aw gaa
ANTTICIPATIA|
f
f
i
a
ANTICO
CONTRACTIA TIMPULU!
Inchipuiti-vé c&, traind tu-
muiltuoasele evenimente ale
anulvi 1848, cineva v-ar des-
crie chipul Romaniei de azi
cu frumoasele orase realizate
intt-o arhitectura zvelta, mo-
derna, Impodobite de flori si
verdeala, cu o retea densa de
cai de comunicatie strabatute
de trenuri, avioane si puzde-
rie de automobile, cu giganti-
cole uzine metalurgice 5) oré-
sele ale chimiei, cu campu-
sunl universitare, case de cul-
turd si teatre, cu 0 agricultura
intensiva $i aproape compiet
mecanizata, cu radioul, televi-
ziunea si caloulatoarele, cu
toate celelalte ,.minuni”’ ale
tehnicii devenité’ tucruri ba-
fale ale vietii cotidiene.
Nu! Aceste lucruri nu sint
previzibile, nici macar intr-un
viitor Indepirtat, Tntr-o tara in
care (amintifi-va, sintem in
1848!) poporul lupta pentru
drepturi_ minime la munca si
la invataturé, pentru unitatea
sa nationalé, pentru neatir-
are, intr-un cuvint, pentru
demnitate. Si pentru ca totusi
sint posibile — caci pentru
asta 5-au ridicat revolutionarii
Pasoptisti_ — atunci vremurile
sint prea indepartate ca sa te
gindesti la ele decit ca ia un
idea) gretios, dar abstract,
care tine de istoria viitoare,
Caci trebuie sa treaca citeva
zeci de generatii ca si devina
fealitate. Dar iaté ca astazi,
anul de gratie 1982, ele exist
aievea,si de atunci nu au tre-
cut décit vreo patru genera
tii. de parca timpul s-ar fi
comprimat. sau s-a derulat
mult mai rapid
lar acum s4 ne imaginam 0
lume ce populeazé sistemul
solar, cu legaturi frecvente si
de ruting intre planete, ex-
ploatind in mod curent, direct
din cosmos, aceasta imenst
sursa de energie care se nu-
meste Soare, 0 lume ce, deo-
potriva, vietuieste in spatiul
cosmic, In uriase orage-sate-
ALMANAH.
ANTICIPATIA
lit, dar si in adincimile ocea-
nulul, 0 lume in. care, prin
protilaxie genetica, bolile nu
mai au nici o sansa, iar fauna
Si flora sint in mare parte fau-
rite de om.. o tume...
Ei,da, veti spune fra sa $0-
vaiti, asta este o frumoasa si
cam idilica imagine a unui vi-
itor, cam abstract, cam teore-
tic, care in tot cazul tine de o
istorie viitoare pe care proba
bit o yor trai urmasii_ nostri
peste citeva zeci de genera-
tii... Dar, amintindu-va de
nipoteza 1848", va veti_co-
fecta $i veli spune ca, Intra
devar, peste trei-patru gene-
ratii Sar putea 4 existe gi
aceasta ideala_lume daca
evident, veti adauga imediat,
omenirea va avea luciditatea
$i bunul simt sau se auto-
distruga Jnt-un cumplit cata
gifsm nuclear. Cu_siguranta
insa ca veti fi extrem de de-
zamagiti, daca nu chiar dezo-
rientati sau_ inspaimintati,
aflind c& si de data aceasta
ati gresit. Extrapolind in ri
mul exponential de dezvol-
tare a societatii umane, ipo-
teza societatii umane cos:
mice pe care am descris-o s-ar
putea realiza in decursul a
una-doud generatii, Cu sigu-
ranfa ca in acest ritm am
avea nu numai. greutati in a
prevedea, dar si in a ne obi
Aui cu Schimbarea. Aceasta
idee nu este nici mécar noua
Alvin Toffler in .Socul viitoru-
tui" reugeste minunat sd 0 ex-
prime, impresionind fie prin
spectaculosul publicisticii
sale, fie prin cutremurdtoa-
rele avertismepte date socie-
tatii umane. Scapa insa un
mic ,amanunt" esential
Acest ',amanunt" se leaga dé
virsta Medie de viata a omu-
ui. In comuna primitiva virsta
medie era de aproximativ 30
de ani, in evul mediu, dupa
citeva mii de ani, virsta’medie
ajunsese la 45—50 de ani, in
epoca moderna, dupa citeva
sute de ani, virsta medie in
multe tari a2 globului este de
Motto: .Nebunia Indrézaetior ~
Jatd Intelepciunea vietir"
M. GORKI
70 de ani $i este de asteptat
ca la inceputul mileniuiui vi-
tor s& ating 100 de ani. lata
deci 28, pe linga un rit de
dezvoltare, de schimbare din
ce in ce mai rapid, ametitor
am spune-o noi, mai exista $i
aceasta .dilatare” a perioadet
de viata, caci, intr-adevar, as-
tazi traim de doud ori si ceva
mai mult decit in epoca de
piatra, urmagii nostri vor trai
de trei ori mai mult, iar eveni-
mentele se ,indeseso” din ce
in ce mai tare, fiecare dece-
niu trait echivalind cu un se-
col sau un mileniu al altor
epoci. Si_nu este nici o exa-
gerare.” Omului i-au_ trebuit
zeci de mii de ani sA desco-
pere roata, mii de ani ca sa
descopere forta hidraulicé si
eoliand, citeva sute de ani ca
84 descopere forta aburului si
citeva decenii ca s& puna ‘in
valoare fora inteligente! arti-
ficiale. Generalia oamenilor
maturi de astazi s-a nascut in
epoca tubului electronic, a
copilarit pe vremea descope-
ririi tranzistorului, traieste
umiracolele” microprocesoru-
iui si are toate gansele sa
prinda circuitele... biointe-
Grate. Dar oare este pregatita
ea sa le $i faca fala? Fenome-
nul de extindere a capacitatii
de vieluire, suprapus peste
cel_al densificarii in eveni-
mente marcante a timpului,
va crea, faré Indoialé, multe
probleme omenirii $i societa-
filor_umane, atita vreme cit
hu exista 0 pregatire pentru
ai face fata
STIINTA PREDICTIE!
Avem minunata sansa sé
traim intr-o fara in care dez-
voltarea fu este lasata la voia
intimplarii, in care. viitorul
este scrutat cu luciditate si
perseveranta, prefigurin-
du-i-se| contururile. Aceasta
extraordinara viziune de a an-
ticipa, nu ca un fenomen in-
tuitiv, ci pe baza unei-pro-
funde $i riguroase analize sti-‘ intifice, elaborind in perma-
nenta ‘strategia actiunil de
modelare $i adaptare a viito-
tului, Ti apartine. secretarului
general al partidului, prese-
dintelui tari noastre, tovara-
ului Nicolae Ceausescu.
inca de la Congresul al X-lea
al partidulul, acum 17 ani, din
initiativa si pe baza concep-
tiei innoitoare, revolutionare
a tovaraguiui Nicolae
Ceaugescu, s-au conturat
ideiie de bazd ale documen-
tului ce avea sa devina mai
apoi 0 adevaratd carté funda-
mentala a dezvoltarii social-2-
conomice a patriel noastre —
Programul partidului de fau-
rire a societatii socialiste
multilateral dezvoltate si
inaintarea Roméniel spre co-
munism. Dezbatut de intreg
poporul $i aplicat in toate do-
meniile de activitate, Progra-
mul partidului are un dublu
rol: constituie planul unic ar-
hitectural dupa care se con-
struieste Romania socialista
i, totodata, Tl pregateste pe
fiecare cetafean al tarii cu rit-
mul si_directia_schimbarii
Poate c in ceea ce priveste
acest ultim aspect, al pregat
rii, al adaptari omului la vi-
ziunea de prospectare a trans-
formarilor sociale si econo:
mice, sintem tentafi. si nu-i
acordam 0 prea mare impor-
tanta, neglijind-o uneori in
mod ‘pagubitor. Trebuie insa
4 ne reamintim in perma-
nenfa cuvintele secretarului
general al partidului, tovaré-
Sul Nicolae Ceausescu, care
ne spunea nu o data ca so-
cialismul si comunismul se
construiesc cu oameni si
pentru oameni, pe déplin
constienti de rosturile si vi
tufile acestei minunate socie-
tafi. Or, in acest context
Preocuparea pentru a-i pre-
gati pe cameni pentru vitor,
Pentru @ le ridica nivetul de
intelegere si implicit capaci
tatea de actiune este un
obiectiv esential al partidului,
subliniat magistral de catre
secretarul general al partidu-
lui, tovardsul Nicolae
Ceaugescu la Plenara largita
a C.C. al PCR. din 1—2 iu-
nie 1982, in Expunerea cu
privire fa stadiul actual al edi-
ficdrii_socialismului in tara
noastra, la problemele teore-
tice, ideologice si activitatea
politica, educativa a partidu-
fui
Efortul de a forma 0 consti-
int inaintaté, revolutionaca,
in pas cu impetuoasa dezvol-
4
tare economica sau chiar an-
ticipind-o, este notabil si se
concretizeazé_pe multiple
planuri. Obisnuinta de a-i fa~
miliariza pe tineri cu viitorul,
dea le stimula imaginatia
creatoare nu intimpind rezis~
tenta din partea acestora:
dimpotriva, la aceasta virsta
exist reaimente o sete, 0
chemare spre a introspecta
= si prin intermediul -fictiu-
nil — zarile luminoase ale vi
torului, Intr-o epoca de pu-
ternicd. explozie informatio-
nala, literatura de anticipatie
a dezvoltat si la noi in tara
intr-o maniera fara precedent.
Existé 25 de cenacluri literare
in orase si sate si este foarte
probabil ca aceasta cifré sa
fie depasita_ in momentul_ in
care vor apirea aceste rin-
duri, Existé 0 preocupare
permanenti din partea C.C.
al UT.C., C.NS.T., Univaii
Scriitorilor pentru stimularea
si orientarea activitatii aces-
tor cenacluri. $i iata, ince-
pind cu acest an, exista si un
almanah, acesta pe care-| ci-
titi, un minunat cadou oferit
celor ce iubesc acest gen de
literatura, dar si un instru-
ment ideal pentru acea nece-
sara .gimnastica a minti
aventura intr-un posibil viitor.
STRATEGIA VIETII
Capacitatea de a prelucra
informatiile, de a prevedea
dupa anumite criterii 0 ac-
Yiune in viitor nu apanine nu-
mai omului, Daca la mai toate
animalele 3e poate exempli-
fica acest luccu, cea mai
spectaculoasa exemplificare
poate fi data prin infruntarea
Intre 9 mangusta $i 0 cobra.
Jocul" mori pe care-| face
mangusta in fata fioroasei co-
bre — ‘etinefi ca _mangusta
nu este nici pe departe imuna
la muscatura cobrei — se ba-
zeaza tocmai pe puterea de
anticipatie a cobrei, mai pre-
cis spus,pe limitele capacita-
cobrel_de a prevedea in
timp migcarile mangustei
Mangusta isi incepe ,dan-
sul" printr-o figura" mai sim=
pla, pe care'o repeta cu un
anumit ritm. Cobra ,descifrea-
28" elementele misca
dupa mai multe ciclu
momentul cind este sigura de
wheia” figurilor, Isi prega-
auanan
Desen de GIUSEPPE FESTINO