UNIVERSITATEA DIN BUCURE! FACULTATEA DE DREPT CONCURS DE ADMITER 20 iulie 2011 GRILA NR. NDICATII DE COMPLETARE A GRILEI 1. Ordinea raspunsurilor la este urmitoarea: 1- 60 Limba romana 61-100 Economie 2. Pentru marcare folositi numai culoarea negru! 3. La fiecare intrebare marcati numai una dintre variantele de raspuns. Raspunsul corect la fiecare intrebare este evaluat cu 1 punc! Raspunsurile gresite sau mareate incorect nu se punctea: 4. Marcarea raspunsului corect se va face prin umplerea completa a cisutei corespunzatoare. Orice alt mod de marcare duce la anularea raspunsului la subiectul respectiv. Modalitatile de mareare corecta a bed abe d a d a | abe d | Exemple de mareare incorecta: abe d a at 5. In caz de marcare gresita, puteti solicita o alta foaie de r SUCCEConcurs de admitere 20 iulie 2011 Gila or. A, Marcati interpretarea corectt a structurii frazelor de mai jos. (Propozitite sunt date in ordinea in care se succedi predicatele lor [exprimate sau subingelese] in frazi.) I ‘Ti-am atras atentia si data trecuti si nu te mai agiti atta, ci doar nu s-a intimplat nimic grav si, la rept vorbind, chiar aga si fic, o solutic (ot trebuie si se giseascd in cele din urma. a. principala + compl directa + compl. indirecta + circ. concesiva + compl. indirecta + subiectiva; b. principala + compl. indirect + circ. de cauza + circ. concesi de cauzi + subiectiva; ¢. principala + compl. indirect + circ. de cauza * principala (incidenta) + compl. indirecta + subiectiva; d. alta interpretare. ‘Nu trebuie si se afle de catre spioni cénd si cum pleacd un contingent nou spre rasdrit, dar eu siguranti ci asta se va intimpla gi inci repede. a. principalé + subieotivé + subiectiva + subiectivai + principala | subiectiva + subiectiva; b. principala + subiectiva + subiectiva + principala + subiectiva; e. principald + subiectivé + compl. directa + compl. directa + principals; d. alta interpretare Nervos cum este, micar ci nu intotdeauna firi motiv, poate ar fi mai infelept pentru moment s fim pace. a. cire. de mod + concesiva + pri subiectiva + subiectiva; Iasi ali + subiectiva; b. circ. de mod + concesiva + principala + . circ. de cauzi + concesiva + principald + subiectiva; d. alta interpretare. B. Marcati raspunsul corect: 4. C. Marcagi varianta corecta de analiza gramaticala a cuvintetor subliniate din enunjurile de mai jos: 8 9. 10, ML 12. 13. 14, 15, Fie enuntul: Lupta impotriva coruptiei este la ordinea zilei. Denumirea corecti 2 functiei sintactice a seeven(ei subliniate este: a. atribut substantival genitival (pentru 4 substantivul este in genitiv), b. atribut substantival prepozitional (pentru ca substantivul este insotit de prepozitie): c. atribut substantival genitival prepozitional (pentru c& substantivul este in genitiv cu prepozitie); d. toate denumirile de mai sus sunt corecte. Fie exemplul: Jon este inteligent, iar Maria, frumoasé. in enuntul dat avem: a. un singur predicat (nominal) cu nume predicativ multiplu; b. doua predicate (nominale) cu un subject multiplu; e. doua predicate (nominale), fiecare cu subiect simplu; d. alt& interpretare. Fie urmitoarele afirmatii: (1) O propozitie principal este intotdeauna $i regenti; (2) O propozitie principalé este intotdeauna in relatie cu alta principalt; (3) O propozitie secundard (ca inteles) este Imotdeauna si subordonata (gramatical); (4) O propozitie secundara (si subordonata) poate fi in acelasi timp si regentés (unei alte propozitii). Sunt corecte: a. toate; b. numai (3); ¢. numai (4); d. numai (3) si (4). Fie enuntul: Nu-ti convine propunerea mea? Subiectul poporitici este: a. ti (= pron. pers. in D., exceptic de la subicetul in nominativ); b. propunere Nu pune mana pe intrerupiitor, ci-i defect. a. subst, Ac. / compl. circ. de loc; b. subst., Ac. /compl. direct; c. subst, Ac. / compl. indirect; d. alta interpretare. Pe la poarta cui mi-i drag, / Treabi n-am, da’ tot imi fae. a. adj, N. / nume predicativ; b. adj., D. (acordat cu pron, cui) / nume predicativ; ¢. adj., G. (acordat cu pron. cui) / nume predicativ; d. adv. de mod (in lipsa unui subiect cu care sa se acorde) / nume predicativ. Cum pensia era cam subfire, mai muncea pe ici, pe colo. a. adv. rel. de mod / compl. cire. de mod: b. con} ‘bord. cauzala (cum "cauzal") / fird functie sintacticd, e. adv. rel. de cauzd / compl. cite. de eauza; d. adv. rel, de mod cu val. cauzala / compl. cire. de cauza. Flind Jate toate misurile de precautic, nu mai putem avea surprize. a. verb pred., gerunziu, d. pasiva / compl. cite. de cauzi; b. verb nepred., gerunziu,, d. pasivat / compl. circ. de cauzi; e. verb pred., gerunziu, pers. a lila, pl. d. pasiva / compl. circ. de cauzi; d. alta interpretare. Oare nu s-ar putea lua uncle misuri mai aspre? a. subst., articulat cu art, nehot. (unele), N. / subiect; b. subst, neart, N. / subiect; & subst., neart., Ac. / compl. direct (pe ling vb. tranz. a lua); d. alti interpretare. dor deo vacantii la mare. a. pron. pers., D./ compl. indirect; b. pron. refl., D. / compl. indireet; e. pron, pers., D. /subiect (exceptie de la subiectul in N.); d. alta interpretare. Dupa atata suferinta, ajunsese aproape ca o umbra. a. subst., Ac. / compl. direct; b. subst., Ac. / compl cire. de mod; e. subst., N. / nume predicativ; d. subst., Ac. / nume predicativ. Nu mi-i prea drag de el. a. adv. de mod / nume predicativ; b. adj., sg., mase., N. / nume predicativ; e. adv. de mod, superlativ absolut, N. / nume predicativ; d. adv. de mod / compl. circ. de mod.Concurs de admitere ~ 20 iulio 2011 Grila ne. 16. 17, 19, 20. a. 2. 23. 4. 25. 26. 27. 2B. 29. 30. 31. 2. 34. Poate si si ning sau si ploud, cd eu nu mi mise de aici. a. adv. pred. / pred. verbal; b. verb pred. impers. / pred. verbal; ¢. verb pred., personal / pred. verbal; d. alta interpretare. Pe-al nosiru steag € scris unire... a. pron. pos., Ac. cu prep. / compl. cire. de loc; b. adj. pron. pos., Ac. cu prep. /atr. adj.; ¢. adj. pron. pos., G. / ate. adj; d. adj. pron. pos., Ac. / atr. adj Seolile prin internatele cirora mi-am petrecut copiliiria si tineretea aratii acum cu totul altfel. a. pron rel, G. / alr. pron, gen, b. adj. pron. rel., G. / atr. adj; e. adj. pron. rel., Ac. / att. adj.; d. pron. rel., G./ compl cite. de loc. Nu-mi vorbi mie de hotelul ,Anaconda”, ci-I stiu destul de bine. a. subst. propriu, Ac. / compl. indirect; b. subst. propriu, Ac. / atr. subst. apozitional (= apozitie neizolata), . subst. propriu, N. / alr, subst apozitional (= apozitie neizolata); d. alta interpretare. Ati aduci si copiii cu tine? a. pron. refl., D. (posesiv) / atr. pron. in dativ; «. pron. reil., D. / ira functie sintactie’ (= m in dativ b. pron. refl, D. / compl. indirect; 4 diatezei reflexive); d. pron, pers., D. (posesiv) / atr. pron, Ai mai vazut dintre ai nostri in tribuna oficiala? a. pron. pos., Ac. / compl. direct; b. adj. pron. pos., Ac. / atr, adj.;€. pron. pos., Ac. / compl. indirect; d. alta interpretare. Masina din drep\ prep. /atr. pron. g este a ta? a. pron. pos., D. cu prep. / atr. pron. in dativ cu prep. b. pron. pers., G. eu ‘cu prep.; €. pron. pers., D. cu prep. / compl. circ, de loc; d. alta interpretare, inainte de a-i fi dat un raspuns, s-a gandit bine. a, verb pred., inf. perfect, cu val. de conjunetiv, d. activa / pred, verbal b. verb pred., inf. perfect, d. activa / compl. circ. de timp; e. verb nepred., inf. perfect, Ac. cu loc. prep. inainte de, d. activa / compl. eite. de timp; d. verb pred., inf. prez., d. pasiva / compl. circ. de timp. Haidem si noi si vedem spectacolul! a. interjectie (predicativa), pers. I pl. / pred. verbal; b. verb predicativ, imperativ, pers. I pl. ( pred. verbal; e. adverb predicativ (provenit din interjectie) / pred. verbal; d. alta interpretare. N-are ce se intimpla, ci ne-am luat toate miisurile de precautie. a. verb pred., inf. prez., d. refl. / compl ect; b, verb pred., inf. prez., d. refl. / subiect; €, verb pred., inf. prez. cu val. de conjunctiv, d. refl. / pred. verbal; d. alti interpretare. Vitatul sear de sear’ la televizor nu-i un obicei siniitos. a. loc. adv. de timp / compl. circ. de timp: b. loc subst., Ac. / compl. cire. de timp; ¢. loc. subst., Ac. /atr. subst. prep. d. loc. adv. de timp / ar. ad. din Ardeal, vi place pestele? a. pron. dem. de dep., D. / compl. indirect; b. adj. pron. dem. de D. / at. adj. €. pron. dem. de dep., N. /apozitie; d. pron. dem. de dep., D. / apovitie. Toti cei care s-au prezentat Ia test au fost adm componenta pron. rel, compus) / fir functie sint interpretare. a. pron. dem. de dep., N./ subiect; b. art. dem. (intra in €. adj. pron. dem. de dep., N. / atr. adj; d. a Cal dintai prieten al meu a fost un ciqeluy. a. ar dem. (adj) / fara funcyie sintactica; b. adj. pron. dem. de Gepartare, N. / tr. adj.: €. pron. dem. de departare, N. / subiect; d. alta interpretare. Nu stii ce accident a fost aseari pe pod? a. adj. pron. rel. N. / atr. adj: b. adj. pron. rel, Ac. / atr. adj: ¢. adj. pron. int., N. /atr. adj.; d. adj. pron. int., Ac. / ate. adj Poftim banii gi lasi-ma-n pace! a. interjectic (predicativa), imperativ, pers. a Hea sg. / pred. verbal (nterjectional), b. verb pred., imperativ / pred. verbal; e. inter). (predicativa), impers., conj. a 1V-a/ pred. verbal (interjectional); d. alté interpretare. ined nu te- /nume predic dumirit cum i-i obiceiul? a adv. interog. de mod / compl. cire. de mod; b. adv. interog, de mod v; ¢. adv. rel. de mod / nume predicativ, d. alta interpretare, Nu s-a mai intdmplat nimic deosebit, a, adj.,.N. / atr. adj; b. adj., Ac. / att. adj; ady. de mod ( att. adv.; d.adv. de mod / compl. circ. de mod. Dupa cele intimate, a jus denerecnnotent pnd ti de cite ai si». ver pred spin / compl ci. de mod; b. verb pred., participiu cu prep. / compl. cire. de mod; ¢. verb pre fir Tuncte sinacticd avtonomd: 0, verb pred. supin fnume predicatv.Concurs de admitere ~ 20 iulie 2011 Gril 1 38. 36. ‘Te-am ciutat de trei ori in timp ce erai in strdinitate, a. num, card, adverbial, Ac. / compl. circ. de timp; b. num. card. adverbial, Ac. / compl, circ. de mod; e. loc. adv. de timp / compl. cire. de timp; d. alti interpretare. Nu da pasiirea din mind pe cea de pe grad. a. pron. dem., Ac. / compl. indirect; b. pron. dem., Ac. / compl rect, ¢ art, dem. / fara functie sintactica, d. alta interpretare. D. Marcati varianta corecta de raspuns: ats 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44, 45. 16. 47. 48. 49. 50. Fie enuntul: Odata ce ajunse la balta, se aruncit in api, desi nu in fire sé-nnoate si desi stia ca i-ar displace sé se-nniimoleasca. Acesta confine: a. patru greseli; b. trei greseli; e. doua greseli; d. 0 grescala. Fie enuntul: Inainte de as parési familia, mai vorbi o data cu fostii sai socrié dar se sfit dori sa rdumand alaturi de ei. Acesta comtine: d le spund ca sicar 1. sase greseli; b. cinci greseli; e. patru greseli; tre greseli ie enuntul: Din punct de vedere al intereselor noasire, sunteti de acord, sper, cdi nu se merit sa facem nimic, respectiv ceva care, datorita grabei sau a neglijentei, sit ne aduct prejudicii. Acesta contine: a. tri greselis b. doua grescli; e. 0 greseala; d. nicio grescalé. Fie enuntul: Nu yidu de ce naibii in ultima vreme fa copilului acela mic si rsfatat de altt data. Acesta con 4. patru greyeli decit prostii, ca si cum ai avea mintea putina a 1e: a. opt greseli; b. sapte greseli: e. cinci greseli; Se di enuntul: Vorbeste mereu la telefonul mobil(1) / mébil(2) despre lucruri intime(3) /intime(4). Dintre cuvintele accentuate, sunt corect (potrivit) folosite: a. toate; b. numai (1) si (4); c. numai (2) si 3); d. numai (1), (3) si (4). Se dau urmitoarele cuvinte: imediat, object, piatetti, companion. Contin diftongi: a. toate: b. numai primal, al doilea gi al treilea; . numai primul, al treilea si al patrulea; d. numai al doilea, al treilea gi al patrulea. Se dau urmitoarele seri de cuvinte: (1) aleii, ostii, copertii, bandei; (2) aleei, oastei, copertei, ben: () aleci, oastei, copertii, bandei; (4) aleii, ostii, copertei, benz jumai forme corecte de ger dativ articulat: a, toate; b. numai prima si a patra; ¢, numai a doua si a treia; d. numai a doua. Se dau urmatoarele cuvinte: cuvdnt-inainte, post-universitar, midine-dimineat@, non-stop. Sunt corect serise cu cratima: a. toate; b. numai primul si al patrulea; e. toate, in afari de al doilea; d. numai primul, al doilca gi al patrulea. Se di enunful: Zoatd iarna m-au chinuit guturaiurite(1) / guturaiete(2), dar cet mat mult m-au deranjat accesurile(3) / accesele(4) de tuse. Dintre substantivele Ia plural subliniate, sunt corecte: a. toate; bb. numai (1) si (4); ¢. numai (1), (2) 31 (4); d numai (2) $i (3). Se di enuntul: Cand i-au fost predate rapoartele(1) / raporturite(2), a vitzut ed de pe foi lipseau antetele(3) /anteturile(¥). Dintre substantivele ta plural subliniate, sunt corecte: a. numai (1), (2) si (3): $i; €. numai (1), (3) si (4); d. toate, Se di urmitorul enunt: Desi guvernantii anticipeasd(1) / anticipd(2) de atéta vreme iesirea din erica, lwmea se indoieste(3) / indoaie(4) ca asta se va intdmpla curand. Dintre formele verbale subliniate, sunt corecte: a, toate; b. numai (2) si (3); €. numai (1) si (4); d. numai (1), (2) si (3). Se di urmitorul enunt: Cand a ajuns pe tirmul mediteranean(1) / mediteraneean(2), a intrat in primul cazino(3) / cazinou(4) ieyit in cale si a sevit un cocktail(5) / cocteil(6). Dintre cuvintele subliniate, au forme literare: a. toate; b. numai (2), (4) si (6); e. numai (1), (3) si (5); d. numai (2). (4), (5) si (6). Se dau seriile: (1) adineaori / adineauri: (2) incarna / incarna. Avem: a. paronime in (1) si cuvinte in variatie libera in (2); b. paronime in (1) si sinonime in (2); €. variante optionale in ambele serii; d. paronime in ambele serii Se da enuntul: Tot mai multi sunt dezamégiti de ceea ce se intampla pe la noi, asa ca se hotirisc sa emigreze(1) / imigreze(2) din Roménia. Cuvantul corect (potrivit) pentru acest enunt este: a. primul dinire paronime; b. al doilea dintre paronime; e. cuvintele subliniate sunt variante opjionale, deci amandoud sunt corecte: d. cuvintele subliniate sunt sinonime, deci amandou sunt corecte. Se dau urmatoarele expresii: admonestare severdi, comunicat oficial, scurté alocutiune, blazonul familiei. Constituie pleonasme: a. toate; b. numai a treia gi a patra; ¢. numai prima si a doua; d. toate, in afard de a patra, omaConcurs de admitere~ 20 julie 2011 Grila ne. 1 52. Se di enuntul: Dupd ce a fost anuntat cit, in urma acelei razii politienesti(|), fusese pus sub interdictie Jegald(2), a upelat ta un barou de avocati(s). Dintre expresiile subliniate, constituie pleonasme: a. toate: b, numai (2); ¢. numai (1) si (2); d. numai (3), Se dau cuvintele: (1) sincer; (2) cinstit; (3) leal: (4) fidel. Sunt sinonime ale cuvintului loial: a. toate; >. numai primul, al doilea 3i al treilea; c. numai al treilea yi al patrulea; d. numai al pairulea. Se dau cuvintele: (1) alternatiy; (2) secundar; (3) inuimplator; (4) incidental. Sunt sinonime ale cuvantului episodic: a. toate; b. numai primul si al doilea; e. numai doilea si al treilea; d. numai al doilea, al treilea gi al patrulea. Sensul euvantului elocvent este: a. graitor, b. demonstrativ; cle tei sensuri de mai sus. expresiy; d. toate Sensul cuyantului patentat este: a. brevetat, b. notoriu, evident, trei sensuri de mai sus. . care are © proasta reputatie; d. toate cele Fie urmitoarele definiri si / sau explicdri de cuvinte: (1) perioadd de zece zile consecutive; (2) deceniu; (3) perioada de zece luni consecutive. Care dintre acestea este (sunt) sensul (sensurile) euyantului decada? a. toate; b. numai prima sia doua; e. numai a doua; d. numai a treia, Fie urmatoarele definiri si / sau explicari de cuvinte: (1) a elabora o lege; (2) a adopta o lege; (3) a stabili ceva prin lege; (4) a stabili regulile in societate, stiinga, arta etc. Care dintre acestea reprezinti sensul (sensurile) cuvantului a degifera? a. numai a weia; b. numai prima, a doua si a teia; €, toate; d. numai a doua, a treia sia patra, Cuvantul fendentios poate fi in raport de antonimie cu: a. binevoitor, amabil; b. insinuant; e. obiectiv, nepartinitor; d. nepericulos, Se dau urmitoarele cuvinte: pertinent(1); nepotrivit(2); impertinent(3); incompetent(4). Se poate stabili un raport de antonimie: a. numai intre (1) si (2), respectiv intre (1) si (4); b. numai intre (1) si (3); €. numai intre (1) si (2), respeetiv intre (1) $i(3); d. numai intre (1) si (4) E, Marcati rispunsul corect: 61 2. 63. 67. 68. 09. 70. Recesiunea face referire la: a. boom + expansiune; b. riz economiea + depresiune; e, avant + dezvoltare; d. fara de crestere + faza de descrestere a economi Persoana care bani cu imprumut se numeste: a, creditor; b. inv stitor; ¢. debitor; d. antreprenor. Bunurile si servieiile: a. sunt create, fabricate si prestate de catre populatie; b. sunt cumparate pe piata resurselor si vandute pe piafa extern; e. sunt fabricate, respectiv prestate de catre agenti economici producitori (prestatori); d. sunt vndute si achizitionate pe piata resursclor. in cheltuiclile materiale de produ firmele includ: a. salariile personalului administrativ; b. salariile lucratorilor direct productivi; ¢. amenzile platite; d. materiile prime necesare productiei Scopul_unei activititi economice este: a. imbogitirea oamenilor, b. dezvoltarea relatiilor interumane; ¢. satisfacerea nevoilor de consum individuale, de grup gi colective; d. rationalizarea nevoilor de consum ale ‘oamenilor. Elementul de capital care se consuma integral in activitatea economicd, intr-un singur ciclu de productie, este: a. capitalul real; b. capitalul circulant; e. capitalul fix: d. capitalul tehnic. l ‘economice; ¢. este aceeayi in cazul tuturor consumatorilor un alta faten economici: a. reprezintl freevenfa consumarii unui bun; b. este aceeasi in cazul tuturor bunurilor un, d. este apreciats diferit de la o persoand la Cererea se defineste prin intermediul: a. cantitatii in care un bun sau serviciu se poate cumpara la. un anumit pret, intr-o perioada de timp; b. can care este fabricat un bun; ¢. can se poate produce; d. toate raspunsurile anterioare sunt corecte. Operatiunile intalnite pe piata monetara sunt: a de cerere si de oferta; b. ale agentilor publ agentilor privati; d. de finantare gi de refinanjare r pentru un imprumut) este Marimea absoluti a pretului creditului (a pretului plitit de citre del i cumparatori; e. rate dobanzii; cunoscuta ca: a, masa dobanzii; b. sua de bani negociata intre producatori 4d. cursul monedei nationale.Concurs de admitere ~ 20 iulie 2011 Grila or. n. n. 73. 4 1 8. 79. 80. 81. 82. 83, 84. 86. 87, Cumulativ, inflatia se exprima prin: a, cresterea generalizata a preturilor si scaderea puterii de cumparare a banilor, b. scdderea costurilor de productie si a preturilor de vanzare; ¢. cresterea salariilor in acelagi ritm cu cresterea preturilor; d. intirirea puterii de cumparare a monedei nationale. (Cu edt pretul de vanzare al unui bun este mai mic, cu atat bunul devine mai atractiv pentr b, cumparator; ¢. producdtor: d. stat. furnizor, in economia de piati, manifestarea concurentei este po: atunci cfnd: a. nu existi libertate de actiune a agentilor economici; b. economia are un inalt grad de centralizare; ¢. preturile sunt fixate de stat; d. preturile se formeaza liber. Pe piata cu concurenta monopolisticd: a. un numZir mic de producitori, cu putere economica relevant, fabric si vand cea mai mare parte a ofertei dintr-un bun; b. ccrerea si oferta au caracter de atomicitat €. cumparitorii nu au posibilitatea sa aleaga vanzatorul de la care achizitioneazi marfa dorita; d. agentii economici A ca peo piati de tip monopson, Fie 3 produse: X, Y si Z. Daci un consumator rational il prefers pe X fata de Y si pe Y fata de Z, rezultd cil prefer: a. pe Y, in raport cu X; b. pe Z, fata de X; ¢. pe X, in raport cu Z; d. pe Z, fata de Y. Care din urmitoarele el b. utilajele folosite; e. combustil fe nu intra in componenta capitalul circulant: a, stocurile de materii prime; ul consumat; d. apa tehnologica necesara fabricatiei. Indexarea veniturilor este 0 misura: a. de crestere a productivititii muncii intr-0 conjunetura inflationist&; b, fliri efecte, in cadrul misurilor antiinflationiste; c. de acoperire partiala a cresterii preturilor si scaderii puterii de cumparare; d. care vizeaza sporirea ofertei de bunuri economice. 1 pietei riminind neschimbate), mirimea coeficientul te in functie de pret este o mirime: a. supraunitard; b. subunitard; e. intotdcauna egal cu 1; d.negativa, Indicele salariului real reflect: a. modificarea in timp a sal preturilor; e. dinamica salariului real; d. modificarea salariu lui nominal; b. migcarea de ansamblu a in raport cu cel brut. iclu ceonomie: a. sciderea cursului titlurilor de Ce proces nu este caracteristic fazei de expansiune a un valoare; b, un proces investitional intens; ¢. sporirea gradului de ocupare; d. cresterea productiei. rati redusi a dobanzii: a. stimuleaza investitiile; b. duce la scaderea profiturilor intreprinzatorilor; e. are efecte negative asupra economici: d. duce la micsorarea productiei Fie B un bun normal, achizitionat si consumat frecvent de citre marea masi a indivizilor. Daca venitul consumatorilor se majoreazi (cclelalte condiii ale piefei rimanand neschimbate): a. cererea pentru bunul B va spori; b. preful lui B se va micsora semnificativ, ca urmare a scaderii cereri; ¢. cererea pentru B se va diminua; d. oferta pentru bunul B se va reduce Daca piafa monetari se confrunti cu un exees de cerere in privin{a capitalului de imprumut (ccilalti factori ai pietei rimanand neschimbati), tendinta ratei dobanzii de echilibru este: a. de a creste; b. de a scidea; ¢. de a tinde spre zero; d. dea nu se modifica Identificati afirmatia falsiz a. Ciclul economic presupune altemanja fazelor de expansiune cu cele de contractie economica; b. Recesiunea este 0 fazd a cxpansiunii; e. in perioada de boom, economia are 0 evolutie in general favorabila; d. Fazele ciclului economic diferd in ceea ce priveste durata lor. La finalul unui an, intr-o fabricd de conserve, indicele productivititii medii a muncii a reprezentat 104%. Daca 1a inceputul anului, productivitatea medic a muncii a fost § kg legume conservate / lucriitor, reiese cd, la sfaryitul perioadei, ea a ajuns (in kg/lucrator): a. 5,2; b. 20,8; ¢. 5; d. 10,4. in economie, cererea reala de bani ~ determinata de volumul valoric al schimburilor realizate intr-un an (P-T) ~ este 3.600 milioane u.m. Daci viteza de rotatie a banilor este 6 rotatii / an, masa monetar’ necesara mentinerii echilibrului monetar in economic este (ia m \. 21.600; b. 600; €. 3.600; 4.6 Pentru 0 productie de 450 bucati, costurile totale sunt 440,000 u.m. Sporind productia a 500 bucati, rerulti un cost marginal de 480 u.m. Cum a evoluat costul total, in raport cu baza de analiza (in wam,): .a ramas 440,000; b. a scazut cu 24.000; ¢. a ajuns 24.000; d. a ajuns 464.000. fioane um.Concurs de admitere~ 20 inlie 2011 Grila ne. 88, 89, 90. a. 92, 7. 98. 100. Patru muncitori agricoli lucreazi un teren de 8 hectare. Daci productivitatea medie pe intregul teren este 100 kg / lucritor, productivitatea la hectar a tuturor angajatilor este (in kg): a. 32; b. 12.5: e. 25: 4.50. in intervalul iulie ~ septembrie, venitul unui producitor seade de la 10.000 u.m, la 8,000 u.m. Pe piati, oferta lui pentru bunul Ba ajuns, in acelasi interval de timp, la 50 kg (flind cu 50% mai mica decat cea initial). Marimea coeficientului de elasticitate a ofertei in raport eu venitul este: a. 0,04; b. 2,5; « 4.5. Un agent economic ia un eredit de 100,000,000 u, anuali 2 dobinrii de 20%. Care este dobinda totala pe care o va pliti debitorul la seadenti stiind ci att suma imprumutati, edt si dobinzile aferente, se pliitese la sfit a, 107,360,000; b. 80.000.000; e. 117.360.000; d. 360.000 1. de lao bane pe o perioada de 4 ani, cu o rata um), itul celor 4 ani: Yenitul anului curent, de 800 milioane u.m., este cu 25% mai mare decat venitul anului anterior. Cat fost venitul anului de baz (in milioane u.m.): a. 740; b. 460; ¢. 660; d. 640. Inclinatia marginali spre consum intr-o perioada de timp este 0,6. Daci venitul curent este 1,5-Vo si sporul economiilor a reprezentat 3.000 uatn., venitul pericadel de baza (in an.) a fost: a. 5.000; b. 180: 15,000; d. 27.000 Capitalul culant al unui agent economic este 10.000 u.m., iar cel fix reprevinti 60% din primul. Cat reprezinti capitalul tehnic al firmei (in u.m.): - 6.000; b. 16.000; ¢. 4.000; d. 60,000,000. Un indice al salariului real egal cu 100% presupu salariul real: a. a crescut cu 100%; b. s-a dublat; e, s-a 4 in perioada curenté fat de perioada de baz, nititit; d. a amas neschimbat Cunoastem urmatoarele date privind activitatea unui agent economic: cifra de afaceri = 120.000 um. ponderea costurilor materiale in totalul costurilor = 80%; mirimea costurilor salariale = 20.000 um. Stiind ca impozitul pe profit este 16%, profitul net al firmei este (in uam,): a. 3.200; b. 20.000; €. 100.000; 4d. 16.800, Pe termen scurt, in raport eu perioada de bari, productia unei firme a cresent de 2 ori, iar costul e fotal s-a majorat cu 200%. In aceasta situatie, fala de marimea lui initiali, costul total mediu: a. a crescut cu 200%; b. a ramas neschimbat; e. a crescut cu 50%; d. a crescut cu 150%. in condifiile unei rate anuale a dobanzii de 20%, venitul anual adus de un titlu de valoare a fost 120 u.m. Daca rata dobinzit a ajuns 30% (venitul adus de titlu rimfnand neschimbat), inseamna cd sa modificat cursul titlului, astfel: a. a crescut cu 10%; b. a seiizut cu 66,67%; ¢. a crescut cu 200 um; da scdzut cu 33,33%. Costul total al productiei unui agent economic cu activitate pe termen scurt este dat de functia CT = 2.000 + 40-Q + 80-Q'. Pentru volumul producti’ Q ~ 5 buciti, se inregistreaz’ urmitoarele valori ale CFM (costul fix mediu), CVM (costul variabil mediu) si CTM (costul total mediu) ~ in u.m. / bucati, in ordinea precizata: a. 2.000, 2.200, 4.200; b. 400, 2.200, 2.600; e. 2.000, 440, 2.440; d. 400, 440, 840. Oferta de forti de munca este OL= 3S, iar cererea de fort de mune’ este CL = 250 — $8 (unde S = nivelul salariului). Daca $= 25 wan, /lucrator, pe piata se inregistreari: a. echilibru ine cerere si oferta; b. exces de cerere de fort di gal cu 50 lucratori: ¢. necesitatea cresterii salariului fata de nivelul S: d. exces de oferta de forts , egal cu 2: inregisirat din afacere a fost superior cu 50 um., dobanzii bancare posibil de objinut; b. in urma alegerii efectuate,