cree Corb] eT ATIN NUMARUL 5: Brazilia A cincea tara in lume ca marime Los Angeles Oras-legenda al Americii Republica Africa de Sud. De la apartheid la egalitatea in drepturi Germania Gigant economic in recesiune Mauritius Gradina Raiului Etna (1) Cel mai mare vulean din Europa na SN RTI NIerN WASHINGTON UST MEXIC ETNA (2) Dosare ATPAS INTREAGA LUME LA DISPOZITIA TA pale sr Nu pierdeti ocazia de a va procura fantastiele dosare oferte > m de seria Alas pentucolectia cumneavoasta, Dosarele vor | & disponibile in chioscurile de profil la un pret de 7,99 lei. De Agostini Hellas va va informa prin intermediul seriei Atlas in legatura cu datele la care dosarele vor fi puse in vanzare. Reve etnias EDITURA: De AGOSTIN HELLAS SRL EDITOR: Petos Kaistos MANAGER ECONOMIC: Fete Feta MAMAGER DE REDACTIE PRODUCT ‘gina Korum ORESA Wang 44,087 em [MARKETING MANAGER: Mic Kascton [PRODUCT MANAGER: Cie Para ‘SEMOR COORDONATOR DE PRODUCTIE: str Glen ‘MANAGER DISTRIBUTIC: Eu Soza MAMAGER LOGISTICA 61 OPERATE Sire Passe (COORDONATOR LOGISTICA $1 OPERATI: rons nuns CGRAFICK Darn Boo 8 Aono FFOTOGRAFI: Memo Nava (Mi, Torna Eat, Gh AGE Fotsock AIA Inn. 1GOA Prone PENTRU UMA ROWAN AROETYFON. “TRARRE 1 LEGARE: DEAPRINTING, Novara DIRECTOR TROGRAFIE: FRANCO PASGUNO INPORTATOR: Meds Seren Zmuada SRL County Manager Maan Maton Marhting Manage: Aa Boa ‘ADRESA: Be Nore Unt, r8, 9.104, 20.6, ‘pst secer 5. Bucs Romana “eben: (40) 2 918 7358, DISTRIBUTOR HHpwion Markt Dror Rona ts FOTOGRAFIE. BRA. DeAos Pre Lay {sects lac Flogom Saree Koken Exper AUD Mavore, F craner SUA Dotgorin Pitre tray en Die, eon Fasano ‘Biggs /Fetogram Stoo. 2A gost Pere any {sie Shaan Ado Ean Exe bora [Sire Seghane Frances REG. Detgoxin Pure Lar irene = Press Fagen Sica -P De ‘Was Hoag. Tomple tor Soe, MUS Fatogram Sone «igo Foogan Stone YUL pero" Kat ©2008 De Agostino int © 1005-203 sary Fgh mera ne (©1008-1958 atone ate 15m 1841 —a850 Prac femabe su runt. canta a Jeon a a20888 ener tern Per ln ont hoki ba ‘sis ack pret nvr ba vrcncnt ‘bmn a campe yop none Pst rt oma, eat, hci es cnn de an rs comp Senet Pr numer Prd pin am: 1 98 LEI NOK 19800 LEI VEC Proll cot e-a dae nami af utc calrie ‘naar 9 LE! NOW 4.90 LEI VEG rapt oe tars ub copy Estee eprodceren cepriaes,tanenaoa nears comer a mati, sb ie ers rs ‘Scocsctea econ www.deagostini.ro ‘Pentru 0 mai buna deservire, sola revista de la aoalag! punct de vanzare $1 informat! vanzdtorul despre inlentia dumneavoastrd de a cumpsira urmétaarole numore.BRA1 | ¥ BRAZILIA > A cincea fara in lume ca marime Cascada lguagu, situatit la granita cu Argentina, este una dintre cele mai frumoase minuni ale naturii din Brazilia. La confluenta réurilor Iguacu si Parana, un perete de apa lat de 3,6 kilometri se pribbuseste de Ia o indltime de 72 de metri in addncurile abisului.eraze= Splendoarea si suferintele unui colos == Brazilia indeplineste toate conditiile pentru a deveni in secolul XXI una dintre cele mai industrializate tari ale lumii. Mai intai, ins, trebuie sa depaseasca uriasele probleme sociale cu care se confrunta si care partial sunt consecinte ale epocii coloniale. ECONOMIA Agaicultura gi cresterea animalelor: culturi de cafea (cel mai mare producitor din lume), zahar, cacao, porumb, orez, cresterea vitelor. RResursele naturale: fier, mangan, aur, diamante gi alte pietre preioase, petro. Industria: de automobile, naval, farmaceuticd, electronic, chimica, alimentara, T= W.Va razilia a fost desco- periti de naviga- torul portughez, Pe- dro Alvares Cabral in anul 1500, moment care a mar- cat inceputul colonizicii teritoriului; Procesul avea dureze tei secole. Bra- ia si-a castigat indepen- dena abia in 1822 iar in 1891 a devenit republic federaba {ia galopanta, care se ridiea la mii de procente anual. Suecesul a venit abia in 1993, odata eu introducerea asa- numitului "Plano Real” care a re- Usit s& stopeze cresterea preturilor, si revigoreze economia brazilian’ si si atragi capital strdin. Cu toat stea, 0 sesime din populatie este an- alfabeti iar saracia domina slumu- rile marilor orase, ca Sio Paulo, Rio de Janeiro, Salvador si Recife. Dupi cel de-al doilea ritz- boi mondial, Brazilia (con- dusi in perioada 1956. 1961 de presedintele demo- rat Kubitschek) a intrat intr-o etapa de dezvoltare economicd rapid. Lovitura Eforturile de imbundtitie a situatiei economice sunt ingreunate de ni lul ridicat al datoriei exteme care a depisit incredibila sumi de 150 de de stat din 1964 a pus capit acestei perioade favorabile. Urma- torii douizeci de ani, Brazilia a trait Poze din satelitilustrind deplasarea coridoarelor de scurgere ale Amazonului ca urmare a defrisirilor excesive ale miliarde de dolari, precum si de rece- siuna economici cu care se confrun- td multe alte tri a inceput de secol sub regimul unei brutale dictaturi militare. adurilor ropicale. XXL CE TREBUIE SA STITI 1. Nord-estul Brazilei este numit de locuitori"fimutul secete; uneor, ei nu plous deloc timp de 11 tun. 2. $oolile de samba din Rio de Jansiro sunt cunoscute in lumea intreagi. Prima astfel de scoabi a fost infiintaté in 1929 iar in 1935 s-a desfigurat prinul concurs de samba. 43. Numele frit provine de la arborele Caeselpina echinata, asa-numitul "pau brasil". Acest copac confine un pigment rogu care era folosit de portughezi in vopsireafesiturilor. 4. In Braziliateiesc inte 7 519 milioane de copii ai strizi care supraviefuiese din cert, fart i prostitute in 1985, Brazilia a revenit la demo- crafie,insi a rma dominati de hao- sul economic, de siricie side infla-raza BRAZILIA > HARTA FIZICA ARGENTYNA © Poste 10 miioane de lcutor {© 1.000.000 10 000.000 Peisajul brazilian este dominat de trei mari regiuni: Podisul Guianelor, Campia Amazonului si Podigul Brazilian. Ultima acopera mai mult de —— Drumurt importante jumatate din suprafata Braziliei care domina 0200 500 1 000m prin dimensiuni celelalte fari ale Americii. 100 000 -1 000 000, ‘Sub 100,000Natura - binecuvantare si blestem Clima gi resursele naturale fac din Brazilia un rai pe pimant, dar, totodati, cauzeazi serioase probleme. Climatul umed favorizeaz’ o vegetatic Juxuriants ce umnezeu este brazi lian!” Locuitorii_celei mai mari tari din Ame- rica Latina sunt convingi de acest fapt. Intt-adevar, natura a fost gen roas cu Brazilia: a diruit acestei tri un pamant fertil, binecuvaintat cu bogitii naturale, plaje minunate si oameni cu pofti de viatd. Cu toate acestea, cu greu se intilnese in al STATISTICA ‘Suprafaa:§,$ milioan: km* Populafa: 182 milioane (din care ‘55% de origine europeanti) Densitatea populajei: 21 locuitri/ kom? CCresterea demograficd: 2.4% anual (Cele mai mari orage: Sio Paulo (cu © aglomerate urband de 16,5 mili- jane de focuitor), Rio de Janeiro (10 mitioane), Belo Horizonte (Cel mai inalt varf: Pico da Neblina 014m) Lungimea granijelor : 15.700 km ‘Lungimea coastei: 7.400 km + Denumirea tri: Republica Federativa a Brazilici + Structura: 24 de state, un district federal (Brasilia) si 3teitoit + Capital: Brasilia (1,8 milioane de locuitori) * Limba: portughezit + Moneda: real (din 1994) + Religia: catolici (89%), protestanti (7%) * Cele mai lungi rauri: Amazon (fluviul cu cel mai mare debit din lume), Parana, Sio Francisco * Cele mai importante porturi: Santos, Belém, Fortaleza, Manaus, Porto Alegre, Recife, Rio de Janeiro, Salvador + Suprafa: Est-vest 4.500 km, Nord-sud 4.300 km. + Parlament: bicameral (Camera Deputatilor $i Senatul Federal) parti contraste atit de izbitoare ca aici: alituri de ferme (faciendas) cu suprafefe arabile de marimea Lu- xemburgului se gisese orage ca Re- cife, alcatuite in proportie de dou treimi din slumuri (favelas). Putini ceuropeni stiu c4 Brazil se situeazat printre primele zece cele mai indu strializate tari din lume, producdind si exportind avioane, computere si utovehicule Contrar perceptiei generale, 55% dintre brazilieni sunt de origine eu- ropeani. Cele mai dens populate regiuni sunt imprejurimile oragelor Rio de Janeiro si Sio Paulo. Acesta din urma este cel mai mare orag brazilian si principalul centra al industriei, comertului, serviciilor si culturil, Traditile si religia Continen tului Negru joac’ un rot important in starul Bahia din Estul tarii dato- rit numarului mare de locuitori de origine africana stabiliti aici Cel mai important capital natural al Braziliei este totodata si sursa pro- blemelor sale celor mai mari: Ama- zonia - bazinul Amazonului. Cea mai mare jungli subtropicald din lu- me ocupi 40% din teritoriul Bra- ziliei. Se micyoreaza, insi, int-un ritm infiorator din cauza defrigirilor si a mineritului. Distrugerea aceste jungle ar aduce dupa sine nu © catastrofii ecologic’ pentru Ame- rica de Sud, ci si modificdri climati ce pe intregul glob, Pe varful muntelui Corcovado, cu 1ciimpunitioare care domin’ Rio, se afld statuia lui Christos Mantuitorul binecuvantind orasul si pe locuitorit sii, De jos e greu de observat ci statuia misoari peste 38 de metri indlpime.SUA 149 LOS ANGELES ““=* Oras-legenda al Americii In comparatie cu New York-ul, in Los Angeles sunt putini zgarie-nori. Acestia sunt situati in special in centrul oragului - Downtown. Cutremurele frecvente de pam4nt care zguduie metropola californiana nu permit construirea de cladiri inalte.SUA 150 Un conglomerat de culturi Daca vreo metropola merita denumirea de "oras al lumii" - cu siguranta acesta este Los Angeles. in acest creuzet multinational sunt probabil reprezentate toate grupele etnice din lume. Fireste, acest fapt produce si probleme. ECONOMIA Industria: farmaceutica, chimi petrochimica, electronica (productie de microprocesoare), de automobile, cosmicd, cinematografied Serviii: turism te foarte posibil ca in scurt timp, in cel mai mare oras din tatele Unite ca intinder ajoritatea locuitorilor si. vorbeas- c& spanioli in loc de engleza. Hispanieii, majoritatea de origine mexicana, reprezint 38% din popu- lafie si 43% din gospodari. In pl sporul natural al hispanicilor este mult mai ridicat decat cel al locui- torilor albi si de culoare. Los Ang Jes este un oras multicultural: aici * Cel mai mare oras din California, al doilea ca marime din Statele Unite (primul ca suprafai) + Divizat in cinei districte (Los Angeles, Orange, Riverside, San Bemhardino, Ventura) si 94 de ‘villes" + Limbi: engleza, spaniol + Religie: in majoritate confesiuni cresting + Moneda: dolaral american + Cartierele principale: Downtown, Hollywood, Beverly Hills, Westwood, Santa Monica, Venice + Principalii masivi muntogi: San Gabriel, Santa Monica + Aeroport: Aeroportul International Los Angeles, risund bitdile tobelor africa Little Tokyo se desfiisoara festivalul japonez iar in C din apropiere de Beverly Hills se afla Muzeul Toleranfei Beit HaSho: Din pacate, nu lipsese conflictele pe fond etnic. in aprilie 1992, atacul unui politist alb asupra locuitorului de culoare Rodney King a declansat un val uriag de tulburari in ghetou- rile populatiei de culoare. In ca rul South Central, politia (LAPD) Magazinul Bulgari de pe Rodeo Drive in Beverly Hills, Los Angeles. pierdut de mult controlul asupra si- tuatiei; bandele de minori agresivi si inarmati fac legea aici. aaa ao eo T-Instudiourile casei de film Universal se pot admira decorurile originale foleste in filme celeb precurn "Fei" sau "Psycho". 2. inte stile Gower si Sycamore se intindefaimosului pasa Hollywood Walk of Fame, care omagiaza celebrititi din tumea filmulu, televi ni gi 3, Rodeo Drive din Beverly Hills este una dint cele mai scumpe stzi ccomerciale din lume, 4, Nu departe de Los Angeles se afl Disneyland, cel mai faimos pare de distract din lume,PAG Ce ‘SUA 151 LOS ANGELES ; PLANUL ORASULUI ae wnt >» 4 [Bahan | ln 1 2?\ i | HOLLYWOOD. - santalMonica, om cay a = PARK > a Centrul Los Angelesului (Downtown), brizdat de o refea complicati de strazi, se poate vizita pe jos fara dificultati. La Vest de centra, in directia coastei, se intinde o fisie de aproape 40 de kilometri ce cuprinde cartiere celebre: incepaind cu "fabrica de vise”, adic Hollywood, continuand cu exclusivistul Beverly Hills si terminand cu plajele insorite din Santa Monica si Venice.‘SUA 152 LOS ANGELES Cel mai neobisnuit oras din lume Los Angeles nu seamind deloc cu un oras obignuit. Este mai degraba o legenda si un magnet pentru creatori si "spiritele libere". Majoritatea acestora locuieste in Hollywood. ine vrea si aibd o i ( et a Lo se aliiture la sfirgit de sipt coloanei de_masini care ina fri grabi pe Mulholland Drive, in di lurilor Hollywoodului. De pe cule, © priveliste minunati se desfisoari in fafa ochilor: la nord se intinde San Femando Valley, la sud, Holly- wood si Downtown. Pe versantul estic al Hollywood Hills tro impresionanta inscriptie de 15 metri lungime, vizibila de departe, si care a devenit un sinonim al cine grafiei: "Hollywood". Pe dealurile de pe langi Sunset Boulevard (bulevardul Soarelui Apune) in West Hollywood se afla vilele crea- torilor de film, ale elitei intelect- tuale si ale stelelor de cinema, Pe trowarele bulevardului misund imperturbabili agenti de film si tea- tru, alituri de reprezentantii mass- media. Aglomeratia este si mai ma- cea mai "nebu- pot fi intalniti amatori de sl rigti, inghiitori de 11 si stele de cinema pe care nu le cu noaste (Ine) nimeni. Atr cipali o constituie celebrul Board- walk: aici se gisese crame, chios- curi si baruri, au Toc spectacole stra- dale iar in week-end aglomeratia devine de nesuportat. Locuitorii Los Angelesului se tem de un singur lucru; de cutremurele de_paimdnt care pot distruge aceast frumoasi regiune. Pei Seaeatajad O15 tat Gabe ssl erate urban’ acoperi 6.000 km’) Populatia: 3.7 milioane (glomeratia urbana numara 14,6 rmilioane de louitori = 41% albi 38% hispanic, 11% do euloare) Densitatea populayii: 3.283 locuitori/km* (Cel mai fnalt varf: Mount Lukens (1.549m) Alttudinea medie: $4: ejeaua de autostrizi: 1.200 km ‘Langimea coaste: 65 km Centrul orasului Los Angeles: cartieral administrativ Secu aeonsZAF 1 REPUBLICA : _ «| AFRICA DE SUD De la apartheid Ia egalitatea in drepturi Peisajul straniu al provinciei Transvaal ascunde cele mai importante resurse naturale ale Africii de Sud. Pe aceste teritorii, in secolul al XIX-lea, s-au stabilit burii, urmati apoi de nou-venitii din toate colfurile A friciiNelson Mandela: omul care a redat speranta "Promontoriului Africii" Timp de 80 de ani Republica Africa de Sud a fost tara apartheidului, in care populatia indigena a fost constant supusa discriminarilor. De la abolirea apartheridului in 1991, liderii politici in frunte cu Nelson Mandela depun eforturi in vederea integrarii populatiei albe si a celei de culoare. CONOMIA Resurse naturale: aur (cele mai mari ziciminte din lume, 30% din productia tmondiala), platina (cele mai mari zictminte din lume, 70% din productia 1mondiala), cirbune, fier, erom, mangan, diamante, gaze naturale. Agricultura: caltivarea porumbulu, a cartofilor, a testiet de zahar, a vitei de vie (locul sapte in lume). Cresterea oilor, pisciculturd. Industrie: alimentard, texili, metalurgica si chimic8. Export: metale prefioase, diamante si cirbune olonisti stabitii in teritorile din imprejurimile oragului Cape Town (intemeiat in 1652) erau in majoritate de origine olandezi. S-au numit buri ("rani") au creat o limba proprie, numitt “afrikaans". In 1795, au sosit aici britanieii si au transformat fara in colonic. In 1836, mii de buri au parisit tara si au inceput "marele mars" in cdutare de noi ageziri pen- tru a scdpa de sub dominatia brita- ups numeroase conilicte, in 1899 a izbuenit Razboiul Burilor, fncheiat in 1902 cu victoria brita- nicilor. Cu timpul, tot mai multe re~ publici bure au fost anexate de brita- nici jar in 1910 au fost grupate in Uniunea Africii de Sud cu statut de dominion in cadrul Imperiului Bri tanic Din 1911, in noua provincie a Co- roanei Britanice a inceput introdu: ca sistemului de segregare ra populajia de culoare nu ave drept de vot si nu putea define in proprietate pi tiilor; relafille intre oameni cu piele de culoare diferiti erau pedepsite cu inchisoarea. nt in afara rezerva- incepaind din 1989, guvernul prese- dintelui de Klerk a inceput sa se di socieze de segregarea rasiald care a fost aboliti in 1991. Nelson Mandela, liderul Congresului National AVfri- can (CNA), care petrecuse 26 de ani isligat primele ale- in inchisoare, a Sure i riese in stepele si semide~ serturile din Africa de Sud. In eaz de rimejdie, acestia seot niste suncte ascufite, prin care avert stein apropiere colonie ci dusmanul geri libere la care au participat toti locuitorii republicii amas SSS 1. fn 1997 Nelson Mandela a demisionat din funejia de lider al CNA iar Thabo Mbeki a devenit noul presedinte al fri, 2. Vechea n ni de diamante "Big Hole" este cea mai adanca "groapi" sipati de mina omului. Se giseste la Vest de Bloemfontein, in apropiere de Kimberly gi are diametrul de 463 m, circumferinga de 1.600 m si adncimea de 1.112 m. in limba bantu Affica de Sud se numeste "Azan", 4, Cel mai sudic punet al continentului aftican este Capul Acelor. Aici se sseste un far maritim construit in 1849 si o tiblitd cu inscripfia : "Cel mai sudie punet al Affici”.AFRICA | oo Gogh a ZAF 3 REPUBLICA . «AFRICA DE SUD - HARTA FIZICA ie. ol OCEANUL ATLANTIC OCEANUL INDIAN a © Peete + miton de looutor Ocupand extremitatea sudica a continentului, F Saaces Republica Africa de Sud este o {ara cu un peisaj extrem ® ee cas uimean de variat. De asemenea, conditiile climaterice sunt — Drama impertate schimbiitoare: de la deserturile Kalahari pind la clima | 1» 920 2 2m de tip mediteranean pe coastele sudice.#4 REPUBLICA AFRICA DE SUD Continentul african in miniatura Din punct de vedere geografic, Republica Africa de Sud este reflexia intregului continent aftican: peisajele sunt diverse, clima trece de la mediteraneana la tropicala. Un sat Zulu din Sha mai mare parte a RAS ( ste alcituitd din podisuri ‘un platou ct ini e 1,000 51 1.400 de metri. Coastele sa- Ie coboari abrupt spre firm iar in centrul frit se ridicd din el piscuri izolate si culmi prelungi Vegetatia cindva bogati a RAS a suferit cumplit ca urmare a pasuna- tului iv sia incendierii paduri- Jor si piiminturilor. in prezent, doar 3% din suprafata tari este acoperita de paduri iar platoul central este format in principal din stepe. Nume- rosii turisti care viziteaza RAS dupa clderea aparthedulut sunt atrasi, de STATISTICA Suprafafa: 1.219 mii km* Populatia: 42,7 milioane (de culoare 77%, albi 11%, malate 9 35 locuitori/ kim? ‘Cel mai inalt varf: Injasuti (3.446 m) Granife: cu Mozambicul, Swazi, /imbabwe, Botswana, Namibia, enclava Lesotho asemenea, de fauna unica in lume. paritia, in timp ce rinocerii negri gi albi sun protejafi in Parcul National Hluhluwe, in cele zece parcuri nationale - cel mai mare este Parcul National Kruger din Transvaal eu suprafata de 20.000 km’ - traiese elefanti, di- ferite specii de antilope, hiene, hipo- potami si crocodili. in Mountain Zebra National Park s-a reusit rein- troducerea in habitatul natural a brelor de munte ameninfate cu di vizita in Republica Aftiea de Sud trebuie si includ’ oragul Cape Town Aici oceanul Atlantic se intilneste cu oceanul Indian - de secole acest punet inciti fantezia marinarilor si a cAlitorilor, aan Johannesburg (Oriental Plaza, Hillbrow, Santown City, Reef City), Pretoria (monumentul Vortekker, Union Buildings), Kimberley Big Hole), ‘Durban (Golden Mile, Carterul Indian), Cape Town (Gridina Botanic’, Table Mountain), Bophuthatswana, Three Rondavels (Blyde River Canyon, ‘Transvaal), cascada Augrabie, Valea celot o mie de dealuri (Natal) In parcul national Addo Elephant, imaginea ce aldturd un elefant unui automobil tu surprinde pe nimeniREG 85 GERMANIA * Gigant economic in recesiune In timpul celui de al doilea rizboi mondial, Frankfurt am Main a fost practic ras de pe fafa pimantului. Astazi este principalul centru bancar european, ocupand un rol important in industria $i comertul german. Cea mai bund dovadi in acest sens sunt numerosii zgarie-nori din centrul orasuluikecssmm © mare provocare dupa unificare Sm Economia RDG - centralizata si ignorand regulile economiei de piat - s-a dovedit in momentul unificarii o relicva a cdrei transformare avea sa coste Vestul multe miliarde de marci. Astazi, principala economie din zona euro suporta cu dificultate crescinda mentinerea ramurilor industriale nerentabile si nu mai este capabild sa asigure cetatenilor beneficiile sociale cu care s-au obisnuit. upi divizarea Germaniei la sfarsitul anilor "40, fiecare dintre cele dowi fri sa dezvoltat in directii diferite: RFG a urmat calea economic libere de pia~ {8, in timp ce in RDG sistemul eco- nomic s-a bazat pe proprietatea de stat. in RFG agricultura a pierdut tot ‘mai mult din importang’, pe ednd in RDG terenurile arabile acopereau 60% din suprafaa farii. Rigida economie planificati de tip so list, a ficut imposibili o dezvoltare conjuriitor. Caderea URSS a oferit Germaniei sansa istoricd a reunificarii (care a avut loc la 3 octombrie 1990), S-a dovedit insi ci - dupa spusele celarului Willy Brandt- "unirea a ce- cea ce ar trebui i fie impreuna" este Ci Nicuale.N Traditional, portul joacd un rol foarte important in economia orasului hanseatic Hamburg. in prezent, orasul este $i un important centru pe piata tehnologiilor moderne si a mass-medici, mult mai dificil decit se astepta Structurile economice ale RDG era nefunefionale iar normele de pro- ductie nu corespundeau cerintelor internationale. Numeroase uzine est ramura miniera, si a industriei de ini) au dat faliment iar altele au fost salvate numai datoriti ajutoru- Tui finax cativ din Vest. Tn momentul de fata, cca mai mare e din Uniunea Europeand din temelii, Secdtuité de investitiile uriase in landurile esti afectati de schimbarea global de conjuneturi mu mai face fata inda- toririlor unui verital Germanii si-au depasit posibili le- tara cheltuieste prea multi bani in scopuri sociale, sustinand totodati industriile nerentabile din ramura navali si minierd. O solutie pentra revigorarea economics se doreste a fi a programul guvernamental de reforme "Agenda 2010", bazat pe reducerea ajutorului de somaj, redu- ceri in sectorul serviciilor medicale, liberalizarea legislatiei muncii_ si reducerea pensiilor. ola 2 0 eo aoa 1. Dups unificarea wari, in 1991, s-aTuat deizia de mutae a capital la Ber 2. Polovezii reprezinti 0,4% din populatia Germaniet(alituri de greci, sunt a trvia minortate nafionala dupa turci gi italien. 3. fn 2002, in Germania existau aproximativ 56 de milioane de uilizatori de tclefoane mobile si aproape 32 de milioane de utliztori de Internet. In ard funejioneaza aproximativ 800 de posturi de ridio gi 370 de posturi de televiziune. Firma germana Deutsche Telekom este una dintre cele mai mati firme de telecomunieagi din lume.REG 87 © GERMANIA Potentialul economic si demografic al Republicii Federale Germania 0 indreptiteste si joace un rol esenfial in Europa unificata.GERMANIA Tara miracolului economic ‘Dupa al doilea rizboi mondial Germania a reusit, mai mult decit orice alta fara, s& reconstruiasca infrastructura distrusi. Economia vest-germand s-a impus pe piefele internationale, fapt datorita cdruia Germania, situata in inima Europei, a devenit a doua putere comerciali a lumii. + Denumirea oficial Federal Germania + Impartire administrativa 16 state federale (landuri) + Capitala: Berlin (3,4 milioane locuitori, aglomeratia urban 4,5 milicane) + Limba: german’ + Moneda: euro = 100 cen «+ Religie: crestins (protestant 58,6%, catolici 34,4%), ‘musulmani (2,7%) * Cele mai mari orage: Berlin, Miinchen, Dresda, Dusseldorf, Duisburg, Dortmund, Essen, Koln. + Porturi principale: Hamburg, Bremenhaven, Kiel , Rostock, Duisburg (cel mai mare port fluvial european) Cel mai mare oras din Germania este Berlin, La sfarsitul mileniului tree ddupsi unificarea fai, parlamentul si guvernul au revenit la Berlin. ECONOMIA Agricultura si cresterea animalelor (1.1% din forta de munca). Industria (36,3%): in principal "Parintele” si arhitectul reconstru- cfiei economice germane a fost Lud- multe orage gi obiective indu A I: 1945 Germania a fost distrusa: str fost rase de pe fata pi mfintului de cdtre aliafi, Sansa recon structiei din temelii a structurilor economice si sociale germane a pirut ins imediat. Economia "s-a pus pe picioare" datorit’ ajutorului iv oferit de SUA, precum si datoritd puterii de munea si seriozititii tipic germane. in_ plus, redresarea a avut loc mai repede decat era estimat: in anii ‘50 mira- colul economic german a surprins lumea iar la sfirgitul deceniului trecut fara dintre M Allpia redevenit o putere economica petrochimicd, energetic’, de masini, chimicd si alimentara. Servicii (62.2%), Produsul national brut pe cap de locuitor: 26.035 euro in anul 2001. Zoe principale economice: Rhin-Ruhr (Kan, Essen,Duisburg, Dortmund, Dusseldorf), Rhin-Mein (Frankfurt), Rhin-Neckar (Mannheim, Ludwigshafen, Stuttgart), Berlin, Hamburg, Saxonia (Leipzig, Dresda, Chemnitz). In anii ‘90: crestere economic’ de 1,5% anual Rata inflatici: 1.4 Rata somajului: 9.7% wig Erhard - ministrul economiei in nul cancelarului Konrad Ade- nauer, promotorul "economiei de piati care ia in considerare nevoile sociale", Consolidarea pietei libere putemic si de de servieii sociale a devenit un model pentru multe {ir in prezent, Germania riméne a doua putere comerciala a lumii, dar cri- zele structurale din economic ( lor traditionale, 50- busirea secto majul in crestere, distrugere ui) umbrese ali a mediu: (ard a miraco-AFRICA ° MAURITIUS & Gradina Raiului Plaje de vis inconjurate de palmieri i ape de cristal - asa arata insula Mauritius denumita de poetul francez Baudelaire iradina Raiului”.wszemmee= Faima datorata unei greseli === Numele Mauritius este universal cunoscut datorita celui mai celebru timbru postal din lume. Trebuie mentionat si faptul ci insula insasi este un adevarat paradis in oceanul Indian. ECONOMIA aa Mahé ‘Agricultura: 94% din suprafata Amirante‘ insle este acoperiti de cultur de trestie de zahtir, ceai, orez, fructe, Siveketiee tutun, Cresterea animalelor: bovine. Re Abe he _Aldabra—Fareshar 5 Comore ig 1 . OCEANUL nsula Mauritius a devenit cele INDIAN bi datorita unui timbru postal, a care viseazi fiecare filatelist din lume. Timbrul numit "Mauritius albastru" a fost emis in fosta colonie britanica, in 1847. Pana astizi sau p pistrat doar 12 exemplare estimate dle colectionati a find cele mai va- Senet a loroase din lume. Faima se datorea- MOZERPE _ Recriougs ZA greselii gravorului: in timp ce 1 ‘Reuion @ — MAURITIUS grava plicile, Joseph Bamard avea it) in fala ochilor sigla atimata deasu- : pra oficiului postal. Astfel, in loc de ‘opicul Capricomului 500 km cuvintele "Post paid” (franco) apli-britanice Vietoria au fficut insula cat pe timbru inscriptia "Post Offi celebri. ce". Astizi locuitorii insulei ii sunt Frumusefea acestei insulite din recunoscitori gravoruluidistrat.Da-__largul coastelor este ale A ricii din torita lui, timbrele cu efigia reginei_- Oceanul Indian a fost slaviti de scriitori renumiti, cum ar fi Charles eS epee 1 Col ad MAM dina popular din inoula Mauritius oxi "olga", ada Go creat in Mauritius al doilea rai. sclavii din Aftica. Intr-adevar, insula este de vis: soare, 2. De Mauritius se leagh povestea unsi perechi de eroi romantic: Pal s nisipuri albe, lagune limpezi ca de Virginia, Istoria lor emofionanti vorbeste despre nobletea dragostei in cristal, plaje minunate care se intind acest paradis neatins de civilizatie. 3. In ani 1891, 1893 5i 1899 pe insult au izbuenit epidemii de holerd care mieri. Desi aceste atuuri ale insulei au decimat populatia. nu mai sunt de mult un secret, 4. Din punet de vedere al industrializrii, Mauritius se situeaza pe locul 4 Pentru moment, Mauritius este oco- tre cele 52 de firi afticane. lit de invazia turistilor.BESAS Eee abr hE MAURITIUS HARTA FIZICA Loca © Posie 100.000 6 oe (@ Paste 50.000 de oe. (© Sub 50.000 de ice OCEANUL INDIAN Cea mai mare parte din podisurile din Mauritius este destinati culturilor, in special de trestie de zahdir, care au inlocuit flora originar. Aceasta nu fi deranjeaza insa pe turisti, care continua si viziteze insula cu plicere.MAURITIUS Un curcubeu de culturi Atmosfera specifica a insulei este rezultatul unei linisti sufletesti tipic asiatice sia stilului de viata frantuzesc. Ironic, steagul britanic a fluturat deasupra insulei un timp mult mai indelungat decat cel francez. toria insulei Mauritius este isto- |: cuceior colonials ep ne, Primii sosifi au fost naviga- {orii portughezi, in anul 1507, Au denumit-o "Insula Lebida", dupa o specie (acum dispiruti) de pisiri asemanatoare lebedelor. © suti de STATISTICA ani mai trziu au ajuns aiei corabiile Companiei Indiilor de Est. In onoa- rea guvernatorului Moritz von Nas: wu olandezii au numit insula "Mau- ritius”. Dupa exploatarea intensiva a iidurilor uriase de abanos, olande- ii au pairisit Mauritius in 1970, Cinei ani mai térziu insula a intrat sub stapanirea francezilor care inte- nfionau si deschida aici o baz de- stinati luptei pentru starpirea pira- filor din Oceanul Indian. Pentru fra- neezi, Mauritius a devenit "Insula Frantei" ("le de France"). Sub con- ducerea lor, mii de sclavi cultivau ici trestie de zahar. Abolirea defi- nitivii a sclaviei a avut loc abia in perioada britanica, in 1835. Insula a objinut independenta in eadrul Co- mmonwealth-ului britanic in 1968. Populatia insulei a ramas i dincioasd Limbii franceze si stilului de viata francez iar Parisul e o siderat de auto- hitoni drept "buri- cul pamantului", In prezent, Mauri- tius este un curcu- beu de culturi si gmupuri etnice de origin: indiana, ereoli, francezi si chineza. O dovadat in acest sens este steagul national in 4 culori (rosu, albastru, galben gi verde). Flora in Mauritius este extrem de diversificata \zut aici poate fi simbolul multiculturalismului de pe insula + Insul la oceanul Indian (880 km la Est de Madagasear) + Independenté din 12 martie 1968. Membri a Commonwealth -ului britanie + Capitala: Port Louis (145,000 de locuitori) + impartita in cinci districte: Plaines-Wilhelms, Moka-Flacq, Pamplemousses-Riviere du Rempart si Grand-Port Savane + Limba : engler (limba administrativa), france, creol, bhojpuri (dialect indian) + Religie: hinduism 50%, ism 31%, islamism 16%, budism 3% + Moneda: rupia mauritant + Virfuile principale: Pouce, Pieter Both, Morne Brabant + Orasele principale: Port Louis, Grande Baie, Pamplemousses, Beau Bassin, Mahibourg, Souilac, Banares, Curepipe + Aeroportuti: Plaisance International Airport CureubeulMunqis! é meee VUL 9 VULCAN 6 ETNA Cel mai mare vulcan din Europa cel mai mare vulean activ din Europa. An de an, aici se oprese nu numai numeroase grupuri de turisti, ci si oameni de stiinta si cercetitorivam Viata la poalele vulcanului Sm Eruptiile vulcanului Etna nu au avut pana acum consecinte atat de dramatice ca eruptiile unor vulcani din zona Pacificului. Cu toate acestea, de-a lungul secolelor, Etna a facut multe victime. Locuitorii Siciliei au invatat ins sa traiasca la poalele vulcanului. U: dintre cele mai dramatice [amie Ai ‘eruptii ale Etnei a inceput pe 25 februarie 1669. A provo- 1, "Ema” era numele dat dezbaterilor poetice pe tema eruptiilor vuleanic cat mari pagube in Nicolosia, aflata s-au desfigurat intre anul 55 i. Ch. si anul 79d. Ch. la numai 10 kilometri departare de 2. Un mit antic povesteste ci in adincurile Etnei triiestetitanul cu 0 suti de Catania, Pe 11 martie, in apropiere capeteTifon, inchis acolo de Jupiter. de varf, a aparuto fisuraide 12 kilo- 3, Unul dine cereetitoi de funte ai Etms este Haroun Taziefl; acest a ficut metrilungime, dupa care -au format citeva filme sa srs cdteva ci pe tema vuleanuli mai multe eratere. Lava fierbinte 8 4, Erupfiavuleanuli Etna din 1971 distrus print altele linia de telefric si seurs pint sub zidurile oragului Observatorul Astronomic. inal, au cedat. Raul de de lava lat de 40 de metri a distrus 0 mare parte a orasului. in continuare, 9 persoane si 23 au suferit arsuri. La aprilie, lava s-a scurs in Golful _acea data, in urma unei erupt care a iar pe 15 iulie vuleanul s-a —_durat 30 de secunde, fragmente de linistit. roc ce aveau diametrul de 25 de centimetri au cut pe 0 raza de 400 De reguli, eruptiile Binei erau mai de metri. De edteva zeci de ani, geo: blinde. Eina a fost intotdeauna peri-_logii sunt capabili'si prevads erup- culoasi pentru turistii imprudenti, ile vulcanice. A\ west Incr care se apropie prea mult de mar- i in 1971, caind lava Ftnei a distrus inca craterului: in 1843 masa de la- mai multe sate siciliene. Nimeni nu Vi a ucis 36 de spectatori, pe 12 a avut de suferit, locuitorii find septembrie 1979 si-au pierdut viala —_evacuafi in timp util Cum se intimpla de obicei in preajma vulcanilor, pimantul de la poalele Etnei este foarte Fertil