aw gaa ANTTICIPATIA| f f i a ANTICO CONTRACTIA TIMPULU! Inchipuiti-vé c&, traind tu- muiltuoasele evenimente ale anulvi 1848, cineva v-ar des- crie chipul Romaniei de azi cu frumoasele orase realizate intt-o arhitectura zvelta, mo- derna, Impodobite de flori si verdeala, cu o retea densa de cai de comunicatie strabatute de trenuri, avioane si puzde- rie de automobile, cu giganti- cole uzine metalurgice 5) oré- sele ale chimiei, cu campu- sunl universitare, case de cul- turd si teatre, cu 0 agricultura intensiva $i aproape compiet mecanizata, cu radioul, televi- ziunea si caloulatoarele, cu toate celelalte ,.minuni”’ ale tehnicii devenité’ tucruri ba- fale ale vietii cotidiene. Nu! Aceste lucruri nu sint previzibile, nici macar intr-un viitor Indepirtat, Tntr-o tara in care (amintifi-va, sintem in 1848!) poporul lupta pentru drepturi_ minime la munca si la invataturé, pentru unitatea sa nationalé, pentru neatir- are, intr-un cuvint, pentru demnitate. Si pentru ca totusi sint posibile — caci pentru asta 5-au ridicat revolutionarii Pasoptisti_ — atunci vremurile sint prea indepartate ca sa te gindesti la ele decit ca ia un idea) gretios, dar abstract, care tine de istoria viitoare, Caci trebuie sa treaca citeva zeci de generatii ca si devina fealitate. Dar iaté ca astazi, anul de gratie 1982, ele exist aievea,si de atunci nu au tre- cut décit vreo patru genera tii. de parca timpul s-ar fi comprimat. sau s-a derulat mult mai rapid lar acum s4 ne imaginam 0 lume ce populeazé sistemul solar, cu legaturi frecvente si de ruting intre planete, ex- ploatind in mod curent, direct din cosmos, aceasta imenst sursa de energie care se nu- meste Soare, 0 lume ce, deo- potriva, vietuieste in spatiul cosmic, In uriase orage-sate- ALMANAH. ANTICIPATIA lit, dar si in adincimile ocea- nulul, 0 lume in. care, prin protilaxie genetica, bolile nu mai au nici o sansa, iar fauna Si flora sint in mare parte fau- rite de om.. o tume... Ei,da, veti spune fra sa $0- vaiti, asta este o frumoasa si cam idilica imagine a unui vi- itor, cam abstract, cam teore- tic, care in tot cazul tine de o istorie viitoare pe care proba bit o yor trai urmasii_ nostri peste citeva zeci de genera- tii... Dar, amintindu-va de nipoteza 1848", va veti_co- fecta $i veli spune ca, Intra devar, peste trei-patru gene- ratii Sar putea 4 existe gi aceasta ideala_lume daca evident, veti adauga imediat, omenirea va avea luciditatea $i bunul simt sau se auto- distruga Jnt-un cumplit cata gifsm nuclear. Cu_siguranta insa ca veti fi extrem de de- zamagiti, daca nu chiar dezo- rientati sau_ inspaimintati, aflind c& si de data aceasta ati gresit. Extrapolind in ri mul exponential de dezvol- tare a societatii umane, ipo- teza societatii umane cos: mice pe care am descris-o s-ar putea realiza in decursul a una-doud generatii, Cu sigu- ranfa ca in acest ritm am avea nu numai. greutati in a prevedea, dar si in a ne obi Aui cu Schimbarea. Aceasta idee nu este nici mécar noua Alvin Toffler in .Socul viitoru- tui" reugeste minunat sd 0 ex- prime, impresionind fie prin spectaculosul publicisticii sale, fie prin cutremurdtoa- rele avertismepte date socie- tatii umane. Scapa insa un mic ,amanunt" esential Acest ',amanunt" se leaga dé virsta Medie de viata a omu- ui. In comuna primitiva virsta medie era de aproximativ 30 de ani, in evul mediu, dupa citeva mii de ani, virsta’medie ajunsese la 45—50 de ani, in epoca moderna, dupa citeva sute de ani, virsta medie in multe tari a2 globului este de Motto: .Nebunia Indrézaetior ~ Jatd Intelepciunea vietir" M. GORKI 70 de ani $i este de asteptat ca la inceputul mileniuiui vi- tor s& ating 100 de ani. lata deci 28, pe linga un rit de dezvoltare, de schimbare din ce in ce mai rapid, ametitor am spune-o noi, mai exista $i aceasta .dilatare” a perioadet de viata, caci, intr-adevar, as- tazi traim de doud ori si ceva mai mult decit in epoca de piatra, urmagii nostri vor trai de trei ori mai mult, iar eveni- mentele se ,indeseso” din ce in ce mai tare, fiecare dece- niu trait echivalind cu un se- col sau un mileniu al altor epoci. Si_nu este nici o exa- gerare.” Omului i-au_ trebuit zeci de mii de ani sA desco- pere roata, mii de ani ca sa descopere forta hidraulicé si eoliand, citeva sute de ani ca 84 descopere forta aburului si citeva decenii ca s& puna ‘in valoare fora inteligente! arti- ficiale. Generalia oamenilor maturi de astazi s-a nascut in epoca tubului electronic, a copilarit pe vremea descope- ririi tranzistorului, traieste umiracolele” microprocesoru- iui si are toate gansele sa prinda circuitele... biointe- Grate. Dar oare este pregatita ea sa le $i faca fala? Fenome- nul de extindere a capacitatii de vieluire, suprapus peste cel_al densificarii in eveni- mente marcante a timpului, va crea, faré Indoialé, multe probleme omenirii $i societa- filor_umane, atita vreme cit hu exista 0 pregatire pentru ai face fata STIINTA PREDICTIE! Avem minunata sansa sé traim intr-o fara in care dez- voltarea fu este lasata la voia intimplarii, in care. viitorul este scrutat cu luciditate si perseveranta, prefigurin- du-i-se| contururile. Aceasta extraordinara viziune de a an- ticipa, nu ca un fenomen in- tuitiv, ci pe baza unei-pro- funde $i riguroase analize sti-‘ intifice, elaborind in perma- nenta ‘strategia actiunil de modelare $i adaptare a viito- tului, Ti apartine. secretarului general al partidului, prese- dintelui tari noastre, tovara- ului Nicolae Ceausescu. inca de la Congresul al X-lea al partidulul, acum 17 ani, din initiativa si pe baza concep- tiei innoitoare, revolutionare a tovaraguiui Nicolae Ceaugescu, s-au conturat ideiie de bazd ale documen- tului ce avea sa devina mai apoi 0 adevaratd carté funda- mentala a dezvoltarii social-2- conomice a patriel noastre — Programul partidului de fau- rire a societatii socialiste multilateral dezvoltate si inaintarea Roméniel spre co- munism. Dezbatut de intreg poporul $i aplicat in toate do- meniile de activitate, Progra- mul partidului are un dublu rol: constituie planul unic ar- hitectural dupa care se con- struieste Romania socialista i, totodata, Tl pregateste pe fiecare cetafean al tarii cu rit- mul si_directia_schimbarii Poate c in ceea ce priveste acest ultim aspect, al pregat rii, al adaptari omului la vi- ziunea de prospectare a trans- formarilor sociale si econo: mice, sintem tentafi. si nu-i acordam 0 prea mare impor- tanta, neglijind-o uneori in mod ‘pagubitor. Trebuie insa 4 ne reamintim in perma- nenfa cuvintele secretarului general al partidului, tovaré- Sul Nicolae Ceausescu, care ne spunea nu o data ca so- cialismul si comunismul se construiesc cu oameni si pentru oameni, pe déplin constienti de rosturile si vi tufile acestei minunate socie- tafi. Or, in acest context Preocuparea pentru a-i pre- gati pe cameni pentru vitor, Pentru @ le ridica nivetul de intelegere si implicit capaci tatea de actiune este un obiectiv esential al partidului, subliniat magistral de catre secretarul general al partidu- lui, tovardsul Nicolae Ceaugescu la Plenara largita a C.C. al PCR. din 1—2 iu- nie 1982, in Expunerea cu privire fa stadiul actual al edi- ficdrii_socialismului in tara noastra, la problemele teore- tice, ideologice si activitatea politica, educativa a partidu- fui Efortul de a forma 0 consti- int inaintaté, revolutionaca, in pas cu impetuoasa dezvol- 4 tare economica sau chiar an- ticipind-o, este notabil si se concretizeazé_pe multiple planuri. Obisnuinta de a-i fa~ miliariza pe tineri cu viitorul, dea le stimula imaginatia creatoare nu intimpind rezis~ tenta din partea acestora: dimpotriva, la aceasta virsta exist reaimente o sete, 0 chemare spre a introspecta = si prin intermediul -fictiu- nil — zarile luminoase ale vi torului, Intr-o epoca de pu- ternicd. explozie informatio- nala, literatura de anticipatie a dezvoltat si la noi in tara intr-o maniera fara precedent. Existé 25 de cenacluri literare in orase si sate si este foarte probabil ca aceasta cifré sa fie depasita_ in momentul_ in care vor apirea aceste rin- duri, Existé 0 preocupare permanenti din partea C.C. al UT.C., C.NS.T., Univaii Scriitorilor pentru stimularea si orientarea activitatii aces- tor cenacluri. $i iata, ince- pind cu acest an, exista si un almanah, acesta pe care-| ci- titi, un minunat cadou oferit celor ce iubesc acest gen de literatura, dar si un instru- ment ideal pentru acea nece- sara .gimnastica a minti aventura intr-un posibil viitor. STRATEGIA VIETII Capacitatea de a prelucra informatiile, de a prevedea dupa anumite criterii 0 ac- Yiune in viitor nu apanine nu- mai omului, Daca la mai toate animalele 3e poate exempli- fica acest luccu, cea mai spectaculoasa exemplificare poate fi data prin infruntarea Intre 9 mangusta $i 0 cobra. Jocul" mori pe care-| face mangusta in fata fioroasei co- bre — ‘etinefi ca _mangusta nu este nici pe departe imuna la muscatura cobrei — se ba- zeaza tocmai pe puterea de anticipatie a cobrei, mai pre- cis spus,pe limitele capacita- cobrel_de a prevedea in timp migcarile mangustei Mangusta isi incepe ,dan- sul" printr-o figura" mai sim= pla, pe care'o repeta cu un anumit ritm. Cobra ,descifrea- 28" elementele misca dupa mai multe ciclu momentul cind este sigura de wheia” figurilor, Isi prega- auanan Desen de GIUSEPPE FESTINOteste 0 lovitura de atac, care, anticipind. tralectoria _man~ gustel, 38 0 .intersecteze" exact in leu! in caro s@ se produca_mortala_museatura. Dar capacitatea de previziune a cobrei este — cum spun matematicienii — cu un ordin de marime mai mica decit a mangustei, care; la rindul ei anticipind planul cobrei, isi sohimba nu numai traiectoria, dar gi ritmul $i .schema" dan- sului exact — dar extrem de exact — in momental in care cobra se pregateste de atac Acest proces allt de precis, de riguros, li contera. man- gustei sansa de supravieluire, jar cobrei ii ofera cel mai trist sfirgit... Cum se realizeaza acest proces? Cum se explica acest proces? Este 0 pro- blema care incd nu a fost dezlegata in intregime. Au fost realizaie filme cu un ritm rapid, cu sute dé imagini pe secunda pentru a depisia $i cele mai fine miscari, Au fost puse in functionare calcula- foare cu. programe de identi- ficare supersofisticate care s4 descitreze taina sau cifrul acestel perechi de ,dansa- tori" Un lucru ramine insa cert — capacitatea diferita de a anticipa miscarile adversa- tulul, care, in ultima instanta, feprezinta” cheis rezultatulul final, intotdeauna acelasi: vic- toria mangustei, Am {i tentatl sa credem c& aceasté capacitate de antici- patie lipseste in iumea vege ala. Un scurt exemplu ne arata contrariul. Un amator Ge excentricitat! din Munchen @ cultivat mazare, cartofi si porumb intz-un_,ghiveci" cit un degetar, faurit dintr-o plasd_motalica pentru filtrarea sub presiune, avind ochiuri de 0,1—0,02 mm, introdus inte-un vas cu substante. nu- tritive, S-a infimpiat un feno- men care, in principiu, era cundscut de agronomi, dar nu in limitele lui extreme. Este vorba de capacitatea plantei de anticipare si de programare in functie de conditiile de dezvoltare. Tes- tind mediv) in care se dez- volta si constatind fie penuria substantelor absolut nece- sare, fie conditille neprielnice dezvoltarii radacinii, cea ce reprezinta, in ultima instanta, insuficienja posibititati’ de extragere a_substantelor vi- tale, planta tsi programeaza o dezvoltare mai redusd. Toti ‘oamenit de stiinta se lupta de decenit 84 .convinga” planta $a creasca ‘it mai mare si in aceste conditii. Dar iata ca »amatorul" munchenez isi Propune contrariul, speculind aceasta. capacitate de antici- patie. fi oferd deci plantei conditit .vitrege” de dezvol- tare, iar planta, .sesizind” vir torul nemilos la care este su- pusa, creste de citeva zeci de ori mai mica. Se ajunge astfel la. miniaturizari incredibite Tuberculi de cartofi cit 0 9a- malie de ac, porumb inalt de © palma gi boabe de mazare aproape invizibile cu ochiul liber, Evident, pentru a ajunge la 0 asemenea staturd, Ja maturitate, planta creste intr-un trup de citeva ori mai scurt decit in mod normal Deci, anticipind conditiile sale, ‘planta — a carei evolu- tie este programaia evident genetic — isi contracté. am putea spune, 9 isi comprima timpul biologic. Pina _ aici ined nimic. senzational. Totul se stia, Nu se stia insd faptul Ca Semintele obfinute, de zeci $i sute de ori mai mici si intr-un trup record, de citeva ori mai scurt, dau nastere, in conditii normale, unor plante absolut normale, deschizind brusc 0 metoda de studi $i cercetare nebanuita cu un norm timp economisit. lata deci, pe finga aceasta extra ordinara capacitate de antici- patie-programare a plantei, $i Un alt aspect semnificativ al experientei. Desi sintem Inte-0 ¢poca in care se pare a atributul descoperirii stiin- tifice valoroase este preroga- tiva indiscutabila a cercetarii stiintifice profesioniste, inzes- trata cu o sofisticata apara- tura si apelind la cele mai sa vante teorii, nu s-au epuizat nici astazi vremurile cind te- merarii si solitarii cautator amatori pot provoca surprize de propomii in stiina. Cu o conditie: aceea ca stiinta sa fie absorbita in permanenta in mase cit mai largi si, prin toate mijloacele cu putinta, sa fie cultivaté in fiecare om dorinta de 4 iscodi, 84 fie sti- mulata imaginatia creatoare, fantezia. FANTASTICUL $TIINTEL Cu cit progresm in timp, sintem cu totit: martorii_uimiti ai unui spectacol din ce in ce mai halucinant al_ stiintei Exist in acest context chiar rigcul reatizarii unui mit al sti- Intel, o desprindere a ei de imensa masa de oameni, atri- buindu-i-se, din necunoas- tere, proprietati obscure, dar miraculoase. Sa luam exem- plul calewiatorului electronic, in particular microprocesorul. Nu exista zi s4 nu citim in ziare, nu exista saptamina ca t-0 emisiune de: stiinta Ta televizor sa nu afldm de noi si speclaculoase aplicatii ale microprocesorului, El este prezent actualmente in com- plicatele si abstractele cal- cule matematice, dar gi in in genioasele jucarii electronice, in cucerirea spatiutui cosmic, dar si in treburile de rutind ale bucatariel. Ne-am obis- nuit deja sa credem ca micro- procesorul va patrunde in vii tor peste tot. Si este foarte ~ probabil. Daca ‘mai toata lu- mea cunoaste destul de bine, In mare, aplicatiile micropro- cesorului, adica ce face el. putina lume este in stare sa-ti explice si cum functioneaza microprocesorul, adicd cum face él. ceea ce face. Acest lucru implica, pe linga un respect deosebit la adresa geniului_ uman care a creat aceasta aschie de siliciu cu proprietati miraculoase, si 0 oarecare rieliniste, 0 spaima fata de necunoscut. Nu ceea ce priveste posibilele lui aplicatii_distructive, care, in paranteza spus, nu sint ‘pu- fine si nici linistitoare, ci mai degraba in ceea ce priveste posibilitatea ca acest produs al omului sé uzurpe insasi personalitatea umand, Teme- rea este intr-o mica masuré justificata. Intr-adevar, in ma= sura in care omul a fost afec- tat de catre mecanizare, tot aga va fi influentat si de intro- ducerea pe scara larga a inte- ligentei artificiale. “Fara in- doiald, va exista un fel de se- dentarism al inteligente obignuita s& i se facd totul de-a gata, va exista un consum de’ energie nervoasa mult_mai redus din cauza preluarii de catre procesoare ‘specializate a tot oeea ce pre- supune rutina in gindirea umana. Dar tot asa cum in secolui nostru, aléturi de me- canizarea din’ ce in ce mai avansata, culminind cu intro- ducerea’ automobilului, s-a dezvoltat 0 puternica migcare de masa pentru activitatea fi- zica, sportiva, cu scopul de a diminua si chiar de a elimina efectele negative ale sedenta- 5 ALMANAH, ANTICIPATIArismului, tot aga, probabil, se vor dezvolta in viitor solutiile necesare. Si ma gindesc tot la un fel de sport. un sport al minjii de data asta, capabil sa preia si s& stimuleze efortul nervos acumulat. Se simte de pe acum cum se dezvolta aceasta directie prin aparitia, $i mai ales prin succesul, de Tasunet pe care il au jocurile creative, de inteligenta, nu numai in findul copillor, ci mai ales in rindul aduttilor. Cubul Rubik — echivalind cu algoritmul prin care. trebuie 84 gasesti o variant (pe care ti-ai propus-o) din 43 000 000 000 000.000 000 de variante posibile — este, cred, prin imensul succes mondial de care s-a bucurat si inca se mai bucuré, un exemplu. concludent Dar nu aceasta perspectiva carectabila de altminteri,neli- nisteste sau inspaiminta. Este vorba de altceva, de o tema predilecta literaturii de antici- patie, care insa dovedeste ne- Cundasterea_modului de functionare a inteligentel arti- ficiale: uzurparea personalita- tii omului de catre inteligenta artificial sau, altfel spus, in- locuirea si eliminarea oame: ailar de cate raboli. Daca vrem sa_reludm paralelismul dintre revolutia industriala a secolului al XIX-lea, cu toate implicatiile sale sociale $i economice, si cea a inteligen- {ei artificiale pe care o traim, vom vedea ca spaima munci- torilor secolulul trecut de a fi eliminati de masini este la fel de neintemeiaté ca $i spaima contemparanilor nostri de a ft eliminati de roboti. Si aceasta pe baza unei teo/il’ matema~ tice prin care s-a demonstrat ca procedeele de algoritmi- zare nu. pot satisface pro- bieme ridicate in orice dome- niu. Or, robotii, cel putin pina in acest moment, nu sint in stare 84 rezolve probleme de- cit prin algoritmi dinainte acumulati fa memaria lor, in- serati tot de catre oameni. La fel se pune problema $i in domeniul geneticil, realiza- file objinute pina acum si in- formatile acumulate in acest domeniu scapa intelegerii multor_oameni, reliefindu-se ca miracole pe care stiintele Te genereaza in planul practi cli. Multiplicarea_unor orga- nisme prin tehaica de clo- nare, realizarea unor fenoti- puri noi de organisme, cu ca- facteristici superioare, cum ar 6 fi pomata — simbioza din- Afescartot ali tesla Ge creel zoaza In aceeasi planta tuder- Cull de cartof in pamint si ro- sii la suprafaté, — deschid perspective promitatoare si tofodata inspaimintatoare aplicatillor pe om Nu_ne intereseazé pentru moment, desi si aici exista realizari’ infricosatoare, api catiile in vederea distrugerii in masa, generate de cursa nebuneasca a Inarmarilor. In afar de acestea, existd insa fiscuri care pot pune in pe- ficol insasi speta umand prin folosirea ‘nejudicioasa. a ge- neticii, Alternativa procesului natu- ral de dezvoltare cu interven- tia omului in propria sa evo- lujie implica 0 enorma res- ponsabilitate pe care acesta frebule sa si-oasume si s&-si ia masuri in consecinta. Perspectivele sint mai mult decit fantastice. Alchimia pe care o visau oamenii evului mediu, cosmarurile care popula visurile oamenitor te- rorizati_de nestiinja sint de- pasite in conditiile dezvolta rif actuale a creatiei_stiin- {ifice si tehnice si ale per- spectivei de folosire nemijio- olta @ acesteia asupra omului Dar inainte de toate omul tre- buie sé se obisnuiasca cu gindul ca acestea exist gi ca depinde numai de el sa fie fo- losite corect, judicios, cu re- zultate pozitive in propria sa dezvoltare. ‘Mai mari decit eforturile de dezvoltare ale propriei sale existente vor fi, probabil, eforturile de depasire a aces: tui factor psihoiogic, a aces- tei bariere a neincrederii in stiinta. ARTA ANTICIPATIEI De la Jules Verne incoace literatura’ stiintifico-fantastica a capatat proportii din ce in ce mai mari si o auditie din ce in ce mai larga la cititori © definitie exacta a acestui tip de literatura, precum si a rolului ei social este greu de formulat, cu atit mai mult cu cit ea vizeaza viitorul $i se bazeazé pe un ritm de schim- bare fara precedent. Un lucru este insa cert. Contrar multor opinii, bazate dealtfel pe ne- cunoasterea acestei literaturi cum cé ea ar fi. rupta de realitate, literatura de anti- Gipatie este mai necesara ca oricind acum, cind realitatea zilelor noastre, optiunile si gesturile zilei de astézi im- plicd dezvoltarea viitoare, cu toate consecintele ce decurg din aceasta. Literatura Stlintifico-fantastica. nu mai poate fi privita ca un divertis- ment cel putin din simplul motiv c@ ea a fost si este una din formele cele mai auten- tice si convingatoare de aver- tisment impotriva razboiului, impotriva alienarii societatilor dictatoriale, impotiva injusti- tiei_umane’ generate de dis- crepantele sociale, de tehni- cizarea excesiva etc. Ea nu mai are fostul, pe care dealtfel_niciodata nu si l-a asumat, de a contura pe cit posibil in amanunt viitorul, ci de a investiga si de a preintimpina posibilitatea conflictelor generate de dez- voltarea atit de dinamicd pe care ne asteptim s& 0 avem in. viltor. In acest context este mai putin important daca specu- latiile viziunilor tehnice si an- ticipatiel sociale vor fi contir- mate in viitor, mai important este mesajul pe care-| poarta in sine aceasta literatura pen- tru prezent in a conferi oame- nilor pregatirea psihologica necesara preintimpinarii evo- lutillor_nedorite. Si, totodata, obisnuinta treptatd, ina, la ritmurile viitoare, la ambianta societatii cosmice. ° Nu este In firea lucrurilor de_a recomanda propriile lizari. Speram ca paginile acestul almanah. primul dintr-o serie care, dorim. va deschide 0 frumoasa traditie de acest gen atit de iubit de cititori, s& se recomande sin- gure. Sintem constienti ca el mai contine si imperfectiuni, ca nu este pe deplin la nivelul asteptarilor. In ideea ca acest aimanah, tn perspectiva, sa fie cit mai reprezentativ pen- tru dorintele si aspiratiile citi- torilor nostri, va rugam 4 ne trimiteti pe “adresa redactiel Stiinta si tehnica" toate ob- Servatille si sugestiile menite si-i Imbunatateascd. continu- tu Va_asiguram ca: ele vor constitui_un real sprijin nu numai pentru activitatea_re- dactiel noastre, dar si pentru dezvoltarea literaturli de anti- cipatie care in ultima vreme a luat proportil In tara noastra. JOAN ALBESCU ALMANAH SF ANTICIPATIAA prin excelent ginditoare, omul a incereat s& intrezircasci ime va ardta vitorul stu, al urmasilor si, al civilizatiet pe care a inemeiat-o prin munch yi ereafie pe Terra Cu deosebire in acest frimintat seco! XX, la cumpina a dou’ mi lenii ce trebuie s% consemneze inaugurarea unei etape noi, de inte- legere, cooperare si intrajutorare intre popoarele marii Tamilii a ‘umanitatii, problema investigarii vitorului cap&ei o important’ semnificatic cu totut particulare, Nu este, dealtfel, deloc intimplator faptul c tocmai acum, in aceste ultime decenii ale veacului nostru, viitorologia s-a constituit ca stiint, iar factorii politici decizionali, precum si opinia publics mondial, ucorda 0 importanta tot mat mace studiilor si cereetétilor dia acest fascinant xi vital domeniu al cunoasterii, Tat motivele pentru care, in Almanahul nostru de anticipatie — publicajie in care ne sint prezentate cu precidere viziuni lite- rare asupra viitorului fui Homo sapiens — nu puteau sina fie in- fajisate si opiniile celor care pregdtesc, prin activitatea lor coti- iand de cercetare stiinifick pusi in stojba progeesului general al iri, peisajul umanist-stiintific al secolului XXI. Tnirebarile ce compun ancheta noastri vizeazA, in ciuda aparen- tei lor banalititi, tocmai acele aspecte umanist-stiinfifice care, sia- tem convinsi, vor domiae sista si activitatea omului secolului XX1 Raspunsurite interloeutorilor nostri, personalitéti marcante ale stiintifice si spirituale din tara noastra, sint, veti vedea, argu- mente serioase in acest sens, ele conturind 0 imagine armoniousi viitorului, in care progresul stiintific trebuie si se imbiae organic eu umanismya ¢) Cave considerati ca va fi, in domeniul dv, de activi- jt tate, descoperivea stiingificd de cea mai mare impor- @ sanjd pentru omul secolului XXI? Daca, in ce imprejurdri si cind anume considerati cd 4 se va produce contactul omenirii cu o civilizatie Ce extraterestra? : Cum vedefi dezvoltarea comunicarii interumane in Je secolul viitor? Dr. docent DUMITRU TEACH: masé abundenté de materii ECOLOGIE prime pentru industriile pre- lucratoare care sa inlocuiasca a sursele fosile, in special de INALTA CONSTINTA BE INTERES A hidrocarburi si cérbune, Prin FIECARUI MWaIvVID FATA DE SEMENUL SAU aceasta descoperire trebuie $4 se frineze procesul entro- pic, reciclarea surselor de 1, Cea mai mare descope- _vilizat pentru omenire. energie si hrana si s@ se rea- rire a secolului XXl in dome- Aceasta Inseamna in produc- — fizeze_pastrarea $i sporirea niul ecologiei va fi cea legata tie obtinerea de plante cu ca- _fertilitafil_solului, recircularea de determinarea unor relajii pacitate trip! sau cvadrupla —produsilor care astazi se ecologice de tip nou capabile de fotosinteza, fata de cele pierd fn mari gi oceane, mai si impace omul cu mediul actuale, cu ajutorul ingineriei ales a_celor deficitare ‘cum ambiant, prin dirljarea con- genetice si care sd ofere int: fosforul, sulful, potasiul Wolaté @ procesului de foto- omului direct, fara ajutorul Pentru satistacerea necesa~ sinteza sau eventual de che- animalelor superioare, princi- _rului de hrana proteica echili- meosinteza, care si asigure palele elemente de hrand rata trebuie sa se efectueze alit satisfacerea nevoilar de echilibrata, in special pro- 0 bioconversie cit mai efi- hrana cit sia energiei rege- _teicd, de inaitd calitate. De cient utilizind tehnici micro- nerabile necesare unui trai ci- asemenea, sa contribuie cu —_—biene mult mai economicoase nitecele zootehnice, cu pierderi minime de substante utile fotosintetizate. Conver- Sia actuala din materia vege- tala in productie animaliera este 1/5, 1/7, din care aproape jumétate se pierd entropic, mai_ales sub forma de carbon si azot in atmo- sferd. 2. Consider cA, pentru a comunica cu. extraterestril, trebuie sa se dovedeasca mai infil ca exista. Mijloacele mo- dere de comunicare nu au permis incd depistarea_unor planete sau galaxii, unde sa se fi ajuns la organizarea ma- teriei sub forma vie. Se presupune intii_ moder- nizarea mijloacelor de inves- tigare prin sporirea vitezelor de parcurs, multiplicarea mij- loacelor care sa anvizajeze posibiitatile de receplie, si Modul de organizare a unor forme de viata extraterestra ‘Aver destul de lucru pe Pa- mint ca 34 ne facem viata mai buna. Ideea in sine nu trebuie Ins abandonata sau conside- até absurda. 3. In primul rind oamenit trebule 84 ajunga la o inalta constiinta de interes a intregit umanitili sia fiecarui individ jn parte fata de semenul sau, traitor pe Pamint, pentru ca aceasta ne va apropia intele- gerea telului umanitatii in- tregi, care in fond este ace- lagi, de a trai mai bine, de a-Si satisface nevoile mate- fale si spirituale la nivele tot mai inalte, nu in detrimentul unuia tata de celaialt, ci in dobindirea impreuna a’ bunu- filor, cu grija, pentrs pastra- rea échilibrului si a conditilior de desfasurare a vietii pe Pa- mint. Aceasta presupune un foarte inalt grad de civilizatie si cultura, pentru crearea unui climat de incredere $i respect reciproc. Pentru im- patirea corecté a ceea ce se dobindeste, este nevoie sa se producé mult mai mult, in esenté ucruri utile omilui, & excluzind, pornind de aici, rale_cit $i a_mijloacelor productia’ de arme. Practic, create, pentru satisfacerea in- presupune un limba] comun, —tegralé. a nevoilor de viata acceptarea corecta a notiuni lor, un nivel inalt de cultur Aceasta presupune eradica- rea instinctelor primitive, pre- un’efort mare al intregii ome- — supune invétarea unui ‘com- nirl care s& elimine pornirile portament orientat spre pro- mostenite ancestral, mai ales ducerea_bunurilor materiat in ce priveste pregatirea si spre echilibru organic $i spi ducerea razboaielor si con- ritual. Nu este vorba de com- centrarea efortului pentru in- —_portament_,ingeresc", ci_un valarea, pentru utilizarea ca- comportament_bazat’ pe_un pacitatii maxime a fiintei — inalt nivel de cultura si civill- umane spre dirjarea pentru —_zatie. sine atit a fenomenelor natu- jade . Cont. dr. ing, MARIANA® BELI$: JMMPLEMENTAREA LOGICI MULTIVALENTE 1. Cred ca una dintre cele a informatlilor. Nu s-a putut mai importante descoperiri —stabili_ nici daca substratul Stiintifice ale secolului XX! va energetic al acestui fenomen fi realizarea unor dispozitive este de natura electromagne- electronice logice multiva- tica sau de alta natura. Nu lente. Despre ce este vorba? — avem in prezent, de aseme- In prezent, circuitele logice nea, nici cea mai mica idee sint_ binare, find modelate despre felul in care se codi- dupa logica bivalenta. Cu alte fica si se decodificd informa~ cuvinte, ele se incadreazé nu- _iile. mai in dou’ stéri — da sau Descifrarea acestor taine nu —, adica ,judect” infor- ale naturii ar aduce nu numai matia primité numai dupa cri aplicatii de prim ordin in co- teriul este adevarat sau nu”. municatii, ci ar deschide dru- Desigur, creiérul uman a fost mul catre comanda calculato- gi el modelat binar dar, con- —rului_cu_ajutorul_ gindului form cercetarilor fiziologice Aeeasta ar insemna o. sim- actuale, el poate lucra si — bioza mult mai strinsa intre intr-o logica multivalenta, ‘om $i calculator, un impor- care adevarurile pot fi inca- tant pas inainte spre realiza- drate in mai multe star. Un —_rea creierului bioelectronic — lucru nu este numai adevarat —_visul de aur al ciberneticieni- Sau fals, ci el poate fi analizat Jor. multilateral, in logica multiva~ 2. Cred ca in mod sigur ne lenta vorn intiini cu alte civilizatii Desi asemenea procese lo- _extraterestfe. Poate nu In se: gice au putut fi modelate deja _colele XX! sau XXil, dar desi matematic, dispozitive au chiar 8 parinti. Experien- {cle dobindite in realizarea ecestul proces la soareci vor 4 (ira indoiala extinse gi la soeciile importante din punct 4e vedere economic. ® Prelungirea vietii produc- lve $i reproductive la anima- fug. SORIN STEFANESCU: ARTE ele de ferma. Dacé in aceste citeva direc- tii procedeele tehnice vor fi perfectionate si daca vor de- Veni activitati de rutina practica cresterii_ animalelor, vom asista la 0 adevarata re- volutie in acest domeniu, re- voluie care se va solda cu un belsug de produse animaliere care, practic, va depasi nece- sarul de hrana al tuturor oa- menilor de pe glob. 2. Probabilitatea de a lua contact cu forme de vialé su- perior organizaté de pe alte planete este extrem de re- dusa, aproape zero. Chiar daca’ undeva, pe alta planeta, intr-o alté galaxie, ar exista forme de viata, probabilitatea ca acestea sd evolueze de aceeasi maniera cu cea de pe Terra este, de asemenea, ex- trem de redusa. Daca addu- gam la aceasta distantele enorme Tntre planete si gala- xii, cred c& in viitorul seco! contactul cu civilizatiiextra- terestre nu se va_realiza 3. Cred ca multe sute de ani de acum inainte comuni carea intre oameni se va rea liza. ca_in_prezent, folosin- du-se limba fiecarui popor. Poate cu unele simplificari, in special in ceea ce priveste sorierea, pentru o mai larga accesibilitate internationala Este posibil insa ca in secolui XXI_ sa se asiste la primele realizar in domeniul legaturi- lor creier-masina sau creier-creier, putindu-se ast- fel stabili contacte intre oa- meni de la distanta si realiza conversatii fara alt interme- diar. iv Wich UN Caz WU SiNTEM SINGURI IN’ GALAXIE 1. S-a_scris si s-a_spus mult, foarte mult, si se va continua probabil’ in. acelasi itm — despre cum vor arata aeronautica si astronautica besten’ ani, De aceasta data, acesti .n” ani ne proiec- teazd in zorii mileniului trei, lar imaginatia, sarind peste acea bariera numit’ 2000, fo- losita de mult vreme ca re- per cardinal, se trezeste beusc in fata unui imens cimp virgin, intins pe 1000 de ani $i Care asteapta, plin de taine 20 si promisiuni, 88 fie explorat. ‘Aeronava anului 2001 nu va fi cu nimic deosebita de cea a anului 1999. Dar, incepind cu 1990 si chiar 1985, vehiculele cu care vom zbura in jurul anului 2010 vor incepe sa prindd contur pe plansetele de proiectare. Astfel, urma- rind 0 evolutie tehnica si teh- nologica .normala” (fara des- coperiri sau inventii de ex- ceptie capabile sa schimbe fundamental sistemele de transport aerospatial), aero- Nava cu destinatie civila a anilor 2020 va zbura cu circa 5.0006 000 km/ord Ia altitu- dini de aproximativ 60 km 5 va transporta 200—400 pasa- geri. Apoi, apropiindu-ne de anui 2050, viteza de zbor se va apropia_de_ 12000 km/n sau chiar 16 000 km/h. Vor fi nave integral automatizate, iar rolul personalului de bord va fi in special de suprave- ghere a functionérii instalatii- lor. Comenzile vor fi actio- nate de vocea umana sau chiar cu ajutorul gindului. Un neavizat, patruns in cabina unei astiel de aeronave, va fi surprins constatind. prezenta numaia citorva ecrane pe care datele zborulul apar se- lectiv, dirijat de ordinatoarele de bord sau la cererea pilotu- tui, Elementul esential al atin- gerli_ vitezelor de deplasare mentionate il costituie siste- mul de propulsie. Decolarea, aterizarea, apropierea sau de~ Partarea de aeroport vor fi realizate cu ajutorul unor mo- toare turboreactoare de tipul celor actuale, dar avind ca- racteristici substantial imbu- natatite (tractiune mare, gre- utate specifica si consum specific de combustibil cu circa 30—50% mai reduse de- cit al_ motoarelor actuate, majoritatea pieselor fabricate din. monocristale), iar viteza de croaziara va fi atinsa folo- sind motoare statoreactoare, motoare racheta sau recur gindu-se la asa-numita ardere exterioara prin detonatie. Aceasta din urma este 0 ar- dere in fluxul supersonic de aer care trece printr-o anu- mité. und de $0c, injectin- u-i-se combustibilul pe su- prafata posterioaré a perete- lui aeronavei cu profil de pana. Rezulté o crestere de presiune pe suprafata perete- lui posterior, ceea ce asigura fora de propulsie pentru atingerea_unel viteze de M 15, la altitudini de circa 60 km; aparatul respectiv s-ar gasi intr-o zona de foc si va Prezenta un aspect similar cu cel al unui_meteorit patruns in. aerul_atmosferic. In ceea ce priveste com- bustibilul, el va fi in principal hidrogenul si, incepind cu anii 20 ai mileniului 3, posibil, combustibilu! nuclear. Condi- tia_utilizarii_ celui din urma este realizarea unor materiale de ecranare a radiatiilor sufi- cient de usoare, rezistente $i ALMANAH ANTICIPATIAletting. Actuaimente se intre- vede si posibilitatea folosirii statoreactoarelor fara com- bustibil. Ele sint motoare cu resociatie care folosesc, in locul céldutii de ardere a unui combustibil, caldura de- Qajata prin resocierea atomi- lor de oxigen $i de azot din moleculele biotomice. Acest motor poate functiona numai la inaltimi mari unde molecu lele de oxigen si azot sint di- sociate sub influenta radiatii- lor cosmice. Camera de ar- dere a statoreactorului este Inlocuita cu 0 camera cu ca- talizatori care inlesnesc pro- cesul de resociere. Deci, in lini mari, aceasta ar fi de asteptat a se realiza in _aeronautica pind in anul 2050, in cadrul unei evolutit lipsita de surprize tehnice $i tehnologice. In cee’ ce priveste cuceri- rea spatiului cosmic, iata teva puncte de referinta 1985 — baza orbitala perma- nenta; 1990 — bazd perma- henta pe luna; 2000 — baza bermanenta pe Marte: 2025 — baza permanenta pe nul sau mai multi sateliti ai lui Jupiter, baza_permanenta pe Venus, baze automate pe asteroizi din centura de aste- roizi, 2050 — prima expeditie cu echipaj_uman spre alte sisteme stelare 2. Raspunsul la aceasta in- trebare “cred cd nu poate fi dat decit tinind cont de urma- toarele scenarii posibile a) activitatea de observare de catre paminteni a unei ci- vilizatii extraterestre fara ca aceasta s4 fie constienta de investigarea la care este su- pusa (legatura de tip unilate- fal de 1a civilizatia terested la cea extraterestra: T — E); b) activitatea de observare a civilizatiei terestre de catre una extraterestra fara ca ‘omenirea s4 fie constienta de acest lucru (legatura de tip unilateral de fa civilizatia ex- rateresta la cea terestra T~ Ey, ©) activitatea congtienta, att a civilizatiei terestre cit si a celei extraterestre de obser- vare reciproca, cercetare contactare, cooperare (loga~ turd bilaterala Intre civilizatia terestra si cea extraterestra Tee) d) interferenta intre civil zatia terestra Si 0 civilizatic extraterestra. fara ca vreuna 4 fie constienté de acest lu- cru (legatura bilateraié non- constienta civilizajie teres: ivilizatie extraterestza e) descoperirea urmelor materiale ale unei_ civilizatii axtrajorestre disparute f) descoperirea de catre o civilizatie extraterestra a ur- molor materiale ale civilizatiel terestte disparute (7 — E). “Aceste scenarii pot fi dis- cutate- -numai daca ipoteza existentei in Univers a altor Civilizafii este acceptaté ca reald, Intr-un Univers populat cu un numar grou de imagi nat de galaxii si deci cu un numar cu citeva ordine de marime superior de astri, sis- teme stelare si sisteme plane- tare, Terra nu poate fi singu- rul loc in care materia a por- nit pe drumul cunoasteril de sine, Pamintul este, probabil, © singularitate, dar numai in ceea Ce priveste forma de in- truchipare a inteligentei, nu $i a prezentel ei. Anumite cer- cetari de statistica stelara par 84 conduca spre raportul: 0 planeta cu viaté la un milion cu stele, Pentru intreaga ga- laxie, deci, numarul_,lumilor locuite" s-ar ridica la circa 150 000. Asadar, in nici un caz nu sintem singuri in Ga- laxie! Fiinte rationale in gala- xie in mod logic necesar tre- buie sa existe, iar formele de viata posibile pot fi cladite si pe un ait fundament biochi- mic decit cel terestru, al com- pusilor carbonului In ceea ce priveste contac- tarea lor va trebui sa revenim asupra scenariilor prezentate anterior. Punctul a poate fi realizat numai cu conditia unor cuce- riri tehnice deosebite ale civi- lizatiei terestre, in principat privind posibilitatea explorarii altor sisteme stelare. Daca ipoteza privind viteza de pro- pagare a cimpurilor subcuan- tice (circa 300 miliarde km/secunda) se dovedeste a fi reala, atunci un drum de la Terra la Proxima Centauri ny ‘s-ar mai face in 4,3 ani cum it face lumina, ci in mai putin de 3 minute! Tinind ins cont de ritmul evolutiel tehnice si tehnologice, cit si de calcu- lele facute privind probabili- tatea existentei altor sisteme planetare loculte, speranta de a contacta 0 civilizatie extate- restra devine reafista dupa anul 2100. In cea 02 priveste punctul b exista unele elemente care ii Indeamna pe mulfi cerceta- tori (mai ales pe cei care se acupa de paleoastronautica si OZN) 88 apracieze cA Terra = cu tot caea oP vietuleste pe ea — este sub observatia exterioaré permanent de- clangaté cindva in negura timpurifor. Fenomenul OZN, chiar dac& oficial io mare parte a lumii stintifice nu considera ca real, reprezinta totusi un argument care nu ar trebul_neglijat ci abordat in cadrul_unal cercetari stiinti- fice sistematice, tiguroase, permanente $1 lipsita de pre- judecata, Punetul ¢ are un raspuns similar cu cel al punctului a. Se poate adauga insa cA o ci- vilizatie extraterestra daca ne este superioara se presupuine ca nu va inira in contact di- rect cu noi, deeit In momen- tu! in care va aprecia c3 nive- lul societatii omenesti (nu in primul rind. stiinfific, ci mai ales moral $1 spiritual), nu determina asimilarea $i utili- zarea noilor cunostinte stiin|i- fice achizitionate cu. ocazia contactarii in scopul crearil uner mijloace de distrugere. De asemenea, interrelatiile stabilite nu trebuie sa duce la ,sufocarea" civilizatiel teres- tre. Probabil, 0 reactie simi- Jara o va avea $i Terra in ra~ port cu o civilizatie extrate- restra inferioard ca nivel de dezvoltare. Punctul d poate fi luat In considerare in situatia in care formele de manifestare a in- teligentei extraterestre sint atit de inedite incit nu pot fi recunoscute, ca atare, {olo- sind criteriile cunoscite de investigare. In aceasta situa~ fie, cele doud civilizatii nu se pot indentifica reciproc desi, ja un moment dat, ele pot fi chiar in contact direct. Punctul @ prezinta o proba- bilitate similaré punctului a, desi se poate considera oa sansa de a descopri_urme materiale ale unei civilizatii extraterastre disparute este mai mare decit cea a contac- tari unela in plina dezvottare. Premisa de la care s-a pornit in aceasta afirmatie este aceea cA numarul tuturor ci- vilizatillor care s-au_nascut, inflorit si. murit tn intrea Uni~ versul de-a lungul a multor miliarde de ani nu poate tl decit superior numarului de civilizatii in viata" 1a un mo- ment dat, Punctul 1. Aici nu rémine al ALMANAM = ANTICIPATIAdecit s&-mi manifest speranta si inerederea c& Terra nu va deveni, cel putin in viltorul previzibil, o ruina, in care si Scormoneasca cine stie ce expeditie arheologicé a unei lumi populate cu ,mici oa~ meni verzi’ Este foarte posibil_ca_in momentul de fata omenirea 84 se afle intr-o postura simi- lard cu cea a unui trip izolat din jungla Amazonulul: spa- fiul este suprasaturat de me- saje radio, dar membrii tribu- lui_nu stiu de existenta lor; daca ar $ti, nu au cunostin- ele necesare sa te capteze, lar daca le detin totusi, nu ‘cunosc limbajele folosite. Ci- vilizatia umana este una de tip tehnologic, dar nu este obligatoriu ca aceasta s& fie singura posibilitate de cu- hoastere gi evolutie, Nimic nu ne impiedicd sé consideram 4, intr-o buna zi, vom infiini © ‘lume a carei’ cunoastere asupra Universului_ 0 depa- geste cu mult pe a noastr dar cars, de-a lungul istoriei ei, nu a’ cunoscut roata, 3. Realizarile tehnice deo- sebite in domeniul telecomu- nicatiilor in ultimii 20 de ani au marcat profund_interco- municatia umané. Tot mai multi sint acei oameni de sti- inf& care afirma cé omenirea a pasit intr-o noua era: cea a telematicii. Daca in momentul de fata, in lume, existd doar citeva \ari unde se fac expe- riente privind cuplarea ceta- feanului obignuit fa un sistem informational global (S.U.A., Marea Britanie, Franta, Japo- Canada), pentru incepu- tul mileniului 3 este de astep- tat ca, cel putin pentru tarile mentionate, metoda sa fie ex- tinsd la scar nationald, si- multan cu realizarea unui sis- tem mondial de comunicati ale carui baze au fost deja puse. Eficienta deosbita a tehni- vilor de comunicare $i infor- 22 mare prin intermediul_calcu- latorului_va duce, aga cum afirma savantii americani, la 0 deplasare” accentuata_ a nu- meroase activitati, care in momentul de fafa se efectu- eaz4 in birouri, la domiciliul angajatilor. Accasta tendinta conjugaté cu dezvoltarea sis- temelor industriale Integral automatizate, cit si cu dezvol- tarea roboticii, ar putea sd creeze un tablou al mileniului 3 in care oamenii, izolati in locuintele lor, lucteazé, co- munica intre ei si dirijeazé de la distant procesele tehnolo- gice pe care le au In suprave- ghere. Ei nu se vor intilni de- Cit prin intermediul ecranelor sistemelor video, reducin- du-se la strictul necesar, in- tercomunicatia_umana’ di- recta. Isaac Asimov, in roma- nul S.F. ,,Soarele gol", imagi- neazé 6 ‘astfel de planeta in ‘care oamenil vin foarte rar in contact direct, lar atunci cind acest lucru sé intimpla totusi sint invadati_de sila si repul- sie reciproca. In ce masura viziunea lui Asimov se va im- plini sau nu, este greu de prevazut. Totusi, este de pre- supus c4 daca ‘civilizatia va aluneca pe o asemenea pant se vor gasi suficienti oameni Care sa frineze $i s modifice aceasta evolutie considerata, cel putin din punctul de ve- dere al umanitatii anului 1982, ca de nedorit Prof. univ. de. ing. PETRE SONEA: ELECTROTEHNICA TRANSPORTUL iY COMUN VA FI LA MODA 1. Dupa parerea mea, cea mai arzatoare problema, criza de energie, nu va putea fi re zolvaté pina la sfirsitul seco- lului_ XX, intr-o maniera eco- nomica ‘si eficienta. Va fi, deci, transferata, cu aceeasi acuitale, secolului_urmator. Cai de Obtinere a energiei se Prefigureaza inca de pe acum, mai ales sub forma electromagnetica, incluzind energia_nucleara si genera- toarele gigant de MHD, care in secolul nostru s-au experi- mentat la scara redusa Odata cu energia electromag- netica se va dezvolta tractiu- nea feroviara electrica, in mod deosebit fata de ‘alte forme de transport. Exista de pe acum ‘ealizari promita- toare. Ma gindesc la motorul liniar,, la Suspersia_magne- tica, Yar si la alte torme de susientatie, cine stie, poate chiar la cea gravitationala. In felul_acesta, consumul de energie pentru propulsie si frinare va scadea de 10 ori, pe linga avantajele tehnice uriage: viteza_mare gi elimi- narea aderentei, specifica ve hiculelor cu roti. Asadar, tractiunea electrica va face posibilé 0 viteza de deplasare de 1000 km/h si chiar mai mult, fivalizind” cu avionul, dar fiind la dispozitia marelul public. Implicatiile sociale ale unui transport de mare vitezé rapid si economic, se vor pu- tea ,masura” prin eficienta vi itoarelor schimburi de mar- furi, de idei, prin mobilitatea oamenilor. O alta problema va fi stoca- rea energiei electromagne- tice, de asemenea nerezolvata in. secolul nostru. Automobi- Jul electric este numai o ex- perienta si va ramine la tel. Cita vreme bateriile de mare Capacitate nu vor fi realiza~ bile, tebnic si economic. Pen- tru ca 88 nu ne acuze iumea de prea mult optimism, sa precizam ca in vitor este foarte probabil ca automobi- Jul proprietate personala sa ajunga_un_privilegiu. $i iata de ce: daca toate automobilele lumii ar fi ta aceasta ord electrice, consu- mul de energie — pentru anul 1982 — necesar pentru a le pune in miscare ar trebui sa fie de 6 {sase) ori mai mare decit puterea totala instalata in centralele de pe Terra. Energia stocata in ba- teri va trebui deci luata din aceste centrale. Cine isi va permite, chiar in secolul XXI, sa cheltuiasca de 15—20 de ori mai mult decit ar {ace-o acum pentru centralele elec trice din, intreaga lume? Oupa parerea mea, trans- portul in comun va fi foarte ta moda, va fi foarte economic, va_fi foarte... corespunzator Poate ca la inceputul seco lului- urmator vom fi in. ma- sur_sa stim mai mult despre: calitatile electrice gi magne- tice ale materialelor si despre implicatiile pe care acestea le ALMAnas ANTICIPATIA ailvor avea asupra tehnologiilor Ma git sese ia rezistivitaten vlectind (p), Je exemplu, EA vontine hed ta sectiua inadniisian aie matenaicior uonductoare, apor. la o¢e- meabilitatea magnetica ( My, ) 4 materialelor folosite 1 Con- structia masinilor electrice care se mentine la valori mic Din acest motiv, gabaritele yi greutatea_masinior electric nu sint competitive cu cele ale masinilor termice pertec fionate. Desigur, pentru mic: Sorarea greutalii s1 dimensi hilor masinilor electrice vor ti ecesare tehnologu intr-ade- var fevolutionare. De aseme nea, permeahilitatea diclec- trcd_ a matenalelor tolosite astazi | fy ) atinge valori ne- permis de mics pentru minia- turizarea aparatelor electnice. Este adevarat ca in anumite jonctiuni s-au gasit_ permitivi {ai dielectrice de valori con- siderabil mane, dar tensiu- nile mict ale acestor yonctiuni impiedica realizarea de con- densatoare 3i tensiuni indus- tale. Realizarea suspensiilor prin sustentatie ridica_pro- bleme legate tot de coeficien- {ii amintiti mai sus. Depinde de rezultatul cercetarilor. de fizica solidului pentru ca rea lizarile viitoare sa se inca- dreze intr-un domeniu econo- mic acceptabil 2. Atita vreme cit noi cer= cetam daca pe alte planete exista forme de ammoacizi nu intrevad posibilitatea ca in secolul XXI_,s_conversam” cu. inteligente’ extraterestre. 3. In secolul XXI, informa- fea stiintifica va continua sa fie baza oricarei réalizari a umanitatii. Dar viteza de in- formare va creste atit de sen- sibil incit va trebui sa fie in- sotita de serioase mijloace automate de informare. Cred ca folosirea bancilor de in- format” va deveni tot atit de obignuita ca radioul sau tele- vizorul. Ma gindesc si la 0 re- lea de racordare individuala ia aceste .banci” cu terminale fa domiciiiu, penteu care vorn avea abonamente ca cele de astazi_ de telelon, ‘radio, ty. Radiovideoteletonul, chiar in culori, va deveni, cred, in se- colul urmator. tot atit’de ne- cesar ca obisnuitul nostru te- leton. Putem visa orice! Dar fie- ware vis, oricit de indraznet ar area, trebuie sa se bazeze he 0 realitate. De aceea am avansat” ide? pretigurate deja 1 acest sfirgit de secol, ION CIRJE: PUBLICISTICA O PRIORITATE - CONTACTUL PAMINTEWILOR CU CIVILIZATIA TERESTRA 1. Transmisia_in direct a primei_ Olimpiade Cosmice organizata pe planeta Saturn $i deschisa tuturor astronaw- IWor $1 terranautilor amatori 2. Contactarea_unei_ civili- zatii extraterestre imi pare Or. RADU IFTIMOVICI: VIRUSOLOGIE VIRUSURILF GLOAWTE 1. Desi_mai_multi_colegi. cercetatori din domeniul viru- sologiei, inclusiv prof.dr. Nicolae Cajal. mi-au sugerat sa raspund un medicament, mai precis Un chimioterapic eficace in toate bolle virale" eu ma gindesc totusi la altceva. Desigur. ca, a desco- peri 0 substanta care sa fie capabila sa stopeze ,selectiv’ biosinteza virusurilor in inte- riorul celulei-victima fara ca ea s4 dauneze inmuitirii nor- male a celulei, ar fi cu adeva- rat 0 mare reusita a inteligen- tei si_perseverentei_ umane. Ea ar fi realizarea intearala a acelui vis pe care Paul Ehr- lich, creator la inceputul se- colulu: XX al. chimioterapie: antiinfectioase (salvarsanul 31 Neosalvarsanul), il numea sfhiraculosul glont chimic™ Privita in contextul actual cind chimioterapia virala n-a reugit s& faca decit citiva pasi timizi in ciuda eforturilor din ultimit 20 de ani si tinind cont de faptul od a descoperit un chimioterapic universal vala~ bil in viroze inseamna a re~ zolva pe pulin 75% din pro- blemele ridicate de chimiote- rapia bolii canceroase, reiese Pregnant marea importanta a unei asemenea descoperiri pentru umanitate. Si, totusi, eu ma gindesc la altceva. Nu la © ,anume" descoperire, ci la un" grup de reusite experi- mentale care sa duca in final la Crearea unor _,virusuri- gloante", cu care si putem tinti_cu_precizie in orice Punct al aparatulut genetic «al celulelor. Apar, desigur, ci- teva intrebari firesti: De ce avem nevoie de asemenea irusuri-gloane"? Ce fel de raf de pusca” ar trebui sa probabila, dar nu inainte ca toti pamintenii sa fi stabilit contactul cu civilizatia tere a. 3. Tot din vorba-n_ vorba, gar de la inima la inima $! GENELE REPRESATE contina ele? De ce tinem sa tragem la finta in anumite zone ale genomului celular? Ce sens si ce urmari ar ave: un asemenea tir pentru: celule si_ implicit. pentru. organism? Raspunsurile ar suna astfel ‘Avem mare nevoie de aseme- nea virusuri-gloante” (pri- mele ‘ar putea fi fabricate in laboratoarele de genetic vi- rala chiar in urmatori’ 10—20 de ani). Motivul? Pentru ca le-am putea incarca, dupa vole, cu un anumit continut, mai precis, cu anumite gene pe care urmarim sa le trans- portam si sa le includem dupa voie in aparatul genetic al celulelor-tinta. Realizarea la cate visam are radacinile infipte In secolul nostru. Inca in 1920, beigianul Jules Bor- det (premiul Nobel, 1919) si romanul Mihai Ciuca au des- coperit ca un anumit virus ce imbolnaveste bacteriile {virus bacteriofag) poate ,smulge” cu aceasta ocazie o bucata din aparatul genetic al bacte- fiei-victima $i 0 poate ingloba in propriul séu aparat gene- tic. Mai mult, asa cum au do- vedit cercetarile ulterioare, infectind alte bacterii, aseme- nea virusuri pot ceda_noilor gazde bucata de genom fu- fata anterior. Acest .trans- plant microscopic” are urmari deosebit_ de importante: ve- chea gazda pierde grupe de gene, pierzind asttel o serie de caractere, in timp ce noua gazdé isi mareste zestrea ere- ditara, dobindeste noi carac tere {lenomen ce poarta nu- mele de conversie fagica). Procesul este asemanator in~ trucitva cu ceea ce se petrece in lumea plantelor cind o al bina faici, virusul bact ad ¥? ALMANAH.porta grauntele de polen de la o floare la alta, cont bund ‘la aparitia de ‘noi va~ fiante botanice. Fenomenul de tcansport de gene cu aju: torul vitusurilor, descris in premiera mondiala in 1926 de i Cantacuzino si Olga Bonciu. a fost_numit_de. american ND. Zinder si J. Lederberg transductie fagica (1952). In- ifstent de amanunte, deose- ‘it de important pantry vito- rul_biologiei este ca noua gazda celulara capata in zes- ire caractere pe care nu le -ayea mai inainte, Zborul catre anticipatie incepe in clipa in care dorm sa. extrapolam ceea ce sé petrece in lumea bacteriilor (celule procariote) cu_ceea ce s-ar putea petrece si in lumea celulelor vegetale $i animale (celule eucariote). Mai exact, af trebui sa reusim a, inca la sfirsitul acestui se- col, sa cream in laborator ci- teva virususi inofensive pen- tru viata in care sa putem in- corpora pachete” de gene si pe care 'sa le trimitem catre finte [oelute vegetale sau ani- male). Acesie ,virusu: proiectile” continind portiuni Ge acizi nucleici ‘genele care ne intereseaza) vor tebui sa loveasca” 3i sa ‘se sudeze €xact 1a tinta, adica intr-un anumit punct’ determinat al cromozomului celulei plantei, animalului sau_omulut Scopul este lesne de inje- tes. In cazul plantelor am pu- tea implanta gene care sa le confere 0 serie de caractere utile: posibilitatea de a sinte- tiza cantitati crescute de pro- teine, glucide, vitamine, s- uri minerale, de a rezista la geruri, de a fi mai putin sus- Ceptibile atacului unor dau- Aatori, mai ales virusuri si ciupetci_microscopice. S-ar putea, prin acelasi bombarda- ment’ dirijat_ al genomulut spermatozoizilor gi ovulelor cu virusuri transportoare de gene sa imbunatatim si eredi- latea unoe rase de animale care, beneficiind ulterior si de © selectie judicioasa, ar putea deveni_mai productive, ori mai precoce. Un calcul sim- plu dovedeste ca a asigura o crestere de numai 15% a pro- ductiei mondiale de lapte sau @ asigura maturarea cu numai 8-10 zile mai deweme a unor rase precoce de gaini reprezinta 0 contributie sub- stantial la imbunatatirea ali- mentatiei pe glob. La rindul ei, medicina umana si cea ve- terinara vor putea sé co- recteze o serie de defecte ge- netice. intre care asa-zisele boli genice” ocupa un rol important. Numai la om sint cunoscute in prezent peste 1 600 boli ereditare la flecare al 10000 om Anan: 6 tse menea boala). Tinind cont c& exista inca NuMeroase entitati morbide ereditarenecunos- cute sau in care ereditatea foaca rol predispozant (inclu- Siv maladia canceroasa 51 in special leucemiile umane si animale), reiese ca 0 corec- tare a genomului poate asi- gura afit o asanare a specie! umane de tare ereditare stra vechi, cit si o spectaculoasa crestere a productivitatil ani- maliere Evident, in paralel cu crea~ rea acestor virusuri-proiectil, va trebui sa avansam $i in ce priveste asa-zisa mapare ge- netica, adica in domeniul in- ventarierii unitatilor gene- tice” de pe Gromozomi, a po- zitiei acestora, a interretatitlor dintre ele, cu alte cuvinte, sa cunoastem din ce in o€ mai bine inta® celulara Toate aceste realizari sint posibile in primii 50-60 de ani ai secolului XXI. Pentru ultimele 2 decenii ale secolu- ui viitor ma gindesc ca. in materie de interactiune intre wwitusurile-proiecti” $i apara- tul genetic al celulei, pot in- ferveni izbinzi,mai spectacu- loase. Una din ele ar fi posi- bilitatea de a .redestepta ge- nele adormite’. Intr-adevar, una din marile enigme ale biologiei a fost si, in parte, a ramas modu in ‘care actio- neaza aparatul genetic in tim- pul dezvoltérii individutui de la ou (zigot) la adult. In tim- pul asa-numitel_ ontogeneze asistam la desfasurarea unui wfilm", perfect programat ‘ge- hetic, in care apar, dispar sau se transforma diferite tesuturi si organe, aparate $i functii Fiecarei secunde il cores- punde o anumita structura, anumite functii_ ale embrionu- lui Ta drumul s4u cétre matu- rare. Evident, aparitia, creste~ rea si dezvoltarea organelor este dirijata genetic de grupe operante de gene care, dupa ce-si implinese misiunea, trec in rezerva, devin, definitiv sau temporar,’ .represate” (sale numim jadormite"). Aceste grupe de’ gene nu dispar; ele Coexista sub forma inactiva de-a lungul intregii vieti a in- dividului_ biologic. Nimic_nu tradeaza prezenta acestor gene adormite; mai precis, la Rivelul actual ‘al. stiintei, ‘nu posedam metode dea ,le de- masca_prezenta". $i ‘totusi, stim c& exista, ca’ au actionat intr-o anumita’ perioada a vie~ {ii embrionare. Ne putem in- treba: Oare bombardind cu ,anumite virusuri” aparatul Genetic al unor celule soma- fice (musculate, osoase, con~ junctive etc.) n-am putea sa scoatem din represie un grup de gene ,adormite"? Ce-ar fi 84 putem’tinti exact Ih acei ‘operatori de care a depins cindva formarea_picioarelor Departe de noi gindul de a crea oameni cu mai multe pi- cioare, dar daca acest proces s-ar putea declanga in bontul care @ ramas dupa o ampu- tare accidentala, omul res- pectiv ar putea’ sa trdiasca bucuria de a vedea ca, in 7—9 luni, Ti creste un nou pi- cior in locul celui pierdut, Realizarea ar fi cu atit_ mai extraordinara cu cit ar fi vorba de organe_vitale indis- pensabile {inima, ficat, ri- nichi, hipofizd étc.). Desi acest’ tablou al anilor 2100 pare pictat cu guasa unei fantezii debordante, este ne- cesar de a preciza ca aseme- nea .desteptari” de gene adormite au fost observate deja, tot tn cazul interrelatie! dintre virusul bacteriofag si celulele bacteriene. Nu odata Virusuri_bacteriofage au fost capabile sa scoata din repre~ sie grupe de gene care dor meau” in aparatul genetic al Colibacililor. Totul este ca, de la procesul intimplator de azi, \imitat la lumea bacteriilor, s& ajungem la stapinirea si utili- zarea tui in lumea celulelor vegetale si animale. 2. Personai sint foarte sceptic in ce priveste exis- tenta pe planetele din siste- mul nestru solar a unor finte inzestrate cu ratiune (nu si a unor forme de viata"). Nu Gred ca in secolul XXI se va ALMANAH ANTICIPATIAputea stabili veo legatura Utila cu ele, chiar daca li s-ar semnaia_prezenta 3. In ce. priveste _limbajul pe care va trebui_sa-| folo- Seascé omenirea in secolul urmator, imi este absolut egal daca el va fi exprimat cu vo- cea" sau prin intermediul unor codificari sofisticate Socotesc, insa, ca este de maxima importanta ca el sé fie acel al umanismulus, af in- {elegerii si al copperarii pas- nice. Cred cd ar trebui sa ne preocupe mai putin daca vom putea vorbi cu extraterestrit sau daca limbajul clasic va fi inlocuit de altul perfectionat Dr. CORNELIA CRISTESCU: ‘ASTRONOMIE DILEMA - UNIVERS 1. Este foarte greu de ra puns la aceasta intrebare, { nind seama de dinamica des coperirilor astronomice din ultimele 3 decenii, Aceste descoperiri le putem imparti in doua categorii: descoperiri intimplatoare ale unor corpuri cu _proprietati_necunoscute inc, si descoperiri ale unor corpuri sau fenomene care fuseseré puse in evidenta prin teorie gi a caror exis- tenla era, deci, confirmata in acest fel. Ca _urmare, in loc de cea mai mare ,descope- tire" a secolului XX! ag vrea s4 ma refer la cea mai mare stealizare", Cred ca in secolul XI se va preciza problema formarii, evolufiel_ Si viitorului Univer sului nostru observabil (Meta galaxia). Se va preciza care este valoarea exacta a con- stantei Iui Hubble, din legea cu acelasi nume,ce leaga de- plasarea spre rogu a liniilor in spectrul unei_ galaxii de inde- partarea sa fata de observa- tor. in ultimil ani unele obser- vatii_pledau pentru dublarea acestei constante. De mentio- nat c& aceasta constanta este elementul principal nu numai in determinarea distantelor galaxiilor si quasarilor, dar sl in determinarea virstel Meta galaxiei, adica. a momentului in care a inceput expansiunea observabiié. De asemenea, se wa preciza cit de mare este densitatea medie a materiel in univers, pentru a se putea decide daca locuim intr-un univers deschis sau in unul Ceea ce ar trebui sa ne preo- Cupe in urmatorul secot ar fi, dupa mine, respectul reciproc Comunicarea interumana, A descoperi tot felul de mo- Galitéti electronice de comu- nicatie nu inseamna_ mimic atita timp cit ele ar contine in continuare divergente, ame- ninjas, falsificari, induceri in eroare si sete de dominatie. Limbajul_viitorului_va_trebui 88 fie 0 fireasca impletire in- tre, achizitille stiintei si cele ale! cultuni. Un divor intre pertectiunea tehnica si valo- file etice ar fi cea mai mare nenorocire a devenirii speciei noastre. DESCHIS SAU iWCHIS? inchis $i, prin urmare, daca expansiunea va Continua ves- nic sau va avea loc, in viitor, un fenomen invers, ‘de apro- piere a galaxiilor, iar in final © noua explozie Uriasa. Se va putea cunoaste cit de mult diferea repartitia__materiei imediat dupa Big Bang de o repartitie perfect uniforma, stiut fiind ca dacd materia ar fi fost riguros si uniform dis- tribuita, in prezent nu am mai avea nici 0 galaxie, nici o stea, nici © planeta’ si_deci nici noi nu am exista. Se va futea Sti exact modul cum se formeaza galaxiile si se va ve- ritica ipoteza conform careia quasarii sint nucle active de galaxii, in feluf acesta va fi elucidat si misterul inexisten- fei quasarilor cu raportul din- tre deplasarea liniilor spec- trale spre rosu si lungimea de unda a liniilor respective, mai mare decit 3,5. Se va cu- noaste, in cele mai mici ama: nunte, intregul lant al viet unei, stele, de la primele mo- mente ale condensarii mate- riei interstelare, pind la ulti- mele sale momente Desi la prima vedere aceste realizari par complet rupte de viata de Zi cu zi a omenirii, in realitate ele vor avea implica- tii importante in viitorul ome- nirii, Ca exemplu, mentionam ca intelegerea pertecta a pro- ceselor ce au loc in quasari va contribui la tezolvarea problemei energiei, iar cu- noasterea evolutiei stelelor, aplicata Soarelui, va permite luarea unor hotariri de impor tanta, vitala_peniry omenire 2. In primul rind, tre a precizez c&, in ultiinit ani, un grup de cercetatori sovietici fin frunte eu renumitul 1S Sklovski) a emis ipoteza ca existenta omeninii pe Pamint este un unicat In metagalaxi E adevarat ca si pind acum existau doud cai de esiimare a numarului_lumitor locite de fiinte rationale, si anume Calea optimista, care in {oaie etapele de calcul folosea limi tele superioare pasibile. si calea pesimisté, cu. limite inferioare. Respingind ipote 7a -unicatuli", consider ca ade Varul se aflé undeva intre ca lea optimista si cea pesimista Distantele enorme care ne separa de alte planete locui- bile fac imposibile .viziteio” reciproce $i las& posibile nu mai legaturile prin ‘interme- diul radiatiitor electromagne- tice. Un prim pas se va rea- liza_ cu ajutorut telescopulut Spatial ce va fi tansat chiar in deceniul nostru. Cu el se vor putea observa diferite planete in jurul unor stele si spre acele planete care indepli- nesc conditiile existentei lunor civilizatii rationale vor fi transmise semnalele noastre Dar, chiar $i in acest caz, s-ar putea ca primele rezultate pozitive sa se obtind in cel putin citeva decenii sau chiar secole, timpul necesar pentru ca semnalele trarismise $8 se intoarca inapol, dacé distan- ele pina la planetele respec- tive ‘sint de ordinul zecilor sau sutelor de ani-lumina Este adevarat 8 este posibil si ‘ca unele civilizatii, ‘mai avansate decit a noastia, sa inregistreze, in urmatoarele decenii, activitatea omenii din proprie initiativa sa in- cerce sé ia legatura cu noi ie y ALMANAH. ANTICIPATIAProf. dr. doc. VICTOR SAHINI: ‘CHIME OMENIREA A TRECUT DIN EPOCA FIERULUI i EPOCA MASELOR PLASTICE 1. Daca ar trebui sa se ras-_teoretica pe de alta parte, ca punda azi, pe baza unei argu- si cu Biologia $i matematica mentari obiective si unanim cea ce face ca progresul acceplate, care a fost cea mai unui domeniu sa fie implicit de seama realizare stiintifica ‘onditionat si de proaresele pe care a cunoscut-o chimia _celorlalte discipline. in Secolul XIX, aceasta ar Exsta ins toate premisele constitui 0 intreprindere deo- a in secolul XX! dezvoltarea sebit de dificila. Sau, ne pu- _chimiei, in ansambiul ei, sa tem intreba, pe ce argumente _—fie inca mai accelerata decit s-ar fi bazat un chimist din in prezent (cind cunoastem 1882 pentru @-si convinge —_aproape 5 000 000 compusi si partenerli de discutie ca in lista lor se imbogateste, in secolul XX, datorita descope- _medie, saptaminal_ cu. 6 000 fir si aplicatiilor pe care noi compusi) datorita faptului le-au cunoscut polimerii sin- a, practic, intreaga ambianta tetici, se va afirma, pe buna omului este tributard mate- drepiate, ca omenirea a tre- _rialelor furnizate de chimie. cut din epoca fierulul in cea a _Este probabil ca cercetarile in maselor plastice? domeniul substantelor natu- lata de ce este cu atit mai _rale gi sintetice fiziotogic ac- hazardat si greu de justificat, _tive, a relatiilor structura mo- linind seama de dinamica leculara-proprietati, a _meca- dezvoltarii stiintel in general, __nismelor de reactié, a efecte- si a chimiei in particular, sa lor catalitice si, 1 particular, se dea_un raspuns convinga- @ acfiunii enzimelor sa cap- tor la intrebarea ,care va fi teze interesul cercetatorilor realizarea stiintifica de cea $i, ca_rezultat al studiilor ce mai mare importan{a in seco- $e vor intreprinde, s& se faca ul xxi?" asi importanti in elucidarea Daca ar fi sA extrapolam di- a tot mai multor probleme din rectiile de cercetare care ne aceasta vast, interesanta Si apar acum ca foarte ,promi- extrem de importanta direc- fatoae”, nu am fine seama fie de dialectica interna a acestei 2— ramuri a stiintelor naturii, 3. Este probabil ca atit care va cunoaste probabil si ta nivelul bazei materiale, cit in viitor dezvoltari diferentiate gia}. jimbajelor de comuni- ale tematicilor sale de cerce- Gare, secolul XXI sa aduca fare. Totodata, interdiscipli- —_noutati remarcabile, din care, naritatea conduce, in proce- probabil, de cea mai mare In- sul de cunoastere stiinjifica, Semnatate va fi pertectiona- la relatiile de dependenta fea limbajului utilizat de cal- strinsa intre chimie pe deo — culatoare parte, fizica experimentala si ‘Dr. CONSTANTIN MAXIMILIAN: FNDOCRINOLOGIE NOUA CIVILIZATIE - CIVILIZATIA TEHNOTRONICA 1. Transferul de gene intra care trebuie sa raspundem si interspecific. Se vor crea acum. organisme noi pe care evolu- 2. Foarte probabil, nicio- Va nu le-a ,experimentat" ni- data. Chiar daca exista civili- ciodata; vor fi corectate de- zalii_ galactice si extragalac- fectele ‘ereditare — probabil __tice, sansa de a intra in con- cea mai generoasa realizare a _—tact Cu ele este aproape zero. geniului uman. Omul va pre- Biologic vorbind, ansa_ca iua controlul evolutiel. O per- viata sa fi evoluat pe drumuri formanta care ridica nume- —similare cu cele pe care a roase intrebari cu consecinte _evoluat pe Pamint este cu to- previzibile si imprevizibilé, La tu! improbabilé. Poate vom 26 accepta ideea ca sintem sin guri in imensitatea trista a Universului. $i vom intelege 4 nu avem dreptul sa anihi-~ lam cea mai uluitoare dintre aventurile pe care le-a cunos:, cut, Aceasta nu inseamna ci nu exista viata in univers. Dimpotriva. S-ar putea ca sa fie un fenomen obisnui $4 apara oriunde gaseste un minimum de conditii priel- nice Sperind ca vom continua sa supravietuim, ia secolul ur mator se vor crea nave spa- tiale autoregeneratoare cu ajutorul carora vom incepe sa exploram sistemul nostru ga- Tactic. 3. Nowa civilizatie — civili- zatia tehnotronica — domi- nata de computere si de noi sisteme de comunicare va anula distanta. Pamintul va deveni un sat global cu pro- bleme globale care vor cere solutli_globale. Comunicatia traditionala va’ disparea sau se va diminua_considerabil. Locul ei va fi luat de comuni- carea intre computere, elimi- nindu-se astfel toate echivo- curile si toate erorile atit de carcteristic umane. Sanu ui- tam ca viata psihica, inciusiv memoria, va fi controlata chi- mic $i va fi mult ameliorata Nu este deloc exclus ca vi toarele sisteme de comunica tie sa fie facilitate de posibili- tatea conectarii creierului uman direct la un computer. Or. ing ANDREI BANESCU: CONSTRUCTII DE MASINI TELEMATICA - ALIANTA DINTRE INFORMATICA $/ TELECOMUNICATH 1, Producatorul de echipa mente, constructia ue magith realizeaza_myjloacele cu care alte domemi 1g: aling obiect vele, care pot fi si descope. fifi, ‘Dar intotdeauns echipa mentele, masinile au print 0 apreciere $1 au avut o spect culozitate secundara lala de obiectivele atinse. De ace am putea spune ca in dome niul nostru de ac prea lac descoperir poate benetica insa de tea. Astlel, credem ca o mare descopenre ar ti de ALMANAN ANTICIPATIAenergetica, si anume, intelege- fea Gravitatiel de maniera de a0 putea utiliza la propulsic De asemenea, cunoasteros creierului uman gr traducerea impulsurior din creier in vo~ derea oblinerii,_unei_ interac tiuni intre calculator si creier ~ pe de o parte pen- tru inregistrarea gindirii noas- tre inainte de a fi exprimata prin scris sau grai, iar pe de alta parte pentru a permite inregistrarea intormatiei di- rect pe creier in cadrul unui proces educational condensat si ordonat 2. Aceasta poate sa se pe- reaca datorita noua, pamint nilor, sau altor Jocuitori din spatiu. In pnmul caz, bazi du-ne pe progresete in done niu combustibitilor nuclear ale electronicii i biologie, cred ca experientele echipus- jelor ce vor circula ani inde lungati in sisteme ecotogne inchise, asigurindu-se hrana Dr. LUCIAN SANDU: MEDICINA la bordul navei. vor mart sait- sele de a avea, in secolul tor, semnale de la existente extraterestre. Aceasta, de rece, cu exceptia Terrei. nici © planeta a sistemului nostru solar nu pare sa intruneasca macar doua din conditile de- tectate ca _necesare vietii lexistenta ape! in stare li- chida si o suprafata solida) in cel de-al doilea caz, cind contactul s-ar datora altor lo- Cuitori din spatiu, aceasta s-ar putea petrece miine. 3. Probabil_ca_telematica, aparuta din alianta intre in formatica i_telecomunicati va fi un sprijin indispensabi lumii industriale si domestice @ secolului XI si va trans- forma viata sociala. culturala si familiara a individului Dar printre aceste modali tati de comunicare se va pas- tra_cuvintul_ scns $i vorbit care a rezistat atitea mi» de ani UN MEDICAMENT SPECIFIC PENTRU ALINAREA DURERII 1. Descitrarea_mecanisme: lor durerit si oblinerea urut medicament specilic pentru tratarea el cu actiuni Secun- dare_minime. 2. Daca civiizatiile extrate~ restre Mu ne-au contactat inca sau nu au lasat semne evidente ca né-au vizital, este greu de crezut ca in vitorul apropiat_o vor face. Oe aceea, sarcina caulani ne rm vine, $2 pare, tot noua, dar cu alte mijloace, mai evaluate decit cele utilizate in momen= tul de fala. Data unei aseme- nea intilnir este greu prev. bila, intervalul putind varia de la zeci la sute de am daca se mentine sau se accelereaza Fitmul de dezvoltare actual al stiinter_pe Paint 3. Videotonul minuscul sau cu ecrane de diverse marimy, telefonul_minuscul fla purta~ tor) prin teletransmisie si sa- teliti_ vor fi probabil baza co- municarii dintre oamenit se~ Colului viitor. Prof. dr. docent ing. TOMA BRAGOS: MECANIZARES AGRICULTURI DISTANTA NU VA MAI CONTA IN RELATULE DINTRE OAMENI 1. In secolul XxI, in dome- nul mecanizarii agriculturi, apreciem ca se vor descoperi tehnologii de lucru si masin: ayricole cu. totul deosebite care vor schimba radicat munca din agricultura, deve ond ramura. industriala de baza a economiei fiecare: ati Dintre aceste noi tehnologii de lucru si masini agricole. consideram ca ponderea o vor avea_urmatoarele: —parcelele din cimp se vor transforma intr-un fel de hale mari, pamintul tucrin- du-se cu masini suspendate, fard roti, pentru a nu tasa si deteriora solul, masinile fiind 4 actionate cu un sistem de pod rulant sau trase prin ca- blu, comandate automat, dupa un anumit program. Pe parcela vor fi montate apa- rate _corespunzatoare pentru inregistrarea_momentana a factorilor care influenteazd productia (umiditatea, conti- nut de substante nutritive, aciditate etc.) pentru a se pus tea corecta la timp; — parcelele din ‘horticul- tura se vor transforma intr-un fel de sere, cu microciimat di- fijat, lucrarile executindu-se similar ca in parcelele din cimp; — in zootehnie fermele de crestere a animalelor se vor transforma in adevarate hale industrial, complet automati- zate, pentiu cresterea anima- lelor; —'gursele de energie de bazA vor fi cele de tipul unor surse reinnoibile, folosind ca surse de energie biomasa cultivata in agricultura, ener gia solara, energia eoliana si Biogazul, unitalile industriale agricole asigurindu-si in tota- litate necesarul de energie: — activitatea_de intretineri tehnice $i reparatii a utilajelor folosite ‘se va_schimba intr-o activitate de infocuire a pie selor $i utilajelor uzate, fiabi- litateaacestora in exploatare fiind asigurata pe toaté du- rata de folosire Muncitorii din agricultura vor fi toti de inalta calificare Cu profil universal de _meca- nic-electronist. fiing retribuitt mai bine faa de alti mun- citori de inalta calificare ce lucreaza in alte sectoare de activitate. ‘ Pina la asigurarea tehnici- lor mentionate mai sus, la ceputul secolului XX se vor realiza si folosi la toate lucra- Tile masinile autopropulsate GU pneuri de joasa presiune Si prevazute cu. echipamente de lucru, care sd execute Ia 0 trecere cit mai multe lucrari, pentru reducerea tasarii sdu- 27 ALMANA. ANTICIPATIA& Ii, a consumulul de energie sia marin capacitatii de lu- cru. 2. Apreciez c& in secolul Xxi ina nu se va realiza, in mod practic, contactarea ‘omenirit cu, o'civilizatie extra- terestra, necesitind cheltuieli prea mari, iar problemele te- Conf. dk. i TRANSPORTURI EUGEN NEGRUS: resire find deosebit de difi- cile in condifiile cresterii sen: sibile a populatie’ gi nevola de a se asigura hrana nece- sara in conditii optime. in acest context, principalele fonduri, de cercetare si dez~ voltare, se vor dirija in dome- niul Industralizarii agricultu- til, 3, Pentru o buna corelare a activitatii umane, intr-un_sis- tem organizat de diviziune a ‘muncii, apreciem ca sistemul de comunicare interumana in secolul XX! se va baza pe co- municarea fara fir cu preiua- rea Imagini $i Tnregistranii ta nevoie pe benzi a celor co- muni¢ate, Distanta nu va mai conta in relatiile dintre oa- meni AUTOMOBILUL SE AFLA IN PRAGUL UNEI MARI DESCOPERIRI Printr-o subtila ironie, un vechi_proverb chinezesc pu: ne: yEste foarte greu s& faci profeli, mai ales in_privinge vwiitorutut", 1. Ca $i celelalte produse ale’ tehnicii, automobilul a fost si este supus unei evolu- {ii care respect legile gene- Tale ale dezvoltarii. in. cele aproape 8 decenil de aparitie, el a suferit 0 continua perfec: fionare. Cu toate acestea, in mod paradexal, solutiile con- structive de principiu nu se deosebesc prea ‘mult de cele initiale. Dezvoltarea_formulel actuale a automobilelor se afla aproape de apogeu, in Cautarile specialistilor, cit st in unele rezultate obtinute, care ne fac s4 apreciem ca automobilul se afla in pragul acelei descoperiri calitative ce poate fi asemanati cu aparitia tranzistorulul in elec- tronica. Probabil secolul_ XX! va aduce acest salt, odata cu descoperirea unor noi surse de snergia, practic inepuiza- bile, nepdiuate, utilizabile pentru automobil, Aceasta descoperire va atiage dupa sine $i crearea unui nou sis- tem de tractiune si propulsie, simplu_usor, silenfics gi cu randament ridicat, 2, Sint multi c2i_ care, nu numai c@ accepté idea exis- tentei in univers a altor civili- zalil, dar au caloulat $i proba- 28 bilitatea ca alte planete sa fie populate cu fiinfe inteligente. Daca le acceptam existenta trebuie bineinteles sa accep- tam gi faptul ca le-am putea tiIni. Cind, unde si cum este inca foarte greu de spus. De- pinde si din ce directie privim acest contact. Daca ne refe- rim la planeta noastra, exista pareri, bazate pe interpreta- Tea _unor descoperii arheolo- gice sau chiar pe declaratit ale _unor martori oculari, care sustin ideea ca am primit vi- Zite ale mesagerilor altei civi- lizatii. Referindu-ne la _con- tactul realizat de paminteni pe alte planete, aceasta ar fi posibil numai odaté cu dez~ yoltarea tehnicii spatiale intr-o masura care s& permita ealatorii pe distantele extrom de mari dintre Pamint si cele- laite planete, Realizarea unui contact direct cu civilizatii extraterestre depinde si de nivelul de dezvoltare atins de acestea. Daca este prea inalt, am fi probabil in imposibitita- tea de a stabili un contact di- rect. 3. Tehnica secolului XI va crea _mijloace nebanuite care 84 realizeze un sistem de co- municare global, asa-numit la_purtator". Indiferent de infatisarea” acestor realizar. tehnice, cred intr-o viitoare comunicare interumana, care 84 se desfasoare in conditille unei mai bune intelegeri reci- proce, intr-un spirit in Care sa precomine ratiunea, pacea 51 dragostea intreoameni Poate secolul vitor ne va aduce tocmai acel ceva care inca mai lipseste astazi din relatiile interumane. ANDRE! BACALU: PUBLICISTICA REZERVE DE HRANA PRIN INGINERIE GENETICA 1. Eliminarea prin inginene genetica prenatala [poate chiar preconceptionala) a maladiiior ereditare 9i a pre- dispozitillor genetice la anu- mite maladii, deci asigurarea unei star de sanatate si a unei_ longevitati_remarcabile tuturor_ locuitorilor _planetei Toate acestea. evident, dupa ce aceeasi inginerie genetica va asigura rezerveie de hrana si materi prime necesare nei populatii planetare in continua. crestere 2. Pe planul comunicatitlor prin unde electromagnetic probabil dupa anul 2500. Di- rect, nu stiu, 3. Pe linga limbajul vorbit? Probabil comunicarea directa prin intermediul satelitilor ar- tificiali_ de telecomunicatir accesibila oricarui pamintean Dr. DOINA IOAN: ENDOCRINOLOGIE NOI CODURI DE COMPORTAMENT ¢ UMAN 1. Controtul genetic al indi- vidului. Realizarea_ca_atare insymeaza inca o multitudine de descoperiri exceptionale nvanipularea genetica a celu- lelor germinale mature — spermatozoizilor si a ovule- lor —, fecundalia in vitro” posibila deja, dar cu. aume- roase esecuri, transterul em- brionulul in uterul matern sau intr-un incubator; monitoriza- fea sarcinii indiferent de locut in care va avea loc dezvolta~ rea fatului. Spre.sfirgitul se~ colului_se vor insera_genele dorite de parinti. Vor aparea asttel, primii copii programa\: ALMANAK ANTICIPATIAin intregime. 2. Orice raspuns este teo- retic posibil, tinind seama de cimensiunile necunoscutelor cu care este obligata sé ope- feze biologia. Daca viata poate aparea in orice centura focuibilé a unui sistem solar nu este exclus ca undeva in univers sa se fi dezvoltat sau si se dezvolte 0 civilizatie. Aeeasta nu inseamna ca a atins nivelul_nostru de civili- zatie. Comunicatia este impo- sibila. Inca. Este, de aseme- nea, imposibila $i legatura di- recta, Calculele_matematice recente Sugereazd ca exista toate sansele ca noi sa fim ANDREI BAN: PUBLICISTICA, PROGRESUL singura specie inteleapta din univers. Este, totusi, un sim- plu. calcul 3. Fundamental, va_{i sim: lara cu cea de acum. Va ti modificata de noile sisteme de stringere si de transmiten a informatiilor. Fara indovala va fi posibila comunicarea cu orice coll de pe planeta — directa si imediata. Se va res- tringe_mobititatea_umana = paradoxal! — deoarece actualele manifestari colec tive se vor desfasura prin te leviziune. Se vor stabili poa noi coduri de comportamen’ uman care vor da alte dimer siuni relafillor interumane CIVILIZATIEI E LEGAT DE ENERGIE 1. Descoperirea reactiei de ine nucleara In lant a re- prezentat, dupa opinia mea, tea mai importanta descope- fire in secolul XX (pentru cd de la ea a pornit $i cercetarea care a dus la energetica nu- cleard, singura speranta ener- getica'a civilizatiet umane, iar tot de la ea a pornit si filiera care a dus la arma atomica, ce poate Insemna sfirsitul ori- carei_ sperante pentru civiliza- fia umana). Nici o alté desco- petie nu are asemenea va- foare salutaré pentru omenire 31 niciuna nu confine in e asemmenea pericole, nu numai dinire descoperirile secolului XX, ci dintre toate cuceririle Cunoasterii umane, de cind exista omul. Progresul civill- alice legat de energie — cea mai importanta descope- fire a secolului XI va fi, deci cea care va asigura oameni- lor 0 sursa de energie inepui- zabila — fie domes teactiei de fustune, fie. berarea integrala a energiei atomice din orice element material. (Ginditi-va ca in ex- ALEXANDRU MIRONOV: PUBLICISTICA 0 MASINARIE DE 1. O astept cu emotie, cu sufietul la gura. cu spaima ca sar putea $4 vina prea tirziu pe aceasta cea mai impor- plozia unei bombe atomice se elibereaza numai echivalentul unui gram de materie, iar in explozia unei_ bombe ‘cu hi- drogen, doar echivalentul unui kilogram!) 2. Daca exista alte civilizatii peo razi de 20 de ani lu- mina, in urmatorii 500 de ani le-am_putea contacta 3. Cred ca se va ajunge cu- find la comunicarea instanta- nee intre persoane, indiferent de distanta (in 2-300 de ani). Aici se va produce 0 sa- turare in comunicatiile elec- tromagnetice care ii va deter- mina pe oameni sa caute alte solutii. Telepatia ar putea fi una. Dar pentru ca ea sa de- vin realmente un mijloc de comunicatie de masa e nece- sara — cred eu — 0 evolutie de zeci de mii, poate de sute de mii de ani a speciei noas- tre, (Dacé nu cumva ingineria genetica ne va ajuta si deter- mindm aparitia la noile gene~ ratii a acestei capacitati, dar tot vor trebui citeva mii de ani) DISTRUS RAUTATEA tanta descoperire a secolulu: XXI, pe care mi-as dori-o sa fe ‘a secoluiut XX cit. mar aproape de noi, miine: un aparat, 0 masinarie, ain pio cedeu, 0 tehnologie in sta sa topeasca pornirile be! coase ale membrilor specie mane! Sa faneoaie inimile, s+ distruga rautatea, prostia violenta, sa aduca inte ligent armonia si dragostea la rot! de virtuti fundameriale ale °1 vilizatiel lub Homo sapien: 2. avut loc, are loc, 1 avea loc intotdeauna. Or insa, si noi, si cellalti, ne av zim, surzi. $i ne vorbim, mult Sperind, fiecare, intr-o' int ire @ ratiunilor care va aves foc atunci cind vom avea in nol suficienta lumina pentru + prowecta cai $1 punth intr stele 3. Ca de la om la om. Ir functie de cei care comunic Automatele: prin fibre optice sateliti, electromagnetism sub supravegherea Calculato- rului. Animalele: pe cab inc nestiute noua, pertectionate de-a lungul sutelor de mi lioane de ani de cind a apart viata pe Terra — calculators! 11 va_avea aici nicr un ame: tec. Oamenii: depinde, 0: f meie iubita stie dinainte cing lubitul se intoarce innegurat acasa, ea nu va evolua delo: in secolul XXI. vreau sa spon, cAsi va pastra_posibilitatit: de premonitie pind la capat) civilizatier_umane, adica toi timpul cit va fi Indragostila indiferentii — prin viv grai videotelefon, mesaje inregi trate: 0 vor lace, ca si acum egeaba, ramin pe mai ¢ parle indiferenti — aici nu stie: Calculatorul va putes avea idei si inifiative, simta mintele omenesti find, banv isc eu, la scara cosmic: motipsitéare. a realizati de: A. CHELCEA Anchet V-DOMAWEATU. v. ICHIM. P. JUNIE, M.' PAUN $i A. SYAWEL 29 ALMaNat ANTICIPATIABURSA RO REZELOR TM aay a” od A URMATOARELE citeva zeci de pagini ale acestui inedit almanah pe care ti aveli tn fata se ocupi de ceea ce ar putea purta numele de ipoteze temerare. igi are rostul un astfel de capitol intr-un_almanah de literaturé stiintf co-fantastica? Categoric, dal Mai ales aici este nevoie de o astfel de rubrica, mai ales cititorul cu imaginatie , gusta" ideile neconventionale si le foloseste, adesea, creator. Pe de alta parte, producatorul de S.F. are nevoie de materie prima pentru munca sa. Ipotezele temerare, foaia albi de hirtie si masina de scris - iata miloacele de produetie ale lui Asimov, Gerard Klein, Viadimir Colin... Revista Stiinta si tehnica" este initiatoarea, cu 2-3 ani in urma, a unei rubrici BLT (Bursa Ipotezelor Temerare) in care sé apara nu nu- mai descrieri de intimplasi si fenomene insolite, ci $8 se propund, constructiv, idei, teorii, chiar aparate si tehnologii cu scopul, in primal rind, de a stimula imaginatia cititorilor revistei, de a obignui peisajul stiinfific romanesc cu gocul - prea lesne respins - al faptului stiintific iesit gin comun, dar si acela = si nu in. ultimul tind - de a scoate la umina.idei condamnate Ja. timiditate. Plus, cum gpuneam, materie prima pentru creatile S.F. In. paginile revistei au incaput, astfel, teorii cvasifantastice cum sint cele ale lui Immanuel Vekilowsky (biliardul Ceresc intimplat cu clteva milenii in urma, in doua rinduri, in sistemul nostru solar), Dyson (uriagele sfere, fabricate de civiizatia’ uman& drept adaposturi_pentru sapiensii din milioe nele de ani wrmatori) sau analize minutioase ale_unor ipoteze extraordinare (vezi probleme CET). Dar tot rubrica BLT. a scos la lumind, tra- ducind pe infelesul largului public, una dintre cele mai extraordinare intimplari din fizica or ganicului: efectul Comorosan, descoperit in lurma cercetarilor de la Spitalul Fundeni, din Bucuresti, unde experimente — de fiecare data reusite ~'par 34 deschida larg portile unei ul trafizici (cum a numito prof. dr. doc. Sorin Comorosan) a carei nevoie se simtea in peisa jul stiinfelor actuale. 30 Noi idei si teorii in cea ce priveste aceasta mare necunoscuta care este atractia gravitatio: nala, ipoteze istorice tulburatoare, posibili pasi in cercetarile biologice ale anilor viitori, tenta tive de descifrare a unor scrieri de mult uitate cam asa a aratat con{inutul B..T.-ului revis- tei Stiinta si tehnica", la fel arata in cele trei almanahuri ale revistei, deci si in paginile care urmeaza, nHypotheses non fingo", spune istoria c& a afitmat Newton - ceea ce ar contrazice afir ‘matile anterioare. Doar aparent — asta pentru c& la ora cind genialul Isaac asternea limpe- zime de cristal in fizica vremii sale si punea ba- zele analizei matematice, revelatii il zguduiser’ deja, ipoteze fl bintuiserd, temerare, cu ceva ani in urma demonstratii se alcatuisera, din sute si mij de experiente certitudini se acumu lasera si Isaac Newton, incheindu-si afacerile lumesti pe Terra nu mai avea nevoie s4 fac ipoteze. Igi_ permitea. Dar societatea umand, in ansamblu pentru asi hrani foamea de imaginatie si nevoia de progres, nusi poate permite o stagnare in mersul ‘dialectic al ideilor temerare. Pe de alta parte, a pune in discutie solutii in solite, curajoase, adesea extravagante nu ity seamna nici pe departe a le consacra, ci, din potriva, a le supune ,tirulul necrutator al dez: baterilor publice din ‘care, fara indoiala, va iz: vori adevarul. Caci omul are nevoie in perma: nents, in aceasta trepidanté goand a progresu: lui, de noi si not adevaruri. ‘Asa cA putem fi linistiti. Chinuit de febra descoperirilor stiintifice $i a prospectérii viito- rului, Homo sapiens emite zi de zi ipoteze te- merare din care multe, probabil, vor ajunge cu timpul teorii serioase in egafodajul solid al stiin: 12, iar altele vor ramine ca o amintire a unor incercari sffngace, dar necesare, de explicare stiinfifica a unor fenomene. Deci, iata, va, inv: tam s& participati la aceasta institutie BLT, perpetua la care cu siguranta veti contribui, Unifi Intrusatisfacerea nestinsei curiozitati umane, la impunerea adevarului. iMaNan ANTICIPATIA SFHONSCFRTOS 900 Lol IER EGESRO MARIE in partea nord-estica a j detului Prahova, chiar finga hotarul cu judeful Buzau, se tia catunul _numit Rotarea care “apartine de comuna Starchiojd. Catunul are o asezare pitoreasca, flind in- oonjurat din toate partile de dealuri, ca intr-o caldare. Poate ¢& tocmai de aceea se si numeste ,Rotarea”. Muchia Gealului aflataé inspre nord fala de acest catun poarta denumirea curioasa de ,Cul- mes Romei". Nici un locainic nu poate da vreo lémurire pentru aceasta denumire. ‘Culmea Romei se. intinde ca un afc natural lung de weo 2km si se termina in partea ei sudica printr-o zona extrem de accidentata, stin- coasa, cu enorme blocuri de piatré’ aruncate haotic unele te altele. Acestea sint ‘Pietrele Rotarii". Ele for- meazé, impreuna dealtfel cu toaté Culmea Romei, hotarul dintre judetete Prahova si Bu- zu Printre imensele stinci de ta Pietrele Rotarii se afla una care se _deosebeste in mod cert de toate celelalte Aceasta are o lungime de Girca 6,5 m, o létime de circa 24m, este asezatd cu 0 in- Glinatie fata de sol, spre vest, de aproximativ 15° si este orientata pe directia nord-est. ‘Acest bloc de piatra este per- fect neted pe intreaga sa su- prafata inferioara, dé parca ar § fost tras la rindea $i este aproape in intregime lucios, ca 0 oglinda. Locul este aco- perit in totalitate de un fel de semne ciudate, ce amintesc in mod paradoxal de scrierea cuneiforma. Unele dintre aceste semne au numal 3 cm lungime, altele ajung pind la 25-30 om. Looul este greu accesibil si, in monotonia dealurilor din Imprejurimi, “stincile acestea par cel putin bizare Circuia aici multe tegende, despre ci- dlopi $i uriasi, despre osti ro- mane si tabere tataresti AuManat SF ANNA Prof. CALIN.N. TURCU Savantul Nicolae lorga s-a deplasat la aceste stinci prin anii ‘40. N-a putut s& urce pina ia inscriptii, dar a trimis pe uN satean care-l insotea. Acesta din urma a copiat pe fragmente de ziar citeva semne. Vazindu-le, Nicolae lorga a declarat cd nu este vorba de inscriptii, ci de agenti chimici care au actio- nat asupra pietrei. Posibil. Dar, fara a incerca 84 punem la indoiala verdic- tul marelui savant care a fost Nicolae lorga, semnalam aici prezenta citorva semne de In- trebare, cérora metodele de cercetare si investigatie, pe care ni le pun la dispozitie Stiinta gi tehnologia contem- Porana, ar trebui sé le ga- Seasca’ un raspuns. in primul rind, stinca, aftaté in fata suprafetel cu inscriptit si in imediata sa apropiere (in Unele portiuni, la numai 40—50 cm departare), pre- zinté foarte multe denivelari Ea nu numai ca nu este deloc neteda, dar nu contine nici un fel de semn sau inscriptie. Presupunind ca cele doua stingi ‘sau desprins una de alta cindva, sub actiunea unor migcari seismice, sau a altor forte naturale, atunci de ce cele doua suprafete sint total_deosebite ca aspect si forma? Apo, acei_,agenti chimici naturali au actionat de jos in sus asupra stincii? Au avut o asemenea forta, Incit au sa pat in roc& dura mii de semne minuscule, dintre care mutte se asemana in mod mi- raculos intre ele? lar daca au actionat atunci cind_pietrele erau unite sau lipite intre ele — presupunind ca ar fi fost cindva — atunci de ce urmele nu au aparut decit pe una ain fete? ‘n sfirsit, pe o buna parte a suprafetel_— este greu de apreciat cit anume — sem- hele in discutie par a fi al hiate in siruri drepte si lungi Si absolut toate aceste semne uo anumita inclinatie + aceeasi pe toata supratatal © alté curiozitate, rod al unei descoperiri mai recente, este faptul ca mai exista acolo, la Pietrele Rotérii, inca © stincé plina cu aceste semne interesante, o stincd despre care nimeni_nu tie ‘inca nimic. Numai ca aceasta a doua stinca are rindurile de semne asezate vertical, spre deosebire de prima, unde fin- durile sint orizontale. In plus, cea de-a dowa suprafata -cu inscriptii_ este foarte expusd intemperiilor... Care ar putea fi explicatia acestui fenomen bizar? Prin relatarea succinté. a putinelor date pe care le deti- nem pina in prezent referi- toare ia inscriptille de la Pie- trele Rotarii, nu incercam a insinua nici’ macar faptul ca acestea ar fi rodul actiunii lunei mini inteligente, sau c& ar transmite un anumit mesaj conservat $i transmis in mod miracutos peste milen Dar, inainte de a da un ver- dict sigur, este bine si se ga- Seasca réspuns macar intre- barilor de mai sus, daca nu si altora care se vor mai ivi, fara indoialé, pe parcours. Este rindul speciaiisE | | Posibile erori de interpretare in monografia aparuta_in 1895, Gr. Tocilescu si colabo- ratorii sai sustin ca_monu- mentui de la Adamclisi a fost constiuit i memoria luptelor ‘imparatului. Traian cu dacis din iara_anilor 101—102 opinie impartasita pind astazi de cei mai multi specialist Un examen mai atent al sculpturilor acestui_monu- ment poate scoate in evi- Genta inadvertente care con- trazic_parerea lui Gr, Toc lescu; ca si cea expusa in toate’ manualele de. istorie sau in pliante turtstice. Toate izvoarele istorice spun ca batflia imparatutui Traian cu dacii in Moesia In- ferior a avut loc in iarna ani- lor 101-102, Sculpturile de pe _monu- mentul de la Adamelisi_ nu arata nici un decor de iamna, ci, din contra, un sezon cald de vara, cu luptatori descutti, goi pina la briu, copacii in- frunaiti, stejari_ cu frunze si ghinda, ce indica tn mod pre- Gis tunile Jiulie $i august ca ambianta’a bataliei, cind aN os i maturtate ig. 1 (Metopa 32), Fig. 2 (fig. 118 Ger) Pe Columna tui Traian din Roma sint reprezentate scene de lupté cu calareti daci si cu alialii lor, calareti sarmati. Pe metope nu exista nici un ad- versar calare, desi acele lupte sau desfasutat in acea re- giune si, deci, ar fi fost nor- mal 38 figureze si pe acest monument. Documentul cei mai de seama despre luptele impara- tului Traian cu daoii este, fara indoiala, Columna de ta Roma cu cele 155 scene sa pate in marmura de Carara ce cuprind 2500 figuri. Multi cereetatori au subliniat aria artistilor romani de a reda in amanunt si realist infatisarea luptatorilor romani si daci dimpreuna cu aliatit lor. 32 TOU SAY ORISA VIRGILIU OGHINA Pe soclul columnei se ga- gesc sapate in piatra trofee dacice ca: scuturi, sabii, ar- curi, tolbe cu segeti, topoare de lupta, camasi din zale de fier, iar altele cu solzi de piele, coifuri, camasi din pinza, steagul dacic cu cap de lup cu gura cascata etc Fig. 3 si 4 ‘Comparing luptatorii ro- mani reprezentati pe columna cu cei zisi romani de pe me- topele ‘de la Adamolisi, se constata c_nu exista nici o asemanare intre ei, nici ca imbracaminte, si nici ca me- toda de lupta. Luptatorii romani de pe co- lumna sint imbracati in haine de pinza, unii dintre ei poarta © tunica ‘de piele fara mineca terminaté pe solduri si pe umeri cu colturi, Fig. 5 Luptatorii zisi romani de pe metopele de la Adamelisi sint imbracati_in camasi de zale Fig. 6 si 7 (Metopa 1 — cala- aa : nele_de lupta de pe co- lumina arata forle armate ro- mane compacte. Pe metope se arata cite un singur lupta- tor zis roman, luptindu-se de unul_singur impotriva a 2—4 adversari, Fig. 7 $i 8 Constatarile de mai sus do- vedesc ca scenele de lupta de pe metope nu se relera la luptele decilor cu romani din iarna anilor 101-102 si ne ine dreptatesc a admite ca meto- pele se relera la o alta batalie Ge a avut loc intr-un sezon cald de vara, si deci inscriptia votiva reconstituita de Gr Tocilescu nu se refera la ‘acest monument Deosebirile de mai sus sint suficiente dovezi pentru a afirma ca luptatorii zisi_ ro- mani de pe metope nu sint romani, ci daci, pe motiv ca poarta ‘camasi de zale iden- fice cu cele ce pot fi vazute intre trofeele dacice de pe sociul columnei. Fig. 3 si 4 Armata adversarilor de pe metope nu poseda cavalerie. ci numai infanterie. Ei poarta © imbracaminte sumara, cei mei multi sint_goi pina la brit. desculti, inarmati cu o sabie grea ce se foloseste cu aminaoua miinile, lipsiti de orice protectie individual Unit poarta barba lunga.im= pletita in suvite subtiri dupa moda anticé persand, iar altii barba lunga i ascutita de oriental din “Asia Mica. Unii Gintre adversari, Fig. 7 si 8, poarta pe cap © boneta ‘cro- setata, impodobita cu un ciu- Cure in partea dreapta. Acest ciueure 5-2 bucurat de discu- ii aprinse Intre specialisti, fi- ind confundat cu nodusul din par, obisnuit la unele tribun germanice. Imbracamintea lor ALMANAH ANTICIPATIA SP ¥éste total diferita de camasile dacice existente printre trofe- ple dacice de pe soclul co- lumnei. Fig. 9 $i 10. Infatigare cu totul diferi a dacilor, para fi straini care au inyadat pamintul Daciei. =Barbarii, daci” de pe me-, tope, dupa cum ii numeste Gr. Tocilescu, sint_ iafatisati ‘psi total de initiativa in lupta, iar descurajarea le este injiparita pe fafa. Fig. 7 In opozitie cu acest aspect caracteristic, luptatorii daci reprezentati pe reliefurile co- jumnei fupta cu inversunare contra romanilor si chiar trec la contraofensiva, atacind castiele romanilor. Fig. 11 Deosebirile ardtate mai sus ALMANAH ANTICIPATIA it tot dovezi care arata ca adversarii de pe me- tope nu sint daci, ci invada- tori venti din Orientul Apro- Pi Toate faptele analizate pind acum dovedesc ca monumen- tu) do Ja Adamclisi nu se re- feré fa luptele romanilor cu dacii din iarna anilor 101—102, ci la lupta dacilor impotriva’ unei armate de in- vazie venite probabil din Orientul Apropiat intr-un se- zon caid de vara si la 0 data diferité de anul 102. Constructia pare a fi dacica Poporul dac poseda o cul- turd spirituald inalté, cu re- gull severe de viata.’ Aceasta culturé se cefiecta si in ope- rele de arta. Ornamentul de pe trizd, compus din ysejuri de acant spiralate, terminate cu un cap de lup cu gura cascata, Fig. 12, contrasteaza cu acest gen de ornament prin aceea ca floarea terminala a fost inlo- cuit cu capul de lup cu gura cascata. Autorul monumentu- lui, cind a Tniocuit floarea ter- minala_cu capul de lup cu a cascaté, a avut up Scop 12 definit. “Asimilind vreju= rile de acant spiralate cu cor- pul unui sarpe, avem de-a face cu imaginea integralé a steagului dacic stilizat cu o mare subtilitate artistica. ‘Substituirea electuaté_ca- paté un infeles de mesaj pen- tru posteritate, prin care au- torul a dorit $4 ateste origi hea dacicd a _monumentulul i victoria. Daciei impotriva dusmanilor el. in toate vrémurife, condu- catorii de popoare, in pragul marilor hotarini si actiuni, ce- Teau statu) $1 ajutorut fortetor divine. Pe columna, din 185 scene, 50 din ele reprezinta pe imparatul Traian ca mare pontif, aducind prinoase zei- lor, cerind ajutor in luptele contra dacilor. Aceste scene sint forme materiale de expr mare a legaturitor omului cu divinitatea in lumea romana. Pe monumentul de ta Adamelisi nu se afl nici o asttel de reprezentare. Roma~ nit ins& au_construit un altar din piatré in apropiere, ceea ce presupune ca monumentul exista pe.acel loc in timpul acela, dovedind ca ef ar fi constructie anterioara epoci lui_Traian. Dacii, avind 0 cultura spiri- tuala superioara, dupa invata- tura lui Zalmoxe, ei igi repre- zentau legaturile cu divi tea Intr-o maniera proprie, prin simboluri, pe care le cu- nostea Marele’Preot, ca initiat ce era. ja se explicé prezenta acelor figuri geometrice pe monumentul de la (care ar reprezenta in timba initiatilor daci torte ceresti) lipsa lor de pe toate monu: mentele grecesti_ gi romane. Ca 0 confirmare a acestei idei este faptul ca proiectan- tu) a inlantuit pe captivii de pe,ofenelun cu aceste simbo~ ju Unul din argumentele prin- cipale a celor ce sustin oa monumentul este © construc 33 }tie romana a fost mortarul fo- losit 1a constructia. miezului corpuluicilindric al monu- meniului, care are proprietati asemanatoare cu mortarul ro- man. Dar aceasta asemanare nu poate constitui singura un argument valabil. in antichi- lais, ca si in timpul nostru, peniru constructii importante se aduceau mesteri din strai- natate. La fel a procedat si imparatul Traian, cind a dorit construiasca_podul peste Dunare de la Drobeta, si a angajat pentru aceasta Wu- crare pe. renumitul arhitect Agolodor din Damasc in literatura veche romana sau greaca nu se.gaseste nici © mentiune despre construc Tia monumentului de la ‘Adamolisi. Daca ar fi fost 0 constructie romana, n-ar_fi putt 84 scape comentatorilor contemporani. Lipsa_unor astiei de relatari poate fi con- Sideraté ca 0 dovada ca mo- numentul no este de origina romana. Istoricul Strabon eerie »Oragale grecesti de pe tar- ‘mul Mari Negre, de la Cibia, situata a gura’ Bugului, si pind la Apolonia, situaté ia Sud de muntii Hemus, sint supuse de regele Burebista in urma_unor actiuni militare, ‘are incep pe la anu! 60 [e.n. Cetatile grecesti recunosc autoritatea regelui dac sii platesc sume de bani" ‘Aceste evenimente ar fi pu mai pentru. 0 invazie din sud, daca se tine seama de legatu- file strinse ale oraselor pon- tice cu cetétile grecesti din Asia Mica gi din tot Orientul. La aceasta s-ar mai putea adauga $i mirajul_unor prazi bogale din Dacia, care era re- numita pentru bogétia sa in aur, argint, animale si pro- duse agricole si apicole. Aoeste fapte istorice ne conduc cu gindul ca batalia descrisa prin scenele de pe metopele de la Adamelisi ar fi din timpul lui, Burebista. Metopa 8, Fig. 13 arata in prim plan trei oi privind spre dseapta. In planul al doilea, Goi tapi ridicati pe picioarele de dinapoi se infrunté. In conceptia popoarelor antice, turma de oi reprezinta. p porul, jar tapii, fortele ce-si dispula stipinirea Tui. Scena de pe metapa 8 se poate tra- duce in vorbe astfel: Poporul dac a fost amenintat de dus- manii_dinatara. 1 ‘Aceasté piatra araté mati- vui_luptel si importanta care a contribuit la constru tea monumentulul triumfal in amintirea acelei victor Daca monumentul ar fi fost © constructie romana, me- topa 8 cu simbolul ei f-ar mai avea nici un rost si ea ar fi trebuit 4 lipseasca din compozitia monumentulul Metopa 48, Fig. 14 nu arata © familie de daci, ci un inva- Gator care a rapit:o femeie daca pe care o duce dupa sing, tinind-o strins de mina, Femeia daca are o atitudine protestatara, indicind siluicea vointel ei Cu ocazia vizitarii muzeului arheologic de fa Adamelisi cu un grup de excursionigti, care priveau metopa 48, am‘auzit neva de finga mine ex- wai, femeia asta ‘Aceasta piatra vorbeste de la sine despre urgia ce s-a abatut asupra poporuiui prin invazia strainilor in Dacia $i pune gi mai mult in evidenta simbolurite metopel 8. Marea simplitate a cémasi- lor de zale, purtate de lupta- tori daci de pe metope, ne spune ca ele ar fi fost confec- tionate in mare graba. Acest aspect este in concordanta cu cele scrise de istaricul Strabo. Citam: »Burebista getul, iuind con ducetea popatutui sau, a ridi cat pe oamenii_acestia inraiji de nesfirsite razboaie si i-a indraptat prin abstinenta $i sobristate $i ascultare de po- unei, aga incit in citiva ani a intemeiat o mare stapinire sia supus getilor aproape pe ti vecinil, ba era de mare primejdie $i pentru romani, pentru cA trecea Dundrea fird 84-1 pese de nimeni si prida Tracia pina tn liria, tar pe celtii ce se amestecasera tu iti Fa pustiit cu totul, si pe boli care ascultau de 're- gele Cristasiros, precum si pe tiurisci i-a sters de pe fata pamintului... $i a alcatuit o ar- mata de 200 000 oameni Vechimea monumentului de ja Adamelisi rezulta si din comparatia imbracamintel fe- neilor dace reprezentate pe etope si columna. Cele de pe,metope (M. 48 si 48) sint imbrdeate cu o haina funga pind la glezne, cu mineci scurte, la git increti ce aduce cu {a romancelor, peste mijloc sint incinse cu un cordon rasucit in forma de finghie. Pe_columna femeile dace Sint imbracate cu rochii mai evluate $i rafinament supe- rior. Rochiile sint |ungi si cad in falduri largi. Pe deasupra rochiel poarta un fel de sal prins in fala sub sini printr-o bros. Salul cade in talduri largi peste coapse in jos c&- tre spate pind la genunchi Parul este legat cu o naframa ‘a ceafa, (ar In picioare poarta incafaminte usoara. Fig. 15 Ca sa evolueze tipul de im- brdcaminte de la forma ‘Adamclisi la cea de pe co- lumna ar fi trebuit si se scurgd 0 epoca istorica, indi- cind vechimea monumentului de la Adamclisi fala de co~ turnnd. Aceasta este taina_monu- mentului de la Adamelisi- Pe ¢t sint incrustate simboturile & sud, dornici de prada si cuce- ini, Trofeut lui Burebista Corelarea datefor istorice ‘cu interpretarea sculpturilor de pe monument ne-a condus Ja elaborarea ipotezei cd mo- numentul ar fi trofeul lui Bu- rebista. In cele ce urmeaza, yor’ expune ipoteza noastra in aceasta viziune. Monumentul triumfal de ta Adametisi a fost construit di Porunca regelui Burebista, urma victoriel repurtata impo- triva_unei mari armate de in- vazie venita din Orientul Apropiat. Invadatorii se pare ca au venit pe apa $i ar fi de- barcat in Dobrogea in regiu- nea porturitor Callatis si Sar- des, actuaimente Manga- lia-Neptun-Costinesti. De aici s-ar fi indreptat catre localita- tea Sucidava, situata pe malul dobrogean al Dunarii, capi- tala unei uniuni tribale’dacice Jocale, cunoscuta> ca rege- dinfé a regelui Roles, ce domnea inainte de ocupatia romana. ‘Armata dacilor a intimpinat armata de invazie cam la dou’ treimi din drumul ce Porneste de la Callatis spre Sucidava, ta locul ce se nu- meste astézi Adamelisi, care pe turceste Inseamna ' Bise- rica Omulut, iar dupa N. Miu- lescu este 0 numire veche greaca in legatura cu practi- carea cultului Zeului Diony- 808, Adamastis-Klisie — cor tut ‘fecioarelor. Dupa toate probabilitatile, locul acesta a fost ales de oa. tre daci ca teatru al bataliel, indcé in acest toc se afl apa de baut, colinele inveci- nate par 94 fi fost acoperite cu paduri de stejar, dupa cum se vede pe metopele 31 $1 32, in care armata dacilor S-ar fi putut ascunde, fr a fi vazuta de invadatori, iar locul din vale, strimtat de paduri, ‘nu permitea armatei invada: toare nici o desfagurare a for telor sale $i nici manevre tac tice. Batalia a fost crincend pe apa $i pe uscat, armata de in- vazie a fost zdrobita. Cel ra- masi vii au czut prizonieri in miinile dacitar dimpreuna cu comandantii. tor, Dupa cultul’ mortilor ta daci, trupurit ceior cazutl in batalie au fost adunate si in- cinerate pe un mare. ru anume facut pe virful_unei coline dominante din apro- pierea locului unde s-a dat batalia. Paste rugul cu cenusa lup- tatorilor cazuti in batalie s-ar i clidit marete monument, ce aminteste de tumulurile preis- torice: pelasge-tracice. Sculpturile si basoreliefu- rile contin numeroase detalii specifice epocii in care a fostvonsteuit. Fiecare detaliu contine in sine un model de- terminant si caracteristic. In- treaga decoratiune face parte diqtt-un_ plan bine definit si cu intentia vadita de a trans- mite posteritatii documente de mare insemnatate din Viata poporului ac. Pentru acest aspect, monumentul de la Adamolisi ne intereseaza in primul rind ca document isto- tic $i etnografic si numai In al doilea rind ca operd de arta, Sculpturile ornamentals contin detalii inspirate din arta populara si heraldica a Daciei, dintre care putem cita funia_ rasucita din compune- rea frizei, pasdrea Phoenix, simbolul_formatiunilor poli- ‘ice din Dacia, ce omneaza lo- rica trofeului, ‘steagul_cu cap de lup cu gura cascaté si trup de sarpe, 31 simboluri de cult religios exprimate prin figu- file geometrice ce impoda- besc parapetul crenelat, Sculpturile de pe metope infatiseazd armata daca in lupta’ cu invadatorii. Unele metope arata scopul $i urma- file invaziei. Luptatorii, consi- derali drept_ romani pina acum, fac parte din armata dacica intemeiata si instruita de marele rege Burebista Aceasta armata este impre- sionanta prin gradul inalt de dotare cu tehnica de lupta ind imbracaté in zale de fier. Mai este impresionanta prin maiestria ef in lupta gi neiniri- care. ‘Comandamentul armatei dacice se compune din rege, metopele 10 si 32, fiul rege- lui, metopa 6, si ofiteri de stat major, metopele 27, 39 si 44. Waleria este reprezenta pe metopele 1—7 si 30. Ea este imbracata in zale de fier gi inarmata cu sulifa, sabie si Scut, avind 0 mare eficacitate in lupta. Infanteria se desfagoard pe 28 metope, 11-22, 25, 26, 28, 29, 31, 33-38, 40-43.’ Ea este imbracaté in zale de fier, cu coif pe cap, inarmaté cu sulifa, sabie 51 scut, sau cu pilum, sabie $i sout, Eficacita~ tea exceptionala in lupta a in- fanteriei s-ar datora In primul tind credintei dacilor in ne- murirea sufletului, in ajutorul forelor divine si, in fine, al armamentului cu care este in- zestrata, cum si unui inalt grad de instruire. Parada victoriel este ara~ fats pe 13 metope: 11-14, 25, 27, 28, 39, 41—44, la care se’ mai adauga 3 grupuri de grizonieri dintre capeteniile cele mai de vazé din armata de invazie, metopele 45, 46, 47. Armata de invazie nu are cavaierie, ci numai infanterie. Infanteria dusmana este infa- tisaté in situatit din cele mai tragice. Ceea ce surprinde la aceasié armatd este imbraca: mintea ei_sumara, in majori- tate goi pina la briu, desculti mai rar cu sandale, fara scu- ‘uri, inarmati cu o Sabie grea incovoiata in forma de cosor, minuité cu amindoua miinile © alta caracteristica evidenta est lipsa de initiativa si stin~ gacle in lupta. Aceste obser- vatii duc ia Concluzia ca ar- mata de invazie ar fi de strin- sura din. tot orientul, etero- gena si lipsita de conducerea militara. Aceste cauze explica dezastrul infringerit suferite. ‘Monumentul se compune din 3 pari distincte, Pornind de sus in jos avem trofeul cu grupul statuar de 18 picioa- rele sale, constructia hexago- nala ce serveste ca soclu tro feului si corpul cilindric cu acoperisul sau tronc-conic, cu bogata sa gama de sculp- tur. Constructia hexagonala a fost pus in discutie chiar de la inceputul secolului XX de cate arheologul german A. Furtwangler, cu scopul de a incadra in compozitia monu- mentului si_inscriptia_votiva propunind sa se construiasca un etaj inait de peste 4 metri peste nivelul prevazut initial 8€ arhitectul G. Niemann. Aceasta idee a fost insusita de invatatii romani sia stat la baza planurilor de reconstris- ite_a monumentului Dar dupa cum am vazut, in- scriptia in cauza nu are nici o legatura cu evenimentele descrise. pe monument si deci, etajui constructiel hexa~ gonale devine fara obiect. Corpul cilindric, cu ansam- biul sau constructiv, @ provo- cat mumeroase discutii, por- nindu-se de la diferite criterii de apreciere. Aceste discutii vor Tua sfirsit numai_atunci cin se va afla macheta mo- numentului, ce presupunem ca s-ar afla si astazi intact, in chilia marelui Preot Dece- neu, autorul prezumtiv al compozitie) acestut monu= ment ALMANAN ANTICIPATIA,Despre .basorelieful” souiptat pe dala sarcofagului din cripta ..Piramidei inscrip- {ilor* de 1a Palengue (fig. 1) 5 spus aproape tot sau, ca si fim mai precisi, s-au spus multe, Aceasta pentru ca in Grumul su pina la noi, extra- ordinarul i-a fost cel mai ade- sea insotitor. Un extraordinar generat de multe, de foarte multe intrebari, de iluzorii concluzii definitive", stari de Iueruri datorate in mare parte sumei infime de cunostinte se le delinem despre parado- ala si inca putin cunoscuta cultura a populatiei_maya. Relerindu-se la acest aspect, JES. Thompson seria, citin: du-l pe L. Housman: ,cultura maya 2 produs nu numai ge- ni, dar ea @ Creat intr-o at- mostera Care noua ni se pare oi totul neverosimila. Cind te ccupi de poporul maya nu te poti astepta niciodata ca ju- crutife 84 fie de la sine inte- lese, In ceea ce nu este prac tic au realizat lucrusi marete, in ceea ce este practic nu au iabutit. Obsesia timpului i-a condus la alcatuirea unor ca- lendare precise, dar tot ea i-a impiedicat 4 descopere prin- ‘ipiul rosii Evident c& si in problema de fata au fost mai infil intre- barile. Stim cum a fost des- coperita, Cunoastem suficient de multe interpretari ale re- prezentarii care 0 contine, dar nu stim inca precis daca ea este imaginea artistica a unei teme refigioase, sau, de ce nu, a avut ca model o tre cuté tealitate tehnologica de expresie extraterestra Prezentul. material contine sinteza concluziilor unui stu div intreprins asupra_verosi~ militatii Gelor doua categorii de interpretari. Desfasurata pe parcursul mai multor ani = incepind din 1974 — la in= demnulsoriitorvlui jon Ho- bana, cercetarea a fost efec~ uaté tn acord cu tratarea problematizats a fapteior is- RADE NQUIE Propunere pentru 0 concluzie finala GHEORGHE N. POPESCU torice — abordarea de expre- sie materialist-dialectica $i case consté in corelarea ,ba- soreliefulul” aflat in discutie cu faptele de cultura proprii populatiei maya — ce au fost considerate ca factori deter~ minativi. in cadrul interpretarilor din prima categorie, ale celor de expresie etnografica distin gem. in primul rind, pe cea a descoperitorului_ mormintulul ascuns, a arheologulu) mexi~ can Alberto Ruz Lhuillier, care considera c& .basorelie~ ful" reprezinté un tingr cutcat pe masca Monstrului Pamin~ tului, scena in totalitatea ei sintetizind conceptele tunda~ mentale ale religiei maya: ve~ nerarea porumbului, destinul omulul prin sacriticiut céruia renaste "viata, relatia intima dintre ploaié si cultivator, cosmosul care Inconjoara existenfa umand in care ste~ lele guverneazé cursa inalte~ rabila a timpului. Alti cercetatori presupun ca .ar putea fi vorba de repre- Zentarea_regelui-zeu Kukul- kan" (Pierre Honore), .,0 fi- guré inclinata care cade sub atingetea_Monstrului Pamin- tulul" (J. Erich S. Thompson), _scena reprezinta moartea Gmului care, la fel ca si bobul porumbului’ sacru, invie din nou in aceasta Jume" (Mitos: fay Sting) sau, in sfirgit, c& .basorelieful infétigeazd_inte~ Qrarea printre Zei a tui Pacal, unul dintre regi agezarii Pa~ lenque” (Merle G. Robertson, David Kelley), s Intilnim $i preocupari_ ro manesti_ pe aceasta linie Asife!, acest ,bello relieve” »constituie una dintre cele thai desavirsite expresii ale stilutul antropomort gi ale re- liefulul_ precolumbian" (Fran- cisc Pacurariu), a fost asimi- fat cu ,refieful Urcator al unui fir de” porumb abia résarit’ (Darie Novaceanu) sau, de ce ‘Nu, cu ,lunecarea increme- nita catre radacinile arborelui sfint Ceiba a personajului pentru care viitorul a incetat, €] raminind in trecut si inghi fit de singura lume @ trecutu- lui — cea a mortilor" (Alexan- dru Mironov). Interpretarile din a doua categorie includ piesa _res- pectiva in rindul ,dovezilor’ probe: paleoastralé, adica a faptului cd (in ipoteza, to- tugi) intr-un trecut nedeter- minat_mesagerii_ extraterestri ar fi vizitat Terra. $8 vedem citeva din ele: Dupa Yesuko J. Matsu- mura, reluat de Alexandr Ka- zantev, pe placa sarcofagului este reprezentata, de fapt, 0 racheta (fig. 2). Interpretari ‘similare formu- feaza Victor Kembach, Peter Kolosimo, Henry Durant, Jac 37 ALMANAH ANTICIPATIAques Vallée si Andrew Thomas. Erich von Dé- Robert Charoux merg mai departe, identificind” personajul respectiv cu zeul Ku- kulkan venit din cosmos. lar dacd Guy Tarade susline ipoteza_unei nave cosmice. utilizind energia solara, spunind ca este foarte proba bil ca noi s& vedern schema unei masini zbu- ratoare de tip vimana $i pilotaté de un barbat sau de o femeie”, Otto M. Weiss incearcé sa he dovedeasca ca imaginea de pe placa sar- cofagului este eceea @ uneia dintre cele mai timpurii gi strévechi masini, e@ find nici mai mult nich mai putin decit o' ..sanie cu reaciie (sau vimana terestrd) construifé de extrateres- tri din restuiile navelor tor avariate si la care propulsia Ti era asigurata pe baza activarit nu- cleare? (fig. 3) Reluind interpretarea reprezentarii .cu_un fel de stato seu turboreactor, conceput pentru zborul in atmosfera", lon Hobana afisa inca din 1968 intrebarea fundamentala pentru dez- legarea enigmei in sensu! ipotezei paleoas- traie: a Vazut oare sculptorul aievea vehiculul pe care |- reprodus in piatra?.. sau a transmis, pur si simplu, o Schita, pastrata poate de veacuri, impodobind-o cu arabescu- rile imaginatiei sale?’ (fig. 4 Ce a insemnat Palenque pentru populatia maya? Care a fost rolul ,.Piramidei Inscriptii- lor” in cadrul agezarii Palenque? Ge loc ocupa sbasorelieful” sarcofagului in contextul icono- ‘grafic maya?... jata alte citeva intrebari ale c8- Tor réspunsuri ne vor ajuta sa privim si sa in- jelegem mai bine o anume stare de spirit ge- neratoare de norme $i valor! artistice $i teolo~ gice prezente in compozitia .basoretiefulul” Gin cripta ,,Piramidei Inscriptiilor’, apropiin~ dune, in acest fel, de solutionarea’enigmei Asezrea Palenque, al c&rei nume adevarat ined nu-t cunoastem, dar cave ar putea fi Gho Chan sau Na Chan, ‘ceea ce in ambele cazun are acelas! injeles, ,Oragul Serpilor’ (M. Sting!) — motivarea pate concreta daca se are jin vedere fie $i nurmai caracterul simptomatic al reprezentarilor serpentiforme evidentiaie 1% cuprinsul ei — contorm dateior calendaristice extreme identiticate pind In prezent, a avut 0 scurté, dar uluitesre existenta de 250 de ani, intre $36 @.n, (5 Eb Kayab — 9.8.1.14.12) 31 782 e.n. (13 Anau 13 Muab — 9.17.18.0.0.). 0 existenfa strdlucitoare care dispare brusc, concomitent cu invazia distrugatoare a toto- hacilor (M. Sting), O agezare care astoaptt sf fie descoperita, dé vreme ce aproape 95% se atla inod acoperita de jungla (D. Novaceanu), tapt ce @ vondus la trecerea ei momentana in findul asezarilor maya de importarté secun- dara (G. Morley, G. W. Brainerd, M. Stingi). »Piramida Inscripfillor", fiind 0 repetare con- tinua spre cer a platformelor succesive pro- zente in arealul ameridian, este, ca si asborele sacru Ceiba, reprezentarea sul generis a cos- mosulul maya, ea unind ca o axis mundi" pa- radisul cv inferaul, traversind jumea cea de toate zilele. Incaperea de pe piatiorma supe- rioara reprezinta paradisul — ornamentele Go- loanelor sale infajisind barbali si femel ce posnis in brale.copll ale ckror fete sint acope- rite cu masti ale zeului poli gi fertlitatil, Chac, si cu serpi orescindute din picioare ( H. S. Bushnell, M. Sting!) — argumenteaza aceasta supozifie. Infernul in general — Xr 38 2. ¢Klemul 39 erientare a zboruius 3 aituzor 4 turbocomprescr Fe uplru de conducere $f cootrol o zhoruty Go caseruor carpurenis 3° prze pentru admsio cu oar oie camerei de combusiit 2 tursing de gate(reac'a') 10. shatasirenclt te Matar cu marc 2. Elomant ge shite 5- fecolanat cructri ae ping © Bias Sresonent, 3 Lement iototie ae contol drestonak i Edrsroe’orsostetannetare sierioare & Jableu de. owe 3. Rete operates 10. Pedora ee schancre 0 nator i= Potiema: do troneport. tae Fd. 3 ALMANAH ANTICIPATIAbaba — este reprezentat prin @le noua trepte sau plat- forme succesive ale pirami- dei, prin mareie relfet fn stuc “allat in cripta ce infatiseaza pe cei noua ze) ai infernului, Bojon-ti-ku, si, in special, pin maretul sarcofag aflat aici. Cripta insasi_ reprezinta Netnalul, cel mai profund in- fem caré este asimilat in sim- bolstica maya cu pesterile (G. €. Stuart) atit de prezente jn subsolul calcaros al Yuka~ tinulul $i Guaternalei Potrivit_conceptiilor reli- gioase maya, luptatorilor c3- fi pe cimpul de tupts, fe- mmeilor moarte in timpul nag- tefl, sinucigasitor, dar_mai aks solifor sacrificafi, li se contereau dreptul de a’ merge in paradis. Dac tinem seama de legatura intrinseca dintre cultul mortii prin sact ficiu cu cel al fertiitatii — 7e- prezentat la mayasi prin zeul hac — vorn ajunge s& desiu- sim destinatia piramidei. Nea: vind sanctuar, ea constit desigur, ultimul domiciliy al sollor de urmau sa fie sacrifi- ati pentru atragerea_miseri- coidiel zeilor, flind dedicata Soarelui. Plasarea_acestui edificiu in preajma , Palatului" Inkreste aceasta ipoteza Descifrarea tematicii scenei yavate In placa sarcofagulul la Palenque impune disco {a citorva aspecte cum sint: corespondentele ei gratice, ofientarea generalé a scenei, geometria placii, tehnica pre Iucrarii sale si, ‘nu in ultimut find, uneie probleme ce pi vest ritul funerar la mayasi Un aspect esential, deoa- rece permite transferuri_ de argument, este acela con- form caruia valorile civilizatici populatiei maya isi afla so gintea intr-o unitate cultural Go sinteze succesive: mezoa- mericana, ameridiana $i cir- cumpacificd. Afirmind 0 ase- imenea unitate culturalé ne si- tum pe linia concluziilor unor cunoscuti_americanisti, einografi, antropologi ‘si lingvisti (Paul Rivet, Max Unle, A. P. Ogiadnikov, Men- ez Carréa, Robert H. Gel- dem, Julio Tello, Gordon F. Exholm, C, Lévi-Strauss si Chamani Lal) si care subli- naz in cercetarile lor 0 uni- fate culturala cu adinei r3d3- cini in istorie. Avind drept pa- finti spiritual pe inca éni matic ,olmeci arheotogici mayasil, toltecii, aztecil, toto- facil $i mixtecir vadese ‘multi ple trasaturi comune, numi- fori care sugereaza raspunsul la Ipoteza Mezoamericii $1 Pa- feaque, ia special In acest context notam co- respondenta gtaficd a scenei sculptate in placa sarcofagu- lui de la Palenque in maniera simetriei dedublate longitudi- al si a dislocarii, rasucirit Ia terale ~ (dupa C. Le- yauss) — cu arta anima- lier& a triburilor nord-ameri- cane tlingit, mandan, haida, tsimshian $i Kwalintl, ‘cu arta tatuajelor ‘triburilor caduveo, gulacuri: si abiponi din bazi- ful Parana, a triburitor maori, cu arta decorativa chineza ar- haica din perioada San, cu sculptura insulara pacifica, cu cea a_triburilor siberiene antice. Regula conventio- nal-rituala a simetriei dedu- blate longitudinal si a dislo- cari Jaterale a permis perpe- tuarea pe o imensa zona geo- gratica a unor acelorasi mo- tive $i scheme, 5-2 mentinut intr-Un manierism hieratic re- leving, totodata, dimensiunea istoric’ @ une?’ tradiii_ stra- vechi prezente in arta impe- riului Vechi maya. Prezenta in arta tuturor cufturifor ameri- diene, aceasta regula a creat si créeaza, prin reconstituire, motive arbitrare gi, de aici, infinita. proliferare ‘a acestora Coatlique, Quetzalcoatl, stela Raimandi, abeliscul Tello, oa- de_exemplu. ea soluti heaza in termeni terestri si alte enigme de raport pale- astral ca statuetele japoneze Dogui, .zeii-albine* din Tulum ‘Nukatan sau cei pictati_ in codexul precolumbian ro-Cortesianus", ,avioa- ele" _muisca... inca de la data descoperirii sale, orientarea scenei_,baso- Felietului” a generat multiple discutii (Pierre Ivanoff), aceasta pentru ca in” functie de unghiul sub care este pri- vité, scena sugereaza cele doua interpretan: cea _etno- Qraficd (sau clasica) si cea de Taport paleoastral (sau_ nor onventionala). Privita d norma laterala, ca pe o fri scena este contradictorie atit prin dispunerea motivelor cit si,mai mult, prin plasarea sar- COfagului in cripta. Astfel, ceea ce pentru uni Compozi- tia sugereaza o racheta, iar Feprezentarea umana un pilot in fata unui pupitry de‘ manda este o eroare. ,,Citita, in norma axei longitudinale de pe mica platforma de la intrarea in cripta si in confor mitate cu regula simetriei fongitudinale si a dislocarit laterale, scena devine inter- pretabila, motivele tind re- date in tegistre succesive de jos in sus, in cascada inversa, estompindu-se astfel rigiitatea. §1 lipsa_perspecti- vel datoraté prelucrarii sale. Sculpturile populajiei_ maya, desi se remarea prin monu- mentalitate, erau foarte stili~ zaté gi lipsite de dinamisn. Mayagii nu intrebuinfau re- prezentarea In perspectiva, dimensiunile personajetor d pinzind de importanta aces- tora, autorii lor find preocu- pati, conform tehnicil decara- tive a meplatului, mai mult de crearéa imaginii’ complexe a simholurilor decit de realiza- fea proportionalitatii (M. Sting). Parerea cA placa sarcota- gulul pare decupata perfect in forma titre, omega, (a), cea care pentru multi in- seamna sfirsitut" (Darie No- vaceanu}, este un adevér par- fial, fie si numai pentru sim- plul motiv c& mayasii nu cu- nosteau alfabetul grec, Geo- metrla placii este asemenea celei sub care era redat uneori semnul Yax ca simbol asociat montii. Deaitfel, acest semn fl vom intilni frecvent in Cuprinsul reliefului in discu- tie, Soena scuiptata tn dala sar- cofagului din cripta_..Pirami dei Inscriptillor’ prezint militudin’ ce merg_uneori pind ta o minutie a teprezen- taril_ cu alte compozitii palen- quane, ca pidcile de sanctuar din ,.Yemplul Crucii: de frun- ze" (fig.5), din... Templul Cru i" $i din ,, Templut Soarelu Mergind ‘pe firul istoriei, tema, in liniile 8} generale $i care ‘reprezinté 0 anume ce- remonie religioasa neeluci- data incd, 9 vont reintiini atit la indintasii olmeci pe Stela 5 de la izapa/ Chiapas, pe lin- teful_din sapodiia provening din Templul IV din asezarea Tikal/Peten — Guatemala, in manuscrisul precolumbian' In= fegistrat la British Museurn sub numarul 9789, in Codex Mayer (fig. 6) sau in calenda- ful aztec .Tonalmatl", de exemplu. Practica tunerara, prin amenajarea de edificii pirami- daie si prevazute ou mor- minte subterane, nu este o necunoscuté pe’ meleagurile 39 ALMANAH. ANTICIPATIA area