,, tebuie terminat4 adaptat poarta 2 a diportului, care era poarta 3 a triportului, ceea ce este echivalent cu determinarea parametrilor 5, si S,, din problema anterioara. Deci, we oe Prin rationamente similare se poate observa ci determinarea_parametrilor Tu diportul nostru coincide cu determinarea Paramettilor S.,, S,, din problema"Determinarea matricii de reparttie corespunzatoare unui diport presupune calularea “celor patru elemente: Sy,,5215SnSiSi2- Din conditia de reciprocitate avem: Sy =Sp- ‘Daca scriem relatia anterioara punand in evidenta modulele si fazele celor doi paramteri, vom obfine o legatura intre modulele . respectiv intre faze: [Sule =|Sale’**. de unde: Bul=[Sal si On = Pr2 = 120°. fin cazul normarii cu impedante reale si egale intre ele, coeficientii de transfer sunt determinati ‘cu ajutorul relatiei: U, S,=0+5) Gy] fee i eya2e Pe de lata parte, tun diport subfire reprezinta un diport pentru care planul de referinta de la _ poarta 1, coincide cu planul de referinté de a poarta sa 2. in acest caz, tensiunile de la cele -doua porti sunt egale intre ele, deci: Sy=1+Sy> Sy =l+Su: rela rezulta ca diportul nostra este si simetri: 5 = Su try determinarea modulelor si fazelor coefici Din ultimele dou jn mod analog celui penl ientilor de Sul=[Sal> Pu = Pn°flind pasiv gi nedisipaliv, sunt valabile urmatoarcle rela: Diportul [Sul +15a)? = [Sul +/Sul? = SiS +55 Daca se tne seama de primele dous rela precedente side faptul 8 diportul este reciproc 5 {Sul=!Su]=y1-[SP°- Ultima relatie, din conditille de pasivitate si nedisipativitate, se poate rescrie in functie de ‘modulul si faza fiecarui parametru: [Sule’*[Sne-" + |Sile’**|Sysle"/"* = 0 se mai poate prelucra expriménd toate modulele parametrilor in functie de modulul Parametrului cunoscut, S., : [Sul-1-[SuP felts ert-m)] = 0. Daca se considera cd modulul parametrului S,, este diferit de 0, avem: I, eo) eK0i-m) = 9, adica: 2cos(0,, ~9,,)=0, de unde: Gu =, 90°. findnd cont de relatile objinute intre modulele Parametrului S.,, putem sintetiza: 2 = Vi- [Sy eboem), Sn =Sy=|Sy]e, ul relatilor anterioare si din definiia parametrului S, Si fazele celor 3 parametri si modulul Su= a 21 Pentru un diport subtire cu Ja porti egale, avem: [Sule = Vi-iF ebeomr), Bnleos9,, ~1=+yi-[s, sin,Sul=|Sal -matricea de repartitie [s] este: pee ye 2 EB Be 1 uw 3B esos!) 2 a