Capitolul | PRIVIRE GENERALA ASUPRX MEDIULUI 1. Aparitia si dezvoltarea reglementirilor juridice privind mediul Ecologia nu este numai o stiinta, o doctrind sau o miscare;' ea’ reprezentanid’ si’ un- izvor de drept si un drept vechi precum lumea, intrucat ‘este’ dreptiil caré’ guvemeaza raporturile omului.cu mediul’sau: : priate Interactiunea dintre ‘om si'mediul ‘natural: existat din‘éele mai vechi timpuri, cu mult inainte chiar de aparitia statului si dreptului.' Primele norme de condiité social s-au referit la vanat, pescuit, protéctia focului $i apararea ‘colectiva impotriva’ fenomenelor naturale si atacurilor-animalelor silbatice, astfel c4 insusi dreptul s-a nascut cao necesitate privind raporturile onului cu mediul. Istoria consemneaz& destul de tarziu aderenta directi a dreptului ‘la’ ocrotirea natutii. ‘Primele elemente de ieglementare a mediului cdutau ‘si ocroteasca ‘sanatatea omului prin combaterea poluarii resurselor locale - apa, aerul, fatina’si flora.” i Izvoarele istorice amintese c in anul 242 {.e.n. in India, imparatul Asoka a dispus prin lege ocrotirea pestilor, animalelor terestre si a pidurilor,® infiintnd ‘si rezervatii naturale, asa-zisele “ Abhaya-rana”, pe teritorii relativ intinse. tn Roma Antica, poluatorii raurilor erau urmiriti de catre' riveranii din aval'si de autorititile publice. La‘Atena “poluatorii" epocii (tébacarii,.fabricantii de branzeturi ‘si miere)’ erau obligati si-si desfisoare activitatea in afara oraselor, ‘in locuri ‘special amenajate, iar’ “maslinul sacru”-era special ocrotit. Hippocrates ‘in “Tratat despre Aer, Apa si locuri” sublinia c& bundstarea individului este putemic dependent de mediu, pledand astfel pentru conceptul modern'de “sanatate'a mediulai”. : el Totusi, pand“dupi .anul’'1000,"preocuparile in materie ‘nu’ stint semnificative. Astfel; incepand cu secolul’al XIlII-lea, tarile européne, ingrijorate de’ degradared 'naturii, au elaborat reglementiri privind protejarea mediului natural, mai ales padurile si fauna!'in Franta, de exemplu, o administratie a apelor si padurilor a fost pusi la punct la sfargitul secolului al XIll-lea, : 1 ber oun in paralel, problemelor padurilor si faunei li's-au adauigat, in unele zone, praful si fumul: in 1273; Eduard I al Angliei a edictat cdteva' ordonante referitoare la fumul'de cérbune . in secolul al XIV-lea, Charles IV interzicea la Paris “fumurile rau mirositoare gi dezgustatoare”. Fontovit Alituri de aceste reglementiri generale ‘eforturile' umane’ au fost canalizate in directia reglementirii dificultitilor create de poluare la nivelul asezarilor umane: “fn anul 1681, Marea Ordonant& a lui Colbert'‘asupra’ Marinei interzicea, sub pedeapsa’amenzii, “aruncarea de-gunoaie in apele porturilor'si depéndintele acestora’ si depunerea lor pe chei sau pe insule” . Nu se poate nega faptul ci médiul, curatenia $i Protejarea lui ocupau un loc important in Occident, in secolele XVII-XVIII. Conditiile de viata mizere in care traia populatia urbana erau la originea numeroaselor-boli si a unéi imentalitati superioare in raport cu cea de la'sate, ' Asupra raportului general dintre drept si mediu a se vedea "Signification et actualite des recherches sur les rappot de droit et I’ enviromement,, in vol."Le droit et "environnement" Paris, CNRS,1990 ” V. Soran, M. Borcea, Omul si biosfera, Ed. Stiintfica gi Enciclopedica, Bucuresti,1985 1O data cu cresterea populatiei tuturor oraselor din Europa s-a generalizat poluarea mediului urban, generand multiple probleme. O problema importantd a fost cea a colectirii si elimindrii resturilor menajere. La Paris, la 1.IIL.1884, o decizie prefectorialé importanta décreta obligativitatéa utilizarii pubelei “pentru depunerea gunoaielor. Toate aceste tentative "istorice” de legiferare rimaneau embrionare, marginale si cu efecte limitate. Dreptul trebuia ins& pregatit pentru a face fata noilor forme de poluare generate de revolutia industriall. Protectia mediului prezenta, potrivit dreptului medieval, doua caracteristici care f’ceau sistemul juridic elaborat putin apt a fi transferat in dreptul modern,,In primul rand, el proteja intotdeauna individul victima:a vatimarii, nu grupul, desi. efectele. poluarii, in majoritatea cazurilor aduceau prejudicii unui numar mare de persoane. in al-doilea rand, el nu stabilea o protectie a mediului decét in privinta speciilor a notiunii de, proprietate, ori dac& drepturile: unui, proprietar erau’amenintate. printr-o poluare,-industriagului poluator nu i se putea aduce nici-un repros c& a poluat terenul pe care-I detinea in proprietate. De pilda, in, anul 1865,,Camera Lorzilor din Anglia aducea in fata justitiei pe cel care se plangea de fumul urban nociv. fnalta Camera britanicd argumenta cd individul nu era indreptatit s& se planga in justitie, intrucat, o data ce.a optat a trai in oras, a acceptat si riscul suportarii:tuturor consecintelor ce decurg de-aici, o Afirmarea conceptiei.potrivit cdreia stiinta si tehnica sunt in misura s& ofere solutii oriciror probleme, inclusiy, celor de natura ecologic’, au condus.la neglijarea adoptirii unor\acte normative de’protectie si ameliorare a mediului. Cu toate acestea, in secolul XIX iapar unele reglementari mai complexe in materie, vizind in primul rand rotectia naturii, a unor egantioane reprezentative pe cale de disparitie si conservarea lor. in unele. {ri apar primele.zone protejate, sub forma rezervatiilor sau monumentelor naturale. ‘ | Revolutia industriala, exploatarea masiva a resurselor naturale:a reclamat masuri de. protectie corespunzatoare. De exemplu, un decret. napoleonian din. 15.X.1810, aplicabil deopotriva in Franta, Belgia si Olanda se referea la uzinele si atelierele insalubre, periculoase: si care emiteau mirosuri dezagreabile si reglementa-implantarea industriilor dup& gradul lor de toxicitate.’ $-au conturat si afirmat o serie de principii comune viznd combaterea pericolelor, pagubelor si distrugerilor cauzate de echipamente poluante, preciznd obligatia obtinerii unei autorizatii pentru a crea, gira ori modifica asemenea echipamente.. $i in| Germania, in, 1869, s-au prevazut sisteme de.licenti, sau autorizatii. Anglia (1863) ; Italia (1865,1888) au luat misuri contra poluarii atmosferice de origine industrial in vederea protectiei sindtatii oamenilor. in.paralel, preocuparile de rezolvare a unor resurse economice si factori naturali de mediu, in fata ameninfirilor de .epuizare au. condus: la reglementarea exploatdrii comerciale a padurilor, vanatului, pestelui, etc. De pilda, in. Boemia (1852) s-a adoptat o lege privind protectia padurilor, Codul silvic, in Romania (1881), Legea elvetian’ privind padurile (1902); etc. . : O lunga. perioada de. timp, problemele mediului -au ,fost percepute ca .simple iprobleme ale-poluarii aerului,-apei si solului prin deseuri industriale si casnice, in masura in care acestea influenteaza negativ sinatatea omului, ceea.ce,.s-a reflectat si in privinta dreptului, prin reducerea lor la dezvoltarea reglementarilor traditionale de sindtate publicd si tehnicd sanitara. >L. Ghinea "Apararea naturii", Ed, Stiintificd si Enciclopedica, Buicuresti,1978 2| \Criza ecologic®’declansati'\in 1960 a' generat’'o reactie fermi, inélusiv pe plan legislativ,ide-aparare a'mediului‘ambiant. La sfarsitul anului!:1960, marea majoritate a statelor industriale'aw adoptat'réglementari nationale adecvate, © 961 i Plecdnd de la’ideea’cd este mai bine si previi prejudiciile ecologiceydecat sa repari pagubele deja cauzate, a: aparut ‘si- s-a’ afifmat’ institutia’ studiului de’ impact ecologic al activititilor economice si sociale ca‘bazi a “autorizarii gi controluliti acestora, Participarea “publicului la luarea deciziilor ‘privind’ mediul, | recunoasterea’ dreptului fundamental‘al omului la uit mediu s&nitos si echilibrat din punét de vedere ecologic, etc. in paralel, evolutii deosebite s-au inregistrat’si in planul cooperarii internationale si reglementarii interstatale,” care’ au condus' la: constituirea $i‘afirmarea dreptului international al mediului. bt ‘Consecintele deosebife'ale poluarii $i degradarii mediului, \pierderea ‘echilibrului dintre cele 2 lumi ale omului’~ biosfera, pe care a mostenit-o'si tehnosfera pe'care si-a constituit-o, au impus' trecerea de la acest drept asupra mediului la: “dreptul pentru mediu”, element important al unui sistem de gestiune a resurselor naturale in beneficiul ecosistemelor umane. 2. Formarea Dreptului Mediului’iti Romania Dreptul mediului, in forma sa actuala, isi gaseste izvorul intr-o ‘multitudine de texte din cele mai vechi timpuri, axate exclusiv pe preocupiri de ocrotire a unor elemente naturale, dar si pentru pistrarea si mentinerea igienei, dezvoltarea industriel, ete, {in faza initiala, reglementirile se refereau la institutii’ generale, ca de pildi proprictatea; desi urmarea cu'prioritate, scopuri economice. ‘ ‘Una din primele incercéri de reglementare a raporturilor omului-cu natura” Legéa branisti - dateazi din vremea lui Stefan cel Mare (1457-1504), Aceasta institutie, desemna, printre altele,’o rezervatie unde erau interzise, in Scop de conservare, doborarea arborilor, pascutul’ vitelor, vandtoarea si pescuitul, ‘fri autorizarea expres a Proprietarului:' Cei‘care incileau “legea braniste” erau aspru:pedepsiti’ aplicdndu-li-se pedeapsa corporal si confiscarea a tot ce aveau asupra lor cdnd svarseau infractiunea. O serie ‘de acte domnesti ale Ini Vlad Vintila (1533), Stefan’ Tomsa (1621) i Matei Basarab (1646) se refera la “braniste “ sau “opreligte de stricare a naturii”: Astfel, intr-un document emis la'4.XI.1621 de Stefan Tomsa se da'o'porunca domneasca, cu referire la’o braniste din Popesti (jud. Neamt) in care se’ariita c& “ Nimeni's& nu aiba nici © treaba, nici pidurea si‘n-o taie; nici’ si vaneze , nici si prinda peste’... Pe cine-1 vor prinde taind in padure j'si aib¥ a-i lua carul cu boi gi pe cine-I vor giisi prinznd peste’ si fie tari si putemnici cu aceasta carte a noastrii a prinde pe acel oi si a-i lua ‘totul ce va fi gisit asupra tui. . . : : Institutia branistei a functionat si in Transilvania, ‘Astfel'la 1°X''1588 principéle Sigismund Bathory da instructiuni nobilului Matei Myari cu privire la ocrotirea padurilor $i/animalelor‘de interes cinegetic de pe cursul branistelor gi lovistelor: ‘Un'pas inainte pe linia masurilor oficiale de ocrotire a’naturii, il constituie primele incereari de reglementare a folosirii p&durilor. « ‘oln’1739 s-a”instituit in-Banat, serviciul silvic regulat, iar ‘prima’ reglementare oficiala in materie din Transilvania este dati in 1781 in timpul imparatului Iosif al Il-lea. “R. Stancu, Gh. Diaconu,Al, Richitoiu,S. Stancu "Aspecte alé dezvéltiri legislate! de oerotire a naturi in RomAania" rev. Ocrotirea naturii si a mediului ‘inconjurator, t.2 nr.2/1977 » 3Primul.cod silvic romanesc este considerat “Orainduiala de:padure”® tiparit pentru Bucovina in 1786. Dincele 12 articole ale codului, tiparit 1n limba romana gi:germana, se desprind idei modeme de ocrotire, si amenajament silvic ca: ;norme de: intretinere si tdierea, padurii,in agai fel incdt si permita regenerarea, norme.de recomandare asupra taierii padurilor, a depozitarii gi folosirii fructelor si semintelor, etc. . , - In Moldoya, domnitorul Alexandru Moruzzi la 28, XI 1792 ‘intareste, “anaforaua “ pentru codru, dumbravi si lunci, urmatd in 1794 de o alta oranduiala, motivata, de faptul ca s-au taiat fara, socoteald varf de paduri si codri, locurile ramanand complet. goale.° Toate .aceste,,legiuiri ,reglementay,. in .principal dreptul de proprietate si de folosinta .asupra |padurilor,,.inclusiv; fauna lor, cuprinznd, totodatd, .o .serie de recomandari de ordin tehnic: stabilirea varstei optime pentru taiere:, curatirea,padurii , interzicerea pigunatului, etc, care foloseau regeneririi $i ocrotirii fondului forestier. in..etapa premergitoare,. evolutiile socio-economice.,si, politice au importante consecinte pentru’ mediul natural. Ca urmare a liberalizZrii,comertului in urma_ aplic&rii Tratatului de,la.Adrianopol (,1829), cultura cerealelor ia-o. mare, dezvoltare, ceea ce determina cresterea suprafetelor agricole, mai ales prin defrisarea pidurilor , precum si 0 degradare a solului . Reglementarile organice din Tara Roméneasca si Moldova introduc:jo:serie de restrictii exploatarii patrimoniului natural, precum si o serie de masuri noi de administrare;si gestionare public’ a acestuia. in 1843, in Moldova si 1847 in Tara Romineasca se introduc unele dispozitii care sd puna ordine jin exploatarea.pidurilor ce apartin biserici- si, clerului si au_pregatit Jegiuirile moderne din a II-a jumatate a secolului XIX. t Dupa abrogarea Regulamentelor. Organice se revine la vechiul regim de libertate a dreptului, de -vanatoare , care s;a mentinut pana la aparitia, primei legi a vanitorii din 1872. Perioada modemé, plasati in a Il-a jumatate a secolului trecut si pan’ Ja inceputul celui, urmator. se caracterizeaza printr-o serie de noi acte normative si, activitati strict analitice, consténd in acumularea de material faptic necesar. stabilitii dimensiunilor si trisiturilor patrimoniului national. Reforma juridica a lui Cuza-Voda a adus elemente-noi in-aceast privinta. Codul penal roman, promulgat la 30X1864 si pus in aplicare la..1.V.1865, ,prevedea iunele restrictii privind, vandtoarea in parcuri inchise si oprea otrivirea pestilor din balti, elestee ori havuzuri (art. 309 a art. 368); doua articole (art. 358 si. 360). sanctionau incendierea padurilor si fanatelor.’ Aceste prevederi-au fost preluate si dezvoltate prin Legea pentru politia rurala, din,25,XII.1868, care in art. 102 a introdus , pentru,,;prima dati in tara noastri, oprirea vanitorii timp de. 4 luni pe-an, interzicerea distrugerii cuiburilor si oualelor, pasarilor de interes cinegetic, precum gi unele masuri «de .combatere .a daunatorilor.si bolilor de plante si animale’. Codul. civil din, 1864,.intrat in vigoare Ja 1,XIL.1865,.a,cuprins unele dispozitii referitoare la regimuljuridic general al unor elemente ale patrimoniului natural. Privit art.473 constituie bunuri mobile prin natura lor “corpurile care;se pot transporta de la un loc Ia altul, atat cele care se migca de la sine ; precum sunt animalele, cat si cele,care nu .Se pot stramuta din loc decat printr-o.putere, straina, precum sunt lucrurile neinsufletite". * C.C.Giurascu, "Istoria padurii romdnesti din cele mai vechi timpuri gi pana astazi", Ed. Ceres,Bucuresti, 1975 {.R. Stancu, Gh. Deaconu, A.Richitoin, S.Stancu, op.cit. tC. Hamangiu, Codul general al Roméniei, vol IL“in aceasta perioadi s-au'pus bazele cercetirii Biologice dé teren, in’cotiditiile in care: flora si’ fauna’ avuseserd de suferit de pe urma activitatilor umiane. ‘Se remarcd, in acest sens, realizarea unof sinteze asupra florei si faunei din Romania, realizarea primelor gradini botanice la Cluj si Bucuresti, a primelor rezervatii paleontologice din tara'noastr’. Sub raportul dreptului, se afirmd'o serie de reglementafri traditionale referitoare la © serie de factori naturali ~ pduri , ape, vanatoare, pescuit - sau la poluare - reguli de igiénd publica, privind zgomotul etc. - fairl ins a fi vorba de reguli juridice de protectie propriu-zisé’a mediului . in anul 1872 apare “Legea despre vanat “ prin caré se’ reglementeaza dreptul de vanitoare , introducand perioade de oprire vanitorii i, chiar prohibitia totala a vanitorii pentru unele specii. Vaniitoarea putea fi efectuati numai cu pusca sau clare. La’17 iunie 1874 este adoptati Jegea asupra serviciului sanitar care cuprinde ‘norme cé trebuiau respectate dé proprietarii stabilimentelor industriale, astfel incat sé nu afecteze mediul ambiant gi sa producd‘zgomot daunator sanititii oamenilor gi animalelor . Progresul economic inregistrat dupa obtinerea independentei de stat, implicatiile acestui ‘proces in echilibrele naturale a determinat elaborarea, in ‘special in’ ultimul deceniu‘al sec.-al XIX-lea a unei adevarate legislatii ecologice; la nivelul unui ‘stat dezvoltat din punct'de vedere economic gi social . Sub raport legislativ, la 19.V1.1881* este adoptat primul cod silvic al Roméniei, care oferea o reglementare’de ansamblu a regimului de exploatare a tuturor padurilor, in scopul asigurarii “pe tot locul unde natura’ terenului si' esentelor vor permite, lemnul pentru lucru si industrie , reclamate de nece: itatile generale ale tari": Pentru prima dati este prevazuti de lege necesitatea igienizarii unor paduri, indiferent’de proprietar , in scopul antierozional de fixare a solului si de reglare a regimului apelor. O serie de masuri cu semnificatie antipoluanta , au fost fixate de c&tre noua lege sanitara din 1885, pe baza si in aplicarea céreia s-a elaborat, la 24 IX!1894; Regulamentul pentru industriile insalubre. Legea prevedea sanctiuni aspre, care mergeau pani la inchiderea stabilimentului industrial necorespunztor exploatat si intretinut. Misuri antipoluante au fost stabilite si prin Regulamentul pentru conditiile-de igiend si de salubritate publica din 7.X.1893, care cuprindea si reglementiri referitoare la Pozitia constructiilor si alinierea strazilor, completate prin Regulamentul' pentru alinierea satelor si construirea de locuinfe fardnesti din 14 VI-1894. ie In vederea ocrotirii vegetatiei apar "Conditiuni generale “pentru expldatarea pidurilor statului® (11.V1.1896) si Legea pentru cererea’ unui fond necesar padurilor, mentinerea coastelor si fixarea' terenurilor pe mosiile statului (16.05.1900), ‘cuprinzind reglementiri importante referitoare la tAierea rationalé si regerierarea unor piduri rezervate in scopul apirarii solului de éroziune. La 21.X.1899 este publicat Regulamentul pentru masurile de apirare a sindtatii publice fata de’ exploatirile de petrol. in doieniul ocrotirii ‘animalelor de interes vanatoresc, Legea asupra politici ‘vanatului- ‘si Regulamentul de aplicare al acestei legi din 2.XI.1891°, introduc reglementari noi in privinta dreptului vanitorii, referitoare la perioada de prohibitie (‘intre 15 si 15 VIL), cu exceptia pasatilor calatoare care puteaii fi vanate in anumite conditii prevazute si in’acest interval." K “~O' serie“de masuri pentru protejarea vanatului impotriva braconierilor au fost consacrate prin Regulamentul privitér la arendarea pe proprietiti ale statului; a dreptului de vanatoare prin “permis”, deosebit de arendarea licitativa din 22 XII 1899. ® Publ! i'M. Of: din 24iuniel881. ~ ° Publ. in M. Of. din 24 iunie 1881 '° Era interzis& vandtoarea in timpul noptii; nu se permitea vandtoarea decat cu arme de foc. 5Aparitia si dezvoltarea legislatiei ecologice se manifesta incepand cu secolul XX. Astfel, in Transilvania, in 1909, functionarii Ministerului Agriculturii au intocmit o list& cu monumente de interes istoric sau stiintifico-economic, ce urmau sa fie protejate de lege, dar izbucnirea primului rizboi mondial a zidarnicit realizarea proiectului. Dupi razboi, preocupirile in materie de mediu s-au diversificat. in 1919, Sfatul National de la Sibiu a introdus in art.2 din Legea agrara urmatorul alineat : “Toate bunurile care prezint& un deosebit interes stiintific s4 fie expropriate., in intregime, pentru stiinta“. Aceasta primi masura legislativa romaneasca pentru protectia naturii avea.s fie ignorata prin noua lege agrara. La 7 iulie 1930, se di prima lege pentru protectia monumentelor naturii, in conceptia -legii;-erau monumente ale naturii, “toate teritoriile .; viet neistorice, ce meriti a.fi.considerate pentru folosinta obsteasca actuala si viitoare “. ‘Legea a fost completat in 1932.prin noi articole gi era prevazutii cu.2 regulamente. Se instituie Comisia.monumentelor -naturii, iar apoi organisme regionale — Comisia regionala pentru Ardeal 1933, pentru Oltenia 1936, iar pentru Moldova‘in 1938. Activitatea acestor structuri a avut, prin excelent’, un caracter de cercetare stiintifica, concretizata, prin publicarea a, numeroase studii', note sau lucrari, care au stat la baza ocrotirii prin lege, a valoroaselor obiective,ca monumente.ale-naturii (. inclusiv Parcul National "Retezat" in 1935). in, acest. context au fost elaborate 0 serie de norme tehnice , precum, cele de aplicare a legii, cele. privind, marcajul trascelor turistice gi respectarea toponimiilor autohtone, nonme vizdnd ocrotirea pasirilor migratoare, etc. in perioada 1950-1989 problemele generale ale conservarii naturii s-au realizat in conditiile dezvoltirii planificate si ale regimului_ politic totalitar. Dupi al Il-lea Razboi Mondial, la 17.X 1950 s-a elaborat,o noua lege a ocrotirii naturii, prin. Decretul nr.237 completat cu un Regulament de aplicare, aprobat prin H.C.M. 518 din 1954, Ocrotirea naturii devine o problemi de stat. Comisia pentru. ocrotirea naturii este reorganizati si plasat sub autoritatea Academiei . Pe plan Jocal,.. administrarea monumentelor naturii a fost incredintati primiriilor ,competente teritorial.. in locul fostelor comisii regionale din-anul 1930, au fost create , pe Langa filialele Academiei , la Cluj (1955), Iasi (1956) si pe Kinga baza de i -stiintifice din Timisoara (1959), Pe langa aceste subcomisii, au fost create Comisiile regionale de indrumare.pentru ocrotirea naturii si conservarea genofondului, avand.scopul de: a mentine o legatura intre Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii si structurile politico-administrative regionale si a le sprijini.in aceasta privinta HLC.M, nr.518/1954 abilita instantele , administrativ-teritoriale si ,adopte, la propunerea Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii,. masuri .provizorii in directia ocrotirii faunei, florei, pestilor, etc. :aflate pe teritoriile, propuse spre a dobandi calitatea de monument al naturii si si prevind executarea oricdror. lucrari care ,ar putea prejudicia integritatea acestor obiective. : Reglementirile juridice, se diversifica, dar reflect acelasi.conceptie limitatd la ocrotirea naturii, mai ales in sensul conservarii esantioanelor reprezentative. intr-o prima faz, s-a conturat, un corpus juridic, care a,incercat ca; pornind de la .,reglementare, cu caracter. mai. general referitoare. la ocrotirea naturii,.,s4 ofere reglementari specifice pentru diferiti factori naturali de mediu: protectia resurselor de apa potabil& (Decretul nr. 1058/1967), gospodarirea apelor (Legea din 1972) sau creatii prin activitatile umane (H.C.M. nr. 969/1967 privind amplasarea si proiectarea intreprinderilor industriale si a celor zootehnice).in’ antl 1973 s-a adoptat legea' privind protectia mediului inconjitrdtor'’ (Legea 9/1973), ca o reglementare - cadru care a consacrat, pe de o'parté; regimul juridic general al ocrotirii' mediului, inclusiv crearea unui cadru institutional ‘adecvat, iar pé de alta parte a stabilit'o serie de reguli’aplicabile principalilor factori naturali ( aer, ape, paduri, etc.) sau creatii ale activitatii umane (‘aseziri ‘omenesti ). Aceasta lege a fost’ ‘completata ulterior de’ alte ‘acte‘normative: Legea apelor nr.'8/1974,? Legea privind fondul funciar nr: 59/1974: si cea: privind sistematizarea teritoriului si localitatilor urbane gi locale rir. 59/1974" si Legea privind conservarea, protejarea si dezvoltarea padutilor; exploatarea lor rationala’economica si mentinerea echilibrului ecologic nr. 2/1987.'° De aseménea au ‘fost instituite o serie de reglementari' speciale réferitoare la unele substante si produse toxi¢e sau alte produse’®, care prin’natura lor, pot afecta ‘negativ mediul, domeniul nuclear" ete. = Ca o expresie a dominatiei strategici dezvoltirii planificate, au fost elaborate o ‘serie de programe privind protectia unor importanti factori de mediu precum: Programul national deperspectiva pentru ‘amenajarea bazinelor hidrografice —(Légea 1/1976) si Programul national pentru conservarea si dezvoltarea fondului forestier in perioada 1976 ~ 2010 ( Legea 2/1976 ). ° ! Sub’ raport institutional, in 1973 s-a creat Consiliul National pentru: Protectia Mediului Inconjurator,'ca organ central’ al administratiei de stat, cu'filiale teritoriale departamentale. Consiliul avéa o competent géneral’, de coordonare in'materie. Eficienta'sa a fost limitat’, pe o parte, intrucat o asemenea formula organizatoric’ a intémpinat numeroase rezistente din partea mediilor administrative, Cél mai adesea fiind locul confruntirii intereselor reprezeritate de diferite ministere ori parteneri si mai putin instrumente capabile si impuni 0 politicd ecologic coerenti. Pe de alti parte, eficienta cadrului legislativ-institutional a fost diminuata de atitudinea si conceptia generala a sistemului politico-economic. i Dispozitiile legale de principiu, consacrate in domeniul mediului nu si-au gisit 0 reflectare: si dezvoltare ‘corespiinzatoare in ‘celelalte ramuri'de drept' (civil, penal, financiar, administrativ etc.), céea cea alterat mai mult efectele lor generale. ‘Aceste aspecte au fost amplificate in ultimele decenii de faptul ci reginiul totalitar a interzis orice fel de tiahSparenta‘in ceea ce priveste starea reali a calitatii mediului, gradul de poluare, factorii poluanti si impactul lor asupra calitatii vietii populatiei Desi unele reglementiri prevedeau posibilitatea'ca, in cazurile de polisdri grave, si se dispuna, ca’ sanctiuine administrativa, incetarea total’ sau partiala a activitatii unitatilor economice culpabile, aceasta masura nu s-a aplicat niciodata’®: Tranzitia de la “dreptul mediului” la "dreptul pentru mediu" ‘dupa revolutia’ din 1989 au imprimat noi dimensiuni modului ‘de abordare’ si solutiénare'a problematicii protectiei, conserviirii si dezvoltarii mediului. "' Legea nr.9/1973, publ. in.M. Of. nr-91 din 23 iunie 1973. , '? Legea nr.8/1974, publ. in M. Of. nr.52 din 04 ianuarie 1974 'S Legea nr.58/1974, publ. in M. Of. nr.52 din 04 ianuarie 1974 "4 Legea nr.59/1974, publ: in’ M. Of. nr.52-din 04 ianuarie 1974 + 'S Legea nr.2/1987 publ. in M. Of.ni.52 din 09 noiembrie 1987 "6 Dectet nr.466/1979 privind regimul produselor si substantelor toxice, publ. in M. Of. nr.2 din 03 ianuarie 1980 "7 Legea nr,61/1975,cu privire 1a desfaigurarea activitatilor in domeniul nucléar, publ. in M. Of. nr.96'din 12 iunie 1974 "S Pentru o viziune critica asupra acestor probleme, a se vedea: Edit Lhémél, Difficiles lendemaias de " revolution" pour les ecologistés rourtains, in rev. "Est & Quest” nr.82 din X 1990 7Un prim, fenomen care s-a manifestat a fost acela al-caducit parti a legislatiei economice anterioare, O serie de acte normative sau, programe au fost abrogate expres (de exemplu Legea nr. 2/1976 pentru. adoptarea Programului national, pentru conservarea gi dezvoltarea fondului forestier in perioada 1976 — 2010 ). Alte abrogiri. au fost mai putin inspirate, precum articolul 8’ din Legea 2/1987, prin care s-au interzis pe 0 perioada de 10 ani, taierile de produse principale, in 27 din cele 4],,de judete ale tarii.' Astfel s-a creat un “vid juridic” panda elaborarea si adoptarea .unor. noi reglementari legale in materie, Procesul de legiferare in domeniu s-a dovedit deosebit de anevoios. De abja in anul 1995, s-a adoptat Legea protectiei mediului nr. 137/1995.° De asemenea a fost’ adoptat un nou cod silvic ( Legea 26/1996) 0 noud.lege: a apelor (1107/1996), etc. Prin hotirari de Guvern s-au reglementat o serie de probleme precum stabilirea gi sanctionarea unor contraventii la normele pentru, protectia mediului (H.G, nr. 1254/1995) sau in domeniul apelor (H.G, nr. 138/1994), O important deosebita o reprezint constituirea prin H.G, nr.264 din 12 1V.1991 a,Ministerului Mediului, autoritate central de stat care organizeaz& cadrul institutional, dezvolta, indruma si perfectiqneazi activitatea de protectie,a mediului, la scar national’. La nivel judetean au fost create agentii pentru supravegherea si protectia mediului, iar pentru urmirirea aplicdrii unitare a regimului de gospodirire si exploatare pe toate terenurile cu vegetatie forestier’ au fost create 5 inspectii zonale cu atributii de garda forestierd. Ulterior, acesta a devenit Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei, Mediului. unei importante 3. Preocupari actuale a diferitelor state ale lumii de a, relementa pe plan intern si international relatiile dintre om si natura Constientjzarea la nivel planetar a gravelor probleme ecologice a determinat in secolul XX statele lumii si ia. masuri in vederea ocrotirii mediului. Astfel au luat fiintl diferite institutii, internationale: Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii 1948, Fondul Mondial.pentru Natura Salbaticé 1961, Programul “Omul si biosfera” lansat de UNESCO fi in anul 1970 si altele. ‘Aspecte, variate ale poluarii mediului au fost examinate jin cadrul mai multor sesiuni la Organizatiei Natiunilor Unite, incepand cu anul, 1968, Cu aceste ocazii statele au hotarat convocarea unei conferinte internationale ,asupra. problemelor.. mediului inconjurator in anul 1972 ., Problemele mediului constituie astizi obiectivul, major al preocuparilor unor organizafii specializate ale ONU, cum sunt Organizatia Mondiala pentru Agricultura gi Alimentatie (FAO), Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie si Cultura (UNESCO), Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), Forul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD),etc. Dupa conferinta Natiunilor Unite pentri mediul inconjurator de la Stockholm din 1972, care a adoptat o importanté declaratie cu caracter de principiu' in acest domeniu, Adunarea Generala ONU in cea de-a 27 sesiune, a creat in, acest scop..programul Natiunilor Unite pentru Mediul inconjurator, cu sediul. la Nairobi (Kenya), Scopul ’? Prin H.G. nr.1004/1990 s-a aprobat taierea unui volum mare de masi, lemnoasé ce depagea cu 1,2 milioane V3 posibilitatea de regenerare a pédurilor (adoptata de astfel, cu incalcarea Legii nr.13/1990 care prevede obligativitatea stabilirii prin lege a volumului de masa lemnoasd urmeazi a fi.recoltat anual). Legea nr.137/197,probl.in M, Of. partea I, nr.304 din 30. decembrie, 1995, 8organizatiei este de a asigura o coordonare in identificarea problemelor importante privind mediul si posibilitatea abordarii acestei actiuni, prin sistemul Nafiunilor Unite de catre organizatii neguvernamentale. PARE ALLA Cit In anul 1975 s-a creat Consiliul de Legatura privind Mediul inconjurator, organ independent cu sediul la Nairobi, pentru a putea colabora in mod efectiv cu conducerea Programului Natiunilor Unite pentru-Mediul inconjurator: 7 Z Un corolar al Declarafici de la Stockolm din anul 1972 il constituie programul numit “Strategia Mondial a Conservarii (SMC) care’ aré ca: subtitla “Conservarea resurselor vii fn serviciul dezvoltirii durabile”. 4 ne il Programul a fost pregitit de Uniunea International pentru Conservarea naturii’i a Resurselor sale, infiinfati in -anul 1948, .cuprinzand' peste’ 450° de organizatii guvernamentale si neguvernamentale din’peste 100 ‘de tari, care. conlucreazé' pentru Promovarea protectiei naturii si utilizirii durabile a resurselor vii. Romania este membri- a: Consiliului de’Administratie a Programului Natiunilor Unite pentru Mediu! inconjuritor, a Uniunii Internationale pentrwConservarea Naturiiy’a Comitetului' International pentru Ocrotirea Pasarilor si are ‘un reprezentat permanent in Comisia international a Parcurilor Nationale. aoe La‘propunerea tirii noastre, in cadrul conferinfei de la Mamaia (1968) a luat fiinfa “Subcomisia'vanatului migrator din rasdritul Europei si Orientul ‘Apropiat”. Declaratia de la Rio de Janeiro (iunie 1992) asupra mediuhui si dezvoltirii a adus circumstante ‘raportului-om-natura, proclamand ci fiintele umane “au dreptul la o viati s&ntoasi si productiva in armonie cu natura “ Y (Principiul D. La nivel european ,‘daci Conventia europeani'a Drepturilor Omului din’ 1950'nu cuprindea in mod obiectiv referiri'la problemele mediului (pentru céla’acea vreme “criza ecologica”:nu'se' manifestase) jurisprudenta Comisiei si Curtii europene a drepturilor omului a stabilit ci deteriorarea'"mediului ‘poate duce’ la’'0 violare’'a’ drepturilor Fecunoscute de conventie, inclusiv 'dreptul la viata privata si la-viata de familie} precum si dreptul la proprietate. Tratatul de la Maastricht (1993) stipula ci “Uniunea “respect ‘drepturile fundamentale ‘ale omului,’asa cum sunt ele garantate'de Conventia europeana'de la Roma la 4 XI 1950 si cum rezulta din traditiile constitutionale comune ale statelor membre". Astfel, tratatul, a stabilit indirect ‘dreptul fundamental la mediuin :randul 'drepturilor omului, recunoscute si garantate la nivelul CEE. Reglementarile comunitare privind protectia mediului consacra trei drepturi - garantii: dreptul la informatie relativa‘la mediu: (previzuta de*directiva 90/303/CEE), dreptul publicului la participare gi dreptul de a accede la masuri pentru a remedia daunele ecologice sau pentru a impiedica deciziile administrative necorespunzatoare.Capitolul II NOTIUNEA, TRASATURILE $I PRINCIPIILE DREPTULUI.MEDIULUI 1. Dreptul mediului — 0 ramura distincta a dreptului Daci in anul 1976 R.,Drago considera,ca absurd sustinerea existentei unui drept al mediului ca disciplina juridica distinct, astizi se’ .admite. cvasiunanim afirmarea acestuia ca.ramuri de drept.”! «,Preocuparile pe plan national si international, mai, ales dup’ Conferinta de la Stockholm,din.1972 au condus la configurarea unor importante reglementiri avand.ca obiect protectia, conservarea si. dezvoltarea factorilor naturali:sau artificiali ai mediului Cerintele imperative de ordin tehnic, social, politic eéonomic etc., reglementarile juridice adoptate in acest. sens; precum si necesitatea sporirii eficientei’actiunii socio- umane in solutionarea problemelor ecologice au determinat formarea unei, noi ramuri de drept-dreptul mediului, we Profesorul Kiss din cadrul Centrului pentru dreptul mediului inconjuritor de la Strasbourg. s-a pronuntat, pentru. existenta acestei ramuri, care in, afard de .continutul siu specific, este in acelasi timp.“ un drept de coordonare”, avand ca.una din principalele sale -sarcini orientafea reglementarii juridice din diferite, sfere, ale .dreptului -spre. scopul vurmarit”.? Michel Prieur arati ci in masura in care mediul inconjurator este expresia .interactiunii isi.) relatiilor dintre vietuitoare, intre acestea si.mediul lor,nu este surprinzitor ca-dreptul mediul sa fie un drept de caracter orizontal acoperind sectoarele clasice.ale dreptului (privat; public, international) ci un drept de interactiune-care tinde si penetreze fn:toate sectoarele dreptului pentru‘a introduce ideea de “ inconjurator; dreptul mediului acoperd, partial, sau ,total mai multe sectoare de reglementare care pot fi determinate fie prin criterii institutionale legale de structurile politice si administrative de decizie, fie printr-un criteriu material sprijinit peo definire a mediului. vA «Desi se pare c& autonomia si independenta acestui domeniu al dreptului, avand in vedere caracterul.siu complex sunt supuse unor serioase amendamente credem ca dreptul mediului tinde s&.se constituie o ramura de sine st&titoare, cu caracter interdisciplinar. 2: Obiectul gi metoda de reglementare a dreptului mediului: 2.1. Obiectul dreptului mediului Dreptul, norma juridicd are totdeauna ca obiect de reglementare relatiile sociale, relatiile dintre persoane({izice, juridice). in circumscrierea grupului “ norme ale dreptului mediului “ trebuie pornit de la nofiunea de mediu, semnificatiile sale in plan juridic, precum si notiunea de protectie, conservare gi dezvoltare a acestuia. 7! J Lamarque si colab., Droit de la protection de la nature et de environnement, Paris, LGDJ,1973 siM Despax, Droit de l’environnement,Paris,Litec, 1980 ”M. Iliescu,R. Nimereala,O. Cranciuc, V. Ursu,R&spunderi si sanctiuni pentru prejudiciile cauzate mediului inconjurator, contract nr.55/82,manuscris. * M. Prieur, Droit de l'environnement, Dalloz,1984 102.1.1, Definitia notiunii de mediu ‘Termenul de'mediu’ exprim’ 0 notiune cuprinzatoare si fundamentalé™ prin care intelegem “ lumea vie si cea neinsufletitd, in principiu.tot sau aproape tot ce inconjoard omul. : tet Mediul a fost definit in “Le Grand Larousse” din1972 ca: fiind “ansamblul elementelor naturale si artificiale care conditioneazi viata umand”. Dictionarul Webstar di o definitie mai general mediului, care ar fi “circumstantele, obiectele ori conditiile care inconjoar’ persoana” urmati de precizarea “ansamblul-factorilor fizici;:chimici i biotici-(climatul; solul si fiinfele) care actioneaza asupra unui‘ organism: ori 0 ‘tomunitate ecologica'si determina forma‘si supravietuirea lor”, la care se adauga ansamblul conditiilor'sociale si culturale, care influenteaza viata unui individ ori a unei comunitati”. 5 Aceste definitii de dictionar au sfarsit prin a se orienta progresiv citre:o dubli acceptiune! a termenului: “cadru ‘de ‘viati. a inidividului si/sau ‘ansamblul cénditiilor susceptibile's& actioneze asupra‘organismelor vii si activitatilor umane” . Comunitatea Europeana-defineste mediul ca fiind'“‘ansamblul elementelor; care in complexitatea lor relationala, constituic cadral si conditiile vietii omulut™. In documentele ONU termenul “mediu” nu este precis definit, jar sensul.in‘care este utilizat este amplu side aceea ambiguu. + fn ‘documentele -intemationale, datorit&. lipsei “unui tratat global,’ nu exist 0 definitie clara a notiunii de mediu.:Totusi, de pilda, Conventia privind rispunderea civila Pentru daune rezultind’ din ‘exercitarea de activititi periculoase pentru’ mediu (1993) dl defineste in sensul cd acesta cuprinde “resursele naturale abiotice $i biotice, cele precum aerul, apa, solul, flora si fauna $i interactiunea intre acesti factori, bunurile care compun “mostenirea culturala gi aspectele caracteristice ale peisajului”. in ara noastri, prin Legea:nr. 9/1973 mediul era definit.ca:'fiind totalitatea factorilor'naturali (aerul, -apaj'solul, subsolul, padurile-orice alti vegetatieterestra gi acvatica, fauni terestra si acvatic’, rezervatiile si monumentele naturii) sia celor creati prin activitati umane (agezirile omenesti si ceilalti factori creati prin activititile omului) cedetermina cadrul natural, social si economic in care triim si care, prin interactiunile lor influenteaza echilibrul ecologic si determina conditiile de viaté pentru om, fauni, flora. Legea protectiei mediului nr. 137/1995:7° definea “mediul”-drept "ansamblu de conditii. si elemente naturale ‘ale Terrei:: aerul, apa, solul, subsolul, toate: straturile atmosferice, materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale in interactiune. cuprinzind: elementele enumerate-anterior, inclusiv” valorile materiale si spirituale". i vo Actuala reglementare, O.U.G. nr.195/2005 ‘defineste in: art.1 alin.2:notiunea de mediu ca find ansamblul de conditii’si elemente naturale ale Terrei: acrul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice‘ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice “si "anorganice,’“precum si fiinfele vii, ‘sistemele niturale in. interactiune, cuprinzénd elementele enumerate anterior, inclusiv uncle valori:materiale si’ spirituale, calitatea vietii si conditiile care pot influenta bunistarea si sinatatea omului. 3 E. Lupan, Dreptul mediului;Ed'Lumina Lex, Bucuresti,1993 % A se vedea in acest sens:art.2 Council Directive din 27 iunie 1967 a CE. . ** 0.U.G.,publ. in M.OF. nr.1196 din 30 decembrie 2005, modificata si completata prin Légea nt.265 din 29 iunie 2006 rtAceasti definitie, putin diferiti de cea din reglementarea anterioara, surprinde mai bine caracterul de sistem si substant& international a mediului, dar scap’ din vedere “mediul construit", factorii artificiali. Referiile la "valorile materiale 5 spirituale” sunt foarte difuze si generale. Definifia, mediului are,,,numeroase ,consecinfe. si. implicafii asupra..dreptului mediului,-astfel cd, este foarte important ca reglementirile speciale in materie si cuprinda © definitie “legala”, care si ofere elementele corecte ,pentru a fi operational la nivel juridico ~ administrativ. 2.1,2. Obiectul dreptului mediului Obiectul dreptului mediului-il constituie relatiile sociale specifice.referitoare la gonservarea_ si dezvoltarea resurselor natur si a celorlalte componente ale mediulur. nséval resupune protectie si ameliorare, — . See oT aN Populate umane si factorii'creati prin activitatea umana. Potrivit articolului lalin.1 din O.U.G.nr.195/2005. obiectul, acestei legi il.constituie reglementarea protectiei mediulni, obiectiv de interes public major, pe baza princpilor si elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabili’a societitii: Avand in vedere ¢& O.U.G.nr.195/2005- privindprotectia:'mediului., éste -actul normativ -,cadru, prin care se stabilesc principiile si elementele strategice ale protectiei mediului, obiectul dreptului mediului este detaliat intr-o serie: de acte normative, elaborate in conditile stabilite de legea generalé, precum si unele reglementirii mai vechi care sunt in vigoare. Specificul obiectului reglementirii juridice gonstituie criteriul de baza care serveste la gruparea normelor de-drept in anumite ramuri.” + in cazul dreptului mediului acest caracter. specific consta’in legatura relatilor sociale cu protectia mediului, adicd cu aceasta. activitate.umana constient’, stiintific fundamentata, indreptati spre realizarea unui scop: concret, constind . in protectia, conservarea si dezvoltarea calitatilor naturale ale mediului. Datorité. legaturii directe a unor relatii sociale cu protectia mediului, ele dobandesc .aceasta‘trasdturi: comuni. care face ca .ele .si- constituie. obiectul -de reglementare:al dreptului mediului. in literatura juridicd din multe state se consider cd obiectul dreptului mediului reuneste dialectic relatiile sociale legate de dou, activitati, fundamentale. in domeniu: protectia si crearea unui mediu corespunzitor. Uni autori ™ ‘*sustin ca obiectul dreptului mediului fl. formeazi raporturile privind protectia mediului gi folosirea resurselor naturale. Alti autori: *consider’ ca. dreptul:mediului reglementeazi acele relatii sociale indreptate "spre realizarea unui scop concret, constind in prevenirea si cornbaterea poluarii, mentinerea gi imbunatatirea conditiilor de mediu. ‘in afara oricirei discutii,; dreptul: mediului . este unanim recunoscut «ci reglementeaza o. arie-largi de relatii sociale, extrem de variate,si complexe. Cu toate acestea; dreptul mediului se prezinté ca un ansamblu coerent:si unitar de norme juridice vizand totdeauna activitatea de protectie si dezvoltare-a mediului. u 2, Oh. Bobos, Teoria generali a dreptului , Cluj Napoca,1992 {se vedea opinia lui V. Eminescu, citat de D. Marinescu, Dreptul mediuli inconjurtor, Ed. Sansa Bucuresti,1993 ?* B Lupany $t..Minea, A: Marga, Dreptul mediului- tratat tclementar, voll, Editura’ Lumina Les Bueuresti,1997 122.2. Metoda de reglementare in privinta metodei de reglementare, criteriu auxiliar ‘de delimitare, ‘datorit& faptului cA protectia, ocrotirea si dezvoltarea'mediului reprezinti.o problema de interes national, ‘statul’ intervine direct, ‘conferind un caracter de’ autoritate, imperativ, reglementirii juridice a raporturilor sociale din acest domeniu: : Particularitatea ‘normelor dreptului-mediului consta’ in faptul c&j:in. majoritatea ‘cazurilor, acestea’ sunt norme tehnice sanctionate pe cale juridicd “‘stabilind termene si modalitati stricte de”realizare-a unor obiective-precis: definite”. Ele permit conduite capabile'sa asigure gestionarea rationala a natu 3. Raporturile juridice de dreptul mediului Raportul juridic de dreptul mediului este relatia social formati intre persoane in legitura cu-conservarea: ,* dezvoltarea si protectia' mediului in ansamblulsiu, raport reglementat prin: norme juridice'specifice, a cdrui realizare la nevoie este asigurati prin forta de constrangere a statului, Obiectul raportului de dreptul mediului consti i wie si_o aiba inactiunile la care naturale gi artificiale ale mediului inconjurator. rectal raportului de dreptal mediului este foartevariat, ‘deoarece in primul rand, activitatea desfisurati pentru conservarea, dezvoltarea’ si protectia mediului este deosebit de complex’. Totodati subiecte ale raportului ‘juridic:de mediu sunt aproape toate persoanele juridice si toate persoanele fizice, care in cadrul acestor raporturi juridice au conduite diferite, ale ciror trisituri comund riméne legatura cu poluarea'gi protectia mediului, cu drepturile si obligatiile specifice nascute in cadrul acestor raporturi juridice. Subiectele raportului juridic de mediu sunt persoanele fizice si juridice, ‘statul si unitatile administrativ-teritoriale, uforitatea statal pentru protectia mediului poate fi subiect activ. sau’ subiect pasiv, in functie de'drepturile si obligatiile pe care le are in cadrul unui-astfel’ de raport juridic. © ' Persoanele fizice, subiecte ale-raportului de drept’al mediului pot fi att cetafeni romani cét si cetiteni straini, apatrizi sau cei cu dubli cetitenie. Persoanele juridice .care participa la astfel_ de raporturi juridice: pot fii de nationalitate romana sau de nationalitate straina. i Statul roman este subiect de drept in raporturile de drept international al mediului, iar prin organele sale si in raporturile juridice interne de mediu. Subiectele raportului international’ se “gisesc’.cel mai’ adesea in raporturi de subordonare, respectiv supraordonate. {n raporturile de dreptul mediului international statele sau organele lor nu sunt subordonate unele altora. Este posibil ca un organism neguvernamental si coopereze cu un organ al statului sau astfel de organisme fntre ele in vederea desfasurarii unor activitati de protectie a mediului,’ cfind pozitia lor va:fi de egalitate juridicd, iar nu de subordonare; respectiv supraordonate. fo Confinutul ‘raportului: juridic. de mediu este dat’ de: drepturile si obligatiile corelative ‘ce’ apartin ‘subiectelor de drept in legituré cu conservarea ‘si’ dezvoltarea diferitelor componente ale mediului sau cu mediul in ansamblul siu. Participantii la °M. Dutu, Dreptul mediuh , vol. I, Ed. Economica, Bucuresti,1998 13aceste raporturi juridice pot fi att subiecti activi, avand deci drepturi, cat si subiectii pasivi avand obligatii. 0.U.G.nr.195/2005 privind protectia mediului stabileste atributiile autorititilor pentru protectia imediului si ale altor autorititi centrale si locale,?! atributii care sunt in acelasi timp,-atat drepturi, cat i obligatii pentru aceste subiecte ale raportului juridic de mediu,(de exemplu,. in art.88 lit. c se prevede ci Ministerul Transporturilor asiguri controlul gazelor de esapament). Persoanele fizice si juridice, alte decat organele de'stat™ au obligatia dea proteja mediul,-de.a se!supune ordinului de incetare temporard sau definitiva a activitatii, si ‘Suporte costul pentru repararea, prejudiciului si’ inlaturarea:urmarilor produse de acesta, etc. Aceste persoane au, la randul lor, dreptul la despagubire in caz, cd suferd\prejudiciu din cauza poluarii, au un drept recunoscut de stat la un mediu sinatos, etc. 4.Definitia dreptului mediului ediului poate. fi definit in abstract,.ca ansamblul regulilor juridice si institutiilor_stabi in_vederea_protectici, conse! si ameliorariimediului, conform obiectivelor de dezvoltare durabila . Din aceasta definifie rezulta urmatoarele: F ~avem de-a face cu o ramura de drept distinct, autonoma in sistemul de dept; - aceasta ramura de drept este formati dintr-o serie de reguli juridice care nu’ sunt cuprinse.in alte ramuri de drept; --normele. juridice de dreptul: mediului reglementeazi 0 categorie de relatii sociale specifice, referitoare la protectia, consumatea sramelioaee ee 5. Principiile dreptului mediului i” Preocuparile privind protectia mediului si expresia lor juridic’ aucondus la formarea si afirmarea unei seri de principii comune dreptului national, regional .si international. Considerarea in.toate legislatiile nationale a protectiei mediului dreptiobiectiv de interes public sau chiar international, adoptarea unor reguli regionale sau chiar internationale cu caracter imperativ si in acelasi sens converg spre instituirea unui regim special de protectie, conservare si ameliorare a mediului ca un patrimoniu’ mondial. Astfel, sunt.unanim recunoscute ca principii ale dreptului mediului: caracterul de interes public, al protectiei mediului, conservarea, prevenirea,. precautia in,luarea deciziilor si poluatorul plateste. 5.1. Principii fundamentale, elemente strategice de baz, modalititi de ‘implementare Dreptul mediului este dominat de o serie de principii generale care se reflect, sub © form’ sau alta, in continutul si semnificatiile normelor sale. i Ele sunt consacrate ca'atare, expres de lege (de.exemplu principiul. precautiei,-al prevenirii, conserviri, biodiversitati ori principiul poluatorul, plateste), sau, rezulta din dispozitiile unor.acte normative (protectia mediului, obiectiv de interes public major). *1 A se vedea sectiunea 1 si 2 din capitolul XIV al 0.U.G.nr.195/2005 privind protectia mediului * A se vedea sectiunea a 3 - a din capitolul X IV al O.U.G.nr.195/2005 privind protectia mediului 14Alituri de prineipii, O.U.G.nr.195/2005 privind protectia mediului stabileste “elemente strategice de bazi" care conduc la dezvoltarea durabild a societatii”, precum: crearea sistemului national de monitorizare integrati a mediului; ‘utilizarea durabila, mentinerea si ameliorarea mediului ete. Art:4. din.0.U:Ginr-195/2005-privind: protectia' mediului: consacrsi: miodalitati "de:!implementare ' a principiilor; si' elementelor strategice"’ acestea contribuind la precizarea si explicitatea semnificatiilor juridice ale principiilor fundamentale, - 5.1.1. Prineipiul integrarii cerintelor de mediu in celelalte politici sectoriale Protectia mediului constituie “un obiectiv de ‘interes public’ major”,'cu ‘efecte directe’ siindirecte, pe ‘termen” Jung, in toate compartimentele’ sistemului socio- ‘uman. (art! combinat cu art.3 lit. a din O.U.G.nr.195/2005). , ¥ Protectia mediului este o responsabilitate public’, o obligatie’a statului ceea ce implicd-reglementarea activititii de protectie si control politic asupra acestora, Ca atare protectia mediului- greveazi desftisurarea tuturor activitatilor'si, de aceea, se reclamai integrarea problematicii mediului in politicile sectoriale ale statului — articolul 41 aliniatul 6 din Constitutie prevede ci dreptul de proprietate ‘obligi la respectarea sarcinilor privind protectia mediului - si constituie o‘obligatie a tuturor persoanelor fizice si juridice.(art.94 ‘din O.U.G:nr.195/2005). O serie de reglementari sectoriale cuprind dispozitii in acest sens (de pilda, Codul silvic consider’ fondul forestier national “bun de interes national?) 5.1.2, Principiul conservarii biodiversitatii si a ecosistemelor specifice cadrului biogeograficinatural Principiul este reglementat expres in articolul 3 lit. fi din’ O.U.G.nr195/2005. Biodiversitatea exprima variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre, ‘marine, acvaticecontinentale: si: complexelor ecologice; aceasta’ include diversitatea intraspecific si diversitatea ecosistemelor; diversitatea dintre organismele vii provenite din ecosistemele acvatice si terestre, precum si dintre complexele ecologice’din care acestea fac parte si cuprinde diversitatea din interiorul speciilor, dintre ‘specii si ecosisteme. Ecosistemul este un:complex dinamic de comunititi de plante, animale i mediul abiotic care interactioneazi-intr-o unitate functional’. - " , Aceste biodiversitati, :respectiv ecosisteme sunt''specifice unui‘anumit) cadru biogeografic natural care trebuie conservat prin’ toate mijloacele stiintifice sitehnice, inclusiv prin mijloace juridice. Tocmai de aceea aceasta cerinti, este ridicata la rang de prineipiu : ‘ in textele juridice mai recente, conservarea este completati si’chiar inlocuiti cu referirile’ la-conceptul de “dezvoltare durabila”, infeleas& ca’ asigurare’a productivitatii continue, a resurselor naturale exploatabile si prezervare a speciilor faunei si florei. ** A se vedea art. 4 din Legea nr.26/1996, publ. in M. Of. nr. 93 din 8 mai 1996, modificata prin O.U.G. nr. 139 din 5 octombrie 2005, publ. in M. Of. nr. 939 din 20 octombrie 2005 15,5.1.3 Principiul actiunii, preventive Prevenirea constituie scopul principal al protectiei mediului consacrat’prin art. 3 lit..c din O.U.G.nr:197/2005 ca “principiul actiunilor preventive” porneste de:la realitatea ca o atare atitudine comporté costuri mult mai reduse, decat remedierea calitatii factorilor de mediu, iar pe termen lung, continua refacere a deteriorarii si compensarea pagubelor conducand la stagnare si chiar franarea dezvoltarii. Prevenirea este de esenta protectie mediului; dand ratiune-acestei acti care igi poate indeplini misiunea numai daci isi propunere ca scop evitarea situatiilor de pericol care pot duce la poluarea mediului. : Protectia prin prevenirea poluarii mediului include si actiunile de dezvoltare $i imbunatatire a conditiilor de mediu, presupunand si atitudine activi modelatoare a elementelor mediului natural.sau artificial. Principiul presupune att actiuni asupra\ cauzelor care produc. poluarea sau idegradarea, oft gi,activitati de limitare a efectelor, distructive sau nocive pentru factorii de mediu. 5 Este edificatoare, in acest sens, obligatia de.a lua in calcul cerinfele protectiei mediului.cu,ocazia oricdrei actiuni publice sau private care risc siaibi.un impact asupra calitatii factorilor ‘mediului. Astfel, se impun, studii de: impact pentru..a impiedica stealizarea, unor obiective economico —,sociale cu, impact asupra mediului, fara masuri corespunzitoare asupra mediului, ori bilantul de mediu gi programul de conformare sau preocupare de a stabili regimuri speciale de desfaisurare a unor asemenea activitati, 5.1.4. Principiul precautiei in luarea deciziei. Acest principiu, prevazut expres in art. 3 lit. b din 0.U.G.nr.195/2005,: este ined in stare incipient de recunoastere la noi in tara. El isi completeazi si amplificd semnificatiile cu ‘principiul prevenirii riscurilor .ecologice. sia retinerii poluantilor la sursi. i i Principiu.s-a ndscut din necesitatea de a preveni-efectele negative pentru.mediu determinate de diferitele activititi umane gi s-a desprins din principiul, prevenirii,-dar in prezent are caracter de sine statitor. i i Principiul se justificd mai, ales.atunci. cand din datele stiintifice nu rezulti cu exactitate dac& 0 activitate este periculoasi pentru mediu. El presupune ci: absenta certitudinii, cauzata de nivelul cunostintelor stiintifice si tehnice de moment, nu trebuie si intarzie adoptarea masurilor efective gi proportionale, cu-costuri economice acceptabile, vizdnd prevenitea unui risc al producerii unei daune grave si ireversibile. Asa cum s-a ardtat in literatura juridicd™, principiul "instituie ca regula. de conduit’ in domeniul ocrotirii,mediului, luarea in considerare, inainte de adoptarea oricarei decizii, a probabilitatii si gravititii unei pagube ecologice a cei producere nu este cert, Pe: plan. international, acest principiu a fost consacrat: pentru prima: oara, in anul 1987, de: Organizatia Economica pentru Cooperare. $i Dezvoltare gi-de cea.'de a:doua Conferinté International asupra protectiei Marii Nordului de la Londra din acelasi an. De * A se vedea M. Ulieseu, Dreptul Mediului inconjuritor - Partea generala, S.N.S.P.A., Bucuresti, 1998 16(1992) si in Tratatul de la Maastricht al Uniunii-Europene.: "Ju 1 ! In Declaratia de la Rio’ de’ Janeiro ‘se ‘mentioneaz& cA; pentru’ proteja mediul inconjurator, statcle ‘trebuie si aplice pe scari larga misuri de precautie, in raport cu Posibilitatile de care dispun iar, "in cazul unui risc de prejudicii grave, ireversibile, lipsa certitudinii stiintifice absolute nu trebuie si serveascd drept pretext pentru a amana adoptarea de misuri efective vizind prevenirea degradarii mediului"?9;\ + :! Chiar’ daci principiul precautiei’ pistreazi 0 profunda ‘legaturd’“cu raspunderea Juridica, in'special cw’ réspunderea civil bazat’ pe culpa, nu putem neglijafaptul ci acesta ‘este un principiu politic si mioral destinat sa indrume actiunile statelor:’ Prin originea sa, principiul se adreseazA statelor semhataré”ale ‘diferitelor tratate internationale sau conventii care-! inscriu la acest rang’®: y In temeiul conceptiilor filosofice si sociologice care: fondeazi ‘acest’ principiu, exist tendinta de'a avea in vedere o conotatie conceptual mai'larga a acestuia; care este contingent cu o noua forma de moral, cu'o noui eticd, indeosebiin raporturile dintre state si care se transmite, de asemenea, factorilor intérni’’. t ‘Noua‘etici “propusi este concentrata. asupta rispunderii” fata de ‘generatiile viitoare. Omul are datoria de a intreprinde masurile ‘ce se imptin pentru asigurarea unei dezvoltari''. “suportabile",’ care’ si’ satisfaci nevoile prezentului, fri’ a compromite Posibilitatea pe care trebuie s& 0 aibi si urmasii sai de a ile satisface peale lor®, Jn consecinfé, exista anumite riscuri care nu trebuie asumate. Daca o tehniod apare ca fiind susceptibila de a aduce atingere viitorului omenirii, ea trebuie prohibit. Desigur, aceasta presupune, in primul rand, enuntarea unor noi norme de conduita, iar in planul dreptului, modificarea fundamentelor raspunderii civile. Principiul precautiei utilizeaz& in prezent rolul normativ‘al dreptului in‘ materia rispunderii civile, ceea ce permite unele deductii cu privire la manifestarile sale probabile. . Se-cunoaste.c4 dreptul civil statueaz& un principiu general.al‘rispunderii civile - art.998.C.civ.-, acdruiconditie de baza este culpa. , Este sanctiongt®; astfel, conduita umani ilicita sau contrara ordinii ‘sociale. avuta in vedere de raspunderea: civila. Astfel, obligatia de reparare a daunei.se determina prin referirea la obligatii preexistente ale autorului in raport cu victima. : os Rispunderea civil. este un instrument de prevenire a ‘comportamentelor antisociale, fiind in masura s& exercite o anumit influent asupra unor comportamente umane. De: exemplu, prin: art.998 C.civ. se are in vedere, in’ mod-indirecty 0 norma generali de conduit’ sociala, care impune persoanelor si se ‘comporte, in toate imprejuririle, cuprudenti si diligenti?) Evident ci, prin’ generalitatea’ termenilor, art.998. C.civ. creeazi_principiul conform c&ruia orice gresealé antreneaza rispunderea civild a autorului sau. : Acest:text' de lege, datorita formularii sale sui'generis, a dobandit'o anumiti universalitate, adaptindu-se cu usurinté la evolutiile situatiilor si suplinind: 0 anumiti inertie a legiuitorului: asemenea, ‘else regaseste’in Declaratia Conferinfei pentru Mediu de'la' Rio de Janeiro, ® A se vedea Declaratia de la Rio de Janeiro, din 3-12 iunie 1992 si Preambulul Conventiei asupra diversitatii biologice, incheiati la Rio de Janeiro, la acecasi data 3, Ase vedea G. Martin, Précaution et évolution du Droit, Paris, Ed."Dalloz”, 1995 4, Pentru dezvoltati, a se vedea H.Jonas, Das Prinzip Verantwottung, in Revista "Esprit® ne:171/1991 **Tbidem_ ; 17De altfel, in practica judiciara se procedeazi in mod frecvent la ajustarea acestor texte, in raport cu evolutia social, tehnica, economic’ etc. Judecdtorul, cu exceptia situatiilor in care, autorul daunei a. incdlcat ‘anumite dispozitii expres..prevazute de textul normativ, are libertate de a aprecia ci in fundamentarea, raspunderii \civile pot fi incluse gi alte reguli, privind norme tehnice, principii generale de.drept etc. 3 Ca atare, referindu-ne la precautie, invocarea principinlui ar putea fi. suficient’ pentru judecitor. in aprecierea unui ‘comportament”*... Exemplificim cu aceea ci, pronunfarea ‘unei hotirari de obligare a autorului la repararea daunei se. poate dovedi pertinent in sanctionarea,unei.. lipse de precautie, Sanctionarea civild pentru-dauna gi sumele de banijacordate cu titlu de despagubiri pot corespunde unui obiectiv de preventie accentuatd, daci amploarea si natura daunei vizate de principiul precautiei se acomodeazi cu dificultatea ideii de,reparatie, : Luarea in ,considerare-a principiului. precautiei de. citre judecdtor, s-ar putea manifesta prin accentuarea indatoririi generale de prudenti si diligenta. De aceea, ar putea fi vinovat nu numai cel care nu a luat masurile de, prevenire-a riscului, cunoscute si previzibile, dar si cel care, intr-o situatie de incertitudine si indoiala, nu a adoptat,o conduita.de precautie™®. Astfel, unei obligatii generale de prudent i se adauga obligatia de informare, de comunicare catre terti,a: pericolelor la care sunt supusi prin efectuarea unor activitati cu un grad de pericol ridicat. Nerespectarea acestei obligatii poate conduce;la o actiune in angajarea rispunderii civile. 5.1.5. Prineipiul “poluatorul pliteste” Acest principiu a fost consacrat pentru prima oard in legislatia romaneasca de catre: O.U.G. nr.195/2005, in art. 3 lit. e din O.U.G: 195/2005, reapare intr-o: formula practica in articolul 81 din aceasta lege in legitur’.cu caracterul obiectiv, independent de culpa al.réspunderii pentru prejudiciu: Principiul “poluatorul plateste.”exprima ideea ca ay ant, adic& izici sau juridicd care cauzeazi:prin poluarea mediului un prejudiciu-va rispunde indiferent ci fapta sa este culpabil sau nu, “SO PHRPIOT-T Tot Adoptat mai ital de O.C DE. br 197D srsemitica imputirii, poluatorului a’ cheltuiclilor privind mmisurile adoptate de autorit pentru ca:mediul si fie menfinut intr-o stare acceptabila. " Potrivit acestui principiu se urmireste imputarea poluatorului.a costului social al poluarii pe care‘o provoacd.° ae Aceasta implicd antrenarea unui mecanism de responsabilitate, pentru daune ecologice care si acopere toate efectele unei poluiri, atdt cele produse asupra bunurilor si persoanelor, cat'si cele produse asupra mediului ca atare.:in: acest sens, in plan juridic se recunoaste dreptul fundamental al omului Ja un mediu sénitos si echilibrat‘din punct de vedere ecologic. 4 : Pentru a imputa poluatorului costurile consecintelor sale, autorititilé:publice:pot recurge la mai multe instrumente ca de pilda: taxarea poluarilor, instituirea de norme tehnice antipoluante si aplicarea de diverse mecanisme de compensatie. *M. Patraus, Raspunderea civila pentru dauna ecologic’, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2005 °° M, Uliescu, op.cit. 18.Totusi, acest principiu nu permite adeseori alegerea masurilor celor mai rentabile, intrucat este dificil de a identifica si supraveghea toti poluantii sau utilizatorii de resurse. De-exemplu, pentru a reduce poluarea generat de‘micile intreprinderi este ‘maivputin costisitor si se foloseasca taxarea'mijloacelor de productic decat si se instituie redevente asupra'emisiilor. » Intrucat problemele mediului depasesc’frontierele nationale; adescori este necesar de a plati tarile-poluatoare si utilizatoare de resurse pentru ca acestea ‘si’ accepte si coopereze in aplicarea de masuri eficace in raport cu costurile, Astfel, principiul poluatorul-plateste se transforma in principiul victima-platitor. in consecinti, nu trebuie exagerat in evaluarea rolului principiului in stabilirea de misuri eficace in raport cu-costul:iAcesta este; mai degraba, un instrument care permite 'sd se repartizeze costurile protectiei mediului intre poluatorii ori utilizatorii resurselor gi cei care beneficiaza de ameliorarile ‘aduse . 5.1.6: Principiul retinerii poluantilor la surs& Acest principiu a rezultat din constientizarea 1a nivel national si international a faptului c& este mai putin costisitos si de altfel mai important, si se prevind actiunile de Prejudiciere a naturii! decat sa se procedeze la repararea daunelor ecologice, care’ de multe ori datorita caracterului lor ireversibil, este imposibil de realizat. Principiul cunoaste dezvoltari viguroase mai ales in cadrul Uniunii Europene. Documentele' de politic’ comunitard. au'dezvoltat si imbogatit. acest: principiu Progresiv, indeosebi .sub aspectul continutului, cu elemente'« precum : corectarea cu prioritate sla ‘surs& a atingerilor aduse' mediului; luarea in calcul a: imperativului “conservarii cat mai in amonte posibil in procesul de'concepere si:de.decizie.a dezvoltarii economice" in’ special ‘pentru evaluarea incidentelor probabile; un‘mai bun acces al tuturor partilor interesate, inclusiv al publicului la informati ‘si cunostinte de mediu; integrarea protectici mediului cao componenti majori a celorlalte politici promovate de Uniunea Europeana*”, Cerintele principiului.s-au exprimat, pe de o parte,'in introducerea de obligatii cu caracter preventiv, iar, pe de alté parte,” prin promovarea unot activititi ori proceduri care si conducd Ja evitarea unor modificari negative ale calititii mediului. Exemplificam in acest sens Directiva "Seveso": privind riscurile in caz'de accidente majore in cadrul instalatiilor industriale''. Potrivit acestui document, exploatanfii sunt obligati si realizeze ©: analiza a riscurilor. ce exist in legitura cu functionarea instalatiilor si sa prevada mijloacele de combatere-a unui eventual accident. 5.1.7. Principiul utilizirii durabile a resurselor naturale 8: oh a Acest principiu este prevazut in art.3 lit. g din .O.U.G. nr.195/2005.si instituie ca regulé: de-conduita in domeniul ocrotirii mediului Iuarea in considerare a faptului. ci resursele naturale sunt epuizabi!- “° Accasta Strategie preventiva este inscris& in cap.9 din cel de al treilea Program de actiune, adoptat de UE. in 1983 ‘ bet “" A se vedeaDirectiva Consiliului nr:82/501 din 24:iunie 1982 privind riscurile de accidente majore ale unei activititi industriale, JOCE, L 230 din S‘august 1982 19.Principiul are puternice conotatii politice $i morale intrucat, pe de o parte, este destinat 84 indrume.actiunea statului in vederea utilizarii rationale a resurselor naturale iar,.pe de alta parte, are in vedere noua eticd propusa si care este concentraté asupra rispunderii fati de generatiile viitoare. Omul are datoria de-a intreprinde misuri pentru a asigura utilizarea durabild a bogatiilor naturale, care si satisfact nevoile prezentului, fra insi a compromite posibilitatea pe care trebuie si o aib& urmasii sti de.a si le satisface pe vale lor. Astfel, obligatia de. utilizare durabilé a resurselor naturale incumba _atat autoritatilor cat gi persoanelor fizice gi juridice.: 5.1.8. Principiul dezvoltarii colaborarii internationale pentru protectia mediului Principiul este reglementat in art. 3 lit. i din O.U.G. nr.195/2005, si presupune cooperarea tuturor statelor in vederea prezervarii mediului natural. Colaborarea international pe segmentul mediu reclam& angajarea fermi a organizatiilor nationale care militeazi pentru protectia mediului, dar si a statelor, care au obligatia de a-si crea un cadru legislativ adecvat si de a respecta prevederile: tratatelor internationale sau conventiilor la care sunt parte. 5.1.9, Principiul informarii si participarii publicului la luarea deciziilor, precum si accesul la justitie in probleme de mediu Principiul este inserat in dispozitiile atr.3 lit. hin O.U.G. nr.195/2005. Protectia mediului este o problema deinteres public si pentru acest considerent Statul, persoanele fizice si juridice trebuie si constientizeze c& au sarcina de a proteja si dea imbunititi mediul in beneficiul generatiilor prezente si viitoare. Resursele: naturale’.sunt epuizabile si limitate, astfel c& societatea civila, organizatiile neguvernamentale au obligatia de a interveni:pentru prevenirea si repararea daunclor ecologice; chian prin introducerea unor actiuni in justitie. Aceste aspecte au fost subliniate si de Comisia Europeana™”, Conventia de la ‘Aarhus reprezinti un. instrument important in materie. Ea confine reglementiri specifice -privind accesul la justitie al petsoanelor private, precum si al unor organisme.de aparare a intereselor publice. ‘Actiunea in justitie poate fi promovati in interesul general - de a-proteja mediul. Astfel, obiectul! actiunii il poate’ constitui.: contestatia unei decizii emisi de autoritatile publice, daca exist binuiala ca aceasta ar putea afecta mediul inconjurator; sistarea unei activititi periculoase pentru mediu; contestatia » privind: actiunile sau) omisiinile persoanelor fizice, persoanelor juridice sau autoritatilor Publice, care ar contraveni normelor de protectia mediului. 4 Conventia de la Aarhus prevede obligatia statelor - parti de a asigura in prima instant, .repararea’ daunelor .cauzate biodiversit&tii : si realizarea -depoluarii, prin \intermediul : compensatiilor sau. al daunelor-interese ‘la: plata cérora ‘a..fost: obligat poluatorul. ; Potrivit art.9 pet.5 din Conventie, publicul" va avea posibilitatea unei actiuni in subsidiar, respectiv numai daca Statul n-a intreprins nici 0 actiune sau rezultatul acestuia “SM. Teodoroiu, Raspunderea civild pentru dauna ecologica, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2002... *. Conventia din 25 iunie 1998 privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea,deciziei gi accesul la justitie in probleme de mediu, publ. in M: Of-nr.224 din 22 mai 2000. 20nu este” satisficdtor. “Aceasti’ procedura va fi aplicabili ‘atét in cazul ‘exercitirii unui control administrativ sau jurisdictional, cat si in cazul actiunilor contra poluatorilor. in. situatii’ urgente, ‘membrii publicului vor putea, conform art.9%pot.3 din Conventie, si ceara instantei ca, prin intermediul injonctiunii*’, s& oblige’ poluatorul si sisteze activitatea diundtoare sau: si ia misuri de evitare a unor pagube ecologice. in acest caz, persoanele dispun de o legitimare procesuala activa, fird a mai fi nevoie de concursul Statului*®, " Conventia propune ca selectia persoanelor ce vor dispine de calitate procesuala, activa in raport cu alte persoane sau cu Statul, pentru repararea daunelor ecologice, si se fack dupa criterii obiective de reprezentare si calitate a activititii depuse.” Astfel, se Constata ca pe acest ‘segment, reglementarea european este mai restrictiva decat cea existent in fara noastra, impundndu-se alinierea la normele comunitare, 5.1.10. Elementele strategice de baza. Alaturi de aceste principii 0.U.G. nr.195/2005 stabileste si o serie de "elemente strategice care conduc la dezvoltarea durabili a societatii "(art.4) + Acestea sunt: - mentinerea gi ameliorarea calitatii mediului; ~ reabilitarea zonelor afectate de poluare; incurajarea implementirii sistemelor de management si audit de mediu; ~ promovarea cercetiirii fundamentale i aplicative in domeniul protectiei mediului; educarea si constientizarea publicului, precum gi participarea acestuia in procesul de elaborare si aplicare a deciziilor privind mediul; ~ dezvoltarea retelei nationale de arii protejate pentru mentinerea stirii favorabil ~ de conservare a habitatelor naturale, a speciilor de flora si fauna slbatica ca parte integranta a retelei ecologice europene - Natura 2000. 5.1.11. Modalitatile de implementare. in aplicarea misurilor de prevenire trebuie aplicati cea mai buna tehnologie posibila (B.A.T.), cea mai buna tehnologie disponibila care antreneaza costuri excesive (B.A.T.N.E.E.C,) sau cea mai buna optiune practicabila in interesul mediului (B.P.E.O). Art.4 din O.U.G. nr.195/2005 vizeazi “modalitatile de implementare” a principiilor si elementelor strategice: > prevenirea si controlul integrat al poluarii prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru activititile cu impact semnificativ asupra mediului; ~ _adoptarea programelor de dezvoltare, cu respectarea cerintelor politicii de medi ~ _ corelarea planificrii de amenajare a teritoriului si urbanism cu cea de mediu; - _efectuarea evaluarii de mediu inaintea aprobirii planurilor si programelor care Pot avea efect semnificativ asupra mediului; “ Art.2 pot.4 din Conventie defineste notiunea de public ca find "una sau mai multe persoane fizice sau Juridice si, in concordanta cu legislafia sau practica nationala, asociatiile, organizatiile sau grupurile acestora” * Injonctiunea reprezinté actiunea prin care instanta este sesizata in scopul sistarii unei activitati diuniitoare mediului. “Ase vedea in acest sens art. lit. d din 0.U.G. nr.195/200S gi art.9 pet.3 din Conventia de la Aarhus. 24evaluarea impactului asupra mediului in faza initial a proiectelor cu impact semnificativ asupra mediului; -introducerea gi utilizarea parghiilor si instrumentelor economice stimulative sau coercitive; rezolvarea, pe niveluri de competenta, a problemelor de mediu, in functie de amploarea acestora; ; ei promovarea de acte normative armonizate cu reglementirile europene si intemationale in domeniu; stabilirea si urmirirea realizarii programelor pentru conformare;, crearea sistemului national de monitorizare integrata a calititii mediului; recunoasterea produselor cu impact redus asupra mediuluiprin acordarea etichetei ecologice. - 22Capitolul Il! IZVOARELE DREPTULUI MEDIULUI Prin izvoarele-dreptului mediului se infeleg'acele forme de exprimare al regulilor de conduité impersonale, de aplicabilitate repetati si general care privesc ‘comportarea persoanelor participante ca parti, la raporturile de drept al mediului. Izvorul principal de drept al mediului in plan intern il reprezint& legea ( lato sensu) urmati in secundar de cutuma, precum si de 0 serie de'mijloace auxiliare (jurisprudenta, doctrina si dreptul comparat). Dreptul comunitar’cunoaste ‘drept surse: regulamentele , deciziile; directivele si recomandatile, Izvoarele dreptului international al: mediului sunt mai’ putin precise gi obligatorii, dar mai variate decat cele existente in sistemele juridice nationale ori in cadrul Uniunii Europene. Ele sunt definite in art. 38 alin.! din’ Statutul Curtii Internationale de Justitie, respectiv : tratatele si cutuma ( generatoare de norme obligatorii) si mijloacele auxiliare : detiziile judiciare internationale si doctrina. Ca noi izvoare se afirma rezolutiile organizatiilor internationale, 1. Legea‘ Legea, in sens restrans reprezinta dreptul scris , expresia’ prin intermediul puterii Publice competente in acest sens a’unei reguli, a‘unei voinfe formulate pentru vitor si enuntata intr-un text: z {n sens larg,” termeniul'de lege cuprinde orice regul juridica ‘scris’, indiferent de titlul dat actului legislativ: constitutie, cod, tratate internationale, ordonante, regulamente. hotirari’ ale guvernulii etc. 1.1.Constitutia. Stabileste-unele reguli de:conduita care stau la baza altor réglementiiri; ele privese in primul rand drepturile fundamentale ale cetateanului legate de protectia mediului, a omului, obligatiile statului si proprietarilor privati in legatura cu conditile de viata ete"” 1.2.Codul ‘Ca reglementare de ansamblu a unui anumit domeniu codul'raspunde cel'mai bine nevoii de'abordare globala'a problemelor protectici mediului-. 4 i in unele coduri care se refera cu preciidere la alte matetii sunt'atinse probleme ale ocrotirii naturii (de exeiplu: codul silvic). Elaborarea unui cod al mediului ar stimula procesul general de-reglemientare in materie si ar marca maturizarea dreptului mediului . Acest lucru s-ar putea'realiza, de pilda prin sistematizarea’cadrului legal in materie. “’ A se vedea Constitutia Romaniei publicati in M. Of, nt-233/21 XI 1991 © art.11 ali 2:art.33;art.41 alin 6;art.34 alin 2 lit. e, .2yart-20 alin. 23in unele state, de exemplu: Franta, codificarea tehnicd a condus la elaborarea unui “Cod al mediului”, actualizat periodic. 1.3, Legea propriu-zisi Poate fi izvor al dreptului mediului in miisura in care reglementeaza relatiile sociale privind protectia, conservarea sau dezvoltarea mediului. Datoritd unor particularititi specifice domeniului, in multe state s-au adoptat legi-cadra pentru protectia mediului, care enunfa principiile generale de actiune, la nivelul intregului domeniu si. pe "sectoare",. preluate si;concretizate apoi prin legi speciale “sectoriale”. 1.4.Decretele-legi Sunt izvoare ale dreptului mediului in, misura in care sunt in vigoare si daci reglementeazii relatii sociale privitoare la protectia mediului. 1.5, Tratatele internationale in concordanté.cu prevederile art.11 alin.2 din Constitutia Romaniei “Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul.intem. in.caz de contrarietate intre o lege si un tratat, primeazi tratatul. Deci, tratatele internationale relative la mediu pe care Roménia le-a adoptat sau la care a aderat , fac parte din dreptul intern si constituie izvoare de dreptul mediului, indiferent de caracterul lor (bilateral sau multilateral) sau domeniul.la care se referd. ; Astfel, dintre actele internationale la care Romfnia a aderat in ultimii, ani mentionim: Conventia UNESCO privind protectia patrimoniului mondial, cultural si natural din 16.XI.1972, (acceptaté prin Decr. nr. 187/1990), .,Conventia .de..la Basel privind: controlul transportului peste frontiere a deseurilor, periculoase gi al-eliminarii acestora, incheiaté in 22.III.1979 (ratificaté prin Legea nr. 6/1991), Conventia privind protectia Marii Negre impotriva poluarii, semnati la Bucuresti in 21.1V.1992, Conventia privind conservarea vietii silbatice si a habitatelor naturale. din Europa, adoptata la Berna in 19.09.1979 (aderare prin Legea nr. 13/1993), Conventia privind cooperarea pentru protectia, si utilizarea, durabild a fluviului,Dunarea (ratificati prin Legea nr. 14/1995) etc. . 2, Actele guvernamentale Practica intemationala in acest sens este destul de diversi. Unele constitutii acorda puterii,executive,competenta de. a adopta sau promulga acte normative-cu putere de lege prin decret (Italia, Spaniaytc.). ,Adesea, acest.procedew.este utilizat pentru transpunerea in dreptul national al directivelor U.E. De asemenea, actele guvernamentale pot fi utilizate. pentru aplicarea concreti a uunor legi-cadru. in. acest.context, Guvernul,adopti doud categorii de-acte: a ) hotaréri (emise pentru organizarea, executarii legilor).-De. pilda,, H.G. nr. 254/1995 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele pentru protectia mediului inconjurator, H.G. nr.1275/1996 privind infiintarea gi fimetionarea. Comisiei Nationale pentru Schimbiri Glimatice, etc. : 24b ) ordonante (emise in temeiul unor legi speciale de abilitare,in‘limitele si in condifiile prevazute de aceasta - art.107 din Constitutie). in masura in care acestea se referd la protectia, ameliorarea si conservarea'mediului constituie izvoare ‘ale dreptului mediului. De exemplu: 0.U.G. nr.195/2005, privind protectia mediului. si. ©.) gi ordinele ministeriale’ in materie’ pot avea o astfel de: calitate,'de pildi Ordinul nr.35/2007 privind aprobarea’ Metodologiei ‘de elaborare si punere in aplicare a planurilor gi programelor de gestionare a calitétii aerului, : 3. Cutuma A avut un important rol de izvor de drept inaintea adoptarii codurilor moderne. Azi rolul ei este redus. Totusi, in domeniul protectiei naturii cutuma poate prezenta unele semnificatii. reife De exemplu: prin art.8 din Legea nr.82/1993, se recunoaste si garanteazi "Dreptul Populatici locale din teritoriul Rezervatici Biosferei “Delta Dunarii”. de a pistra obiceiurile specifice locale". In tarile de "common law", unde dreptul se bazeazii in mod traditional pe cutume si uzante ale societifii s-a dezvoltat un "drept statutar” elaborat de'legislatii in materia protectiei mediului. 4. Uzantele internationale ‘Uzurile stabilite intr-o regiune sau intr-un mediu comercial si care servesc'la completarea §i interpretarea contractelor pot si se refere gi la obiceiuri, norme sau standarde ecologice folosite. 5. Mijloace auxiliare:. 5.1. Jurisprudenta, Injeleasa ca dreptul (obiectiv) care se degaja din hotardrile adoptate de instanfele judecitoresti, jurisprudenta nu este consideraté ca un izvor de drept propriu-zis in sistemul nostra juridic (ca de altfel, in toate sistemele de drept continental) ci are un rol auxiliar, contribuind la fixarea si dezvoltarea reglementirilor existente, ori la stimularea legislatorului i adoptarea altora noi. in Romania, cel putin pnd in prezent, jurisprudenta in domeniul mediului find nesemnificativa si efectele sale asupra dreptului pozitiv nu sunt notabile. 5.2. Doctrina Doctrina, produs al teoreticienilor dreptului, are ca functie analiza dreptului ozitiv si pe aceasta baz constituie un ansamblu coerent i logic de notiuni, concepte, date etc. in acest mod, ea influenteazii atat elaborarea si adoptarea reglementirilor juridice, cat si aplicarea acestora de citre instantele judiciare. in prezent, doctrina are si in fara noastra un rol tot mai important datorit’ multor lucriri ce au aparut pe aceastd tema, fn alte (ari, s-au creat publicafii stiintifice specializate precum: Journal Of Environmental Law (Oxford University Press, England, dup’ 1990), Revue Juridique de lEnvirannmental Limoges, Franta, (dupa 1976) etc... 255.3. Dreptul comparat ‘Aparitia:si dezvoltarea de ‘“‘drepturi ale. mediului” in diverse {Ari ale lumii fac indispensabil studiul comparativ al acestora. El urmareste in primul rand, desprinderea tendintelor generale de evolutie ale reglementirilor nationale, de armonizare $i chiar de unificare.a lor.ca,;de exemplu in cadrul U.E."* in acelasi timp,-experientele si solutiile adoptate in legislatia altor state pot influenta procesul de elaborare si/sau. aplicare a dreptului mediului in altele. Printre tarile asociate UE un rol deosebit de important joaca, in acest sens, procesul de aproximare a legislatiei nationale cu reglementarilé dreptului comunitar al mediului care va conduce la o uniformizare continentala acceleraté a normelor juridice. 6. Conflictele de legi Ca regula general’, o lege se aplici si se executi in cadrul teritorial al statului de adoptare i fat de toate persoanele aflate aici. Deci, eventualele conflicte pot aparea in cazul aplicrii legilor relative 1a mediu in afara statului de‘origine din ratiuni de politica ecologic sau ca urmare-a faptului c& pagubele ecologice pot avea efecte transfrontaliere. De altfel, in cazul Europei vestice asemenea probleme au favorizat: adoptarea primelor reglementari comunitare. Totodata, in cadrul fiecirei {Ari pot aplirea unele neconcordante (contradictii) intre diferitele reglementari legale . Asa de exemplu, datorita specificului lor actele normative care privesc un sector particular al mediului pot intra in contradictie.cu regulile legale, generale: din domeniul respectiv, dup’ cum. pot exista neconcordante in chiar interiorul legislatiei mediului. De aceea, pentru a solutiona astfel de probleme este indispensabili 0 conceptie coerenta si integrata asupra dreptului mediului, principiilor si specificului normelor sale. * M. Brothe, Tendences actuelles de la politique et du droit de "environnement, IUCN, Suisse,1980 26Capitolul IV RASPUNDEREA JURIDICA IN DOMENIUL PROTECTIE! MEDIULUI ti Ancalcarea: dispozitiilor® Legit protectiei_mediului atragé raspunderea civila, contraventionala sau penala (cap. XIV—XV din O.U.G. nr.195/2005).' , in misura in care reglementirile speciale nu dispun altfel, se*aplica regimul juridic “general stabilit,: pentru raspunderea civilé’ delictuali in ‘Codul’ civil, pentru rispunderea -contraventionala in Ordonanta nr. 2/12.07.2001 modificaté si completati prin Legea nr. 182/16.05.2006, iar pentru rispunderea penal in Codul penal.’ ' Este de-remarcat faptul ca si in materie de mediu.sunt aplicabile unelé masuri conservatoare cu caracter provizoriu, pana la solutionarea definitiva a unui’ litigiu ‘si stabilirea efectiva a responsabilititiiEste vorba, de exemplu, de’ordonanta presedentiala reglementati prin art.581 - 82 Cod procedura civil4; prin care instanta poate s& dispund “misuri vremelnice in cazuri grabnice” cum sunt, de regul, situatiile de poluare ( mai ales poluirile accidentale), pentru pistrarea unui drept ori pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu.s-ar putea repara (cum sunt daunele ecologice). Litigiile generate de cliberarea, revizuirea sau suspendarea acorduluisau a autorizatici de mediu se solutioneaza potrivit legii contehciosului’ administrativ...Astfel, conform art.14 din Legea nr.554/2:12.2004 a contenciosului-administrativ; modificati prin O.U.G. nr.190/21.11.2005, in cazuri bine justificate i pentru a preveni: producerea unei pagube iminente , reclamantul poate cere instantei sa dispuna suspendarea executirii actului administrativ pana la solutionarea cererii. ©.U.G. nr.195/2005 se limiteazi si consacre cAteva principii in materie: de réspundere civilé (art.95), si prevadi unele sanctiuni penale sau contraventionale. Din modul de structurare a legii rezulti cA legiuitorul doreste: si-i confere un régim aparte. i In mod semnificativ, rispunderea obiectiva si solidard pentru prejudiciu:(art.95), este lasati la finalul “capitolului XIV ("Atributii si rispunderi"),- sectiunea a 3-a (2Obligatiile persoanelor fizice si juridice”), in timp ce “sanctiunilor” contraventionale ‘le este consacrat un capitol aparte — capitolul. V. in sfargit, tot ca 0 particularitate:, insusindu-si conceptia potrivit céireia-paguba ecologic ridic&, mai-degrabai, o problema de reparatie decat de raspundere in termeni clasici, in“sensul substituirii acesteia ‘cu asigurarea, sffcandu‘se apel la rispundere numai in misura in care este ‘nevoie de invocarea unui temeide reparati Sistemul rispunderii juridice'in-domeniul protectiei: mediului se constituie din: nispunderea:-civild pentru: prejudiciu' ecologic, cu un regim special diferit:de cel al raspunderii:civile delictuale'reglementate. in Codul civil, dreptul represiv-al mediului vizand proteguirea valorilor:sociale atasate ocrotirii naturii si rispunderea:de mediu: care urmireste echilibrarea: nevoilor economico-sociale cu necesitatea conservarii mediului. Tot: in acest context, se confer dreptul la-actiune: in justitie "in vederea conservarii mediului" indiferent cine a suferitprejudiciul, _organizatiilor neguvernamentale. Pana la dezvoltarea legislativé in domeniu, de lege, lata opereazi.rispunderea civila, contraventionala sau penali , clrora lise adaug.o serie.de sanctiuni.specifice dreptului-mediului. : 1 a7A. Raspunderea civila in dreptul mediului 1. Nofiuneé de prejudicit ecologic |. we Termenul de "daund ecologica" a fost utilizati. pentru prima oard.in literatura de specialitate de Michel Despax; pentru a papi Particularitatile prejudiciilor indirecte rezultate-din atingerile aduse calitatii mediului.” fntr-adevir, datorita unititii si interdependentei fenomenelor ecologice, vitamirile adduse unui element natural (api; aer, etc.) se propagi si influenteazi sub o formé sau alta si asupra altor componente ale mediului (sol, flora, etc.) Pornind de la aceste particularitati ale mediului, dauna ecologica este considerat’, in general, a fi acea vatamal rejudicii ansamblului elementelor unui sistem si care, datorita, i jiteconstituirea_unul it la Cu toate c& in privinta naturii gi. intinderii sale tn doctrina, exista divergente, in realitate, problema centrala rimane aceea de a se sti cine este victima unei asemenea daune - omul sau mediul natural ? fn functie de:rispunsul dat, 'se contureaz’ in: fapt si si intinderii daunei ecologice. Aceasta presupune, in prealabil, determinarea Statutului juridic al elementelor naturale (aer, apa, fauna silbatic’, flora) si attificiale « (ageziri.umane, obiective artificiale din afara asezArilor umane, mediul ‘de viafi al populatiei).care constituie mediul inconjurator, pentru a stabili daca’ aceste bunuri sunt sau nu protejate din punct de vedere juridic. intr-o conceptie denumiti antropocentrica, dauna ecologic are in vedere omul ca victima : stiniitatea, bunurile si activitatile sale, bunistarea sa: -in-acest sens, R. Drago arati c& dauna ecologic este cea "cauzati persoanelor si bunurilor de c&tre mediul in care acestea:existi"”. Potrivit.acestei viziuni mediul este sursa daunei, nu victima:acesteia. ‘Legatd in mod evident de teoria tulburirilor de vecinatate, aceasta pozitie apreciaza ci intre poluare si sursele traditionale de vecinitate nu existi decat o diferenté "de grad! constand in amploarea consecintelor gi caracterul ireversibil al degradarii mediului. Incontestabil, definitia poate fi considerat reductionist’, pentru cd omite asa- numitele."daune ecologice: pure", adic pe cele:cauzate naturii:silbatice, fri a avea repercusiuni imediate si aparente asupra activitatilor umane. in replica, anumiti autori consider dauna ecologic’ drept vitimare adusi'de citre om mediului. Punctele de vedere, ins&,. sunt nuantate. Astfel, in,teza sa despre reparatia daunei:ecologice, P.Girod asimileazi, de fapt, dauna ecologica cu cea produsa prin poluare si considera ci vizeazi toate domeniile care contribuie la degradaréa factorilor naturali (apd, ‘aer, nivel sonor etc.)**. In opinia sa, dauna ecologicd este cea cauzati de om mediului. El. sustine cd, .nu sare relevanta ‘imprejurarea cx paguba afecteazin primul. rand aerul,'apa sau natura: insigi,;mu intereseazi, intrucat aceste elemente sunt utilizate de cdtre om gi, ca atare; acesta suport repercusiunile. {n consecinti, aceasté.:"responsabilitate prin-ricoseu" ce aracterizeazi dauna.ecologicd nu se. contureaza: decat: daca. consideram ca: victime-sunt ‘nu niimai cei M.Despax, Droit de l'environnement, Ed."Litec”, Paris, 1980 * M Prieur, Droit de environnement, Ed."Dalloz", Paris,1991 *! R.Drago, prefati la lucrarea lui P.Girod, La téparation du dommage écologique, L.G.D.J., Paris, 1974 2 Thidem *. P.Girod, op.cit. 28care sufera un prejudiciu direct (in privinta bunurilor’sau persoanelor), ci ‘$iansamblul colectivitiii care are interesul de a salva patrimoniul ecologic universal: F. Caballero confera acestei notiuni un grad mai mare de generalitate atunci cand afirma ci "dauna ecologic ar fi dégradarea clementelor naturale", adicd " dauna:cauzatii direct mediului, considerata ca independent de repercusiunile sale asupra’persoanelor ‘$i bunurilor"™, ‘ Ca urmare, victima direct a vatimirii apare ca fiind mediul inconjurator insusi, in plenitudinea"elementelor sale’ neapropriate si neapropriabile"®> ori ca "bunuri ale mediului inconjurator"®®: Orice activitate umana antreneaza efecte asupra mediului; insi definirea unui prag peste care acestea trebuie si fie considerate ca negative si si deschida dreptul la reparatie mu este inca stabilit in drept. Unii’ autori au relevat ideea potrivit careia Tecunoasterea Unui atare prejudiciu nu este posibila ‘decat intr-o societate’ primitiva ori “intr-o societate foarte: evoluati’”, Modificarea unui’ echilibru nu este in mod necesar 0 sursi de prejudiciu: poate fi vorba de © situatie tranzitorie,’ prealabil’ formirii unui nou echilibru. Dauna ecologica Presupune o atingere care las sechele de durati, permanente chiar. Mediul natural, prin esenta viu, suport diverse agresiuni, impotriva cérora reactioneaza pentru a regisi o noua stare. Aceste fenomene nu implicd emergenta unui veritabil prejudiciu. fn replica, unele atingeri, care pot fi usor reparate prin jocul reactiilor, risc& si devind ireversibile in caz de interferenti cu factori agravanti care’ se aditioneazi. Este un fenomen’ complex in realizarea sa care trebuie, cu necesitate, individualizat pentru a fi luat in calcul pe scena juridica, ‘Doctrina' de drept civil nu intentioneazi si-si propuni o asemenea ‘abotdare conceptual, abandondnd-o in favoarea exclusiva a dreptului public’ si; indeosebi, ‘a dreptului mediului inconjurator. In prezent, pare’ a fi” triumfat conceptia care detaseaza dauna ecologic’, construindu-i o anumiti autonomie” in raport cu alte categorii de daune. in acest sens, legea americani din 1980 intitulati "Superfund" (Comprehensive. Environmental Response, Compensation and Liability Act - ERCLA) prevede-c&i sunt supuse reparatiei daunele care constau ‘in degradarea sau distrugerea resurselor naturale: prin: substante periculoase. fn’ accepfiunea legii, 'resursele naturale" sunt: solul, pest, viata ‘slbatica, biotopurile, aerul, apa, panza freatica” subterana, rezervoarele de apa potabild si alte resurse de acelasi tip, care apartin sau sunt administrate de Statele Unite, de-un stat federal sau de o colectivitate locala, de'un guver striin, de un’trib indian sau de orice membru al unui trib indian. i Pe plan regional, Consiliul Europei propune o conventie cu privire la daunele ce ar rezulta din exercitarea unor‘activitati periculoase pentru mediul inconjuritor. Astfel, Conventia de la‘ Lugano ‘se-refera Ia “orice pierdere sau dauna‘ce ar rezulta din alterarea mediului inconjurator"®®. z " * fn lumina. Conventiei, notiunea de "mediu inconjuritor” dobandeste o acceptiune larga, cuprinzand elementele naturale i biotice cum sunt aerul, apa, solul, fauna si flora, 33 F-Caballero, Essai sur la notion juridique de nuisance, L.G.D.J.;Patis, 1981 85 M Prieur,op.ci * G.Martin, La responsabilité civile pour les dommages a l'environnement et la Convention de’ Lugano, in “Revue juridique de l'environnement" nr.2-3/1994 3" J.Carbonnier, Les biens, PUF, Paris, 1978 * A se vedea art.2 din Conventia de la Lugano (21 iunie 1993) 29interactiunea dintre asemenea factori, din, bunuri care compun, mostenirea culturalé gi aspectele caracteristice ale peisajului™”. ' Potrivit Legii nr.137/1995, “mediul" este, constituit dintr-un»,ansamblu de conditii, si clemente naturale ale Terrei : aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice,. precum gi fiintele vii, sistemele naturale in interactiune cuprinzénd elementele enumerate anterior, inclusiv. valorile ‘materiale si spirituale"®, Definitiile date mediului inconjurdtor contribuie la clarificarea conceptual si, pe aceasta baza, la determinarea elementelor care constituie obiectul protectiei _juridice efectuate prin normele legale sau pe cale jurisprudentiald. Considerim c;-sub aspectul conceptualizirii daunei ecologice este obligatoriu 4 se avea in vedere c& aceasta este o forma a prejudiciului, cea ce a impus, de. altfel, examinarea inifiald a notiunii de prejudiciu, in cadrul demersului nostru teoretic . in acceptiunea tectici mediului, sintagma,"prejudiciu" (dauna ecologic’) desemneazi efectul cuantificabil in cost al daunelor asupra sinatai Oamenilor, bunurilor sal ‘at de poluanti, activitati_daunatoare sau dezastre™. in aceasta dehinifie rezults, th principal, urmatoarele a) este vorba de exprimarea v secintelor prejudiciilor cauzate; b) aceste prejudicii sunt cauzate sinatitii oamenilor, bunurilor de orice fel sau mediului; J aceste daune sunt cor lor, a unor activity daunmitoare (ale omului sau altor vietuitoare) ori a dezastrelor ecologice. Referitor, la aceasti definitie se impun unele observatii. intr-adevair, este vorba de un efect cuantificabil valoric al daunelor cauzate mediului inconjurator, ins& aceasti cuantificare nu este totdeauna reali, deoarece volumul prejudiciului nu iese la iveala imediat, nu putine daune find potentiale, devenind realitate doar ulterior, dupa scurgerea unui timp indelungat™, . Alteori, cuantificarea nu este posibila. pentru. ci daunele sunt inevaluabile. intr-o proportie considerabild, efectele. negative ale actiunilor umane asupra mediului, sunt legate direct de progresul tehnologic, ceea ce impiedicd cuantificarea prejudiciilor respective, cauzate mediului prin poluare. Elementul nociv are efecte cumulative si sinergice care fac ca poluirile si interactioneze si, ca atare, nu pot fi totdeauna cuantificate.imediat sau nu pot fi calculate exact niciodati. vin doctrina juridica s-a exprimat opinia potrivit cireia nu pare riguros stiintifica es data de lege, dupa care daunele provocate de poluanti, activitati daunatoare sau dezastre | se produc asupra "sénatétii oamenilor, bunurilor sau mediului”. in privinta mediului, trebuie reliefat,, c& acesta se compune, cu putine exceptii (de pilda, aerul), din bunuri, mai exact din lucruri apropriabile si apropiate de oameni, Dintre factorii de mediu apa, solul si subsolul, padurile, toate valorile materiale si spirituale apartin omului. Dintre fiintele vii numai.omul, iar dintre materiile anorganice doar. aerul cu. straturile atmosferice nu sunt in proprietatea cuiva. Astfel,:ar fi mai corect si se noteze c& paguba consta in orice atingere adusi factorilor de mediu sau componentelor-unor: sisteme

You might also like

• It Ends with Us: A Novel

  

  From Everand

  It Ends with Us: A Novel

  Colleen Hoover

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (5757)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5795)
• The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  

  From Everand

  The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  Jeneva Rose

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1108)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  From Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (353)
• The Art of War: A New Translation

  

  From Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3044)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (20026)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  From Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (19653)
• The Handmaid's Tale

  

  From Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (13186)
• The Hobbit

  

  From Everand

  The Hobbit

  J.R.R. Tolkien

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (25134)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  From Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3321)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (3278)
• Good Omens: A Full Cast Production

  

  From Everand

  Good Omens: A Full Cast Production

  Neil Gaiman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (10907)
• Remarkably Bright Creatures: A Novel

  

  From Everand

  Remarkably Bright Creatures: A Novel

  Shelby Van Pelt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (5511)
• And Then There Were None

  

  From Everand

  And Then There Were None

  Agatha Christie

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (8934)
• Freakonomics Rev Ed

  

  From Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (7849)
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  From Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2475)
• American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  

  From Everand

  American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  Neil Gaiman

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (12520)
• Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  

  From Everand

  Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2556)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  From Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (12947)
• The Hobbit

  

  From Everand

  The Hobbit

  J.R.R. Tolkien

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (24586)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  From Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2499)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  From Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2507)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  From Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2567)
• How To Win Friends And Influence People

  

  From Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (6521)
• Good Omens

  

  From Everand

  Good Omens

  Neil Gaiman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (12010)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  From Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Bronte

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (9486)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  From Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5718)