7 activitati senzoriale pentru prescolari

Niciun comentariu
7 activitati senzoriale pentru prescolari

Dezvoltarea proceselor senzoriale este foarte importanta pentru cunoasterea si adaptarea la

mediul inconjurator. Stimularea senzoriala se poate face prin activitati care implica materiale
diverse. Si partea frumoasa este ca nu-i nevoie de mare efort pentru a crea manual propriile
materiale, deoarece orice obiect banal poate fi folosit pentru stimularea senzoriala, asa cum o
arata metoda Montessori.
Cu minim de efort, cateva materiale si putina imaginatie, se pot crea minunate materiale
senzoriale, care, desi par banale, sunt in realitate extrem de utile.

Iata cateva idei de activitati pentru acasa, care ii vor cuceri pe micutii vostri:

1. Spuma-curcubeu
Pentru a face o spuma excelenta pentru joaca micutilor vostri trebuie sa folositi neaparat mixerul
de bucatarie, altfel spuma nu va deveni pufoasa. Aveti nevoie de cateva linguri de apa si vreo
jumatate de cana de sapun lichid, mixati totul bine, pe urma asezati intr-o tava inalta compozitia
si picurati coloranti, delimitand fasiile cu cele 7 culori ale curcubeului. Lasati copiii sa isi faca de
cap si sa amestece culorile dupa bunul plac. Rezultatul vizual este unul de-a dreptul uimitor, iar
parfumul sapunului stimuleaza simtul olfactiv.

sursa foto: www.funathomewithkids.com

2. Acvariu cu jeleu
Gelatina se realizeaza conform instructiunilor de pe produs, mai adaugati insa putin colorant
albastru, asezati compozitia intr-un acvariu sau borcan si lasati sa se raceasca. Dati viata
acvariului punand in el pestisori de plastic, pietricele, plante, scoici etc. Copiii vor adora sa se
joace cu mainile in jeleu, asadar… spor la pescuit!
 sursa foto: www.ladybehindthecurtain.com

3. Mazga (“slime“) de casa

Un material senzorial de care parca nu te mai saturi sa il framanti in maini, atat de interesant
este! Pentru a crea materialul vascos ai nevoie de: o cana de lipici, 3 cani de spuma de ras, 5
linguri de solutie oftalmologica si, optional, colorant alimentar. Amesteci compozitia bine bine
de tot pana cand ajungi la textura ideala. Pentru a curata eventualele urme de mazga de pe masa
de joaca, otetul iti poate fi de ajutor.

sursa foto: sugarspiceandglitter.com

4. Pungi senzoriale
Folositi gel de par pentru a umple cateva pungi sigilate, in care puteti pune diferite obiecte,
precum nasturi, litere de plastic, piese de joc si alte maruntisuri care sa starneasca interesul.
Puteti organiza jocuri de sortare a obiectelor pe categorii, culori, dimensiuni, puteti “scrie“
cuvinte (cu ajutorul literelor) sau “picta“ cu degetul pe punga daca adaugati colorant in gelul de
par. Creativitatea este la voi, folositi-o din plin!
surse foto: handsonaswegrow.com, www.growingajeweledrose.com

5. Moon sand
Este super usor de facut, avand in vedere ca n-aveti nevoie decat de 2 ingrediente: faina (4 cani)
si ulei (jumatate de cana). Materialul, numit si “nisip-plastilina“, nu pateaza si poate fi pastrat la
frigider. Daca doriti sa parfumati nisipul, folositi ulei de bebelus sau diluati cateva picaturi de
ulei esential de plante in uleiul pentru “nisip“ (astfel dati si un rol terapeutic activitatii).

sursa foto: www.thisgrandmaisfun.com

Recomandam, de asemenea, nisipul kinetic, un excelent material senzorial pentru dezvoltarea

copilului vostru.

6. Sculpturi colorate din sare

Sarea se gaseste din plin, este ieftina si e numai buna pentru sculpturi inedite. Amestecati foarte
bine 3 cani de sare cu 3 lingurite de apa, astfel incat sa nu ramana urme de sare uscata. Puneti
sarea in forme de nisip si lasati-o sa stea asa cel putin 12 ore. Cand sculpturile sunt suficient de
tari, se pot scoate din forme si picta cu ajutorul colorantilor lichizi (folositi pipeta pentru a nu
distruge sculpturile).
 sursa foto: www.funathomewithkids.com

7. Pictura cu “inghetata“
Perfecta vara! Atentie, nu e vorba de inghetata comestibila, desi daca vreti neaparat o gustare
rece puteti incerca si o varianta comestibila. Turnati apa in forme de inghetata, adaugati coloranti
si puneti la congelator. Dupa jumatate de ora, cand apa a inghetat putin, fixati betisoare in forme.
Daca e gata, nu va ramane decat sa pictati cu “inghetata“!

sursa foto: www.easypeasyandfun.com

Stilurile de învăţare la elevi
Modul în care un elev preferă să învețe este numit stilul său de învățare. Nu
există un stil de învățare bun sau rău și nu are nimic de-a face cu inteligența. Cu
toții folosim un amestec de stiluri de învățare, deși deseori, avem o preferință
pentru unul și folosim altele mai puțin frecvent. Dacă elevii devin conștienți de
stilurile lor de învățare preferate vor fi apoi capabili să-și recunoască punctele forte
și punctele slabe în cadrul activităților de învățare. Există mai multe tipuri de stiluri
de învățare. Stilurile de învățare senzoriale cuprind patru categorii: auditiv (elevul
învață mai bine dacă aude lecția), tactil (elevul învață făcând), vizual (elevul învață
mai bine dacă vede sau scrie lecția) și kinestezic (elevul învață prin mișcare).

Stilul vizual: Elevii își pot aminti mai ușor ceea ce au citit sau au observat. Ei pot
să închidă ochii și pot să își reamintească ceea ce au citit sau văzut mai devreme
Elevii cu acest stil de învățare vor lucra foarte bine cu:
– hărți, hărți mintale
– imagini cât mai colorate și mai expresive
– postere
– imagini video
– fotografii
Când predăm elevilor cu stil vizual de învățare este recomandat să avem o mulțime
de efecte vizuale și o mare varietate de lucruri la care aceștia pot să se uite.

Stilul auditiv: Acești elevi pot învăța mai bine prin ascultarea instrucțiunilor
verbale, cum ar fi explicațiile, discuțiile sau materialele audio, preferând să se
bazeze pe sunete.
Elevii cu acest stil de învățare vor lucra foarte bine cu:
– instrucțiuni verbale
– explicații
– cântece și poezii
– răspunsuri orale
Când predăm elevilor cu stil auditiv de învățare este recomandat să avem cât mai
multe surse de sunet adăugate la lecție.

Stilul tactil: Elevii își pot sublinia ideile principale pe măsură ce le citesc și iau
notițe atunci când ascultă. În majoritatea cazurilor, activitatea de scriere este
suficientă pentru ca actul de învățarea să se realizeze.
Elevii cu acest stil de învățare vor lucra foarte bine în:
– activități de lucru manual
– desen și pictură
– jocuri de construcții
– realizarea de machete
Când predăm elevilor cu stil tactil de învățare este recomandat să îi lăsăm să simtă
și atingă obiectele pentru a putea astfel să internalizeze informațiile noi.

Stilul kinestezic: Acești elevii învață cel mai bine folosind experiențele din viața
reală care sunt adesea necesare pentru a reține materialul de învățat. Ei învață cel
mai bine atunci când sunt implicați în totalitate într-o activitate.
Elevii cu acest stil de învățare vor lucra foarte bine în:
– activități care implică mișcare
– tipuri de jocuri variate
– experimente
Când predăm elevilor cu stil kinestezic de învățare este recomandat să ținem cont
de faptul că ei sunt mereu în mișcare. Numai simpla audiere a lecției nu îi va ține
interesați pentru mult timp.
Studiile arată că metodele de predare care se potrivesc cu stiluri de învățare ale
elevilor pot îmbunătăți semnificativ performanțele lor academice.

Bibliografie:
Bernat, S., E. (2003) – Tehnica învățării eficiente, Editura Presa Universitară
Clujeană, Cluj Napoca;
Grigore, E., Macri C. (2011) – Stiluri de predare, stiluri de învăţare, editor:
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Unitatea de Management
al Proiectelor cu Finanţare Externă, Bucureşti
Negovan, V. (2010) – Psihologia învățării – Forme, strategii și stil, Editura
Universitară, București.

STILUL DE ÎNVĂŢARE KINESTEZIC

ŞI DIDACTICA ŞTIINŢELOR

Suntem diferiţi, deci învăţăm diferit

Diferenţierea instruirii este una dintre caracteristicile învăţării
moderne,centrate pe elev, având la bază una dintre cele mai recente paradigme ale
învăţării, paradigma constructivistă. Diferenţierea instruirii a fost şi una dintre
temele abordate într-un recent program de formare în care, ca formator, am avut
ocazia să aflu opinii şi experienţe din cele mai diverse, iar stilurile de învăţare au
făcut chiar subiectul unei teme de tutoriat pe portalul proiectului.
Nu de puţine ori am auzit din partea cadrelor didactice remarca : „predau la
fel, la toată clasa şi totuşi unii elevi, deşi buni, nu înţeleg. Problema ridicată cel
mai des la comisiile metodice sau în discuţiile adhoc din cancelarie orila cursurile
de formare continuă, este cea a comportamentului diferit pe care elevii îl au în faţa
învăţării. Înaintea unei inspecţii sau activităţi dmonstrative, cadrul didactic este
mult mai atent la activizarea elevilor, la activitatea diferenţiată, şi se adresează
tuturor stilurilor de învăţare.
Stilul de învăţare kinestezic/ practic
Dacă strategiile de învăţare pentru cei care au stil de învăţare predominant
vizual sau auditiv sunt mai des folosite, fiind mai cunoscute, o atenţie insuficientă
este acordată elevilor cu stil preponderent kinestezic, practic, deşi vârsta şcolară,
atât a şcolarului mic, cât şi a şcolarului din gimnaziu, se carcterizează prin
operaţionalizare şi gândire concretă şi abia mai târziu prin gândire abstractă şi
generalizare (vezi stadiile dezvoltării ale lui Piaget şi Teoria inteligenţelor multiple
a lui Gardner).
Mai jos sunt amintite câteva puncte tari ale stilului de învăţare kinestezic/
practic:
 Faptul de a efectua tu însuţi / însăţi o activitate practică facilitează adesea
înţelegerea, de ex. experimente, probleme etc.
 Scrierea lucrurilor în ordinea lor, pas cu pas, este o cale eficientă de a le ţine
minte.
 Scrierea ideilor folosind cuvinte proprii
 Convertirea notiţelor într-o imagine sau într-o bandă desenată
 Alcătuirea unei hărţi mentale sau a unei „diagrame de tip pânză de păianjen
„
 Urmărirea cu degetul a titlurilor , cuvintelor cheie , apoi rostirea cu voce tare
a acelor cuvinte , urmată de scrierea lor din memorie
 Scrisul pe calculatoreste adesea mai uşor decât scrierea de mână
 Ajutarea unei alte persoane să îndeplinească sarcina respectivă
Situaţiile de învăţare prezentate mai jos se utilizează la clasă frecvent ; trebuie doar
să acordăm un pic de atenţie implicării elevilor cu stil de învăţare predominant
practic, kinestezic, pentru a-i solicita mai mult în activităţile care li se potrivesc.....
1. Activităţi de ascultare
2. Activităţi de grup
3. Activităţi practice
4. Învăţare independentă
Activităţile de ascultare îi dezavantajează pe elevii cu stil de învăţare tactilo-
kinestezic; cele practice îi stimulează. Activităţile de grup şi munca independentă
pot fi fi utilizate cu succes dacă sunt implicaţi la momentul sau în etapa potrivite.
Ce poate face profesorul pentru elevii cu stilul de învăţare tactil –kinestezic?
- Acordă şi permite elevilor să ia scurte pauze pe parcursul lecţiilor şi să facă
mişcare sau să se relaxeze;
- Încurajează elevii să noteze opiniile lor despre temele discutate în cadrul
activităţilor şcolare şi extraşcolare;
- Permit elevi lor să stea în picioare sau să se mişte în timp ce povestesc ceva
sau învaţă un nou material.
- Încorporează resursele multimedia (computer, videocamera, retroproiector,
camera foto) în program şcolar.
- Furnizează o cât mai multede activităţi tactilo –kinestezice în clasă.

Câteva exemple....

 Braistorming folosind post-it-uri

 Jocul de rol sau simularea permit participarea şi oferă o e
  xperienţă practică, experienţă
 care ajută elevul să ţină minte mult mai uşor.
 Faptul de a ajuta pe altcineva să îndeplinească o sarcină prin demonstraţie
sau sprijin practic
 Învăţarea prin încercare şi eroare este utilă –„ dacă prima dată nu reuşeşti,
 descoperă unde ai greşit şi încearcă din nou” .
 Activităţile practice reprezintă situaţii de învăţare confortabile pentru elev
 Faptul de a efectua el însuşi o activitate practică facilitează înţelegerea .
 Trebuie exploatate preferinţa pentru simţul tactil şi pentru sarcini practice
Stilul kinestezic-tactil şi didactica ştiinţelor:
Disciplinele din aria curriculară matematică şi ştiinţe oferă o paletă largă de
conţinuturi care se pot preda prin metode active, cu activităţi de învăţare proiectate
şi „construite” în cele mai variate moduri şi adresate tuturor stilurilor de învăţare.
Este şi zona curriculară în care ne putem adresa tuturor stilurilor de învăţare şi, cu
generozitate chiar, stilului tactilo-kinestezic..
Lucrările de laboratorla fizică, chimie, biologie sunt cel mai des menţionate.
Desi se lucrează pe grupe, elevului cu stil predominant kinestezic i se va repartiza
sarcina de efectuare, de realizare directă, de implicare directă în activitatea
practică.
„Şi dacă nu avem laborator?” sau ”... dacă avem o lecţie care să implice o
lucrare practică?”... sunt întrebări frecvente care se pot pune. Există atunci un
laborator virtual sau diverse site-uri cu experimente virtuale? Şi dacă totuşi...
Intervine atunci ingeniozitatea dascălului. În orice lecţie putem găsi o
componentă care poate fi transmisă sau fixată printr-o activitate de învăţare care să
se adreseze şi elevilor cu acest stil de învăţare. Aceşti elevi pot fi solicitaţi să
deseneze, să prezinte pe flipchart o concluzie, să fie asistentul profesorului, să
confecţioneze un produs, să organizeze un concurs pe tema lecţiei predate, să
simuleze un interviu pe tema dată etc.
Concluzii: Aşadar, profesorii pot diferenţia conţinuturile, procesele,
produsele învăţării în funcţie de disponibilite, interese,profilul de învăţare, folosind
o varietate de strategii de instruire şi de management al clasei, scopul diferenţierii
fiind dezvoltarea maximă şi succesul individual al elevului.

Bibliografie
Consiliere şi dezvoltare profesională-sistem transparent de pregătire pentru reuşita
în cariera didactică, suport decurs, Bucureşti, 2011
How to learn, http://www.howtolearn.c
 Ai remarcat cat de usor isi schimba cel mic proasta dispozitie atunci cand il
duci sa se joace cu apa in baie? Sau poate ai observat cat este de concentrate cand i
se scurg grauncioarele de orez sau nisip printre degetele?

Joaca senzoriala include orice activitate care stimuleaza simturile copilului

mic: simtul tactil, mirosul, gustul, vazul si auzul. Activitatile senzoriale faciliteaza
explorarea si incurajeaza natural copilul sa foloseasca procese stiintifice in timp ce
se joaca, creeaza, investigheaza si exploreaza. Petrecand timp stimuland simturile
celui mic ii ajutam pe copii sa se dezvolte din punct de vedere cognitiv, socio-
emotional si fizic, sa-si dezvolte limbajul si creativitatea.

Daca puiutul tau are intre 1 si 3 ani, va invitam alaturi de noi la o serie de
ateliere senzoriale, gandite in stil playful, pentru o experienta deosebita atat pentru
cel mic, cat si pentru parinte.

Programul este structurat in 6 intalniri, cate o sedinta pe saptamana, o ora . Il

vom purta pe cel mic in minunata lume a simturilor, abordand la fiecare intalnire o
alta tematica.

Momentan grupele sunt in formare. Vom stabili de comun acord cu toti

participantii o zi si o ora potrivita pentru majoritatea. In principiu noi am rezervat
dupa-amiezile, dupa ora 17.00. Pentru dumneavoastra cand ar fi cel mai potrivit?
Va rugam sa ne specificati aspectul acesta in momentul in care faceti inscrierea

Cand bebelusii interactioneaza pentru prima data cu lumea, ei nu pot descrie prin cuvinte cu ce
se confrunta, dar absorb o cantitate imensa de informatii prin simturi. Vederea nou-nascutului
este limitata la inceputuri, dar pe masura ce cresc aceasta devine tot mai acurata. Un nou-nascut
incepe de asemenea sa auda diverse sunete inca din uter si pot distinge vocea mamei de vocea
altei persoane inca de la nastere. Nou-nascutul poate diferentia intre un gust sarat si unul
dulce, este atras de mirosuri placate si ii place si se simte confortabil atunci cand este
atins/atinge obiecte moi (soft) si calde.

Deoarece bebelusii nu se pot exprima si nu-si pot descrie inca prin cuvinte toate experientele,
joaca senzoriala este utila pentru a dezvolta vocabularul bebelusilor si si-i ajuta sa inteleaga mai
usor limbajul celorlalti. Folosind cuvintele si intrebarile care se refera la experienta pe care o
traieste cel mic, un parinte sau un educator poate face legatura intre exeprienta senzoriala si
dezvoltarea cognitiva.

Bebelusii pot fi limitati de mobilitatea si dexteritatea lor, dar nu si din in cauza abilitatii
lor de a interactiona cu lumea/mediul inconjurator.
http://www.stilulmeudeviata.ro/2016/03/ferma-10-idei-de-jocuri-si-activitati-
senzoriale.html