Tema 3.

Amenajarea tehnologica a hotelurilor

1.Compozitia si organizarea functionala in hotelul.

2. Structura spatiilor in hotel

3. Caracteristici tehnico-functionale ale amenajarilor hoteliere.

Compozitia si organizarea functionala in hotelul.

In general, hotelurile cuprind urmatoarele functiuni, care deternima
amenajarea anumitor spatii si crearea anumitor servicii:

1. posibilitatea de a se odihni
- Prezinta loc de recreere, relaxare, reculegere -la asigurarea acestora
contribue-amenajarea camerei de cazare, amenajarea grupului sanitar,
amenajarea spatiilor commune, numarul si calitatea echipamentului.
2. posibilitate de a realiza activitati lucrative
- prezinta loc de lucru si comunicare- la asigurarea acestora contribute-
echipamentul camerei de cazare(telefon etc.), echipamentul specific(internet,
modem, fax, printer), echipamentul salilor de conferinta, de convorbiri etc.
3. animatie(miscare ) – accesul in hotel, intarea in hotel, circulatiile orizontale
si verticale, afisaje, informare.
4. agrement- loc de distractie, activitati sportive:
5. aspecte comune-loc de armonie si de securitate.
Funcţiunile hotelului:

Odihnă Lucru
Relaxare,reculegere:
-amenajarea camerei Lucru ,comunicare:
-amenajarea băii -echipamentul camerei
-amenajarea (telefon etc.)
localurilor comune -echipament specific
-Numărul şi calitatea (internet,modem etc.)
echipamentului -echipament de salon
şi localuri comune
Aspecte comune

Armonie şi securitate:
-aspect exterior
(arhitectură,concept etc.) Agrement
Animaţie
Deplasare: -aspect interior (decorare,
Distracţie,activităţi
-accesul în hotel amenajare,acces la diverse
sportive:
-intrarea în hotel camere)
-amenajare exterioară
-coridoare,scări -calitate (primire,deservire
(tenis,piscină,golf etc.)
-afişare,informate etc.)
-amenajare exterioară (
-etc. -securitate (securitatea
sală de forţă)
persoanelor şi a bunurilor)
-activităţi culturale
locale etc.

Amenajarile exterioare ale hotelului:

Acestea se divizeza in domenii ce concureaza in asigurarea unei coerente in
ceia ce priveste imaginea de ansamblu a hotelului
- Accesul
- Parcaje si garaje
- cladirea;
- intrarea principala.

Accesul la hotel include ca elemente - indicatoarele rutiere, firma(tot mai

frecvent incude denumirea marcii comerciale promovata de hotel),
elemente publicitare (banere, afisaje etc.- continutul acestora trebue sa fie
pe cit de posibil informative continid logo-ul, telefon, mijloace de
deplasare etc ). Amplasare in spatiu a acestora tine de reglamentarile in
vigoare si de bugetul destinat in aceste scopuri.
 Parcaje si garaje pentru auto oaspetilor .

Contribue la imaginea hotelului si trebue sa raspunda celor doua cerinte

de baza:
- sa pezinte un serviciu pentru oaspetii hotelului: trebue sa fie practice,
bine situate, in stare buna.
- sa asigure siguranta: trebue sa fie privative, securizate,
suparavegheate(vizualizare video), pazite.
De regula se organizeza in sub sau demisoluri fie in cadrul cladirii, fie sparat de ea.O conditie
obligatorie este prezenta unei sisteme deventilare a aerului.

Spatiile verzi si constructiile cu destinatie sportiva.

Tot mai frecvent in cadrul loturilor de teren destinate constructiilor hoteliere sunt prevazute fusii
de arbori si/ sau arbusti..
Multe dintre hoteluri ofera oaspetior posibilitate de a face sport, dispunand de constructii cu
destintie sportiva: corturi de golf , tenis de camp, piscine, terenuri de joaca pentru copii etc.

Cladirea hotelului.

Se ia in vedere
-amplasamentul un factor important al succesului. Este necesar de realizat
studii de amplasament anterior amplasarii effective a cladirii.
-dimensiunile volumetrice: corpul cladirii este influentat de diverse
reglamentari avind in vedere statutul de cladire publica: trebue sa
intruneasca insusiri arhitecturale si estetice(dispozitia in spatiu-insorirea;
inaltimea –numarul de niveluri; stilul arhitertural, materialele de constructie,
decoratiile etc) si sa se conformese bugetului si principiului rentabilitatii(cost
argumentat).
-fatada- ea corespunde acelorlas cerinte mentionate mai sus. Totodata, fatada
poate constitui un element de personalizare a conceptului de hotel

Intarea principala in hotel

Contribue:
-identificarea de la distanta si destinctia hotelului;
-flatarea clientului
-trecerea din exterior in interior si viceversa
Constitue:
-primul punct de contact al oaspetelui cu hotelul si creaza prima impresie(uneori categorica)
despre hotel(prin elementele decorului, stilul arhitectural si curatenia);
Permite:
-protectia oaspetilor de intemperii( soare puternic, ploae, ninsoare etc,)
 Simbolizeaza:
-dorinta de a cunoaste si lumea interioara(cu cit este mai atragatoare cu atit dorinta este mai
mare)
Asigura:
-protectia persoanelor si a bunurilor aduse de catre oaspeti la hotel, integritatea patrimoniala a
intreprinderii hoteliere

Aspectul arhitectoral al intarii principale in hotel este o problema ce necesita solutionare in

cadrul elaborarii proectului cladirii.De regula solutia tine de caracterul hotelului si categoria de
vizitatori si poate reprezenta o stuctura monumentala sau una foarte simpla, de tip magazin.La
unele hotele sunt prevazute intari separate pentru bagaje.

Intrare pentru personal si caile de acces pentru transporul de serviciu.

De obicei, intrare pentru personal se face din curtea cladirii, fiind prevazute legaturi cu retiuaua
stradala care o deserveste..Petru transportul de mare tonaj la fel sunt prevazute cai de acces.

Amenajarea interioara

Indiferent de tipul sau de marimea unui hotel, principiile de organizare interioara sint
asemanatoare, pentru ca sectoarele de baza sint aceleas: cel legat de primirea
oaspetilor(receptia), de gazduirea lor (cazarea) si de alimentare (restaurantul), completate cu
spatiile aferente serviciilor de intretinere, tehnice si cele destinate servirii personalului.

Stabilirea schemei functionale, care in fond materializeaza procesul tehnologic din hotel, este o
conditie a bunei functionari a unui hotel.( vezi scheme functionale)

Compunera in spatiu a functiunelor principale a unui hotel poate fi realizata print-un sir de
solutii.
Asa numitul stil international al hotelurilor presupune formule plastice similare pentru cea
mai mare parte a hotelurilor noi, contemporane, avand la baza acelas principiu:
Receptia, spatiile comune si serviciile generale la nivelurile inferioare, dezvoltate in
suprafata si pe orizontala si cazare intr-un corp suprapus, dezvoltat pe verticala.( vezi schemele)
Solutia este caracteristica hotelurilor mari, cu grad de confort ridicat, care ocupa o suprafata
mare de teren, cu multiple accese si spatii libere inconjuratoare.

Solutia specifica hotelurilor mijlocii(cateodata si celor mari), amplasate intr-un mediu dens
construit, in care terenul este limitat si cladirea se incadreaza de multe ori in fronturi de
constructii existente, este suprapunerea aproape completa, in acelas contur exterior.In acest caz,
primele niveluri sint atribuite receptiei si serviciilor comune si tehnice, ultimele fiind cele de
cazare.
Ca o varianta la aceasta solutie poate fi considerata cea in care doar serviciile de
alimentatie sint scoase din corpul principal, indepartund astfel o serie de functiune mai incomode
de zona de cazare, care se dezvolta pe mai multe niveluri. Este utilizata mai ales la hotelurile
mici si mijlocii, amplasate intr-un mediu urban cu o densitate de construtie mai mica sau pe
terenuri mai degajate de natura.
In sfarsit, putem remarca si solutia cu o compunere pe orizontala a functiunelor principale:
este solutia cea mai libera, cu cele mai mari posibilitati de incadrare in tern si de dazvoltare
independenta a fiecarei functiuni. Deaceia este specifica hotelurilor mici, permanente sau
sezoniere, amplasate intr-un cadru natural, liber, sau in statiuni balniare. Desi este una din cele
mai scumpe solutii, pentru ca ocupa cea mai mare suprafata de teren, este deosebit de agreabila
pentru calatorul obosit de aglomeratia marilor orase.
Solutiile pavilionare sunt adoptate in rezolvarea multor hoteluri sezoniere si presupun ca
diverse functiuni sa fie adapostite in cladiri separate.

Desigur ca aceste solutii de compunere in spatiu a functiunilor de baza nu sint singurele

posibile, insa sint cele mai caracteristice si cele mai des intalnite.

Dispunerea camerilor in cadrul etajului se poate face prin mai multe solutii: de tip coridor,
pe o singura parte a a coridorului, in forma de Y, X, U, sau circulara.( vezi scheme)

2. Structura spatiilor in hotel

Îmbinarea şi distribuirea spatiilor in cadrul unităţilor de cazare trebuie să

corespunda urmatoarelor imperative:
- sa asigure primirea clienţilor,
-optimizarea fluxurilor de circulaţie (lucrători şi clienţi)
-organizarea muncii

Inginerii specializaţi în ale hotelăriei au stabilit anumite norme privind unităţile

hoteliere ce conţin peste 100 de camere de cazare. Se opereaza cu termenul unitate-
camera Prin unitate- camera se intelege suprafata ansamblului de spatii(localuri)
destinate cazarii(locative) raportata la numarul de celule- camere construite sau
proiectate.

ansamblul localurior(spatiilor) destinate(afectate)- este

-celulele camere (camera propriu zise)
-vestibul
-grup sanitar
- spatiu servicii de etaj
-circulatiile
Unitatea globala camera se calculeaza dupa aceias metoda integrind spatiilor
comune - holul de primire si suprafele destinate serviciilor si anexele
complementare activitatii de cazare.

Suprafaţa unitate globala camera (m2) funcie de

hotel
Hotel cu restaurant 50
Hotel cu restaurant şi sală de 65
reuniuni
Hotele de 4* 70/75
Suprafaţa unitate-camera (m2) pentu cameră
dublă in hotel
1* 22
2* 26
3* 32
4* 40

mere construite sau determinate:

-celule camere (antreul,WC,baie, etc.)
-spaţii comune (coridor, scări,hol etc.)
-spaţii de deservire (economat,oficiu de etaj etc.)

tatea cameră se defineşte ca fiind o suprafaţă destinată cazării ,divizată de numeroase celule camere construite sau
determinate:
-celule camere (antreul,WC,baie, etc.)
-spaţii comune (coridor, scări,hol etc.)
-spaţii de deservire (economat,oficiu de etaj etc.)

2.1 Holul de intrare

-reprezinta imaginea hotelului;
-punct de sosire a oaspetilor;
- loc de trecere(traversare) catre alte servici din hotel;
-este punct de convergenta si de concentrare a oaspetilor(nod de circulatie, centru
de informare pentru oaspeti, loc de intilnire);
- nu presupune intrare pentru personal.
 Imaginea clădirii:
- dimensiunile volumetrice
holului(suprafaţa mimina conform
normelor,înălţimea)
- Concepţia(diverse intari/esiri,
coridoare,goluri largi cu geamuri etc.
- Căptuşeală/acoperimintul(pereţi în
Primire culori calde,materiale uzurii intensive)
- Echipament: mobilier (mese joase,
fotolii,banchete etc.); servicii (cabină
telefonică, w.c etc.); accesorii (scrumiere
etc.)
-decorare: plante, decoraţii murale
(tablouri,litografii etc.)
-iluminat(conform normelor) direct sau
indirect.

Funcţiile
holului
De informare:
Informare
-servicii de hol (w.c,telefon etc.)
-acces la camare(ascensor,scări,etaje şi
numerele camerelor)
-alte servicii(restaurant,bar,saloane)
-activităţi(banchete şi reuniuni,informaţii
turistice şi de animaţie interne/externe)
De documentaţie:
-tablou luminos
-şevalet

Securitate -Toate persoanele care intră în holul hotelului

trebuie să fie identificate de către personal;
-Ieşirile de securitate trebuie să fie vizibile şi
degajate;
2.2 Recepţia
Recepţia constituie prima imagine interioară a hotelului atît la nivel decorativ cît
şi la nivel al calităţii serviciilor oferite.
Recepţia permite:
-identificarea şi localizarea imediată a hotelului de către client după sosire;
- comunicare optimală între client şi personalul recepţiei,confidenţialitate;
-crearea unei atmosfere călduroase (acustică adecvată,claritate concentrată asupra
„desk-ului etc.)

Deosebim 3 domenii ale recepţiei:

-„Front Office” ansamblul de funcţii care au contact direct cu clientela pe durata
sejurului.
-„Back Office” ansamblul de funcţii cu menire administrativă sau comercială care
contribuie la o bună derulare a sejurului, fără contact direct cu clientul.
-spaţiu tehnic regrupează tablourile de control(electric,alarma etc.)

Funcţiile hotelului

Servicii: Primirea informaţiei

-Interne (curăţătorie Informaţii(tarife,animaţie şi
trezire,depozitare manifestaţii,schimb etc.)
etc.) Servicii clientelei:
- planuri,orare,activităţi
Externe:pressing,taxi culturale,chei,ziare etc.

Gestiunea:
-Facturare
Supraveghere: -casieria
-Intrările -rezervare
-plecările şi sosirile -night-auditor
persoanelor -check-ing-
-echipamente ul/ chek-out-
(saloane,iluminarea ul
holului,sonorizare Comunicare:
etc) Standart,mesajerie,reţea de
-Alarme apeluri,gestiunea
cabinelor,controlul şi
gestiunea liniilor de apel ale
Clienţilor.
2.3 Camera de cazare.

Camera de cazare este ceia ce cumpara oaspetele la hotel. In acest cadru , ea poarta
amprenta asteparilor impuse de oaspete. Deaceia este important de a cunoaste care sunt
doleantele oaspetilor privind camera de cazare.
Un sondaj a scos in evidenta tipologia functiunilor unei camere de cazare:
- chambre Couchoir –functia de baza fiind asigurarea somnului(primeaza) in raport
cu alte functiuni;(hotele de clasa economica, fara stele)
- chambre Sanitaire-oaspetele primeaza prezenta echipamentului sanitar in paport cu
alte elemente ce determina confortul;
- chambre Vacances- este formula clasica a camerei de cazare, accentul se pune pe
confort (dispune de balcon, terasa cu vedere spre..., sezlong etc );
- chambre Travail- raspunde cerintelor omului de afaceri in materie de confort si-i
ofera tot echipamentul indispensabil: prize adaptate pentru conexiunea modemului,
spatiu de lucru, la fel- masa de calcat pantalonii, perie automata pentru pantifi etc;
- chambre loisirs/detente(relaxare)- este cea mai scumpa formula de camera de
cazare, propunind la echipamentul traditional ce asigura confortul unul specific
cum ar fi: mini-bar, radio-reveil, TV-cablu, satelit, programe vidio

Pot fi identificate trei zone in cadrul camerei de cazare

-zona de primire;
-zona somn/relaxare;
-zona sanitara.

Zona de primire: este constituită din antreu .

Zona de odihnă: camera de hotel îndeplineşte tot mai multe funcţii ( pentru unii
reprezentînd loc de lucru, pentru unii loc de relaxare,reculegere). Pentru a satisface dorinţele
clientului se crează condiţiile necesare.
Zona sanitară: echipament necesar pentru a menţine igiena corporală.

Doar deschizînd uşa clientul trebuie să simtă o senzaţie de plăcere, satisfacţie.

Amenajare cu gust,decor atrăgător, în totul trebuie să persiste originalitatea,culori
calde,primitoare.
Criteriile calificative a unei camere sunt:
-suprafaţa
-aranjament
-echipament*(mobilier si furnitura)
-decorul

Elemente in corelatie cu organizarea camerii de cazare:

-confortul acustic(geamuri duble, usi inchise(pline), pereti izolanti);
-iluminatul:poate fi direct, indirect sau mixt, conform nevoilor de utilizare(general- pentru
camera, la capatul patului cu actiune „dute-vino”pentru confort, sulpimentat de lampi
aplicate , lampa de masa pentru decoratie si confort.);
-peretii: acoperi cu materiale rezistente la soc si frecare
-podeaua:deseori mochetata(confort acustic), sau pavata(usurinta in intretinere si
rezistenta la uzura) sau parchet(nobleta);
-atribute de pat(exl. Lingeria de pat): matras, matras de lina, traversine, 4 perne(2 de
rezerva), 2 plapume(1 de rezerva), cuvertura asortata cu perdelele si decorul camerii;
-produse de primire:hirtie de scris, pix sau stilou etc, set de cusut, vaxa –in hotele de lux;
-echipamente:(elemente de confort complimentare)-televizor, mini-bar, telefon, etc.
-mobilier: echiparea de baza include-pat, masa, scaun(pentru fiecare pat), noptiera(pentru
fiecare pat), -afirma stilul si imaginea de marca a cladirii, determina rezistanta, usurinta
de intretinere, estetismul si raportul calitate-pret.
-incalzirea si climatizare:generala sau individuala cu reglaj prin termostat.

.Tipurile utilizate in practica internationala sint variate, insa in principal se poate vorbi de:
 camera cu pat individual, reprezentind spatiul destinat folosirii de catre o singura persoana,
latimea patului individual este de minimum 90 cm.
 Camera cu pat matrimonial, reprezentand spatiul destinat folosirii de catre una sau doua
persoane. Latimea patului matrimonial va fi de minimum 140 cm.
 Camera cu doua paturi individuale, reprezentand spatiul destinat folosirii de catre doua
persoane;
 Camera cu trei sau mai multe paturi individuale, reprezentind spatiul destint folosirii de catre
un numar de persoane egal cu numarul de paturi. Camerele cu peste patru paturi individuale
sunt considerate camere comune.
 Camera cu priciuri, reprezentind spatiul destinat utilizarii de catre mai multe persoane.
Priciul reprezinta o platforma din lemn sau din alte materiale, pe care se asigura un spatiu de
200/100 cm pentru fiecare turist.
 Garsoniera, reprezentind spatiul compus din: dormitor,pentru doua persoane, salon, vestibul
si grup sanitar propriu. Dormitorul poate fi despartit de salon print-un glasvand sau alte
solutii care permit o delimitare estetica.
 Apartament, reprezentand spatiul compus din unul sau mai multe dormitoare(maximum 5
dormitoare) sufragerie, vestibul, echipare sanitara proprie.

Suprafetele aferente camerilor de cazare depind de caracterul hotelului , gradul de confort,

tipul de partiu al etajului.

Unele suprafete ale camerei de cazare caracteristice la unor hoteluri:

Camera cu un pat, Camera cu pat Camera cu 2 paturi,

mp matrimonial, mp mp
1. Hotel Mercury 16.27 16.27 19.75
2. Hotel
International- 19.32 - 21.78
Madeburg
3. Hotel Hilton- - 21.1 -
Berlin
4. Hotel Hilton- - 25.1 -
Amsterdam

Din aceste suprafete totale, repartitia pe diverse functiuni ar fi:

Camera cu 1 pat, % Camera cu pat matrimonial. % camera cu 2 pat.,%

camera 64.8 67.3 72.5
vestibul 12.9 16.8 12.9
grup sanitar 14.6 15.9 14.6

Diverse solutii de realizare a camerelor de cazare sunt prezentate in schemele de mai jos:

Raportul dintre diversele tipuri de camere de cazare( cu 1 pat, cu2 paturi, cu pat
matrimonial, apartamente) depinde de caracterul hotelului, categoria de confort, solutiile
constructive si alti factori. De exemplu in hotelurile de afaceri fondul de camere de cazare este
dominat de camerele cu 1 pat( 60-80% din totalul de camere), in hotelurile de vacanta acest
raprt este caracteristic camerilor cu 2 paturi( in unele hoteluri cifra fiind de 100 %), in hotelurile
pentru sportivi, cele pentru tineret predomina in fondul de camere de cazare lele cu 3,4 si mai
multe paturi.

2.4. Spatiile pentru personal si serviciile de etaj.

Indicii rezultati din analiza a numeroase lucrari arata ca ponderea lor pe total este totus
neimportanta si ca este de dorit justa lor dimensioanre.
In mod curent ele cuprind functiunile necesare deservirii vizitatorilor si intretinerii camerelor,
cum ar fi:
 un oficiu de deservire pe etaj, legat cu oficiul central al restaurantului prin intermediul caruia
se serveste in camera miculdejun, in mod curent si ocazional, si masa; el trebuie sa asigure
posibilitatea unor mici preparatii ocazionale si a depazitarii veselei necesare care de multe ori
ramane pe etaj: de asemenea, trebuie asigurar spatiul rentru pastrarea si aranjarea mesei(pe
rotite) pentru cazul servirii ei in camera;
 camera pentru calcat la dispozitia clientilor sau a persolalului;
 camera personalului de etaj cu dotarea sanitara corespunzatoare;
 camera pentru lengeria de pat curata si murdara;
 camera pentru materiale si utilaj de curatenie si intretinere;
 accesul la tubul de evacuare a gunoaelor;
 camera de bagaje, in care se depoziteaza cele ale vizitatirilor a caror camera nu a fost inca
eliberata sau a celor care se eliberiaza inainte de ora plecarii

Desigur ca existenta tuturor acestor spatii, precum si dimensiunile lor variaza de la caz la
caz, fiind in functie de categoria hotelului si de solutiile constructive, precum si de gradul de
mecanizare a diverselor servicii.
La cele aratate mai sus se mai adauga si unele grupuri sanitare care, sunt de rezerva pentru
cazul defectarii uneia de la camere sau completeaza dotarea mai redusa (in hotelurile de categorii
medii si inferioare).

2.4. Circulatiile orizontale si verticale.

Sunt spatii ce asigura legatura intre diverse spatii in hotel, contribuind astfel la realizarea
procesului tehnologic.In mod curent ele cuprind:
 circulatiile orizontale( coridoare , holuri de etaj, holuri de pe langa lifturi si scari, galerii,
pasaje s.a.)
 circulatiile verticale ( scarile: principale- pentru vizitatori si oaspeti, pentru personal si
speciale-pentru evacuarea locatarilor in caz de incendiu sau alte pericole;
lifturile: pentru vizitatori si oaspeti si pentru personal si bagajele oaspetilor; escolatoarele)

2.5. Spatiile pentru public.

Din acesta catigorie de spatii fac parte:
 Spatii pentru servicii de posta, telefon, telegraf;
 Grupurile sanitare comune, garderoba.
 salonele unitatilor de alimentatie, ( restaurant, bar, discoteca, casinou)
 sali pentru reuniuni( sala de conferinte, sala de banchete, sala de expozitii, sala pentru
convorbiri s.a.)
 sali pentru agrement( sala de sport, pisina, bazine de innot, terenuri de tenis, ring, arena s.a.).

2.6. Spatii tehnice si anexe

Spatiile tehnice au menirea de a adaposti serviciile, ce asigura functionalitatea hotelului.Din

aceasta categorie fac parte:
 spalatoria
 ateliere de lucru
 magazii si depozite penru produse alimentare si materiale;
 depozitul pentru lingeri de pat
 sala de supraveghere a securitatii din hotel;
 centrala telefonica
 ateliere auto, spalatorie auto, garage subterane s.a.

Existenta acestor spatii depinde de caracterul, conditiile de expluatare, gradul de mecanizare a

serviciilor, capacitatea hotelului.
3. Caracteristici tehnico-functionale ale amenajarilor hoteliere.

Prin amenajarea interioara se intelege organizarea spatiului interior al cladirilor.Reprezinta un

mediu material format artificial, in scopul crearii unor conditii de confort pentru
vizitatori(oaspeti) si personalul hotelier.

Organizarea armonioasa a mediului interior are implicatii psihologice asupra individului. El

trebuie sa trezeasca emotii pozitive, care ar stimula acomodarea in respectivul local.
Confortul emotiv depinde in mare masura de faptul cat de corect si comod sunt organizate in
mediul interior procesele pentru care este destinat spatiul respectiv.
Amenajarea interioara tine de gustul si de creativitatea hotelierului, influentat de traditiile zonei
geografice si segmentele de consumatori.
Atributele hotelului care contribuie la crearea stilului sau particular sunt:

- pentru desingul exterior: fatada, firma, vitrina, caile de acces, aranjamentele

exterioare(amenajari horticule sau peizajistice), intarea principala;
- pentru desingul interior: peretii interiori, pardoseala, plafonul, iluminarea, mobilierul,
echipamentele.

Principii in amenajarea interioara a hotelurilor

1. Amenajarea interioara armonizeaza cu aspectul exterior al cladirii hoteliere, ea fiind o

continuare logica a acestuia.
In prezent, se cauta cai noi de obtinere a unei arhitecturi variate si originale, care sa corespunda
nu numai cerintelor functionale si estetice, dar si celor sociale si psihologice, mereu mai
pretentioase.Faptul ca interiorul hotelului nu se “leaga” cu arhitectura exterioara creaza
nemultumiri si dezamagiri din partea oaspetilor , fenomen caracteristic hotelurilor de oras.
2.La baza fundamentarii activitatilor de amenajare interioara sta rationalmentul functiunalitatii:
se porneste de la util la estetic.
3.Elementele constructive ale mobilierului, echipamentelor, operele de arta, alte obiecte trebuie
sa aiba un aspect stric loconic, terminat.
4.Ambianta trebuie sa sa ofere senzatie de lumina, spatiu, prospetime.
5.Toate elementele decorului trebuie sa fie comesurabile.
6. In totul trebuie respectat “simtul masurii”.

Elemente ale decorului in hotel.

2.1 Peretii, podeaua si plafonul

Peretii interiori, de regula, sint folositi pentru a segmenta spatiul hotelului, departajind zonele de
lucru de cele de odihna.
Captuseala (peretilor si a podelei) trebuie sa raspunda unor cerinte:
- prezinta un important element al decorului, contribue la formarea ambientului in hotel,
defineste stilul hotelului prin utilizarea diverselor materiale de finisaj, a culorilor si motiful
decorativ;
- contribue la formarea senzatiei de confort atat prin proprietatile tehnice pe care le
presupun(acustice), cat si prin imaginea pe care o confera
- asigura corespundere in materie de igiena prin posibilitatea de curatire rapida si usoara
- prezinta investitii importante(circa 457 euro/mp)

Tipuri de captuseala in functie de locul utilizarii

Circulatiile in hotel pereti Adesea zugravite cu vopsea protectoare sau
tesatura(adezivi sunt obligatorii)
podea Mocheta,( in general in scopuri acustice)
pereti Sunt acoperiti cu bucline, tesatura lipita, tencuiala
Holul principal protectoare
podea Mocheta sau placaj, marmora in cele de lux
Camera de cazare pereti Tencuiala protectoare, vopsele, mocheta sau tesatura
cu suport de vinil lipita pe pereti
podea Mocheta, (din considerente de confort)
Grupul sanitar Pereti Tencuiala poliester sau faianta
podea Placaj din ceramica, tencuiala cu adaos de resina
sau captusita cu placi din masa plastica

Podeaua.
Podeua indeplineste doua functii de baza:

- asigura posibilitatea deplasarilor in conditii de securitate

- presinta element al decorului si protectie acustica.
Acoperind suprafete imense podeaua este supusa unui unalt grad de uzura si degradare. In scopul
mentinerii podelelor intr-o stare functionala buna, pe o perioada cat mai mare de timp, este
necesar de a cunoaste materialele , utilizate la finisare lor(pardaseala).

Pardoseala poate fi clasificata în dependenţă de duritate, porozitate sau natura materialului din
care a fost obtinut. Nici unul nu este ideal şi poate fi clasificat ca:
Pardoseala -dura;(placaj de ceramica, placi din piatra natural si marmora, uneori parchet)
-pardoseala moale sau elastica (captuseala din placi vinilice, mocheta)
Clasamentul UPEC ierarhizeaza localurilor hotelului in functie de uzura si defineste
principalii factori de degradare a pardoselei. Este necesar de atribuit pentru fiecare din factorii
deterioratori un indice ce exprima gradul de rezistenta la impactul cu factorul deteriorator dat.

Norme UPEC
U-uzura(valori intre1 si 4, 4 indicand rezistenta sporita la intensificarea traficului );P-
batatura(valori intre1 si 3, 3 indicind o rezistenta mai mare la impactul pasilor); E,
comportamentul cu apa(valori 0-3);C-chimie, tine rezistenta la agentii chimici(valori 0-3)
 Holul principal U3P2E1C0
Circulatiile principale la parterul hotelului U3P2E1C0
Salane, Sali de ascultare sau Sali cu televizor U3P2E1C0
Circulatii secundare, biurouri, Sali de U2P2E1C0
reuniune, Sali de conferinte
Camera de cazare U2P2E0C0
Grupurile sanitare din camera de cazare U2P2E2C1
Grupurile sanitare comune, oficiile de etaj U3P2E2C2
Scarile colective U3P2E1C0

Finisajul de podele

Finisaj dur Finisaj semi-dur Acoperământ moale de podea

imentat de terasă şi granolitic
Piatră naturala, precum
marmura, placă în formă de
lespede
Ţiglă de ceramică-de carieră
şi ţiglă dură glazurată mai
decorativ
Ţiglă termoplastică Covoare- ţesute, smoc, lipite
adeziv, adunate electrostatic
Vinil în formă de plăci sau foi
Cauciuc în formă de plăci sau
foi
Linoleum în formă de plăci
sau foi

Pardoseală de răşină cu sau Lemn de plută în formă de

fără vinil sau particole de plăci sau foi
marmură încorporată

Chit de bitum aşternut în mod

„in situ”

Magnezit şi alt finisaj

compoziţional aşternute în
mod „in situ” sau ca blocuri
mici

Lemn-lemn dur aşternut

dungă, blocuri sau parchet

Aspectul general al pardoselei va fi corelat cu imaginea de ansamblu promovata de hotel.

Materiale utilizate la finisarea peretilor despartitori:

-Vopselele.
-tapetul
-materile din plastic(laminat, plastic de tip tigla, tesatura cu suport de vinil s.a.);
-tesuturile din fibre;
-lemnul
-sticla;
-metalele;
-alte materiale.
Fiecare din materialele mentionate oferi peretilor proprietati specifice, ce trebuie avute in vedere
la intretinerea lor.

Plafonul(tavanul) .

Ca si peretii tavanele au proprietate de a influenta spatiul, lumina, proprietatile termice si cele

acustice. Contribuie la atmoasfera unei incaperi.Un plafon jos poate crea o atmosfera de
intimitate, dar si impresia de spatiu suprapopulat.Plafoanele joase reduc consumurile de
energie,un plafon inalt creaza o ambianta spatioasa, dar rece.

Iluminatul artificial
Normele hoteliere stabilesc valori minime in privinta necesarului de lumina.

Iluminatul este un element al ambientului si al atmosfericii in hotel. El trebue sa integreze mai

multe variabile:
-confortul vizual- materializat prin iluminare(Lx);
-vocatia iluminatului- fapul de a crea prin iluminat stari ale atmosfericii : calmare, concentrare,
intimitate, convivialitate, relaxare etc.
Calitatea iluminatului depinde de sursele de iluminat(plafoane, policandre, ) tipul de
iluminare(direct, indirect), modul de iluminare(incandescent sau fluoriscent sau hologen).
Iluminatul artificial in spatiile din hotel se realizeaza in mod idividual in functie de local.
In camera de cazare, in vestibul se prevede iluminat general(cu posibilitate de a actiona din pat),
la fel unele zone ale camerii necesita iluminare particulara: la capataiul patului doua puncte de
lumina, pentru citit. La masa de scris un lampadar cu flux directionat al lunimii. Prezinta specific
iluminarea grupului sanitar , din motive de securitate, este prevazut un punct de lumina general si
la oglinda(unul nin partea de sus sau doua pe lateral ).

Mobilierul si inventarul camerei de cazare.

Dotarea camerei de cazare cu mobilier se face in functie de caracterul hotelului si categoria de

confort. Piesele de mobila obligatoriu prezente sunt: pat, noptiera, dulap haine, scaun sau
taburet(dupa numarul de paturi). Localizarea mobilei se face asiguraind o circulatie usoara in
cadrul camerei, respectind norme de distanta inre ele.
Specificul aşternutului:
În Europa se pune accent pe dimensiunile patului (conform normelor:dimensiunile patului
pentru 1 persoană este 100x200cm şi 160x200 pentru 2 persoane.Unele hotele sunt echipate cu
paturi ”King Size” dimensiunile cărora constituie 200x200).

Se ştie că popoarele de origine latină aşa ca francezii preferă patul dublu pe cînd anglo-saxonii
preferă paturile separate.
O persoană în timpul somnului elimină circa 350 g de apă şi se mişcă de 20-30 ori. Deci
hotelierul trebuie să ofere confort şi să asigure igienă.

Echipamentul electric:

Televizorul.
-devine un atribut nesesar al camerei de cazare, dat fiind faptul ca depaseste functia de simplu
furnizor de informatii. Pentru hotel o sursa de venit suplimentar.
Aparatul fiind dotat cu dispozitive ce permit realizarea unor functiuni, utile atit pentru oaspeti cat
si pentru hotel, cum ar fi:

Servicii complementare:
Telecomanda devine mijloc de legatura inter-service:
-de la etaje spre recepţie (starea camerelor, gestiunea mini-barului)
-de la etaje spre serviciul
Servicii suplimentare predestinate clienţilor:
-Cablu sau satelit care oferă gamă largă de programe
-„Pay TV”sau „Pay per view”: selecţia unor filme contra unei plăţi(24 h)
-Diverse jocuri gratis sau contra plată
-Internet: cces gratuit
Interactivitatea informativă:
-Teletext (meteo, bursa valutară,evenimente etc.)
-Prezentarea evenimentelor cu caracter local sau regional
-Consultarea facturii
Interactivitatea serviciilor:
-Mesajerie
-Trezire
-Radio

Telefonul
Camerele de cazare sunt dotate cu aparate telefonice constructiv modificate si prezinta unele
specificitati:
-nu pot fi accesate decit prin statia telefonica a hotelului
-au numarul de telefon corespunzator numarului camerei de cazare;
-discul aparatului permite accesarea directa a unor servicii din hotel
-localizarea aparatului in camera de cazare se face in asa mod ca sa asigure funcionalitate: linga
pat, pe masa de scris, in sala de bae

Ehipament de semnalizare si apel

a) in caz de incendiu; cladirile trebue sa fie dotate cu sisteme de prevenire a incendiilor.

Instalatii sanitare in hotel

Alimentarea cu apa.

O problema de baza in asigurarea bunei functionari a hotelului o constituie alimentarea cu apa si

evacuarea apei uzate. In acest scop in cadrul cladirii hoteliere sunt functionale instalatiile
sanitare. In majoritatea cazurilor sursa de alimentare cu apa a constructiilor hoteliere o constituie
retiaua de apa a localitatii; pentru unitati izolate(cabane sau moteluri) se recurge la captari
proprii, care necesita toate lucrarile si amenajarile specifice.
Pentru o buna functionare a instalatiilor interioare, consumatoare de apa, trebuie sa se dispuna, la
bransare, de debit , presiune suficienta si regim permanent.Cand debitul este insufficient, este
necesara intercalarea unui rezervor de acumulare si a unei instalatii de pompare.
 Reteua interioara, formata din tevi (furtunuri)din metal sau materiale flexibile, asigura cu apa
potabila sau industriala (tehnica) punctele de consum de apa: robineti, dusuri, baterii de robineti.
Acestea din urma fiind instalate pe langa cazile de baie, chivete, closeturi, piscine s.a.
Bransamentul retelei interioare la cea a localitatii se face, de regula, in subsului cladirii fiind
prevazut un contor de evidenta a consumului de apa.
Apa calda menajera trebuie sa aiba aceleas proprietati ca si apa rece(mai putin temperatura).
Prepararea centralizata a apei calde se face la punctul termic sau in centrala termica, in boilere,
aparate de contracurent sau in rezervoare.Temperatura apei calde menajere nu va depasi
+65grade C. Aprovizionarea constructiilor hoteliere cu apa potabila(rece si calda) se face in
conformitate cu normele sanitare, stipulate de legislatie.
Retea separata in cadrul aprovizionarilor cu apa este cea aferenta instalatiei de combatere a
incendiilor.Consta din hidranti de incendiu, amplasati in locuri vizibile si usor accesibile.

Canalizarea si echipamentul sanitar.

Reteua de canalizarea apelor uzate la constructiile hoteliere este in stransa legatura cu cea de
alimentare cu apa atat din punct de vedere al proectarii cat si al expluatarilor. Sistema de
canalizare asigura evacuarea apelor provenite : din racordarea echipamentului sanitar, de la
bucatarii, spalatorii, piscine,etc., la fel cele provenite din precipitatii atmosferice.

Reteua de canalizare se va realiza cu respectarea urmatoarelor recomandari:

-traseele vor fi cit mai drepte si mai directe, cu curbe largi, cu posibilitati usoare de control si
intretinere;
-nu se recomanda montajul retelelor in pardoseala, fara tunele circulabile sau etaje tehnice;
-montajul coloanelor se va face in ghene special prevazute in acest scop,cu esiri sub acoperisul
cladirii si cu posibilitati de a se putea verifica de pe fiecare palier;
-tevile de canalizare verticale si cele orizontale trebue conectate in asa mod ca sa nu permita
scurgeri de apa si eliminarea gazelor de canalizare;
-alegerea dimensiunilor si formelor de legatura frontala a tevelor de canalizare se face in
conformitate cu normele in vigoare.

Echipamentul sanitar din dotarea cladirilor hoteliere este ales cu respectarea urmatoarelor factori
de influenta: tehnici,economoci si estetici. In cadrul constructiei hoteliere sunt intalnite
urmatoarele tipuri de echipamente sanitare:
-chiveta (de diverse marimi si materiale de fabficatie);
-cada de baie;
-cada de dus;
-bideu;
-pisuare;
-closet(cada WC)
-uscator de prosoape.

Fiecare din cele mentionate pot fi fabricate dintr-o diversitate de materiale:faianta, tabla emalata,
mase plastice etc.si in variate solutii constrictive.
In cadrul constructiilor moderne numerele de cazare au grup sanitar separat, inzestrat cu trei sau
patru piese.
In hotele vechi sau de categorie de confort modesta, in camerele de cazare cu un pat, cat si cu
doua paturi, grupul sanitar contine doua piese.La unele hotele se intalnesc camere de cazare
dotate exlusiv cu chiveta, urmand ca sala de baie, sala cu dusuri, WC sa fie comune pentru intrg
etajul de cazare.
Instalatii de incalzire

Pentru incalzirea diverselor tipuri de constructii hoteliere pot fi utilizate mai multe sisteme
posibile:
-incalzire individuala(cu sobe pe basa de combustibil solid, lichid sau gaze naturale, cu aparate
electrice de incalzire);
-incalzire centrala, reprezinta un sistem in care sursa de caldura este distribuita in toate
incaperile cu ajutorul unor fluide care pot fi apa calda, aburul sau aerul cald.
In sistemul de incalzire centrala in calitate de corpuri de incalzire sunt folosite in mod uzual
radiatoarele din fonta, convectoarele sau suprafetele radiante(plafoanele sau pardoselele).
Sursele de caldura pentru asigurarea incalzirii centrale pot fi surse proprii ale hotelului, surse
vecine la care hotelul este racordat, reteaua de termoficare a localitatii.

Instalatii de ventilare

In hoteluri se utilizeaza ventilare(schimbare de aer) naturala si mecanica(artificiala).In camerele

de cazare ventilarea se face cel mai corect prin ferestre si usile de la balcon.La fel se resurge la
ventilarea naturala pe verticala, prin canale de aer.

Incaperile cu degajari rau mirositoare sau nocive, cum sunt closetele, baile, depozitele, garajele
sa. sunt prevazute cu ventilatie mecanica atat de evacuare cat si de introducere a aeruli, fiind
utilizate in acest scop instalatii de introducere a aerului.

Instalatii de climatizare

Prin climatizare sau conditionare a aerului se intelege mentinerea anumitor parametri ai aerului
intr-o incapere, pentru a asigura maximum de confort uman. Parametrii care conditioneaza starea
de confort sunt:temperatura, umeditatea relativa, viteza de miscare a aerului in incapere,
presiunea si continutul de praf.
Pentru obtinerea parametrilor necesari aerul este in prealabil prelucrat in aparate speciale
denumite aparate de conditionare a aerului.

Liftul
Liftul se foloseste pentru deplasarea pe verticala a pasagerilor,reprezentand un sistem tehnic
complex, un dispozitiv de ridicare cu functiune continua ce asigura deplasarea persoanelor si
greutatilor la diferite nivele cu telecabina, ce se misca in cadrul minei liftului.In hotele se
folosesc lifturi pentru pasageri, pasageri si greutati(combinate) si dispozitive de
ridicare(elevatoare).Puterea de ridicare,capacitatea si viteza de deplasare a liftului variaza.Asa,
pentru lifturile de pasageri
-puterea de ridicare-750 kg
-capacitaea max-11persoane
-viteza max la cladirile cu 5-8 nivele-1m/sec
cu 9-10 nivele-1,5m/sec
lifurile combinate au ca carcteristici:
puterea de ridicare-1000-1125 kg
-capacitaea max-14-16 persoane
-viteza max la cladirile cu 5-8 nivele-1m/sec
cu 9-10 nivele-1,5m/sec
cu 11-16 nivele-2,5 m/sec
cu 17-32 nivele-3,5 m/sec
In cadrul unor hotele sunt prevazute lifturi destinate personalului de serviciu.Ele asigura legaturi
intre diverse spatii din hotel, ca oficii, spatii tehnice, spalatorii etc.De regula sunt dispozitive de
ridicare de capacitate mica(pana la 100kg, avand suprafata pana la 1mp, viteza 0,4m/sec).
Lifturi pentru pasageri sunt prevazute in urmatoarele cazuri:
La hotele de lux incepind cu nivelul doi
La hotele de categorie medie incepind cu nivelul trei;
La hotele de categorie modesta de confort incepind cu nivelul patru/
Numarul lifturilor se calculeaza reesind din raportul 1lift pentru 150 pasageri, dar nu mai putin
de doua.