Principiile fundamentale ale procesului civil

Principiul legalitatii
Justitia se infaptuieste in numele legii
Procesul civil se desfasoara in conformitate cu dispozitiile legii
Asigurarea suprematiei legii

Principiul egalitatii partilor

partilor le este garantata exercitarea drepturilor în mod egal și fără discriminare

Principiul dreptului la apărare

Art. 24 din Constitutie – dreptul la aparare este garantat; art. 13 NCPC; art. 15 din Legea nr.
304/2004.
Exista un drept la aparare in sens material care asigura posibilitatea ca partea sa-si sustina interesul
in instanta.
In sens formal, acest drept la aparare reprezinta posibilitatea persoanei fizice de a avea un avocat

Principiul independenței judecatorilor și supunerii acestora

supunerea puterilor în stat

principiul desfasurarii procesului în lb romana

excepție făcând minoritatile și persoanele străine

Principiul contradictorialitatii
posibilitatea partilor de a dezbate orice problema de drept sau de fapt pusa in discutie in cauza
respectiva.
partile trebuie sa isi faca cunoscute reciproc si în timp util motivele de fapt si de drept pe care isi
intemeiaza pretentiile sau apararile, mijloacele de proba.
Exceptii: • procedura necontencioasa
• proceduri urgențe
• proceduri a caror eficienta tine de caracterul secret al acestora

Principiul continuitatii
judecatorul nu poate fi înlocuit pe parcursul procesului, decât în conditiile legii și pt motive
temeinice

Principiul oralitatii
procesul se desfășoară oral, excepție în cazul în care părțile solicita expres ca instanța să se
pronunte în baza actelor de la dosar

Principiul publicitatii
excepție când părțile solicita acest lucru sau când legea prevede, sedintele pot fi private

principiul nemijlocirii
procesul se administreaza în mod direct și nemujlocit de către instanța
Principiul disponibilitatii partilor
Instanta nu se investeste din oficiu
Obiectul procesului e fixat numai de parti, prin cererile pe care le formuleaza
Partile pot dispune si de soarta procesului
Partea solicita punerea in executare
Procurorul poate ataca orice hotarare si poate cere din oficiu punerea in executare in caz de
pasivitate a tutorelui sau curatorului.
Sensuri: material, desemnează dreptul părţilor de adispune de obiectul procesului
procesual, desemnează prerogativa părţilor de a dispune de mijloacele procedurale recunoscute de
lege

Actele acestui principiu:

acte ale reclamantului
acte ale paratului
acte comune ambelor părți

actele reclamantului:
reclamantul investeste instanța cu o petentie determinand limitele litigiului prin alegerea instantei
competente, prin alegerea persoanelor cu care înțelege să se judece și a obiectului litigiului
reclamantul trebuie sa identifice și sa indice paratului
rec stabileste obiectul cererii (în fct de aceasta se stabileste competenta instantei). Aceasta tine sau
limiteaza instanța.
Bunurile evaluate în bani, se plătește o taxa de timbru, în lipsa, cerera se anulează
rec poate renunța la cerere sau la dreptul pretins în cerere

actele paratului:
par formuleaza o cerere reconventionala
par poate acheisa fie la pretentiile reclamantului fie ale hotararii judecatoresti
acheisarea = recunoasterea de către parat a pretentiilor, și pooate fi expresa sua tacita (când se lasa
să se scurga termenul fără a se face vreo schimbare)

actele comune ambelor părți:

administrarea dovezilor sau utilizarea tuturor mij de proba pe care legea le pune la dispoziția celor
doua părți.
Mij de proba: inscrisuri, martori, interogatoriul, expertize tehnince de specialisti, cercetarea la fata
locului, prezumtia.
Au rolul de a usura caile legale de atac, când ii nemultumeste o hotararre
părțile pot incheia o tranzactie judiciara
partea care a câștigat cauza, este îndreptățită sa valorifice hotărârea apeland la procedura executarii
silite.

Principiul rolului activ al judecatorului

Judecatorul staruie pentru rezolvarea amiabila a cauzei
judecatorul poate pune in discutia partilor aspecte de fapt si drept,
Judecatorul poate administra din oficiu probe
Judecatorul poate, in anumite conditii, sa introduca in proces parti pe care reclamantul nu le-a
indicat
Judecatorul poate sa dea calificare juridica corecta actelor sau faptelor prezentate de părți
Judecatorul nu poate schimba denumirea sau temeiul juridic al unei cereri in cazul in care
partile se opun,
nu poate sa depaseasca limitele investirii
Părțile in procesul civil

In functie de etapa procesuala, avem denumiri diferite pentru parti:

! de regula, vorbim despre reclamant si parat;
! in apel – apelant si intimat;
! in recurs – recurent si intimat;
! in contestatia in anulare – contestator si intimat;
! in revizuire – revizuent si intimat;
! in cazul cererii reconventionale, veritabila cerere de chemare in judecata – reclamant-parat si
parat-reclamant;
! in faza executarii silite – creditor si debitor.

Coparticiparea procesuala
Clasificare
1. Activa (mai mulți reclamanti și un singur parat), pasiva (mai mulți parati și un singur reclamant)
si mixta (mai mulți reclamanti și mai mulți parati)
2. Subiectiva (decurge din interesul comun al unor parti de a fi impreuna in
judecata sau de a chema mai multe persoane in judecată) si obiectiva (decurge din stransa legatura
a unor cereri, posibil individual facute)
3. Facultativa (decurgand din vointa unor parti de a
formula impreuna actiunea, fara ca acest lucru sa aiba vreun efect asupra admisibilitatii cererii.) si
obligatorie (apare in procesele de partaj (unde in proces trebuie sa figureze tot coproprietarii sub
sanctiunea nulitatii partajulu)

Efecte:
-
-
Participarea tertilor la proces
- participari voluntare (interventia voluntara principala si accesorie)
• participari fortate (chemarea in judecata a altor persoane, chemarea in garantie, aratarea
titularului dreptului si introducerea in cauza, din oficiu, a altor persoane – noutate NCPC).

Participari voluntare
i nterventia voluntara principala este mijlocul procesual prin care un tert, intervenient
intr-un proces inceput intre alte persoane, pretinde ca dreptul dedus judecatii sau un drept care are o
stransa legatura cu dreptul dedus judecatii ii apartine.
• identitate totala: A revendica de la B un bun; apare C ce pretinde ca este adevaratul proprietar si
solicita obligarea paratului sa lase in deplina proprietate si linistita posesie acelasi bun lui C;
• stransa legatura: intre A si B exista un proces in legatura cu predarea unor bunuri dintr-un
contract de vanzare. C solicita declararea nulitatii absolute a unui alt contract, incheiat intre B si C,
pentru a genera efectul resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis. Drepturile sunt in stransa
legătura.

Cererea de interventie principala nu este admisibila in materii precum:

cereri cu caracter personal
litigii individuale de munca;
actiuni posesorii
Interventia voluntara accesorie
intervine intr-un proces inceput intre alte persoane, doar pentru a sprijini apararea uneia
dintre parti.

Deosebiri intre cererea de interventie principala si cererea de interventie accesorie

cererea de interventie principala reprezinta o veritabila cerere de chemare in judecată
cererea de interventie accesorie are natura juridica a unei simple aparari dintr-un proces

Participari fortate.
Chemarea in judecata a altei persoane:
mijlocul procesual prin care oricare dintre partile existente initial in proces pot solicita introducerea
in cauza a unui tert care ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul.
tertul chemat in proces este o persoana care ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul.
nu poate fi utilizata pentru a introduce in proces un nou parat.
Chemarea in judecata a altor persoane se foloseste ca hotararea sa fie opozabila tertului; tertul nu
are calitatea de parat, ci are o pozitie procesuala similara reclamantului, nu paratului.

Procedura de judecata in cazul chemarii in judecata a altei persoane:

- Domeniul de aplicare: orice cerere prin care se pune in discutie un drept subiectiv civil.
- Titularul cererii: poate fi reclamantul, paratul, dar si intervenientul principal
- Cine este atras la judecata: un tert care ar putea invoca aceleasi drepturi ca si reclamantul.
- Termen: difera dupa cum cererea de chemare in judecata a altei persoane este făcută
- Sanctiunea nedepunerii cererii in termen: decaderea.
- Forma cererii: cerere scrisa, motivata, are natura juridica a unei veritabile cereri de chemare in
judecata.
- Admiterea in principiu: este necesara admiterea in principiu si se face potrivit art. 64-65 NCPC,
care se aplica in mod corespunzator.
- Pozitia procesuala a tertului: tertul dobandeste pozitia procesuala de reclamant.

Chemarea in garantie:
mijlocul procesual prin care oricare din partile din proces ar putea introduce in cauza o terta
persoana impotriva careia s-ar putea indrepta cu o cerere în garantie sau în despagubiri, daca ar
pierde respectivul proces.

Procedura:
- Domeniul de aplicare: orice cerere in care se pune in discutie un drept garantat legal ori
conventional ori in legatura cu care exista o obligatie de despagubire.
- Titularul cererii: orice parte initiala a litigiului
- Termen:
• pentru reclamant sau intervenient: pana la terminarea cercetarii procesului in prima instanta;
• pentru parat: odata cu intampinarea sau pana la primul termen (la care paratul este legal citat),
daca nu este obligatorie intampinarea.
- Cererea nu poate fi facuta sub nicio forma in apel.
- Sanctiunea nedepunerii cererii in termen: decaderea
- Forma cererii: forma unei cereri de chemare in judecata: cerere scrisa, motivata, are natura juridica
a unei veritabile cereri de chemare in judecata.
- Admiterea in principiu: este necesara admiterea in principiu si se face potrivit dispozitiilor
art. 64-65 NCPC, care se aplica in mod corespunzator.
- Pozitia procesuala a tertului: acesta are o pozitie procesuala independenta, similara unui parat, dar
numai in cererea de chemare in garantie si nu in tot procesul, per ansamblu.
- Cine judeca: cererea de chemare in garantie este o actiune incidentala
Aratarea titularului dreptului

mijlocul procesual pus numai la dispozitia paratului prin care acesta cheama in judecata o terta
persoana pe care o considera titulara dreptului pretins de către reclamant contra sa.

Procedura:
- Domeniul de aplicare: exclusiv in actiunile reale.
- Titularul cererii: numai paratul din cererea introductiva de instanta.
- Cine este atras la judecata: titularul unui drept real.
- Termen: odata cu intampinarea sau, daca aceasta nu este obligatorie, la primul termen de judecata.
- Sanctiunea nedepunerii in termen: decaderea.
- Forma cererii: cerere scrisa, motivata, se comunica partii adverse si celui aratat ca titular al
dreptului.
- Admiterea in principiu: este necesara admiterea in principiu si se face potrivit art. 64-65 NCPC,
care se aplica in mod corespunzator.
- Pozitia procesuala a tertului: tertul dobandeste pozitia procesuala de parat (art. 77 alin. 3) sau de
intervenient si are drepturile procesuale aratate in cazul acestora.

Introducerea fortata in cauza, din oficiu, a altor persoane

mijlocul procesual pus exclusiv la dispozitia instantei, ce reprezinta o derogare de la principiul

disponibilitatii, prin care, in cazurile expres prevazute de lege, dar si in procedura necontencioasa,
instanta va dispune, din oficiu, introducerea în cauza a altor persoane, chiar daca partile se
impotrivesc.

Procedura:
- Domeniul de aplicare: in materie necontencioasa si in alte cazuri expres prevazute de lege.
- Titularul cererii: instanta.
- Cine este atras la judecata: un tert a carui participare este necesara pentru solutionarea litigiului.
- Termen: pana la terminarea cercetarii procesului in prima instanta.
- Neformularea cererii in termen: in fata primei instante, instanta va repune procesul pe rol pentru a
se analiza cererea. In apel si recurs, introducerea fortata in cauza a altei persoane este inadmisibila
- Admiterea in principiu: nu este necesara admiterea in principiu
- Pozitia procesuala a tertului: tertul va lua procedura in starea in care se afla in momentul
introducerii in proces, dar, la cererea lui, se va putea dispune readministrarea probelor sau
administrarea de probe noi.

Actiunea civila

Actiunea civila este ansamblul mijloacelor procesuale prevazute de lege pentru protectia dreptului
subiectiv pretins de catre una dintre parti sau a unei alte situatii juridice, precum si pentru asigurarea
apararii partilor in proces.

Conditiile de exercitare a actiunii civile

Sa se formuleze o pretentie
Sa existe un interes
Sa existe calitate procesuala
Sa existe capacitate procesuala
Capacitatea procesuala:
Capacitatea procesuala de folosinta:
- Aceasta apartine oricarei persoane care are folosinta drepturilor civile.
- Exceptie: asociatiile, societatile, alte entitati fara personalitate juridica pot sta in proces
- Sanctiunea este nulitatea absolută
Capacitatea procesuala de exercițiu:
- Persoanele lipsite de capacitate de exercitiu sunt minorii sub 14 ani si cei pusi sub interdictie.
- Minorii intre 14-18 ani au capacitate de exercitiu restransa. Acestia vor fi citati la proces, dar vor
fi
asistati de reprezentanti
- Curatela judiciara
Este o institutie care intervine:
• atunci cand o persoana este lipsita de reprezentant si este urgenta judecarea cauzei;
• atunci cand exista un conflict de interese juridice intre reprezentant si reprezentat;
• persoana juridica sau o entitate fara personalitate juridica ce poate sta in proces nu are
reprezentant.
Curatela litis apare doar pentru reprezentarea in proces si nu pentru reprezentarea in intreaga
ambianta a actelor socio- economice intreprinse.
- Sanctiunea este nulitatea relativa

Calitatea procesuala:
reprezinta identitatea dintre partile procesului si subiectele raportului juridic litigios dedus judecatii.

-Tratamentul de identificare a calitatii procesuale:

• in cazul actiunilor ex contractu, priveste partile contractului
• in cazul actiunilor reale, calitatea procesuala activa o are titularul dreptului, in timp ce calitatea
procesuala pasiva o poate avea orice persoana ce aduce atingere dreptului real;
• la actiunea in uzucapiune, calitatea procesuala activa o are posesorul.

- Proba calitatii procesuale active si pasive revine reclamantului.

Transmiterea calitatii procesuale:
• pe cale legala, prin succesiune (persoane fizice) sau reorganizare (persoane juridice).
• pe cale conventionala (cesiune, preluare de datorie, vanzare, donatie etc.)
Excepție procedura divortului.
- Procedura reglementata în art 39 NCPC

- Sanctiunea pentru condiții este nulitatea absolută

Existența interesului
reprezinta folosul practic al demersului judiciar.

Caracteristici:
a) determinat – trebuie sa fie bine conturat la un caz concret si nu un interes general;
b) legitim – sa fie recunoscut de lege;
c) personal – exceptii: actiunea oblica
d) nascut si actual.
Lipsa interesului sau lipsa unei conditii a interesului determina respingerea actiunii ca fiind
formulata de o persoana fara interes
Existența unei pretenții (afirmarea unui drept)
Condiții:
• sa fie recunoscut si ocrotit de lege;
• sa fie exercitat in limitele sale externe si interne.
• sa fie exercitat cu buna-credinta;
• sa fie actual.

Reprezentarea judiciara
părțile pot sa își exercite drepturile procesuale printr-un reprezentant
Clasificare:
- • reprezentarea legala – parintii care reprezinta minorul sub 14 ani;
• reprezentarea judiciara – curatela judiciara
• reprezentarea conventionala – cel mai des intalnita, vizeaza ipoteza mandatului.
Reprezentarea nu reprezinta o obligație.

La persoana fizica, reprezentarea in proces poate fi prin mandatar avocat sau mandatar neavocat.

Incetarea mandatului:
- Mandatul nu inceteaza prin moartea mandantului si nici prin pronuntarea unei hotarari de
punere sub interdictie a acestuia (prin incapacitate). Mandatul supravietuieste celor doua elemente
si va putea fi eventual revocat de mostenitorii defunctului sau de catre reprezentantii legali ai
incapabilului.
- Mandatul inceteaza prin moartea mandatarului.

Clasificarea actiunilor civile

0 Dupa scopul urmarit de reclamant:

Actiuni in realizare:
- prin care o persoana doreste sa i se recunoasca un drept pentru ca
ulterior sa oblige pe parat sa respecte dreptul respectiv.
• actiunea in revendicare: se solicita (1) recunoasterea dreptului de proprietate si (2) obligarea
paratului sa lase in deplina proprietate si linistita posesie bunul ce face obiectul revendicarii;
• actiunea in rezolutiune: se solicita (1) recunoasterea faptului ca nu s-a executat prestatia din
partea partii adverse, (2) desfiintarea actului si (3), de principiu, reintoarcerea prestatiei;
• actiunea in anulare: se solicita (1) recunoasterea faptului ca actul este nul sau anulabil si (2)
redobandirea a ceea ce s-a transmis prin actul respectiv.
- Actiunile in realizare au efecte si pentru trecut.

Acțiuni în constatare:
- prin care reclamantul solicita instantei sa constate numai existenta sau inexistenta unui drept, fara
insa a solicita si obligarea paratului să se conformeze dreptului respectiv prin a da, a face sau a nu
face ceva.
Caracteristici:
- au ca obiect existenta sau inexistenta unui drept, iar nu a unui fapt
- au caracter subsidiar fata de actiunile in realizare.
- nu sunt susceptibile de executare silita.
Clasificare:
• actiuni declaratorii
• actiuni interogatorii
• actiuni provocatorii

Actiuni in constituire de drepturi:

- instanta, prin hotararea pronuntata, creeaza o situatie juridica noua, diferita de cea care a generat
actiunea.
Exemple:
• punerea sub interdictie;
• stabilirea filiatiei;
• hotararea prin care se suplineste consimtamantul unei parti la incheierea unui contract si se
pronunta o hotarare care sa tina loc de contract de vanzare
• actiunea de partaj
- Exceptie: actiunile in stabilirea filiatiei

0 Dupa natura dreptului dedus judecatii:

Actiuni personale – atunci cand se apara prin intermediul actiunii un drept de creanta;

Actiuni reale – atunci cand se apara prin intermediul actiunii un drept real;

Actiuni mixte – atunci cand se apara prin intermediul actiunii atat un drept de creanta, cat si un
drept real;

Exemple (mixte):
• actiunea pentru executarea unui contract translativ de proprietate:
• actiunea in anularea sau rezolutiunea unui act

0 In raport cu calea aleasa pentru apararea drepturilor

Actiuni principale – actiunile prin care se declanseaza procesul (actiunile introductive de instanta);

Actiuni aditionale – actiunile prin care se modifica pretentiile anterioare (se cer initial 10 lei, iar
ulterior se cere si dobanda – cererea prin care se solicita dobanda este o actiune aditionala);

Actiuni accesorii – cereri a caror solutionare depinde de solutia data in cererea principala;

Actiuni incidentale – cereri facute in cursul unui proces deja inceput.

Clasificare:
• cererea reconventionala
• cererea de chemare in garantie
• cererea de interventie,

Competenta instantelor judecatoresti

Competenta este aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti sau unui alt organ cu
activitate jurisdictionala de a judeca anumite litigii.
Competenta generala
Normele de competenta generala stabilesc competenta instantelor prin delimitare fata de
competenta unor organe din afara sistemului judiciar.
Exemple:
" competenta Curtii Constitutionale
" competenta in materie electorala;
" competenta in materia contenciosului administrativ;
" competenta notarului public;
" competenta Consiliului Concurentei, OSIM, CNSC (in materia achizitiilor publice);
" competenta CSM.

Competenta materiala

Competenta materiala functionala:

Aceasta se stabileste dupa felul atributiilor jurisdictionale care revin fiecarei categorii de instante
Astfel:
" judecatoriile judeca doar in prima instanta;
" tribunalele si curtile de apel judeca atat in prima instanta, cat si in apel si recurs;
" ICCJ judeca doar in prima instanta si in recurs.

Competenta materiala procesuala:

Aceasta se stabileste in raport de natura, obiectul ori valoarea litigiului dedus judecatii.
Natura raportului: tribunalul este competent, in conditiile legii, in materie de proprietate
intelectuala, ori in materie de expropriere;
Obiectul: judecatoria este competenta sa judece cererile de evacuare, cererile posesorii etc.;
Valoarea litigiului (cand primele doua criterii nu sunt suficiente): cererile evaluabile in bani, cu o
valoare de pana la 200.000 lei cad in competenta judecatoriei.

Competenta materiala a judecătoriei

In prima instanta:
- cererile date de Codul civil in competenta instantei de tutela si de familie
- cererile referitoare la inregistrarile in registrele de stare civila
- cererile avand ca obiect administrarea cladirilor cu mai multe etaje, apartamente sau spatii aflate
in proprietatea exclusiva a unor persoane diferite, precum si cele privind raporturile juridice stabilite
de asociatiile de proprietari cu alte persoane fizice sau persoane juridice, dupa caz
- cererile de evacuare;
- cererile referitoare la zidurile si santurile comune, distanta constructiilor si plantatiilor, dreptul de
trecere, precum si la orice servituti sau alte limitari ale dreptului de proprietate prevazute de lege,
stabilite de parti ori instituite pe cale judecatoreasca
- cererile privitoare la stramutarea de hotare si cererile in granituire;
- cererile posesorii;
- cererile privind obligatiile de a face sau de a nu face neevaluabile in bani, indiferent de izvorul
lor contractual sau extracontractual, cu exceptia celor date de lege in competenta altor instante;
- cererile de imparteala judiciara, indiferent de valoare;
- orice alte cereri evaluabile in bani in valoare de pana la 200.000 lei inclusiv, indiferent de
calitatea partilor, profesionisti sau neprofesionisti;

Caile de atac impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala

si ale altor organe cu astfel de activitate, in cazurile prevazute de lege

Pentru judecata in prima instanta, tribunalul este instanta care are plenitudine de competenta.
Competenta materiala a tribunalului

Tribunalul are plenitudine de jurisdictie in ceea ce priveste judecata in prima instanța

Tribunalul este competent sa solutioneze:

! cererile evaluabile in bani: cererile cu o valoare de peste 200.000 lei

! cererile nepatrimoniale: toate cererile care nu sunt date in competenta judecatoriei.

Ca instanta de apel: apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii in prima

instanta.

Ca instanta de recurs: cum ar fi:

! hotararea de perimare
! hotararea prin care paratul recunoaste pretentiile reclamantului
! hotararea care consfinteste intelegerea partilor

Competenta teritoriala

Competenta teritoriala este cea care stabileste atributiile instantelor dupa circumscriptia in care isi
desfasoara activitatea.

! competenta teritoriala de drept comun;

! competenta teritoriala alternativa
! competenta teritoriala exclusiva
! competenta teritoriala facultativa

Ori de cate ori legea nu prevede altfel, competenta teritoriala este cea de la
domiciliul sau sediul paratului.

Competenta teritoriala alternativ:

Cazuri:
0 Cererile indreptate impotriva persoanelor juridice de drept public:
- este competenta atât instanta de la sediul paratului, dar si instanta de la domiciliul sau sediul
reclamantului

0 In cazul pluralitatii de parati (coparticipare procesuala pasiva_):

- Reclamantul poate introduce cererea la instanta domiciliului sau sediului oricaruia dintre parati.
Daca intre parati unii sunt obligati principal, iar altii sunt obligati accesoriu, regula se va aplica doar
pentru cei obligati principal.

0Cele noua cazuri de competenta alternativa prevazute de art. 113, alin. 1 NCPC.:
- instanta domiciliului reclamantului, in cererile privitoare la stabilirea filiatiei: Reclamantul poate
opta intre instanta domiciliului său ori instanța domiciliului paratului
- instanta in a carei circumscriptie domiciliaza creditorul reclamant, in cererile referitoare la
obligatia de intretinere, inclusiv cele privind alocatiile de stat pentru copii.
- instanta locului prevazut in contract pentru executarea, fie chiar in parte, a obligatiei, in cazul
cererilor privind executarea, anularea, rezolutiunea sau rezilierea unui contract.
- instanta locului unde se afla imobilul, pentru cererile ce izvorasc dintr-un raport de locatiune
a imobilului.
- instanta locului unde se afla imobilul, pentru cererile in prestatie tabulara, in justificare
tabulara sau in rectificare tabulara.
- instanta locului de plecare sau de sosire, pentru cererile ce izvorasc dintr-un contract de
transport.
- instanta locului de plata, in cererile privitoare la obligatiile ce izvorasc dintr-o cambie, cec,
bilet la ordin sau dintr-un alt titlu de valoare.
- instanta domiciliului consumatorului, in cererile avand ca obiect executarea, constatarea
nulitatii absolute, anularea, rezolutiunea, rezilierea sau denuntarea unilaterala a contractului incheiat
cu un profesionist sau in cererile avand ca obiect repararea pagubelor produse consumatorilor.
- instanta in a carei circumscriptie s-a savarsit fapta ilicita sau s-a produs prejudiciul, pentru
cererile privind obligatiile izvorate dintr-o asemenea fapta.

0Cereri in materie de tutela si familie (cererile privind ocrotirea persoanei fizice):

- Cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul civil in competenta instantei de tutela si
de familie se solutioneaza de instanta in a carei circumscriptie teritoriala isi are domiciliul sau
resedinta persoana ocrotita, daca legea nu prevede altfel (nu rep competenta alternativa) (art 114
alin 1) (art 114 alin 2 reprezintă competenta alternativa)

0Cererile in materie de asigurari:

- in cazul asigurarilor: domiciliul sau sediul asiguratului; locul bunurilor asigurate; locul unde s-a
produs riscul asigurat.

Competenta teritoriala exclusiva:

0 Cererile privitoare la imobile:

- sunt de competenta exclusiva a instantei in a carei circumscriptie se afla imobilul

0Cererile in materie de moștenire:

- cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozitiilor testamentare
- cererile privitoare la mostenire si la sarcinile acesteia, precum si cele privitoare la pretentiile
pe care mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia;
- cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului impotriva vreunuia dintre mostenitori sau
impotriva executorului testamentar
- In toate aceste trei cazuri, vorbim despre competenta exclusiva a instantei de la ultimul domiciliu
al defunctului.

0Cereri privitoare la societati:

- competenta exclusiva revine instantei in circumscriptia careia societatea își are sediul principal

0Cereri privitoare la insolventa sau concordatul preventiv:

- sunt de competenta exclusiva a tribunalului in a carui circumscriptie isi are sediul debitorul.

0Cererile impotriva unui consumator:

- instanta competenta exclusiv este cea de la domiciliul consumatorului
- partile pot conveni alegerea instantei competente numai după nasterea dreptului la despagubire

0Cererile in materie de stare si capacitate a persoanelor:

- Rezulta din interpretarea coroborata a art. 126 NCPC si a art. 129 NCPC.
- Exista doua conditii cumulative pentru a putea opera alegerea de competenta:
• sa nu prevada legea ca avem competenta exclusiva;
• sa priveasca bunuri sau alte drepturi de care pot dispune.
0 In materie de divorț:
- este de competenta judecatoriei in circumscriptia careia se afla cea din urma locuinta
comuna a sotilor. Daca sotii nu au avut locuinta comuna sau daca niciunul dintre soti nu mai
locuieste în circumscriptia judecatoriei in care se afla cea din urma locuinta comuna, judecatoria
competenta este aceea în circumscriptia careia isi are locuinta paratul, iar cand paratul nu are
locuinta in tara si instantele romane sunt competente international, este competenta judecatoria in
circumscriptia careia isi are locuinta reclamantul.
- dacă părțile nu convin – judecatoria sec 5 buc

Conflictul de competenta

Conflictul pozitiv de competenta

situatia cand doua sau mai multe instante se declara deopotriva competente sa
judece acelasi proces.
Exemplu:
- daca partea introduce cererea la doua instante diferite, iar una dintre instante respinge exceptia de
necompetenta invocata in ceea ce o priveste.
- in cazul competentei alternative: reclamantul introduce cererea la doua instante deopotriva
competente potrivit legii.

Conflictul negativ de competenta

- situatia cand doua sau mai multe instante si-au declinat reciproc competenta de a judeca acelasi
proces sau, in cazul declinarilor succesive, daca ultima instanta isi declina la randul sau competenta
in favoarea uneia dintre instantele care anterior s-au declarat necompetente.
Condiții:
! este necesar sa existe doua instante;
! este necesar ca instantele sa-si decline reciproc, direct sau intermediar, competenta uneia in
favoarea celeilalte;
! una dintre instante trebuie sa nu fie competenta.

Litispendenta

reprezinta situatia in care exista doua procese diferite intre aceleasi persoane, pentru
acelasi obiect si cu aceeasi cauza.

Conditii:
! existenta a doua procese
! tripla identitate
! ( ! ) ambele instante sa fie competente

Ipoteza de litispendenta:
- reprezentanta de existenta a doua procese diferite: intr-un caz se cere executarea contractului si in
aparare se invoca nulitatea sa, iar intr-un alt proces paratul din primul proces (devenit reclamant in
al doilea) solicita declararea nulitatii contractului. Procesul al doilea are in componenta sa apararea
pe care paratul a facut-o in primul proces.
- Procesul 1: se admite cererea de executare a contractului si se resping apararile paratului
- Procesul 2: contractul este constatat nul absolut.
- Este necesar ca ambele procese sa se afle pe rolul unor instante.
- • instantele sunt de acelasi grad: se invoca in fata instantei sesizate ulterior
- • instantele sunt de grad diferit: se invoca in fata instantei de grad inferior
Conexitatea
- doua procese, dar lipseste tripla identitate: aceste procese sunt intre aceleasi parti sau intre partile
respective si alte parti, iar obiectul si cauza nu sunt identice, desi au o stransa legătura.
Conditiile conexitatii:
! existenta a doua procese distincte aflate pe rolul a doua instante diferite sau chiar pe rolul
aceleiasi instante, dar la complete sau sectii diferite;
! ambele procese sa fie pe rol (sa nu fie suspendat unul dintre ele);
! identitatea partiala de parti (una dintre parti sa se regaseasca in celalalt proces);
! intre obiectul si cauza celor doua procese sa existe o stransa legătura.

Actele de procedura

Actul de procedura este orice act (operatiune juridica sau inscris) facut pentru declansarea
procesului civil sau in cursul si in cadrul procesului civil, care concretizeaza activitatea procesuala a
tuturor participantilor din proces.

o citatie cuprinde trei acte:

- instiintarea (termenul este peste 5 zile): este “operatiunea” – negotium;
- citatia ca document: “inscrisul” – instrumentum;
- procesul verbal de inmanare – face dovada ca hartia a ajuns la destinatar.
Daca unul dintre acte lipseste, intreaga citatie este nula.

Clasificarea actelor de procedura:

- In functie de organul de la care emana: actele partilor; actele instantei; actele organelor
auxiliare justitiei; actele altor participanti;
- In functie de continut: actele care contin o manifestare de vointa; actele care constata o
operatiune procedurala;
- In functie de natura lor: actele judiciare, care se indeplinesc in fata instantei; actele
extrajudiciare, ce se fac in cadrul procesului, dar in afara instantei;
- In functie de modul de efectuare: actele scrise; actele orale.

Conditiile generale ale actului de procedura

- Actul sa imbrace forma scrisa sau sa fie consemnat in alt act de procedura consemnat in scris
- Actul sa relateze in chiar continutul sau faptul ca la intocmirea sa au fost indeplinite
conditiile prevazute de lege
- Actul sa fie indeplinit in limba romana

Conditiile generale art148:

- [alin. 1] Orice cerere adresata instantelor judecatoresti trebuie sa fie formulata in scris si sa
cuprinda:
" indicarea instantei careia ii este adresata,
" numele, prenumele, domiciliul sau resedinta partilor ori, dupa caz, denumirea si sediul lor,
" numele si prenumele, domiciliul sau resedinta reprezentantilor lor, daca este cazul,
" obiectul,
" valoarea pretentiei, daca este cazul,
" motivele cererii, precum si
" semnatura.
" de asemenea, cererea va cuprinde, daca este cazul, si adresa electronica sau coordonatele care
au fost indicate in acest scop de parti, precum numarul de telefon, numarul de fax ori altele
asemenea.
- [alin. 2] Cererile adresate, personal sau prin reprezentant, instantelor judecatoresti pot fi
formulate și prin inscris in forma electronica, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege
- [alin. 5] Daca, din orice motive, cererea nu poate fi semnata la termenul cand a fost depusa sau,
dupa caz, la primul termen ce urmeaza, judecatorul va stabili identitatea partii prin unul dintre
mijloacele prevazute de lege, ii va citi continutul cererii si ii va lua consimtamantul cu privire la
aceasta.
- Cererile adresate instantelor judecatoresti se timbreaza
- Cererea denumita gresit: Cererea de chemare in judecata sau pentru exercitarea unei cai de atac
este valabil facuta chiar daca poarta o denumire greșită

Termenele procedurale

- reprezinta intervalul de timp in care poate fi indeplinit un act de procedura sau in care este interzis
sa se indeplineasca un act de procedura.

Clasificari:

0 Dupa modul de stabilire:

- termene legale (sanct decaderea)
- termene judecatoresti (sanct amenda)
- termene conventionale

0 Dupa caracterul lor:

- termene imperative : in interiorul caruia trebuie sa se efectueze un act de procedura (sanct
decaderea)
- termene prohibitive : In interiorul acestora este interzisa savarsirea unui act de procedura (sanct
nulitatea)

0 Dupa sanctiunea ce intervine in caz de nerespectare:

- termene absolute;
- termene relative.

0 Dupa durata lor:

- termene pe ore,
- termene pe zile,
- termene pe saptamani,
- termene pe luni;
- termene pe ani.

- Termenele incep sa curga de la data comunicarii actelor de procedura

- Punctul de implinire Reprezinta momentul la care efectul termenului se realizeaza

Intreruperea si suspendarea termenului:

- Art. 184, alin. 3 NCPC
- Art. 184, alin. 4 NCPC
- a) Art. 417 NCPC: Intreruperea cursului perimarii
- Art. 418 NCPC: Suspendarea cursului perimarii
- Art. 469 NCPC: Intreruperea termenului de apel
Sanctiuni procedurale

Nulitatea este sanctiunea procedurala ce intervine in cazul actului de procedura ce nu indeplineste

conditiile, de fond sau de forma, prevazute de lege pentru validitatea lui, lipsindu-l in tot sau in
parte de efectele sale firesti.

Clasificari

0 Dupa natura interesului ocrotit: nulitati absolute si nulitati relative.

! regimul de invocare – nulitatea absoluta poate fi invocata de orice parte, de instanta din oficiu,
de procuror daca participa la judecata; nulitatea relativa poate fi invocata doar de partea
interesata;
! termenul de invocare – nulitatea absoluta poate fi invocata oricand; nulitatea relativa poate fi
invocata doar la termenul la care a intervenit sau la urmatorul termen, daca partea lipseste sau
daca a intervenit intre termene;
! natura interesului ocrotit – nulitatea absoluta ocroteste un interes public; nulitatea relativa
ocroteste un interes privat.

0 Dupa cum sunt sau nu prevazute de lege: nulitati exprese si nulitati virtuale.
! necesitatea dovedirii vatamarii – la nulitatile exprese vatamarea este prezumata; la nulitatile
virtuale vatamarea trebuie dovedita de catre cel care invoca nulitatea.

0 Dupa cum priveste conditii proprii ale actului de procedura sau conditii exterioare:
nulitati intrinseci (forma) si nulitati extrinseci (cerinte exterioare, timbru, condiții de fond) .

0 Dupa cum actul are sau nu o existenta independenta: nulitati proprii si nulitati derivate.

0 Dupa intinderea efectelor nulitatii: nulitati totale si nulitati partiale.

0 Dupa cum implica sau nu existenta unei vatamari: nulitati conditionate de vatamare si
nulitati neconditionate de vatamare

Perimarea

- Sanctiunea procedurala ce intervine in cazurile in care partile lasa cauza in nelucrare timp de 6
luni.
- Domeniul de aplicare: CCJ; Apel, recurs, contestatie in anulare, revizuir

Condiții:
- Orice cerere de chemare în judecată ,contestaţie,apel,recurs,revizuire şi orice altă cerere de
reformare sau revocare se perimă de drept,chiar împotiva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din
vina părţii timp de un an.Partea nu se socoteşte în vină ,când actul de procedură urma să fie
îndeplinit din oficiu.

Procedura:
- normele privint perimarea au caracter de interes general
- opereaza de dreptului
- se constata din oficiu sau la cererea partii interesate
- trebuie pronuntata de instanța competenta
- dreptul de a o invoca aparține partii interesate, paratului, iar în faza apelulu/recursului,
intimantului
-perimarea cererii de chemare în judecată nu va putea fi invocată întâia oară în apel.

Efectele perimarii:
- toate actele de procedura făcute în acea instanța nu-și produc efectele
- stingerea procesului civil
- părțile sunt repuse în sit anterioara
- reclamantul are dr de a introduce o noua acțiune

- Termenul de perimare are durata de 1 an în materie civilă şi de 6 luni în materie comercială

- Termenul de perimare este susceptibil de întrerupere(a) şi suspendare

- perimarea cererii de chemare în judecată nu va putea fi invocată întâia oară în apel

Decaderea
Sanctiunea procedurala care consta in pierderea dreptului de a exercita o cale de atac
sau de a indeplini orice alt act de procedura, daca nu a fost respectat termenul imperativ prevazut de
lege.

Amenda judiciara
Sanctiune determinata ce se aplica de instanța, persoanei ce a nesocotit dispozitiile legislatiei
procesual civile. Se aplica pt savarsirea unei abateri în cursul judecatii.