2

Volumul

NOTE DE CURS
Catedra de Propedeutica si Materiale
Dentare

Tehnologia
Protezelor
DentareMobile
C O R P O R AT E G R A P H I C S A N D C O M M U N I C AT I O N S

Manuscris original

 Copyright Prof. Dr. Ion Patrascu

Catedra de Propedeutica si MaterialeDentare
Facultatea de Stomatologie
U.M.F. „Carol Davila”, Bucuresti
Adresa: Str. Eforie, Nr. 4-6, Sector 5, Bucuresti
Telefon/Fax: 313.53.77
Cuprins
Introducere i

CAPI TOLUL 1

How To Customize This Manual 1

About the “Picture” Icons 1

Section Breaks are Key 2

About Pictures and Captions 2

How To Generate a Table of Contents 3

How To Create an Index 3

How To Change Headers and Foo

ters 3

How To Save Time in the Future 4

How To Create a Document 4

More Template Tips 4

CAPI TOLUL 2

How To Customize This Manual 1

About the “Picture” Icons 1

Section Breaks are Key 2

About Pictures and Captions 2

How To Generate a Table of Contents 3

How To Create an Index 3

How To Change Headers and Footers 3

How To Save Time in the Future 4

 1
Capitolul

TEHNOLOGIA PROTEZEI
PARTIALE ACRILICE

Definitie PPA :
 Corp fizic rigid obtinut prin termopolimerizare din R.A.S.
 Ca scop protetic restaureaza morfologia arcadelor
dentare intrerupte de edentatii;
 Se trateaza edentatia partiala.

Elemente componente :
 Baza-suprafata cea mai mare a acestor corpuri mecano-
fizice ;
 Sei +arcadele artificiale-restaureaza morfologia de
arcada ;
 Crosete din sarma –elemente de ancorare.

Caracteristici generale ale PPA :

Indicate ca tratament protetic provizoriu anterior solutiei
protetice de durata precum proteze fixe (punti totale cu
agregare mixta –implant +dinti restanti) sau proteze fixe
(punti +PPS).

Indicatii :
 Clasa I Kennedy ;
 Clasa II Kennedy;
 Clasa IV Kennedy (edentatie frontala extinsa);
 Edentatie subtotala.
Avantajele PPA :
 Reabilitarea functiilor ADM rapid cu integrarea cazului
clinic ;
 Se obtin in conditii medii de dotare;
 Timp de lucru, prêt de cost relativ reduse ;
 Se pot repara rapid (desprinderi de dinti, fracturi ale
bazei, fracturi crosete) ;
 Materialele utilizate R.A.S., relativ ieftine +necesita un
proces de termopolimerizare.

Dezavantaje :
 Acopera o suprafata extinsa a campului protetic
generand disconfort ;
 Reduce spatiul functional ;
 Altereaza fonatia;
 Gustul este diminuat;
 Spatiul Donders intre dorsul limbii si bolta palatina se
reduce ;
 Transmit nefiziologic presiunile =transmitere muco-
osoasa spre componenta dura (osteoperiostala) cu
presarea fibromucoasei.
 Rezorbtia accentuata a crestei alveolare in zonele de
sprijin generand instabilitatea protezei in timp;
 Local au efect iritativ inflamator cu mobilizarea in timp a
dintilor limitanti prin efect disortodondic;
 De obicei se sar etape: lingura individuala, amprenta
functionala, sabloanele de ocluzie;
 Este un corp rigid,vestibularizeaza dintii limitanti »efect
de cleste de extractie «
 Se fractureaza cu usurinta in zonal linguala centrala
(mandibula) si zona centrala a placii palatinale (maxilar) ;
 Dupa reparatii se indica rebazarea, recaptusirea (sei)
pentru a echilibra proteza pe camp altfel este instabila ;
 Materialul utilizat –R.A.S.- rata de imbatranire crescuta.

Dezavantajele sunt mai multe ca avantajele, scolile

europene le utilizeaza in scop tranzitoriu.

Campul protetic in edentatia partiala extinsa :

7
 Campul protetic-totalitatea elementelor anatomice care vin
in contact cu proteza partiala acrilica;
Maxilar:
 Dintii restanti;
 Creasta alveolara;
 Bolta palatina;
 Tuberozitatea maxilara;
 Fibromucoasa.

Mandibula:
 Dintii restanti;
 Creasta alveolara;
 Tuberculul piriform ;
 Fibromucoasa.

Campul protetic anatomo-functional:

 Suportul dento-parodontal=dinti restanti (dinti reziduali)
de pe arcadele dentare cu rol major in
sprijinul+ancorarea PPA;
 Suportul fibromucos-osos (fibro-
osteoperiostal)=fibromucoasa (camp moale)
+componenta osteoperiostala (componenta dura).

Caracteristicile (rolul) suportului dento-parodontal:

 Dintii restanti=unitati odontoparodontale ce prezinta un
sistem ligamentar autonom si proprioceptori care are
capacitatea de adaptare a dintilor (odontomul) la
presiunile ocluzale prin intreruperea reflexa cand
sarcinile sunt supraliminare ;
 Sprijinul bazei protezei prin plasarea marginilor
supracingular ;
 Ancorarea PPA prin crosete din sarma;
 Dintii restanti (suportul dento-parodontal) sunt examinati
foarte riguros (clinic) si indirect (examen RX+model de
studiu).
 Macroscopic : semne de inflamatie parodontala,
gingivala, grad de rezorbtie, prezenta pungilor false sau
adevarate, mobilitatea dintilor.

8
  Examenul RX : indirect –gradul de rezorbtie , adancimea
pingilor, statusul parodontal in ansamblu (sanatatea
osului periradicular).
 Pe model : se observa nivelul retractiei gingivale, tipul de
contacte dento-dentare, fatete de abraziune.

Mentinerea, stabilitatea+ancorarea P.P.A. :

Clinic si pe modelul de studiu se analizeaza urmatorii factori:
 Numarul dintilor restanti +topografia lor;
 Pozitia de implantare;
 Morfologia coronara;
 Valoarea parodontala;
 Ocluzia.

1) Numarul si topografia dintilor restanti:

 dintii restanti grupati (PM-M sau grup frontal C-C) au
valoare parodontala crescuta cand sunt bine implantati;
 ancorarea pe dintii restanti grupati in zonele distale este
dificila ;
 frontalii grupati (clasa I Kennedy) sunt favorabili acoperii
cu coroane (dintii limitanti=coroane cu lacasuri pentru
pintenii ocluzali, praguri orale, convexitati vestibulare) ;
 dintii ideali pentru ancorarea-stabilitate=bine
implnatati+situati in planuri diferite.

2) Pozitia de implantare :
 dintii limitanti breselor edentate migreaza in sens
orizontal si vertical in absenta dintilor antagonisti,
cautandu-si antagonistul ;
Factorii care favorizeaza migrarea :
 -varsta edentatiei ;
 -contactele dento-dentare traumatice ;
 -statusul parodontal local;
 -starea de sanatate a organismului;
 -absenta dintilor antagonisti.

Migrari orizontale (mezio-distogresiuni)=malpozitii

secundare:
 inclinare (basculare) –cu tendinta de a inchide spatiul
edentat;

9
PM spre distal, molarii mezial, caninii mezial + distal; incisivii
mezial.
 translatie-migrare corporeala, la tineri, molarul 2 in
locul molarului 1 ce se extrage la 8-9 ani;

Migrari in sens vertical :in absenta dintilor antagonisti

 Extruzie- migrarea in sens vertical a dintilor fara proces
alveolar ;
 Egresiune- migrarea in sens vertical + proces alveolar.
Se impune normalizarea planului de ocluzie prin depulpari
si amputari coronare. Dintii respectivi pot fi si acoperiti cu
coroane prevazute cu convexitati sau praguri pentru un ancoraj
mai bun al crosetelor.

Migrarile orizontale mici si medii creaza retentivitati

favorabile ancorarii PPA. Ele sunt depistate la dintii
pluricuspidati la molari (pe fetele vestibulare) , pe fetele
linguale (1/3 M-L) la molarii inferiori ; la PM-pe ambele fete.
Dintii globulosi sunt favorabili ancorajului.
Dintii globulosi au un grad de retentivitate crescut si sunt
favorabli ancorarii cu crosete din sarma. Dintii subdimensionati
necesita acoperirea cu coroane cu convexitati favorabile.

3) Morfologia coronara :
 Se examineaza pe modelul de studiu pentru a restaura
prin arcada artificiala edentatia in concordanta cu
morfologia dintilor naturali.
 In zona frontala dintii au un volum , forma , culoare ~ cu
dintii naturali ;
 Se analizeaza zonele retentive subecuatoriale pentru a
preciza zona de contact a segmentului dentar a
crosetului de sarma.
 In zona laterala dintii sunt alesi dupa criterii biomecanice
si montati dupa aceste criterii (pe mijlocul crestei,
latimea V-O, nu se monteaza pe zone biostatice).
 Inainte de montare se stabilesc zonele retentive
coronare:
- Zona subecuatoriala = zona de retentie
favorabila pentru crosetele din sarma;
- Zona supraecuatoriala = zona de sprijin, nctie
de ecuatorul de implantare , malpozitie

10
 Reperul major pentru stabilirea celor 2 zone =ecuatorul
protetic=linia cea mai inalta care uneste convexitatile
maxime de pe fetele axiale +laterale coronare.Se inscrie
grafic pe dinti cu ajutorul tijei grafice a paralelografului ,
utilizat in tehnologia P.P.S.
Traiectul ecuatorului protetic este diferit de cel de implantare
si malpozitie. Este o combinatie a traiectului celor 2
ecuatoare.
Ecuatorul anatomic=dintele este scos din alveola,
perpendicular pe planul mesei.
Dintele in alveola= ecuator de implantare.
Ecuator de malpozitie apare datorita migrarilor
coronare spre edentaite. In tehnologia PPA se utilizeaza
ecuatorul de implantare+malpozitie apreciat macroscopic. Se
obiectiveaza zonele subecuatoriale functie de valoarea
parodontala a dintior plasandu-se bratele crosetelor pe fetele
cu retentivitatile cele mai favorabile.

4) Valoarea parodontala a dintilor restanti :

Capacitatea dintilor sau unitatilor odonto-parodontale de
a se opune fortelor de dislocare a dintilor din alveola.
Valoarea parodontala este dependenta de factori:
 Gradul de implantare osoasa;
 Morfologia radiculara : volum, numar si dispozitie
spatiala a radacinilor ;
 Statusul parodontal local (absenta pungilor
parodontale) ;
 Valoarea maxima o au molarii si valoarea mica o au
incisivii centrali, incisivii laterali.
Din punct de vedere parodontal se indica contentionarea
dintilor restanti pentru a creste valoarea parodontala si a
pregatirilor preprotetice (praguri, convexitati, soldarizarea
dintilor restanti)

5) Relatia de ocluzie :
Starea de edentatie induce prin contactele dento-dentare
traumatice ocluzia instabila.
De urgenta, ocluzal, cazul clinic se echilibreaza prin
reducerea contactelor premature +interferente , cu coroane
provizorii. Apoi se indica tratament protetic de durata.

11
Suportul muco-osos :
Fibromucoasa:
Maxilar: acopera crestele edentate, bolta palatina,
tuberozitati
Mandibula: copera crestele edentate, tuberculul piriform.
Este o mucoasa aderenta, fixa, cu un grad de deformare
variabil.
Pe bolta palatina:
 -1/3 anterioara –situata retroincizal : papila incisiva ;
 -paramedian-rugile palatine (rol in fonatie).
Ambele elemente au rol important in montarea dintilor
 -1/3 medie fibromucoasa este subtire, sensibila si
acopera o formatiune osoasa decelabila=torus palatin.
 -1/3 posterioara-fibromucoasa este depresibila, acopera
tesutul adipos +glandele secretorii (SCHRODER).
Foveele palatine se afla posterior, de o parte si de alta a
boltii palatine.
La nivelul zoneler SCHRODER, rezilienta este 0,4-0,6 mm.
Dupa Ackerman rezilienta este cuprinsa intre 0,4-2mm.
Rezilienta :
Cu cat capacitatea de infundare este mai mare cu atat
preluarea presiunilor ocluzale este mai mare.
Rezilienta mucozala are valoare medie 0,2mm. La nivelul
crestelor alveolare 0.2mm.

In 1/3 mediana a boltii palatine atinge valori de 0,1mm.

Fibromucoasa trimite prelungiri sub forma de frenuri centrale,
mediane.
Fibromucoasa fixa se continua la nivelul fundurilor de
sac si obraji. La nivelul fundurilor de sac vestibulare si zona
AH este o bandeleta de 1-2 mm, culoare roz-pal,
vizibila=mucoasa pasiv mobila (neutrala) =rol esential in
inchiderea marginala a protezei totale.
Mucoasa neutra este imperceptibila la nivelul campurilor
protetice mandibulare (latime mult mai mica).
Inchiderea marginala in zona neutrala este deficitara la
protezele mandibulare.
Mucoasa mobila acopera formatiunile mobile din
vestibul si tapeteaza buzele obrajii ; are rol esential in
mentinerea protezelor pe campul protetic prin aplicarea
obrajilor pe fetele externe ale seilor.

12
 2
Capitolul

PROTEZA PARTIALA ACRILICA

–ELEMENTE COMPONENTE

 Arcadele (dintii) artificiali;

 Seile;
 Elementele de legatura intre sei (placa protetica) ;
 Elementele de mentinere, stabilizare, sprijin (partial)-
crosete din sarma.

I. Arcadele artificiale:
 Restaureaza segmente de arcada edentate, ei avand
volum, forma, culoare ~ (identici ideal) dintilor naturali. ;
 Alegerea dintilor artificiali se realizeaza in functie de
zona : frontal (fizionomia), lateral (biomecanic) ;
 Materiale :R.A.S., R.D.C., mase ceramice (mai rar) ; cele
mai utilizate sunt R.A.S., dinti manufacturati (mai rar)
sau prefabricati (frecvent).

A) Dintii din R.A.S:

a) manufacturati:
1) in tipare metalice (stante metalice)-
termopolimerizare;

13
 2) in tipare de gips (din materiale siliconice-
amprente siliconice).

1) Pulberea (polimerul) se amesteca cu lichidul (monomerul)

rezultand o pasta ce se introduce in tipar, in urma
termopolimerizarii rezultand dinti cu forma, volum, culoare
neindividualizati =dinti standard.
2) In tipare siliconice dupa amprente siliconice. Se
amprenteaza garnituri industriale (prefabricate) ce corespund
cazului clinic In amprente se aplica ceara ,rezultand macheta,
ambalare, tipar. Acrilatul se introduce in tipar,
termopolimerizare, dezambalare, prelucrare, procedeu tehnic
mai laborios rezultand dinti mai individualizati.
Cele 2 procedee sunt mai putin folosite in laborator.
Avantaje:
Prelucrare, adaptare usoara.
Dezavantaje :
Proprietati mecanice, cromatice, structurale scazute.
Sunt dinti porosi, cu rata de abraziune crescuta, se modifica
coloristic, structura necompacta, friabila.

b) industriali:
Sunt indicati mai mult.
Se realizeaza frecvent din rasini diacrilice si rasini acrilice
simple.
Se obtin prin termopolimerizare in stante metalice, la
temperaturi inalte , caldura uscata=250ºC, in cuptoare
electrice (pupinel) sau in autoclave sub presiune si
temperatura crescute=termobaropolimerizare(temperatura
mai mare de 250ºC si presiune 8-10N/m2.
Rezulta dinti cu proprietati net superioare, caracterizati
prin rezistenta mecanica, stabilitate cromatica, rezistenta la
abraziune.
In plus prezinta « efectul de perla », grad maxim de
translucenta pe fondul gri al cavitatii orale ;efect ce se
datoreaza adausului de pigmenti si particule ce emit in
lungimea de unda a luminii (IVOCLAR, MAIOR, SPOFA).

Avantajele dintilor din R.A.S. :

 se monteaza , adapteaza, prelucreaza cu usurinta;
 se leaga chimic de baza protezei ;
 reparatiile pot fi facute cu usurinta ;

14
  pretul de cost este inferior dintilor ceramici;
 tehnologic se obtin mai usor.

Dezavantajele dintilor manufacturati :

 absorb usor apa, cu modificari de volum;
 rata de abraziune comparativ cu cei ceramici este mare ;
 nu conserva DVO, zona de stop ocluzal ;
 structural sunt microporosi, infiltrativ (isi modifica
culoarea) ;
 rata de coroziune este mai mare comparativ cu dintii
ceramici.

B) Dintii din rasini diacrilice:


proprietati mecano-fizice superioare ;

indice de transluciditate, modul de elasticitate ~ dintilor
naturali ;

se fixeaza chimic de sei ;

conserva zona de stop ocluzal mult mai bine ca rasinile
acrilice manufacturate ;

se obtin prin termobaropolimerizare (mai mare de 120ºC,
presiune 8-10N/m 2

materiale bifazice (organo-anorganice), cu proprietati
~tesuturilor dure (smalt, dentina) ;

C) Dinti din mase ceramice:

 sunt ideali din punct de vedere fizico-chimic ;
 stabilitate coloristica exceptionala pe fondul unei rate de
imbatranire minima;
 au o structura compacta neinfiltrativa cu o stralucire
asemanatoare dintilor naturali, chiar superioara
smaltului natural.
 proprietati mecanice foarte bune : duritate crescuta,
rezistenta mecanica la rupere crescute, conserva zona de
stop ocluzal chiar cu fenomene rezorbtive, stabilitate
ocluzala excelenta ;
 indicati in zona frontala, pe campuri protetice favorabile
(creste+tuberozitati bine reprezentate).Se evita in zona
frontala superioara-inferioara dinti ceramici deoarece
genereaza zgomoturi

15
Dezavantaje :
 duritatea crescuta cu 100 U.K. mai mult ca smaltul
dentar (au efect abrazant);
 se leaga mecanic de sei –crampoane, cavitati ;
 prelucrare, lustruire dificila cu paste speciale de alumina
cu duritate crescuta ~ diamantului ;
 prêt de cost ridicat;
 dinti casanti.

Toti dintii se livreaza sub forma de garnituri duble (maxilar,

mandibular) cu volum, forma, culori diferite.
Cei mai indicati sunt dintii din rasini diacrilice
simple.
Cei mai utililizati cei din rasini acrilice simple.

II. Seile protetice

Caracteristici:
 vin in contact cu fibromucoasa campului protetic ;
 acopera versantele crestei edentate ;
 pe sei se fixeaza dintii artificiali ;
 seile+placa protetica =preiau presiunile ocluzale si le
transmit fibromucoasei si componentei osoase ;
 prezinta o fata interna (mucozala) si o fata externa (V, O)-
lustruita.

a) Fata externa :
-versantul vestibular:
 acopera versantul vestibular al crestei alveolare;
 limite: de la varful crestei pana in fundul de sac (mucoasa
neutra) ;
 restaureaza morfologia crestei alveolare+fizionomia in
zona frontala ;
-versantul oral (palatinal):
 continua placa protetica (maxilar) ;
 versantul oral la mandibula (versant lingual) si se
confunda cu placa protetica (placa linguala);

16
  modelaj : plan concav lingual (oral) se modeleaza din
ratiunui de functionalitate pentru a conferi limbii spatiul
vital ;
 versantul extern se modeleaza plan-convex . Se lustruiesc
ambele perfect pentru a nu adera alimente adezive.
b) Fata interna :
 acopera imtim mucoasa crestei alveolare ;
 se extinde pana in fundul de sac (mucoasa neutrala
=pasiv mobila);
 nu se prelucreaza si nu se lustruieste ;
 reproduce microrelieful fibromucoasei ;
 preia presiunile ocluzale pe catre le transmite
suportului fibromucos osteoperiostal.
Observatii practice :
Limitele seilor :
 Anterior-dintii restanti fata proximala ;
 Distal: zonele biostatice (tuberozitatea maxilara,
tuberculul piriform)
Acopera diferentiat campul protetic; tuberozitatile integral.
Tuberculul piriform doar 1/3 anterioara –traiectul orizontal.
Nu acopera cele 2/3 posterioare unde se insera ligamentul
pterigomandibular, deoarece are un traiect ascendent.
 Tot ca zona biostatica este si bolta palatina.
 Numarul seilor = numarul edentatiilor.
 Seile +placa protetica preiau presiunile ocluzale.

III. Placa protetica:

 Element de legatura intre sei rigidizand PPA (viitorul
conector principal al PPS)+grosimea ei (2mm) ;
Dezavantaje :
 Reduce spatiul functional pentru limba (Donders);
 Transmite nefiziologic presiunile ocluzale comprimand
fibromucoasa rezultand leziuni de decubit +disconfort;
 Volum crescut rezultand disconfort functional pentru
cazul clinic +reactia fata de aceasta constructie
protetica.

Tipuri de placi protetice :

17
 a) placa protetica total extinsa ;
b) placa protetica redusa.

a) Placa protetica extinsa:

Maxilar:
 Acopera intreaga bolta paaltina 5 cm 2 si prezinta ca
limite:
Anterior: supracingular (pe model) pe dintii restanti si
infracingular (in cavitatea bucala);
Lateral: supraecautorial (sprijin pentru placa protetica);
La nivelul dintilor restanti placa protetica (parodontal) este
situata la distanta de 1-1,5 mm; distantarea se obtine prin
foliere.
Mandibula :
Placa protetica linguala :
Anterior :zona supracingulara, subecuatoriala la distanta (1-
2mm) prin foliere;
Distal: supraecuatorial (daca exista dinti restanti) din ratiuni
de sprijin.

Caracteristici generale :
Placa totala genereaza disconfort si tulburari fonatorii,
tulburari functionale ale limbii (interferarea functionalitatii).

b) Placa protetica redusa :

 Pentru a diminua disconfortul generat de grosimea placii;
 Pentru a reduce (anihila) reflexul de voma ;
 Pentru a readuce senazatia termica si gustativa

Forme:
a) rascroita distal (2-3cm) ;
 evita reflexul de voma +functionalitatea pentru radacina
limbii ;
 are un traiect arcuat in zona posterioara ;
b) fenestrata:
 reducere ovalara in zona centrala a placii, cu un grad de
confort mai mare;
 readuce senzatia gustativa;
c) decoletata:
 sectionata in dreptul dintilor restanti pentru protectia
parodontiului superficial pe o distanta de 2-3mm,
evitandu-se presarea parodontiului marginal.
18
Placa protetica redusa-observatii practice :
 reducerile placii protetice au anticipat designul PPS;
 cea mai frecventa este cea sectionata distal;
 utilizarea crosetelor din sarma cu pinten ocluzal au
anticipat crosetul circular la PPS;
 placa protetica redusa (fenestrata) are o rezistenta
mecanica mai mica fiind predispusa la fracturi;
 decoletarea se contraindica;
 placa protetica fenestrata este recomandata sexului
feminin, persoanele delicate, pedante.

IV.Crosetele din sarma:

 elemente de mentinere, stabilizare si sprijin partial a PPA
pe campul protetic la tendintele de dislocare (orizontal,
vertical sau basculare prin infundare);
 rolul crosetelor din sarma este de a opri sau de a
contracara aceste efecte negative la care se adauga tot
cu efect negativ si musculatura cu insertie
perpendiculara pe campul protetic – muschii GG, GH,
MH. Tot cu efect negativ sunt si alimentele lipicioase,
forta gravitationala.
 Se confectioneaza din sarma de WIPLA (Fe-Cr-Ni) 0,6-
0,8mm obtinuta prin laminare ; din WIPTAM (Co-Cr) sau
din NITINOL (Ni-Ti)-« memorry shape »
 S-a utilizat aurul –procedeu vechi-, azi exceptional

Caracteristicile crosetelor din sarma:

 Asigura mentinerea, stabilizarea, sprijinul partial ;
 Se confectioneaza din sarma dupa un prealabil desen pe
model la nivelul dintilor limitanti (pe model) ;
 Pot fi reparate +activate relativ usor
(tehnician+clinician) ;

Caracteristici specifice:-3 parti componente:

1) Segmentul dentar (subecuatorial) :
 Are contact liniar cu 2/3 din fata vestibulara ;
2) Segmentul intermediar (elastic):

19
  Asigura elasticitatea crosetului si are diferite forme de:
S, Z,V. Se proiecteaza la distanta de parodontiu 0,5mm.
3) Segmentul retentiv (terminal) :
 Are forma de zig-zag si se termina in versantul seii sau
pe mijlocul ei.
Segmentul dentar si cel intermediar sunt mult mai estetice
comparativ cu crosetele turnate.de la PPS.

Caracteristicile functionale ale crosetelor din sarma:

 Gradul de flexibilitate mult mai mare ca la crosetele din
sarma ;
 Efect lezional (erodant) al dintilor limitanti inferior
crosetelor turnate ;
 Contact liniar cu dintele;
 Segmentul dentar isi modifica pozitia orizontal (prin
dezactivare de catre pacient) sau vertical (pe fond de
rezorbtie);
 Crosetele cu diametrul de 0,8 mm sunt contraindicate ,
au efect traumatic asupra dintilor limitanti ;
 Crosetele plasate pe convexitati , activare continua au
efect disortodontic (croset cu actiune permanenta) ;

Tipuri crosete din sarma :

1.Crosetul cervico-alveolar deschis dental (CADD)
 Cel mai utilizat ;
 Tehnica de confectionare +caracteristici –vezi L.P. ;
 Parti componente :-vezi L.P. ;
 Actiune :
-Se opune tendintei de desprindere in sens vertical + basculare prin
infundare datorita segmentului dentar plasat 2/3 pe fata vestibulara ;

-indicat pe dintii cu convexitati crescute+bine implantati (PM,

Minf.) ;
-efect semifizionomic.

2. Crosetul cervico-alveolar deschis edental (CADE) sau

intors:
 Segmentul dentar este plasat subecuatorial;
 Segmentul intermediar este o ansa sub colet;
 Indicat pe dintii scurti PM, M (usor malpozitionati);

3. Crosetele cervico-ocluzal deschis dental si edental:

20
  parti componente +tehnica de lucru (vezi L.P);
 indicate pe dintii cu convexitati putin pronuntate (C max.
PM) ;
 Actiune :
-inhiba desprinderile verticale prin segmentul dentar ;
se opune miscarilor de lateralitate +infundarilor protezelor pe
campul protetic (CODE) ;
a) Crosetul cervico-ocluzal deschis edental :
 Se opune desprinderilor verticale, infundarilor,
asigura si sprijinul;
 Necesita realizarea unei nise ocluzale cand nu avem
spatiu pentru a nu interfera relatia de ocluzie;

4. Crosetul cervico-ocluzal dublu:

 indicat pe PM, M in edentatii subtotale;
 au si actiune disortodontica.

5. Alte tipuri de crosete din sarma :

5a) Crosetul STHAL(ocluzo-interdentar)
5b) Crosetul Jackson (inelar);
5c) Crosetul Adams (inelar).
 Sunt indicate in edentatii uniterminale (clasa II Kennedy)
, aplicate pe dintii restantyi de pe hemiarcada (Sthal,
crosetele inelare+cervico-alveolar deschis dental).
 Ofera sprijin PPA;
 Unele sunt utilizate frecvent in ortodontie pentru
ancorarea aparatelor ortodontice.
5a) Crosetul STHAL:
 Segmentul dentar =ansa interdentara plasata
interdentar;
 Segmentul interdentar traverseaza nisa masticatorie;
 Segmentul retentiv merge in placa protetica;
 Utilizat in ortodontie.

5b) Crosetul inelar Jackson:

 Segmentul dentar este cu traiect orizontal subecuatorial;
 2 segmente proximale ce trec prin nidele masticatorii;
 2 segmente retentive ce merg in placa protetica.

5c) Crosetul Adams :

21
  are acelasi traiect dar prezinta 2 bucle vestibulare la
nivelul segmentului dentar ce permit activarea crosetului
, facandu-l mai elastic.

6 Crosete speciale :
6a) Crosetul cu patrice ;
6b) Crosetul cu caseta;
6c) Crosetul in T;
6d) Crosetul in I.
Toate sunt utilizate foarte rar.
Ele au anticipat crosetele speciale turnate si au fost inlocuite
de mijloace speciale de stabilizare, sprijin tip culise, capse,
bare ce sunt utilizate in tehnologia PPS.

7. Crosetul muco-alveolar :
 indicat in edentatii clasa I Kennedy (biterminale);
 procesele alveolare frontale usor retentive;
 modelarea a 2 anse duble de o parte si alta a liniei
mediane , sarma este elastica cu diametrul 0,6mm si un
segment retentiv pentru fixarea numai in versantele
protezei.
 Actiune : prin contactul cel mai frecvent dureros cu
procesul alveolar retentiv moment in care proteza este
reaplicata pe campul protetic.
 O forma imbunatatita =pelotele=sarma prezinta la capat
o pelota din acrilat roz ce vine incontact cu mucoasa sau
ansa este inglobata in acrilat roz pentru a fi mai
fizionomic.Pelota este mai putin traumatica.

Mijloace auxiliare de mentinere, stabilizare si sprijin :

 Retentivitatile anatomice , tuberozitatile maxilare,
tuberculul piriform, bolta
palatina ;
 Adeziunea si succiunea partiala.
Adeziunea apare intre 2 suprafete plane : bolta-fata mucozala
(placa totala maxilara)
Succiunea partiala apare la nivelul zonei de inchidere
marginala (mucoasa neutrala)
 Tonicitatea musculara : aplicarea fibrelor muschiului
buccinator pe versantele externe ale PPA, ce sunt
modelate plan-convex.

22
 3
Capitolul

ETAPELE CLINICO-TEHNICE DE
CONFECTIONARE A PROTEZEI PARTIALE
ACRILICE

1. Examenul clinic ;
2. Pregatirea campului protetic ;
3. Amprenta preliminara ;
4. Modelul preliminar ;
5. Confectionarea lingurii (portamprentei ) individuale ;
6. Amprenta functionala =finala=definitiva ;
7. Modelul de lucru ;
8. Confectionarea sabloanelor de ocluzie ;
9. Determinarea relatiilor intermaxilare de ocluzie;

23
 10. Montarea modelelor in articulator;
11. Confectionarea machetei preliminare;
12. Proba machetei preliminare pe campul protetic;
13. Transformarea machetei preliminare in macheta
finala+ambalarea si obtinerea tiparului;
14. Prepararea si introducerea acrilatului in tipar
+polimerizarea;
15. Dezambalarea, prelucrarea, finisarea protezei;
16. Aplicarea (inserarea ) PPA pe campul protetic;
17. Dispensarizarea pacientului.

Examenul clinic:
Pacientul se examineaza riguros exobucal, endobucal
(odontal, parodontal, chirurgical, ortodontic). Se pune
diagnosticul pe baza datelor anamnestice si a statusului
parodontal. Se pune un diagnostic odontal, parodontal,
protetic de edentatie, ocluzal, ortodontic, chirurgical. Primul
diagnostic este cel de urgenta.Pe baza lor se prefigureaza
planul primar de tratament coroborat cu examenul
complementar (RX+analiza modelului de studiu). Se explica
solutia de tratament si se definitiveaza planul de tratament
(solutia protetica finala).

Pregatirea campului protetic :

a) pregatirea cavitatii bucale=pregatire preprotetica
(nespecifica) ;
b) pregatirea dintilor stalpi (limitanti) =pregatirea
proprotetica (specifica);
In tehnologia P.P.A. pregatirile preprotetice si ale dintilor
stalpi nu sunt asemanatoare celor efectuate in tehnologia
P.P.S. (mult mai complexe).

a) Pregatiri preprotetice:
 Interventii chirurgicale : se extrag dintii mobili , irecuperabili,
resturile radiculare irecuperabile cu procese periapicale cronice,
dintii migrati excesiv orizontal sau vertical mai mult de 30º, dintii

24
 egresati. Se rezeca apexul, chiuretaj periapical pentru conservarea
unor dinti limitanti pe campul protetic favorabili protezarii.
Se intervine pe tesuturi moi. Se excizeaza tesuturile
gingivale hiperplazice, frenurile inserate pe varful crestei,
bridele. Interventiile chirurgicale se asociaza cu interventiile
parodontale.
Se pot face interventii mai ample : frenoplastii (toate
frenurile, bridele inserate pe varful crestei sunt sectionate si
mutate), plastii de funduri de sac (vestibular, lingual) cand
creasta are un grad de proeminenta (nu cand crestele
alveolare sunt rezorbite intens) .
Interventiile chirurgicale pe componenta osoasa :
iregularitati de creasta simple sau multiple (ciocuri osoase,
creste alveolare protruzive se modeleaza chirurgical,
tuberculii piriformi, tuberozitatile maxilare, volum, cu
topografi nefavorabile se rezeca modelant).
Crestele negative sau crestele cu rezorbtii mari pot fi
restaurate prin autotransplant osos (restaurari de creasta
alveolara).Scopul este de a realiza un pat fibromucos periostal
cu fibromucoasa +componenta osoasa favorabile protezarii.
Ultimele interventii chirurgicale la nivelul fibromucoasei
+componentei osoase =pregatiri proprotetice (termen
autohtoan).
In literatura europeana=pregatirea cavitatii bucale (toate
cele de mai sus) in vederea protezarii.
 Interventii chirurgicale parodontale pentru obtinerea
unui parodontiu indemn care initial a fost afectat.
Etapele tratamentului parodontal-tratament
antiinflamator (antiplaca) + tratament chirurgical.
Tratamentul antiinflamator : detartraj, indepartarea
depozitelor inflamatorii cronice, indepartarea obturatiilor
incorect adaptate, ablatia coroanelor supraconturate ce
intretin fenomene de iritatie locale sau iritatii gingivale ,
ablatia constructiilor protetice mai ample (punti).
Chirurgical : tratarea afectiunilor parodontale : gingivite ,
parodontite marginale cronice profunde ( a pungilor gingivo-
osoase), operatii cu lambou limitate+ample +gingivectomie +
gingialveoloplastie pe parodontiul marginal +profund (apical)
indemn (sanatos) pentru a putea fi amprentat in etapa finala.
 Echilibrarea ocluziei : foarte, foarte important.
Edentatia partiala extinsa prezinta frecvent ocluzie
instabila cu disfuctie ocluzala. Se indica echilibrarea ocluzala

25
prin : renivelarea planului de ocluzie (aducerea in plan a
dintilor migrati, malpozitionati ce genereaza contacte dento-
dentare traumatice).
Mijloace de echilibrare : coronoplastie –se modeleaza in
plan suprafata ocluzala a dintilor migrati ; amputari coronare
in migrarile accentuate cu depulpari si acoperiri metalice
(mixte) ; ablatia contactelor premature si a interferentelor
care sunt zone « trigger » (generatoare) pentru disfunctia
ocluzala pe baza de bruxism.
 Tratamentul odontal : dupa interventii chirurgicale
specifice+parodontale+ocluzale se efectueaza
tratamentul odontal al leziunilor carioase simple,
complicate ; se refac obturatiile cu adaptare defectuoasa,
cariile de colet (obturatiile de colet) pentru ca dintii
restanti sa fie apti pentru etapa de pregatire a lor in
vederea altor mijloace suplimentare de conservare si de
ancorare a protezei pe campul protetic.
 Alte pregatiri preprotetice mai complexe :tratamentul
ortodontic (Pm, M usor inclinati), aplicarea de implanturi
sau transfixatii dentare pentru dintii al caror raport
coroana/radacina este defavorabil (solutia de exceptie –
de regula tehnologia P.P.S.)

Protezarea imediata-se aplica P.P.A. dupa interventii chirurgicale,

se extrag grupul frontal mandibular/maxilar. Se amprenteaza,
proteza, adaptare intraoperator.

b) Pregatirea dintilor stalpi.

Interventiile sunt limitate. Se indica pregatiri speciale
complexe in tehnologia P.P.S.
Dintii stalpi: se planeaza fetele proximale prin slefuire pentru a
rezulta un ax de insertie /dezinsertie functional (in malpozitii
minore).
In migrari accentuate (depulpare, R.C.R.)
Se reduc convexitatile sau retentivitatile accentuate.
Se acopera dintii limitanti cu coroane metalice, mixte,
modelate cu convexitatea vestibulara mai accentuate pentru
plasarea bratelor crosetelor.
Lacasurile pentru pinteni, praguri pentru bratele
opozante se practica pentru P.P.S.. Lacasuri interne pentru
pintenii interni .

26
 In tehnologia P.P.A. spatiile unidentare /bidentare se
restaureaza cu punti.
Dintii pot fi contentionati si acoperiti cu coroane daca prezinta
un grad de mobilitate de tip 1,2.
In tehnologia P.P.S., curent se indica contentionarea
dintilor prin punti si aplicarea pe fetele proximale a
mijloacelor de mentinere, sprijin, stabilizare (MSS).
In spatiile edentate se pot aplica bare frictionale, reziliente cu
rol in sprijin.
Aceste pregatiri nu se fac in mod curent in tehnologia
P.P.A.

Concluzie:
Pregatirea cavitatii bucale (pregatiri preprotetice
+proprotetice) se indica a se termina inainte de amprentarea
finala (definitiva).

Amprenta preliminara :
Se realizeaza cu materiale elastice cel mai frecvent.
Inregistrarea elementelor campului protetic in totalitate (creste
alveolare, bolta, tubercul, tuberozitati) si cu aproximatie zona de
inchidere marginala (zona fundurilor de sac).In tehnologia P.P.A.
se indica ambele metode de amprentare (preliminara) sau
defintiva (functionala) pentru a obtine o proteza partiala
integrabila.

Amprenta preliminara –caracteristici-

 Se realizeaza cu portamprente standard prevazute cu
sisteme retentive ;
 Materialul de amprentare curent =materiale alginice mai
frecvent (hidrocoloizi ireversibili) sau hidrocoloizi
reversibili (agar-agar=scumpe).
 Amprenta se toarna in primele 15 minute maximum 30
minute de la dezinsertie.
 Pentru turnarea amprentei, amprenta se conditioneaza
(igienizare, dezinfectie, tratare suprafata) ;
 Indepartarea amprentei de pe model strict dupa priza
primara a gipsului (30-40 minute) ;
 Reproduce cu exactitate zona de sprijin a campului
protetic.

27
  Este utilizata pentru obtinerea modelului preliminar ;
Metode de amprentare, dozarea, prepararea, tehnica de
amprentare=vezi L.P.

2. Modelul preliminar :
Reprezinta copia pozitiva a campului protetic obtinut dupa turnarea
amprentei preliminare.

Caracteristici :
 Modelul preliminar se toarna din gipsuri normale (
hemihidrate) dupa conditionarea amprentei : spalare,
dezinfectare , imersie).
 Dozarea, prepararea gipsului : tehnica saturatiei
progresive (vezi L.P.) ;
 Aplicarea gipsului de consistenta fluida , cu vibrare
manuala (mecanica) in amprenta pana la umplerea
acesteia ;
 Soclul are o grosime pana la 3 cm., se toarna din acelasi
gips, mai vascos , aplicat pe placuta de sticla in care se
introduce amprenta turnata initiala ;
 Turnarea are loc intr-un timp , tehnica criticabila, dar
practicabila.
 Demularea amprentei are loc in 30-40 minute.
Prelungirea timpului de demulare are efect reactiv al
alginatului de potasiu cu apa din model, rezultand un
model preliminar cu proprietati mecanice inferioare.

Rolul modelului preliminar:

 Confectionarea portamprentei individuale;
 Analiza situatiei clinice pentru diagnostic+solutia
protetica finala;

3. Confectionarea portamprentei individuale:

Portamprenta este un conformator rigid confectionat din materiale
rezistente (R.A.S.) In portamprenta individuala se aplica materialul de
amprentare definitiva (functionala) sau finala functionala.

Materiale folosite in confectionare :

 Placa de baza –laboratoare, servicii dotate modest.
Utilizata din ce in ce mai rar datorita proprietatilor
mecanice scazute. Se confectioneaza in cazuri
favorabile ; campuri protetice maxilare ;

28
  R.A.S.-(Duracryl, Duracrol) –Rasini acrilice
autopolimerizabile la temperatura mediului ambiant ;
 Rasini compozite ;
 Poliesteri ;
 Copoliesteri
Ultimele 3 tipuri de materiale sunt materiale moderne, scumpe.

 R.A.S.- termopolimerizabile-folosite rar, in scop stiintific

(multe etape) – cand lingura poate deveni chiar baza
protezei.
Tehnica, metoda de obtinere –vezi L.P.

Caracteristicile portamprentei individuale :

 Anterior confectionarii portamprentei individuale, dintii
restanti sunt pregatiti (se acopera cu gips curent pentru
a dirija spatiul intre dintii restanti si lingura individuala
si pentru a crea spatiul necesar pentru materialul de
amprentare de circa 3 mm).
 Se izoleaza modelul, aplicare material in stare plastica :
placa de baza, R.A.S prepolimerizata, sectionarea
materialului suplimentar, adaptare marginala+prelucrare
identice la fel ca la portamprenta necesara P.T.) ;
 Cele mai indicate :R.A.S.autopolimerizabile (3-5 mm) –
rezistenta, nedeformabilitate, rezistenta la manevrele
clinice comparativ cu placa de baza ce necesita
ramforsare ;
 Materialele moderne : rasini compozite, poliesteri,
copoliesteri=indicate datorita tehnologiei de lucru
ergonomice (5-10 minute), fotopolimerizare 90 secunde.
Dezavantaj : rasini compozite : prêt de cost crescut.
 Elemente componente : portamprenta din placa de baza –
baza portamprentei ce acopera campul protetic ;
accesorii : maner, butoni de presiune (mandibula) –cand
este cazul ; sistem de ramforsare –sarma 1-1,5mm
plasata pe varful crestei si modelata cu o bucla mediana
pe care se aplica placa de baza pentru maner. Sistemul
de ramforsare nu se practica pentru celelalte tipuri de
portamprente.
La mandibula-ramforsarea se aplica pe versantul lingual.
Lingurile individuale in edentatiile clasa I, clasa II,
edentatiile subtotale se adapteaza exact pe campul protetic si
se inchid la zonele marginale cheie (tuberculul piriform, zona

29
AH pentru a rezulta o inchidere marginala eficienta a protezei
pe campul protetic . Numai dupa aceasta adaptare a lingurii
pe campul protetic se practica orificii la nivelul crestelor,
median, paramedian cu rol de deretentivizare, refluare
material.

4. Amprenta functionala –definitiva=finala:

Inregistreaza in negativ cu maximum de precizie zona de
sprijin + zona de inchidere marginala (neutrala).
Caracteristici :
 Se realizeaza cu materiale elastice : elastomerice sau
alginice.
 Materialele de amprentare functionala se aplica in
portamprente individuale;
 Materiale elastice ideale :siliconii de condensare –
consistenta medie-grosime 2-3mm; tiocauciucurile
(consistenta medie). Se poate amprenta functional cu
materiale alginice pe campurile protetice corect
pregatite si favorabile, nu pe campurile protetice
deficitare (complexe) –grosimea 4-5mm.
 Scopul amprentarii functionale-obtinerea modelului de
lucru (definitiv).Examenul amprentei preliminare +in
special cea finala -se examineaza inaintea turnarii
modelelor.Trebuie sa prezinte suprafata neteda, fara
goluri, fara zone desprinse sau fracturate cu
inregistrarea tuturor detaliilor pregatirilor preprotetice
ale cavitatii bucale+dintii limitanti.
 Amprenta finala-trebuie sa reproduca cu exactitate
lacasurile, convexitatile, pregatirile preprotetice
efectuate la nivelul campului protetic. In situatiile clinice
de erori : desprinderi de material, zone neamprentate,
neacoperirea unor zone-(lingura incorect adaptata) se
indica reamprentarea.
 In final amprenta finala functionala trebuie sa reproduca
zona marginala cu mobilitatea functionala a fundurilor de
sac unde exista frenuri, bride , reproduce latimea,
adancimea fundurilor de sac. Amprenta preliminara
deoarece se amprenteaza in lingura standard, grosimea
marginilor amprentei vor fi mai mari de 5 mm cu efect
deformant al santurilor vestibulare.

5. Modelul de lucru (definitiv=de lucru) ;

30
Reprezinta copia pozitiva a elementelor campului protetic obtinut dupa
turnarea amprentei functionale.

Caracteristici :
 Se toarna frecvent din gipsuri dure tip MOLDANO-
hemihidrate- (sau mai rar arcada din gips superdur
-frecvent P.P.S.) cu proprietati superioare gipsurilor
normale ( hemihidrate) ;
 Se toarna ideal intr-un timp cu 1 material sau din 2
gipsuri –dur +normal- sau superdur +dur in 2 timpi ;
 soclul se toarna dupa priza gipsului superdur /dur ;
 demularea pentru hidrocoloizi –dupa priza primara a
gipsului dur (20-30 minute) ;
 pentru elastomeri-demularea 40-60 minute.
Prelucrarea marginala se face manual sau mecanic ; la
maxilar-pentagon ; la mandibula-trapez.
Scopul modelului de lucru :
 confectionarea sabloanelor de ocluzie ;
 modelarea machetei ;
 parte integranta a tiparului

6. Confectionarea sabloanelor de ocluzie :

Piese intermediare indispensabile in tehnologia P.P.A. dar si a
P.T..
Se utilizeaza pentru determinarea relatiilor intermaxilare de
ocluzie (D.V.O.+R.C.) ;
Parti componente :
 Baza asemanatoare cu baza portamprentei individuale-
acopera zona de sprijin a campului protetic ;
 Bordura de ocluzie- restaureaza in limite asemanatoare
arcada dentara.
Materiale :
Baza sablonului-asemanator cu materialele folosite pentru
confectionarea lingurii individuale –placa de baza, R. A. S.
autopolimerizabile, rasini compozite, poliesteri, copoliesteri,
R.A.S. termopolimerizabile.
Bordura de ocluzie : in zona frontala-latime 5 mm, inaltime cu
2 mm mai inalta ca dintii restanti ; in zona laterala latime 8-
10mm, inaltime cu 2 mm mai inalta ca dintii restanti.
In zona frontala bordura se monteaza in afara crestei ; in zona
laterala bordura se monteaza pe mijlocul crestei.

31
Nu se aplica pe tuberculul pirifiorm, tuberozitatea
maxilara.

4
Capitolul

Caracteristicile sablonului de ocluzie :

 Rigide, nedeformabile ;
 Sa acopere intreaga suprafata a campului
protetic (sprijin) ;
 Sa nu basculeze pe campul protetic ;
 Sa nu derapeze in angrenaj ;
 Marginal sa aiba grosimea proportionala cu latimea
fundului de sac vestibular ;
 Inaltimea poate fi scurtata 1-2mm pentru materialalele
elastomerice, mai mult pentru cele alginice (3- 4mm ) ;
 Sisteme de ramforsare a sabloanelor-sarma, placute
metalice pentru cele din placa de baza.

DETERMINAREA RELATIILOR INTERMAXILARE (D.V.O.

+R.C.)

Relatiile intermaxilare: pozitia mandibulei fata de maxilar,

tridimensionala (orizontala, verticala, sagitala).
Relatia centrica :
 pozitia mandibulei fata de baza craniului ;
 clasic (mecanicist), pozitia condililor cea mai inalta, cea
mai posterioara, nefortata, simetrica in cavitatea

32
 glenoida de la care sunt posibile miscarile mandibulei in
cadrul anvelopei functionale ;
 aceasta pozitie este independenta de contactul ocluzal ;
 pozitia condiliana retrudata, centrata si inalta de la care
sunt posibile miscarile mandibulei ;
 fiziologic (actual), pozitia condiliana anterioara, inalta si
mediana cu contact condilo-disco-articular de la care
sunt posibile toate miscarile mandibulei in cadrul
anvelopei functionale (definitia cea mai functionala a
R.C.).

Caracteristicile R.C. :
 o pozitie condiliana cu condilii centrati in cavitatile
glenoide ;
 o pozitie ligamentara ;
 o pozitie neuromusculara, tipar (engrama) de pozitionare
neuromusculara a mandibulei in R.C. ;
 singura pozitie reproductibila si transferabila pe
articulator ;
 pozitia fundamentala pe care se realizeaza restaurarile
protetice fixe si mobile ;
 cel mai exact se transfera cu arcul facial pe
articulatoarele programabile unde R.C. coincide cu axa
mecanica a articulatorului.

D.V.O. (dimensiunea verticala de ocluzie):

 corespunde relatiei de contact interarcadic in poztia de
intercuspidare maxima (P.I.N.) ;
 se determina cu ajutorul testelor antropometrice,
fonetice si estetice ;
 corespunde dimensiunii verticale a etajului inferior al
fetei, dimensiune masurata intre 2 repere
antropometrice :subnazion-gnation ;
 D.V.O.=D.V.R.-D.S.F. ; D.V.R=pozitia de repaus a
mandibulei ; D.S.F.=spatiul minim de vorbire , care in
zona premolarilor este de 2-3mm ;
La pronuntarea lui « S » (testul Thomson) =spatiul minim de
vorbire interarcadic .

33
Determinarea relatiilor intermaxilare –cazuri clinice-
1. cazuri clinice cu un numar suficient de dinti pe arcada favorabili
distribuiti pe arcada +D.V.O. pastrata
R.C.+P.I.N. se determina relativ usor.
a) prin pozitionarea manuala a modelelor in P.I.N. si
insemnarea cu creionul a unitatilor masticatorii
(rapoarte neutrale de la nivelul caninilor +molarul
1/molarul 2) ;
b) cu folia de ceara roz speciala pentru ocluzie
(P.I.N.).Modelele sunt pozitionate dupa aceasta
inregistrare in ceara. Pentru inregistrarea ocluziei :
ceara +Z.O.E. (materiale plastice dupa preparare si
nu modifica pozitia mandibulei fata de maxilar) ;

2.cazuri clinice cu numar suficient de dinti pe arcada,

topografie favorabila, ocluzie instabila. Disfunctia ocluzala se
datoreaza denivelarii planului de ocluzie, contactelor
premature+interferentelor. Determinarea R.C.+D.V.O. se
realizeaza numai dupa echilibrarea ocluzala a cazului clinic;
ablatia contactelor premature, a interferentelor si renivelarea
planului de ocluzie.
Inregistrarea R.C.+D.V.O. se realizeaza cu sablon de ocluzie
(vezi curs anterior), cu 2 proceduri clinice:
a) inregistrarea dintilor antagonisti cu bordurile de ocluzie
ale sablonului dupa ramolirea prealabila a acestora. Este
un procedeu curent.
b) Se inregistreaza cu paste Z.O.E., R.C la D..V.O.
corespunzatoare.Pasta Z.O.E. se aplica pe bordurile
subdimensionate in sens vertical cu 2-3mm, mandibula
este condusa la D.V.O. a cazului clinic inregistrandu-se
fara dificultate R.C. Este o modalitate mult mai exacta,
indicata frecvent, cand sunt prezenti toti dintii
antagonisti pe arcada.

3. cazuri clinice cu numar de dinti restanti redus si relatii de ocluzie

perturbate.

Exemplu : edentatii clasa I Kennedy, edentatii subtotale. La aceste cazuri

clinice se utilizeaza metoda de inregistrare a R.C. cu sablonul de ocluzie ca
la edentatul total.

Anterior inregistrarii celor 2 repere se examineaza adaptarea sabloanelor

de ocluzie+prelucrarea bordurilor de ocluzie. Se traseaza punctele

34
antropometrice subnazion-gnation si se masoara cu rigla sau ocluzometrul
lui Willis D.V.O. dupa teste antropometrice +teste fonetice.

Etapele determinarii R.C :

1. Se examineaza sabloanele de ocluzie pe modele, sa fie stabile,

rezistente mecanic, confectionate corect (dimensiuni, margini) sa nu
basculeze.
2. Examenul nivelului planului de ocluzie in zona frontala+laterala.
Frontal, planul de ocluzie este paralel cu planul bipupilar. Marginea
inferioara a bordurii de ocluzie la 1-2mm de marginea inferioara a
buzei superioare.Bordura in zona frontala va fi usor in afara crestei si
va mentine de la o comisura la alta buza superiuoara intr-o stare de
plenitudine fiziologica, normala. Nu va fi deformata in sens sagital. In
zona laterala, bordura de ocluzie se prelucreaza astfel incat nivelul
planului de orientare ocluzala (protetic) sa aiba un traiect ascendent
spre distal iar la contactul din R.C. sa nu prezinte contacte distale ;
ele trebuie sa fie pe toata suprafata bordurii de ocluzie.
3. Determinarea propriu-zisa :
 Se utilizeaza testul fonetic Silverman pentru a recontrola cu
sablonul intraoral spatiul minim de vorbire =2-3mm. La
pronuntia lui “S” trebuie sa existe un spatiu de 2-3mm intre
sabloane.
 D.V.O.-se conduce mandibula in contact si se masoara intre cele
2 repere D.V.O. care trebuie sa fie mai mare cu 3-5mm
(bordurile nu sunt plastifiate) ;
 Plastifierea bordurilor de ocluzie, pe toata inaltimea si lungimea
cu ajutorul spatulei bine incalzita pana cand se obtine o
plastifiere totala (omogena) a bordurilor ;
 Se aplica sablonul de ocluzie pe camp ;
 Se conduce mandibula dupa exerciii de oboseala musculara
prealabile (inchideri-deschideri ale gurii) in pozitia retrudata si
nefortata la dimensiunea verticala de ocluzie in prealabil
masurata ;
 Se racesc usor bordurile, se deschide gura pacientului si se
reverifica aceasta pozitie ;
 Se recomanda 3-4 inchideri repetatepentru a vedea daca
pacientul conduce singur in R.C. si daca inchide la fel ;
 Bordurile de ocluzie se solidarizeaza , igienizare sabloane,
aplicare pe model dupa care se aplica modelul dintilor
antagonisti . Se examineaza realatia de ocluzie inregistrata.
Edentatia subtotala+edentatia totala, pun probleme privind determinarea
R.C.. Cel mai indicat este utilizarea arcului facial si transferul relatiei
centrice pe articulatorul mediu sau programabil.

Fixarea modelelor in articulator :

35
Modelele de lucru pozitionate cu sabloanele in R.C. sunt ulterior fixate in
articulatoare simple (ocludatoare) , articulatoare medii (frecvent) sau
programabile (rar);

Pentru fixarea modelelor in articulator se parcurg 2 etape:

a) Pregatirea modelelor pentru fixare;

b) Fixarea propriu-zisa dupa regulile de fixare.

Tehnic:

1. Reducerea bordurilor cu 1-1,5 cm pentru a putea fi usor

pozitionate intre cele 2 brate ale articulatorului;
2. Realizarea de retentii pe baza soclului ;
3. Fixarea modelelor in R.C. cu freze metalice sau bete de
chibrit lipite median si paramedian intre cele 2 modele ;
4. gipsarea modelelor-mai intai modelul inferior pe bratul
inferior al ocluzorului urmat de priza gipsului. Apoi se
fixeaza modelul maxilar in R.C. inregistrata. Gipsul se
aplica usor in exces, modelandu-se convex ca o calota.

Reguli de fixare a modelelor de lucru in ocluzor :

 Planul de orientare ocluzala va fi paralel cu planul

mesei (orizontala de la Frankfurt) ;
 Planul medio-sagital al modelului sa coincida cu
planul medio-sagital al articulatorului ;
 Distanta axei intercondiliene-punct interincisiv
=10,5 cm. Distanta intercondiliana-punct
interincisiv cel mai bine se transfera cu arcul facial
pe articulatorul mediu sau programabil
(individual).Acesata distanta este aproximativa la
articulatoarele simple.
Observatii practice :
 Se va evita gipsarea excesiva a modelului inferior si
aplicarea de gips pe surubul distantator deoarece vor
aparea dificultati de manevrare ;
 Plasarea modelelor in sens sagital se va realiza cel mai
corect cu arcul facial ;
 In tehnologia P.P.A., metoda cu ocluzor si articulator
mediu sunt suficiente. Metoda cu articulator programabil
este utilizata numai in cazuri exceptionale.

36
Macheta P.P.A :
 Preoperator, se indica realizarea proiectului viitoarei
proteze (baza+sei)+mijloacele de M.S.S. (crosete din
sarma),ce vor fi desenate de medic pe model ;
 Pregatirea modelului de lucru pentru machetare ;
 In tehnologia P.P.A. se utilizeaza macheta preliminara si
cea finala (definitiva) ;

Pregatirea modelului de lucru :

Anterior etapei de machetare au loc urmatoarele procedee

tehnologice :
1. Deretentivizarea : se reduc retentivitatile de pe fetele
proximale si spatiile interdentare pentru a favoriza
insertia/dezinsertia P.P.A. pe campul protetic.
Neefectuarea acestei subetape va duce la proteze care
nu pot fi inserate decat prin fracturare.
2. Folierea : se foliaza zonele desenate de medic pe model
care potential pot fi expuse leziunilor de
decubit :parodontiul marginal, papila retroincisiva, rugi
palatine, torus palatin. Intre aceste formatiuni si baza
protezei se obtine un spatiu prin foliere. Pentru
deretentivizare se foloseste ciment dentar, vascos, aplicat
interdentar si fixat pe o suprafata de 3-5mm. Pentru
foliere se foloseste folie de plumb 0,5-1mm sau mai
groasa sectionata cu forme specifice (ovalara).
Modelul de lucru anterior pregatirii (cazuri clinice complexe)
poate fi analizat la paralelograf pentru a stabili zonele de
retentie ale bratelor crosetelor –foarte rar.

Etapele machetarii :

 Izolare model 5 minute in apa saponata ;

 Confectionarea bazei machetei din folie de ceara,
roz calibrata (1/2 folie);
 Plastifiere-adaptare folie de ceara in limitele
desenului. Se va evita subtierea bazei machetei prin
presiuni excesive ;

37
  Confectionarea rulourilor pentru fixarea dintilor. Se
aplica prin lipire la nivelul spatiului edentat.
Rulourile se vor realiza din resturi de ceara.

Montarea propriu-zisa a dintilor artificiali :

Zona frontala-dupa repere transmise de clinician pe sablon :

linia surasului , linia caninilor, linia mediana, transferate de
tehnician pe baza modelului de lucru (soclu) +date din fisa
tehnica (culoare, volum, forma, material, cuspidaj), artificii de
montare (diasteme, treme), suprapuneri coronare, numarul
+tipurile de crosete +materialul din care se confectioneaza.
Le edentatul partial-montarea este usurata de prezenta
dintilor restanti.

Montarea dintilor artificiali-dinti frontali :

 Cand sunt dinti pe arcada –montarea dintilor artificiali se

va face functie de acestia. Se respecta axele de montare
in sens sagital+orizontal.
 Cand nu avem dinti restanti –dintii aertificiali se
monteaza in afara crestei (in consola) pe un arc de cerc
armonios, de la canin la canin cu artificii de montare
(daca este cazul) pentru ca protezarea sa nu se tradeze.

Montarea dintilor laterali :

 Dintii laterali se aleg dupa criterii biomecanice
+functionale; sa aiba cuspidajul moderat 20-30º, latimea
proportionala cu latimea crestei, din R.A.S., R.C. mase
ceramice.
 Montarea se realizeaza dupa criterii biomecanice : pe
mijlocul crestei, astfel incat cuspizii activi sa ocluda cu
fosele antagoniste in I.M. ;
 Se evita bascularile protezelor, se va restaura nivelul
planului de ocluzie ascendent spre distal ;
 Dintii laterali vor restaura unitatile masticatorii conform
realatiilor de contact ocluzal (1 dinte mandibular cu 2
dinti maxilari).

Macheta preliminara-examinarea pe model

Se verifica corectitudinea montarii:
Montarea in zona frontala (forma, culoarea, volumul,
coincidenta liniei mediane);

38
Raportul de ocluzie –normal psalidodont /labiodont (in
anomalii sagitale medii sau in atrofii rezorbtive importante),
ocluzie inversa.
Montarea dintilor laterali :
 Corectitudinea contactelor dento-dentare;
 Nivelul planului de ocluzie;
 Corectitudinea dintilor in zona distala (nu se monteaza
dinti pe portiunile ascendente ale crestelor – tuberozitati
maxilare+tuberculul piriform) ; molarul 3 =absent
totdeauna ; uneori se renunta chiar si la molarul 2.
Molarul 2 se monteaza totdeauna subdimensionat,
asemanator cu premolarul 2 inferior, dar niciodata la
volumul lui in caz de ascendenta a crestei.
Examenul intraoral al machetei :
Macheta preliminara se examineaza frontal+lateral-
aceeasi parametrii ca la examinarea pe model.
In plus, se examineaza contactele dento-dentare cu hartia de
articulatie sau cu folia de control metalica .
Se recurge la proba spatulei.
Daca proba spatulei este negativa=contacte dento-dentare
corecte.
Daca proba spatulei este pozitiva=se indica remontarea
dintilor.
Dupa examenul intraoral macheta preliminara se trimite in
laborator pentru tranformarea ei in macheta definitiva.
(fizionomic, estetic, biomecanic)
La pacientii cu torus voluminos, predispusi la fracturi, baza
protezei va fi metalica pentru a conferi rezistenta P.P.A.

39
 5
Capitolul

DISPOZITIVELE MACHETA DEFINITIVA

Dupa examenul intraoral al machetei preliminare, pe fisa clinica , medicul

noteaza modificarile privind culoarea, forma, pozitia dintilor, pozitia
crosetelor, modelajul functional.

Se fizeaza crosetele in baza P.P.A.

Se modeleaza macheta definitiva a P.P.A.

Obiectivele (principii) de modelaj functional:

 Fizionomia;
 Igiena;
 Fonatia;
 Rezistenta mecanica;
 Mentinere+stabilitate pe campul protetic.

Fizionomia:
-zona frontala maxilara- modelaj individualizat in detrimentul
modelajului igienic;
Principii de modelaj:
Se va restaura morfologia naturala a parodontiului :
-linia coletelor (insertia festonului gingival) ;
-aspectul gingiei artificiale ;
-modelarea versantului vestibular al seii.

Linia coletelor-traiect denivelat, in ansamblu sinusoidal, cu

coletul incisivului central situat mai sus cu 1-2mm de cel al
incisivului lateral; coletul caninului la acelasi nivel sau mai sus
cu 0,5-1mm ca incisivul central.

40
Modelajul fizionomic si traiectul coletelor se asociaza cu
traiectul marginilor incizale ale grupului de dinti frontali.
Traiectul va fi denivelat, in treapta, cu ambrazuri
incizale=efect fizionomic maxim.
Se contraindica traiect rectiliniu=efect de tristete.
Gingia artificiala va fi modelata ca un burelet cu sant gingival.
Versantul vestibular al seii va fi modelat usor plan-convex
(normal) sau plan-concav in cazul crestelor (versantelor) in
protruzie , voluminoase.
Se contraindica modelaj plan-convex deoarece poate conduce
la deformari ale buzei superioare = procheilie.
Convexitatile radiculare sau boselurile radiculare, interradicular depresiuni.

Axele virtuale ale dintilor artificiali vor fi convergente la

maxilar, spre crista galli. (vezi L.P.-reguli de montare a
dintilor).La mandibula acestea vor fi divergente.
Papilele gingivale :voluminoase, mai accentuate la tineri,
atenuate, subdimensionate dar nu absente la varstnici.
Versantul vestibular al seii frontale : - absent-din ratiuni
estetice-creste protruzive, retentive ; dintii se monteaza pe
creasta, fara versantul vestibular al seii.
- prezent-usor plan-convex +
grosime ~ gradului de atrofie al
crestei postextractionale.
Se contraindica aceste regului in zona laterala din ratiuni
igienice : modelaj plan, usor convex+suprafete lustruite
pentru a nu adera alimentele.
Din punct de vedere fizionomic, nu aplicam regulile de
modelaj estetice pentru grupul frontal mandibular .
Maxilar se pot modela dintii cu spatieri (diasteme, treme) . In
practica s-a renuntat la aceste spatii retentive.

Igienic:
Suprafete plane, bine lustruite atat in faza de macheta cat si
de proteza pentru a contracara aderenta placii
dentare+alimentele.
In zona laterala maxilara si in totalitate la P.P.A. mandibulara
se contraindica spatii interdentare (diastema, treme),
santurile gingivale (zona retentiva).
La P.P.A. mandibulara, in zona frontala se contraindica modelaj
anatoform estetic deoarece dintii frontali inferiori sunt putin
vizibili (1/3 incizala).

41
Fonetic :
Se restaureaza relativ rapid 24-48 ore, cu P.P.A. sau P.T., cund
sunt confectionate corect.
Se indica montarea simetrica a dintilor in zona frontala,
pozitionarea in spatiul neutral, pe locul dintilor naturali+fata
palatinala anatoforma (creste, cingulum).
Se contraindica acoperirea fetelor orale ale dintilor frontali, in
zona de colet (pe o inaltime mai mare de 1mm); exceptie dintii
ceramici (pe 2/3 –legarea mecanica , deasupra cingulumului,
se perturba fonatia).
Restaurarea papilei retroincisive si a rugilor palatine cu chei
siliconice (amprentarea rugilor palatine ale cazului clinic).
Se contraindica modelaj empiric, prin modelarea lor directa,
aparand tulburari fonatorii.
In practica , numai in scop de cercetare este un element in
plus ; suprafata externa trebuie sa fie perfect lustruita.
Fixarea dintilor din R.A.S. –1mm ; R.D.C.-1mm ; M.C. -mai
mult pentru a nu perturba pronuntia siflantelor (afectarea
timbrului vocii).
Din punct de vedere igienic +fonator-la mandibula- versantul
lingual se modeleaza plan-concav pentru a favoriza
functionalitatea limbii (nu plan-convex).

Rezistenta mecanica :
Modelajul bazelor cu grosimea =2mm din R.A.S., asigura o
suficienta rezistenta mecanica la compresiune, la pacientii cu
ocluzie normala.
O grosime 0,6-0,8 mm a sarmei pentru crosete este suficient
de rezistenta in etapele de insertie/dezinsertie+activare.
Se indica din punct de vedere mecanic, la placile protetice
reduse, ramforsarea (armarea) , pentru a nu se fisura /fractura
(vezi ocluzia adanca acoperita).
Se ramforseaza cu fibre de sticla , fibre de carbon, plase
metalice, folii acrilice speciale sau baza va fi metalica(0,4-
0,6mm -pentru confortul pacientului)+rezistenta mecanica
superioara.

Mentinerea +stabilitatea :
Mentinerea P.P.A. se realizeaza prin :
 Extinderea marginilor protezei pana in fundul de sac,
pana in zona neutrala ;
 Grosimea marginilor ~ cu latimea fundului de sac;

42
  Marginile protezelor vor ocoli formatiunile mobile :
frenuri, bride ; nu le vor interfera.
Pentru a creste stabilitatea +mentinerea se indica crearea
de spatii in baza protezei prin foliere a formatiunilor
anatomice (torus), rezultand spatii dirijate (tip camera cu vid,
in care dupa aplicare se va dezvolta o presiune negativa intre
ea si fibromucoasa, rezultand succiunea partiala).

TIPARUL :
Etapa de laborator ce consta in ambalarea machetei definitive
cu materiale specifice, urmata de eliminarea machetei din
ambalaj si obtinerea cavitatii=tipar.
In aceasta cavitate se introduce in stare plastica neaderenta
R.A.S.pentru baza protezei.
Etapele obtinerii tiparului :
 Pregatirea machetei pentru ambalare ;
 Ambalarea (metode) ;
 Eliminarea machetei din ambalaj –TIPAR.

Anterior ambalarii –conditii de lucru:

Intrumentar+materiale:
 Bol din cauciuc +spatula;
 Vacuummalaxor;
 Masa vibratorie;
 Presa mecanica/hidraulica;
 Chiuvete metalice ovalare, dreptunghiulare din
bronz/aluminiu;
 Ghipa clasa II  hemihidrat si clasa III  hemihidrat.
Didactic se utilizeaza  hemihidratul (gips
normal=alabastru). In practica ar trebui gips Moldano sau
macar amestec (clasa II+clasa III).

Metode de ambalare:
1) metoda directa (cu val) ;
2) metoda indirecta (fara val)-cea mai indicata ;
3) metoda mixta.

1.Pregatirea machetei pentru ambalare-caracteristici :

43
  curatirea cerii de pe dintii artificiali , de pe toate
suprafetele ;
 degresarea machetei cu acetona, neofalina, alcool
pentru a rezulta suprafete netezite ;
 demontarea modelelor din articulator+ocluzor
pentru a nu se deforma machetele ;
 adaptarea modelelor in chiuvetele selectate,
eventual soclare ;
 deretentivizarea dintilor restanti prin sectionarea
lor in sens cervico-ocluzal pe care s-au aplicat
crosete pentru a favoriza dezinsertia in momentul
dezambalarii protezei fara deformarea lor.

2. Ambalarea:

Caracterisiticile metodei amabalare cu val:

 modelul + dintii artificiali+crosetele in aceeasi parte a
chiuvetei;
 dintii artificiali sunt acoperiti cu un val de gips gros de 5-
8 mm vestibular pentru a-i fixa in acea pozitie.
Metoda:

 din punct de vedere tehnologic este dificila si a fost mult

utilizata in tehnologia P.P.A.cu baza din cauciuc
vulcanizat=valoare istorica (1940).
Indicata in edentatii frontale, cu montarea dintilor direct pe
creasta fara versantul vestibular al seii (creste protruzive)
+edentatii mixte de arcada multiple.

Dezavantaje :
 eliminarea machetei, izolare tipar, introducere acrilat se
realizeaza greu ;
 fracturare val;
 modificarea pozitiei dintilor la izolare.

Ambalarea fara val (indirecta) caracteristici:

 Utilizare larga, cel mai frecvent indicata in tehnologia
P.P.A.;
 Modelul este impreuna cu crosetele in prima ½ a
chiuvetei si dintii artificiali in a doua ½ a chiuvetei ce
joaca rolul valului).

44
Avantajele metodei:
 acces larg in tipar , cu eliminarea machetei prin
plastifiere;
 izolarea tiparului se realizeaza usor;
 introducerea acrilatului fara dificultati.

Dezavantaje:
 inaltari de ocluzie –asamblarea partilor chiuvetei sunt
eronat realizate;
 presarea incorecta;
 izolarea intregului tipar , inclusiv a dintilor, cu
desprinderi ale dintilor de baza protezei. Se contraindica
izolarea talonului dintilor (suprafata de contact dinti-
R.A.S.)

Metoda mixta:
Indicata in edentatii frontale-creste protruzive, cand dintii se
monteaza pe creasta; in edentatii multiple.
Se realizeaza ambalarea cu val pentru dintii frontali si
ambalarea fara val pentru dintii laterali.

3.Eliminarea machetei din ambalaj:

Curent prin termoplastifierea bazei machetei dupa priza
gipsului.
Chiuveta se introduce in apa fiarta, timp de 5 minute pana se
plastifiaza baza.
Se contraindica depasirea de 5 minute deoarece se infiltreaa
ceara in structura poroasa a tiparului.
La deschiderea chiuvetei se observa baza machetei plastifiate
ce se elimina sumar cu spatula+reziduurile ce se elimina cu
jet de apa fierbinte sau cu ajutorul vacuum press system –
vapori de apa sub presiune (procedeu modern).
Se contraindica adausul de detergenti la apa deoarece se
infiltreaza in tipar avand un efect nociv pentru izolare.
Rezulta tiparul=cavitate cu volum , grosime si forma ~ cu
macheta definitiva.
Urmeaza pregatirea tiparului pentru introducerea, presarea,
indesarea acrilatului.

45
Izolare tipar:
 Aplicarea de solutii speciale la temperatura de 40-
45ºC(Izodent, Pectizol), in 2-3 straturi dupa uscarea
straturilor.Se formeaza o pelicula ferma, izolatoare,
inerta ce nu modifica proprietatile tiparului (cel mai
frecvent procedeu).

Rolul izolarii :

 Impiedica patrunderea R.A.S. in gipsul tiparului ;

 Inhiba reactia chimica dintre R.A.S. si gips;
 Previne fisurarea /fracturarea bazei protezei in momentul
dezambalarii .

Alte materiale de izolat:

 Clorura de calciu 30%+silicat de sodiu 86% ;se aplica in
tipare calde la 85-90ºC
Procedeu clasic-albeste baza protezei +necesita prelucrari
suplimentare ;
 Amidonul-procedeu clasic-foarte rar ;aplicarea identica.
 Lacuri siliconice –tip Dentaflex sau Kiesellack, in zona
gingivala a machetei pentru conservarea modelajului
gingiei artificiale.Dupa indepartarea lacului siliconic
suprafata necesita prelucrari minore+se obtine o
suprafata neteda, lucioasa apropiata de forma finala.
 Silicon gingival+nisip fin –se obtin suprafete lucioase,
netede, cu usoare prelucrari (nu se mai intervine brutal)

Polimerizarea bazei P.P.A. :

Baza se obtine din R.A.S. termopolimerizabile +autopolimerizabile.Cele mai
indicate cele termopolimerizabile deoarece rezulta o structura relativ
compacta, cu rata de monomer rezidual mica .

Termopolimerizarea clasica-cu regimul termic-vezi sem. I.

Materiale: R.A.S. :
Superaryl (Spofa)-6 culori +T,
Biocryl (Galenica),
Palavit (Kulzer),
Paladon (Kulzer).

46
  R.A.S. termopolimerizabile –Pallapress (Kulzer) +Ivocap
press se introduc in tipar prin injectie si polimerizare sub

6
Capitolul

presiune.
 Microbase-rasini poliuretanice –injectabile sub presiune
in tipar, polimerizare initiala si apoi se finalizeaza
polimerizarea in cuptoare cu microunde (MICROMAT).

POLIMERIZAREA BAZEI P.P.A.

 Rasini acrilice conventionale (clasice): nesarjate
(nearmate): SUPERACRYL, PALAVIT, PALADON,
BIOCRYL;
 Rasini acrilice polimerice armate (high impact) : armare
speciala cu fibre ;
 Rasini acrilice simple termopolimerizabile : PALLA-X-
PRESS (Kulzer), IVOCAP(Ivoclar), introduse in tipar cu
presiune , sub injectie ;
 Rasini poliuretanice –MICROBASE- sub presiune in tipar
si polimerizate in cuptorul cu microunde.

47
Rasinile cele preferate pentru baza protezei sunt
termopolimerizabile.
Exista si rasini autopolimerizabile ce nu sunt indicate datorita
proprietatilor inferioare (rezistenta mecanica scazuta,
absorbtia de apa crescuta, culoare), indicate cu caracter
provizoriu.

Dozare/Preparare :
P+L
P=Pulbere=Polimer derivat al acidului metacrilic (PMMA)
L=Lichid=Monomer (MMA)
Dozarea : 3 procedee
1.) Empirica (curent);
2.) Volumetrica (cilindrii gradati);
3.) Ponderala (cantarire).

1. Dozarea empirica :
Se dozeaza lichidul in godeu din material plastic/ceramic –6-8ml +pulberea
prin tehnica saturatiei progresive sau 1 g pulbere roz /dinte +7ml monomer
(1/1)

Daca avem 14 dinti (proteza totala) ne sunt necesare 14g ce se adauga

peste 8-10ml lichid.

Prepararea :

Tehnica saturatiei progresive :

P+L se aplica in godeu, amestecate 2/1, 1/1, 3/1 (proportia volumetrica).

Prepararea se realizeaza prin spatulare cu o bagheta de sticla pana rezulta
o pasta vascoasa.

Pasta trece prin mai multe etape:

 Sedimentare-zahar umezit ;
 Dizolvare –pasta aderenta nemodelabila;
 Saturare-lanturi macromoleculare prin consumul monomerului, cu
aparita pastei elastice modelabile, neaderenta, stadiul ideal de
introducere, indesare al acrilatului in tipar;
 Evaporare-(prepolimerizare)-faza intermediara in care se
contraindica modelarea pastei ca rulou si introducerea in tipar.Ruloul
se aplica in ½ tiparului unde exista dinti, dupa ce tiparul a fost izolat
cu Izodent 2-3 minute pana ce acesta precipita.
Manipulare R.A.S.:

Se indica a se realiza in tipare reci, la distanta de flacara si de solventi

oragnici ; se manipuleaza cu folii umede prin presare in tipar.

48
Ruloul este aplicat, apoi o folie de celofan umed pentru a rezulta suprafete
umede . Cele doua jumatati ale chiuvetei se preseaza de 2-3 ori, se
sectioneaza plusul marginal, se examineaza dupa deschiderea chiuvetei
dispunerea rasinii acrilice in tipar.

Unde sunt lipsuri de rasina acrilica simpla, se adauga pasta. Tiparul este
polimerizat. Cele doua jumatati se asambleaza, se introduc intr-o presa
mecanica (ideal hidraulica) la 2-3 atmosfere , timp de 15-30 minute-1 ora.

Chiuveta se scoate din presa si introdusa intr-un cadru metalic =RING= cu

rolul de a mentine partile componente ale chiuvetei presate anterior (pe
durata polmerizarii).

Metode de termopolimerizare :

a) Metoda clasica

regim termic 2,5 ore /vezi L.P. tehnologia protezelor fixe.Cea mai indicata si
utilizata in practica, regim de polimerizare lent , fara a se consuma brusc
monomerul si a se obtine structuri poroase, cu incluziuni, cu rezistenta
mecanica scazuta, racire ideal 4-8 ore (ideal 48 ore).

Reactia de polimerizare este exoterma (cu degajare de caldura).

Monomerul la 65 ºCpolimerizeaza in masa.

La 100,3ºC monomerul se volatilizeaza brusc. Proprietatile mecaniceale

protezei sunt bune, superioare, monomer rezidual putin, impuritati reduse
daca temperatura se ridica lent si se raceste lent.

Dezavantajele termopolimerizarii clasice :

 dozare empirica ;
 polimerizare incompleta ;
 monomer rezidual =impuritati ;
 contractie de polimerizare crescuta ;
 prelucrare laborioasa (margini groase +plusuri) .

b) Metoda moderna :

Termopolimerizare cu injectie :

Este o termobaropolimerizare cu 3 procedee de injectare a rasinii speciale.

-SR IVOCAP-IVOCAP PRESS (Ivoclar);

-PALAJET (Kulzer);

-UNIPRESS (Schutz Dental).

49
Materiale :

 IVOCAP PLUS
 PALA-X-PRESS ;
 MICROBASE.

Avantaje :

 Proteze foarte exacte (grad de succiune maxima+inchidere zona

AH) ;
 Se introduc prin injectie ;
 Asigura rasina pe toata durata polimerizarii compensand contractia ;
 Se obtin baze foarte rezistente mecanic : structuri dense, fara
porozitati, incluziuni ;
 Cantitatea de monomer rezidual este scazuta ;la 7 zile –1% (Kulzer) si
2% (Ivoclar).
 Prelucrarea finala mult mai facila , timp de lucru mult scurtat (30
minute pana la 1 ora).

SR IVOCAP (Ivoclar)

Instalatia de injectie este cuplata la o presa hidraulica de 3-4 tone.

Zona de cuplare –manometru-presiunea sub care se injecteaza rasina in

tipar.

Presa actioneaza un servomotor ce impinge un piston de teflon in

flaconul cu rasina ; din el printr-un orificiu rasina este injecata in
permanenta intr-un conformator (camera de injectie).

Regimul de lucru :

 Injectie la 6-8 atmosfere ;

 Temperatura de polimerizare in reactor =95-100ºC;
 Timpul =35 minute;
 Racire sub presiune a camerei de injectare 20 minute sub jet de
apa, apoi fara presiune 10 minute, urmata de dezambalare.

Rezulta proteze foarte rezistente, foarte exacte ca adaptare, structuri

dense, neporoase, cantitate minima de monomer rezidual, procedeu ideal
de polimerizare P.P.A.+P.T.

Rasina poliuretanica -MICROBASE :

50
Se introduce sub presiune, prin injectare timp 30 minute, la 6 bari,
polimerizarea finala se realizeaza in cuptorul cu microunde (MICROMAT) ,
timp de 7 minute. Rezulta proteze foarte bune din punct de vedere
biomecanic.

Cel mai modern procedeu pentru obtinerea bazelor protezelor +aparate

ortodontice.

Dezambalarea /Prelucrarea :

Etapa de laborator consecutiva prelucrarii bazei.

Dezambalarea din conformatr a protezei.

Se indeparteaza ringul, se deschid cele 2 jumatati ale chiuvetei ;

Se indeparteaza proteza din ambalaj prin sectionarea gipsului (spatula,

fierastrau) ;

Atentie !!!! Sa nu se deformeze baza protezei, crosetele din sarma sau sa nu

se desprinda dintii artificiali.

La ambalarea fara val-nu exista aceste riscuri.

Prelucrarea :

Proteza enucleata, scoasa din tiparul gipsului se prelucreaza.

Mecanic-resturile de gips se indeparteaza sub jet de apa +periaj ;

Chimic-citrat de sodiu –4-8ore.

Procedeul modern consta in folosirea vacuum press system-se introduce

intr-un aparat cu vapori si toate resturile sunt curatate repede.

Se examineaza proteza anterior prelucrarii (sa nu aiba fracturi, fisuri,

deformari , sa nu se desprinda dintii artificaili, se evalueaza cantitatea
polimerizarii-un masa, neunniforma-).

Prelucrarea propriu-zisa :

1. Planare : indepartare exces de rasina, de regula marginala, cu freze

(pietre) de acrilat de forme diferite, la micromotoare ; rezulta
suprafete plane, grosiere ;

51
 2. Netezire : prelucrare mai fina, cu freze mai mici (cilindrice, conice,
con invers ) in zona festonului gingival). Se introduce discul intre
dintii artificiali , se extrag particule mici cu excavatoare. Se netezeste
cu glasspapier (sticla pe hartie), rezulta suprafete netede,
lustruite.Macheta finala izolata cu lacuri siliconice aplicate in zona
cervicala, gingivala sau baza protezei termobaropolimerizate duce la
o prelucrare foarte usoara.
3. Lustruirea : se realizeaza cu filtzuri (conuri din bumbac, perii),
pufuri (bumbac), la o turatie mai mica de 3000 rotatii /minut, fara
presinue deoarece se incalzeste acrilatul, se deformeaza rasina.
Supraincalzirea este scazuta prin adaugare de agent abraziv : pulbere
calcar (feldspat+apa) , pulbere sticloasa (cuart+apa), creta, pulberi de os
=fosfati de calciu, margneziu, paste de lustruit=oxid de fier.

Rezulta suprafete extrem de lustruite « oglinda » ce favorizeaza

autocuratirea +curatirea artificaila.

Lustrul final :

Se realizeaza cu pufuri fara agent abrziv pana se obtine un luciu specific.

Se contraindica lustruirea cu filtzuri sau perii a partii metalice cu polpant

(oxid de crom-verde) deoarece se impregneaza si vor polua zonele
prelucrate ale protezei.

Conservarea protezei :

In recipinet +apa de la prelucrare pentru a se evita contractia volumetrica

prin distorsionare (prin deshidratare) ;

Imersia in apa duce la o contractie centripeta si revenirea la forma initiala ;

Protezele baropolimerizate cu injectie au o contractie minima, polimerizare

excelenta.

Adaptarea P.P.A. :

Insertia P.P.A. pe campul protetic:

In edentatiile clasa I , II Kennedy, insertia nu ridica probleme cand a fost

respectata tehnologia (model de lucru deretentivizat, foliat, portamprente
individuale).

In edentatiile intercalate , insertia este dificila, adaptarea proximo-

proximala prin frezarea zonelor de contact protexa-dinti. Se contraindica

52
sectionarea, prelucrarea excesivadeoarece apar spatii la nivelul
parodontiului.

Prelucrarea zonelor de contact se contraindica a se prelucra excesiv ducand

la inflamatia parodontiului.

Examinarea finala :

a) exoorala-(sumara)-se observa corectitudinea montarii dintilor

(pozitia), realizarea unitatilor masticatorii, nivelul planului de ocluzie,
cuspidajul, calitatea materialului dintilor (ceramici, R.A.S., R.D.C.),
calitatea polimerizarii.
b) Endooral-relatiile de ocluzie, corectitudinea montarii, coincidenta
liniei mediane
marginea protezei la nivelul fundurilor de sac, la nivel ocluzal=contacte
premature, intereferente (prin retusuri), examenul pozitiei crosetelor.

Retusurile marginale , ocluzale sunt urmate de relustruire de catre clinician

cu gume (polipant) sau cel mai bine in laborator pentru a obtine o integrare
biologica.

Integrarea biologica :

 Depinde de calitatea protezei= »medicament » ;

 Experienta +abilitatea medicului in echilibrarea ocluzala’
 Capacitatea medicului =convingerea cazului clinic ca acea solutie
este cea mai indicata pentru el.

TEHNOLOGIA PROTEZEI PARTIALE SCHELETATE

Varianta tehnologica superioara P.P.A.=solutia protezei definitive pentru

edentatiile partiale intinse sau punti cu agregare mixta (implant+dinti
restanti) ;

Din punct de vedere protetic este chintesenta principiilor protetice.

Cel mai complex tratament.

Istoric :

Datorita progreselor din metalurgia generala, elaborarea aliajelor moderne

(oteluri)=metalurgia stomatologica, industria chimica (chimia
macromaoleculara cu elaborarea elastomerilor de sinteza +materailele

53
alginice), s-a ajuns la conceperea si elaborarea stiintifica a P.P.S si realizarea
unor proteze ce refac in grad maxim functiile A.D.M.

Caracteristici:

 Volum mult mai mic, stare de confort crescuta;

 Ancorare : crosete turnate, bare speciale, sisteme speciale, eficienta
crescuta ;
 Sprijin mixt : dinti-parodontiu+muco-osos ;
 Din punct de vedere mecanic-rezistenta maxima-infrastructura
turnata din
Co-/Cr (ce a inlocuit Aur-Pt) ; mai rar Ni-/Cr ;

 Grosimea mica 0,4-0,8m pentru conectorii principali;

 Igienic : suprafete mici, perfect lustruite ;curatire+autocuratire
maxima ;
 Dotare foarte buna, eperienta medic-tehnician.

Conditii de lucru impuse:

 Dotare laborator cu paralelograf +izoparalelometru (in afara tijei

detectoare exista si un instrument de prelucrat, frezat pentru
prepararea lacasurilor) ;
 Hidrocoloizi+polieteri –model duplicat ;
 Aliaje Co-Cr ;
 Aparate de turnare: C.I.F.(Bego Nautilus), C.M.F.(TIM 500
Dental),C.J.F.(Ducatron).

Campul protetic :

Totalitatea elementelor anatomice ce vin in contact cu elementele P.P.S.

Campul protetic cu zone pozitive : ce vin in contac cu proteza=zone

functionale ;

Zone negative : ce nu vin in contact cu

proteza=zone afunctionale .

Campul protetic maxilar :

Zone pozitive: dinti restanti, creste alveolare, bolta paltina (o parte duin ea),
tuberozitati maxilare-la maxilar;

dinti restanti, creste, tuberculul piriform –la mandibula.

Zonele pozitive la maxilar sunt mai multe ca la mandibula.

Dintii restanti au rol in M.S. S. (sprijin+mentinere directa +mentinere

indirecta, stabilitate).
54
Crestele , bolta, tuberozitatile, tuberculii piriformi asigura sprijinul
mucozal, stabiliatea orizontala –(M-D, transversala)+adeziunea (la nivelul
boltii palatine0.

Zonele negative ale boltii palatine :

Conectorul principal, partile componenteale protezei sa fie la distanta de

ele pentru a nu aparea leziuni de decubit.

Zone negative la maxilar (ce se vor folia):

 Parodontiul marginal (gingia) –0,2mm;

 Papila retroincisiva: 0,2-0,4mm;
 Torusul palatin : 0,4mm ;
 Rafeul median : 0,2mm ;
 Zonele Schroder –sunt ocolite, sunt acoperite; au maxim de rezilienta,
conectorul se infunda, basculeaza.
 Exostozele marginale osoase.

Zonele negative nu vin in contact cu conectorul principal+conectorii

secundari pentru a nu aparea leziuni de decubit.

Zone negative la mandibula (ce se foliaza) :

 Parodontiul marginal adiacent dintilor restanti ;

 Versantul lingual al conectorului principal : 0,5-1,5mm ;
 Planseul bucal-se ocoleste ;
 Bridele laterale.

Conceperea P.P.S. :

Nici un element al P.P.S. nu se concepe intamplator ; este coroborat cu

elementele anatomice specifice.

Peste 150 de factori sunt luati in considerare.

Factori :

 Tipul de edentatie restanta ;

 Atitudinea fata de dintii restanti ;
 Pe ce arcada ;
 Sisteme de ancorare : crosete+sisteme speciale ;
 Ce probleme ridica fizionomia;
 Tipuri de sei, conectori;

55
  Metode de amprentare preliminare, finala=suficiente +amprenta
compresiva a fibromucoasei ;
 Materialul pentru baza, pentru dintii artificiali, pentru sistemele
retentive ;
 Eficienta masticatorie, gradul de cuspidaj, montarea dintilor ;
 Sisteme de retentie pentru dinti, sei.

Elemente componente P.P.S. :

 Arcada artificiala : sei +dintii artificiali ;

 Conectori pricipali+secundari =elemente de legatura ;
 Mijloace de mentinere, sprijin, stabilitate (M.M.S.).

56
 7
Capitolul

COROANELE DE INVELIS ELEMENTELE COMPONENTE P.P.S.

 Sei;
 Dintii artificiali;
 Conectorii principali ;
 Elementele de M.S.S.

Factori de care se tine cont in conceperea unei P.P.S. :

 Tipul de edentatie ;
 pe ce arcada ;
 atitudinea fata de dintii restanti (pregatiri preprotetice) ;
 sistemele de ancorare-ce tip de crosete ;
 tipuri de sei, conectori ;
 inaltimea dintilor ;
 rezilienta mucozala ;
 metode de amprentare –amprenta functionala-amprenta
compresiva;
 nivelul gradului de restaurare a functiilor A.D.M. ;

Triada echilibrului in tehnologia P.P.S. –sei, conectori, mijloace

de M.S. S.

1. Dintii artificiali :
Dintii artificiali au ca suport seile metalice.
Se obtin din R.A.S.(manufacturati/prefabricati), R.D.C., mase
ceramice (numai prefabricati-gama industriala).

Materiale +metode de obtinere-vezi curs P.P.A.

Alte tipuri de dinti artificiali :

57
  coroane acrilice +fatete acrilice se aplica pe componenta
metalica (bont/caseta) ;
 coroane mixte metalo-ceramice sau fatete ceramice. Cele
mai indicata solutie estetica in grad maxim.
 Dinti metalici in edentatii unidentare laterale-din
conectorul principal (placuta, bara) se prelungeste un
dinte metalic-spatiu mic in sens C-I /M-D ;
 Dinti micsti : rasina +onlay-uri ocluzale ; se indica cand
dintii antagonisti sunt artificiali cu fete ocluzale metalice
(Ni-Cr, Co-Cr) sau ceramici.
Reguli de montare dinti frontali+laterali =vezi L.P. +curs.

2. Seile :
 Elemente de suport metalic ale dintilor artificiali ;
 Concepute in functie de spatiul edentat (topografie
+dimensiune) ; numarul seilor =numarul edentatiilor.
 In edentatiile mixte nu se proiecteaza sei ci o prelungire
din conectorul principal modelat sub forma de bont
+coroana artificiala.

Caracteristicile generale ale seilor :

Seile trebuie sa prezinte un contact intim cu versantele
crestelor alveolare in edentatiile clasa I, II Kennedy si contact
lejer in edentatiile laterale.
In edentatiile laterale se concep seile metalice ; in edentatiile
clasa I, II +latero-frontale vor fi mixte –metalo-acrilice.
Seile vor avea un contact intim cu fibromucoasa , mucoasa se
amprenteaza compresiv prin metoda compresiva pentru starea
functionala.
Marginile seilor se extind pana la nivelul mucoasei pasiv
mobile (zona de reflexie).
Seile acopera 2/3 din inaltimea +lungimea crestelor
alveolare ; restul de 1/3 se completeaza cu acrilat roz.
Orizontal seile vor acoperi in totalitate tuberozitatile si partial
tuberculul piriform (cat permite traiectul orizontal al
tuberculului pana la insertia ligamentului pterigomandibular).

Caracteristici tehnologice :
 Versante perfect lustruite, modelate plan-convex ;
 Sa faciliteze captusirea, rebazarea ;
 Restaurarea formei+volumul dintilor +fizionomia (in
grad maxim) ;
58
  Versantele metalice vor fi concepute subtiri, dar
suficient de rezistente mecanic;
 Seile in zona de unire cu conectorul principal vor
prezenta pe ambele fete la niveluri diferite praguri,
trepte de cca. 1mm pentru ca acrilatul sa se termine in
strat suficient de gros pentru a nu fi infiltrat ;
 Seile metalice vor prezenta distal, pe mijlocul crestei un
stop de cca. 1 mm ce le mentin in aceeasi pozitie
(element antibasculant) –la examenul intraoral +etapa de
introducere , indesare acrilat).Stopul distal are rol in
dirijarea spatiului pentru acrilatul ce completeaza
spatiul.

Tipuri de sei :
 Sei metalice –edentatii laterale- P.P.S. are sprijin dento-
parodontal ;nu este permisa rebazarea.
 Sei cu ochiuri mici (plasa) +acrilat; indicate in spatii
laterale mai mari, extinse pentru a permite rebazarea.
 Sei cu ochiuri mari+acrilat –cele mai indicate in edentatii
clasa I, II Kennedy+latero-terminale.

3. Conectorii principali :
 Elemente transversale de legatura intre sei ;
 Asigura rezistenta mecanica a P.P.S., rigiditatea ;

Caracteristici generale :
a) rigiditatea este data de latimea si grosimea conectorului
(0,4-0,6 la maxilar; 1,5-3mm-bara linguala) ;
b) bioprofilactic-conectorii principali sunt plasati in zonele
afunctionale ale campului protetic pentru a nu interfera
functiile de baza ale A.D.M. .Conectorii principali sunt
plasati la distanta de zonele negative ale campului
protetic (papile, rugi, torusuri, exostoze).
c) Confortul –asigurat de plasarea simetrica de o parte si
de alta a liniei mediane , perpendicular pe planul M-S,
zonele de unire cu conectorii secundari –sei in unghiuri
rotunjite (nu ascutite).
Modelajul va fi realizat cat mai plat +suprafete perfect
lustruite redand elementele morfologice pe care le acopera
.Plasarea in zonele pozitive ale campului-un conector tip placa
palatinala lata, extinsa pe un torus, papila, parodontiu
(nefoliat) va exercita un efect traumatic, leziuni de decubit .
59
Limita anterioara la conectorul principal maxilar se plaseaza
intre rugile palatine.Limita posterioara anterior de zona Ah cu
5mm. Latimea nu va fi sub 10mm –pentru conectori maxilari.
Grosimea va fi mica : 0,4-0,6mm (edentatii laterale)
.Conectorii ingusti +grosi cu efect traumatic si sunt
neconfortabili.

Conectorii principali maxilari-tipuri-

 Placi palatinale inguste =placi mucozale=edentatii
laterale, proteze cu sprijin dento-parodontal, grosimea
0,6mm, ingrosate marginal anterior/posterior.
Cand in 1/3 medie exista un torus , sunt foliate si modelate
corespunzator.
 Placuta palatinala lata (mucozala) –edentatii T-T, clasa I
Kennedy, latero-terminale, cand pe arcada sunt 6-8
dinti.Ocupa 2/3 din bolta, marginile
anterioare/posterioare sunt ingustate. Marginea
anterioara se plaseaza intre rugi, nu pe rugile palatine,
nu pe papila incisiva sau parodontiul marginal ; fata de
parodontiu minim 5mm. Marginea anterioara ideal va fi
situata pe o linie transversala ce trece prin pintenii
ocluzali situati cei mai anterior si posterior anterior de
zona AH cu 5mm.Limita anterioara a placutei palatinale
nu va depasi linia transversala ce trece prin cei mai
anteriori pinteni ocluzali.
Nu se plaseaza in zonele Schroder (au rezilienta crescuta si favorizeaza
bascularea prin infundare).

 Conectorul principal fenestrat-edentatii mixte,

intercalate, asociate cu prezenta torusului in centrul
boltii palatine, la pacientii care nu suporta placute
palatinale totale. Are o forma de paralelogram cu
unghiurile rotunjite, placuta anterioara are o latime de 6-
9mm cu marginea anterioara extinsa pe creasta dar la
distanta de parodontiu, papila prin foliere 0,2-0,3mm.
Placuta posterioara are o latime de 4-5mm. Placutele
laterale sunt late de 5-6mm situate la distanta de
parodontiul marginal, prezentand zone decoletate.Este
conectorul cel mai rigid, asigura degajarea boltii
palatine, a papilelor+rugile.

60
  Conectorul in forma literei “ U” –edentatii T-T+torus
palatin voluminos, conector cu rezistenta medie
(discutabila) –modelat mai gros 0,6mm.
 Placuta dento-mucozala –edentatii terminale cu numar de
dinti redus (frontale), inalti, verticali, la cazurile clinice
cu creste alveolare atrofiate, reduse volumetric. Placuta
se extinde pe dintii restanti supracingular unde va avea o
grosime de 0,4-0,6mm si va reproduce morfologia dintilor
si a versantului crestei alveolare. De o parte si de alta pe
dinti va prezenta pinteni ocluzali incizali-mai rar) iar
limita superioara se va sprijini pe trepte practicate pe
canini, incisivi. Se contraindica sprijinul pe plan inclinat
deoarece are efect dizortodontic.
 Placuta palatinala totala-edentatii T-T, dinti restanti
redusi+asocierea cu edentatii frontale, creste
atrofiate.Acopera in totalitate bolta, grosimea 0,4mm,
fata exterioara perfect lustruita, confort maxim , sprijin
supracingular pe praguri pentru a transmite fiziologic
presiunile pe dintii restanti.

Conectorii principali maxilari-proiectare :

 Latimea proportionala cu spatiul edental ;
 Grosimea 0,4-0,6mm ;
 Marginea anterioara/posterioara ingrosata ;
 Conectorii principali se unesc cu seile prin unghiuri
rotunjite; la jonctiunea cu seile ajung minim 1mm.

Conectorii principali mandibulari :

De rigidizare prin solidarizare cu seile : bara linguala, placuta dento-
mucozala (cei mai utilizati) , crosetul continuu , conectorii principali dentari
, bara vestibulara (cei mai rari).

1.Bara linguala :

 Forma arcuata, in relatie cu planseul bucal -limita inferioara ; limta

superioara la distanta de insertia gingivala –5mm;
 Dimensiunea –conditionate de inaltimea procesului alveolar=9mm;
 Latimea –4-5mm;
 Grosimea-1-3mm;

61
  Superior sunt plasati la 5 mm de parodontiul marginal; inferior in
fundul de sac lingual fara a interfera planseul si frenul limbii in
functionalitate.
 Forma semipiriforma-cea mai rezistenta +confortabila; ovalara
+semirotunda –au fost utilizate, actulamente abandonate.
Topografia barei : functie de creasta alveolara-este variabila.

Principiu protetic :

Conectorul nu va veni in contact cu mucoasa crestei alveolare, in cavitatea

bucala este un spatiu ce se obtine prin foliere ; grad de foliere 0,3-2mm.

 Creasta verticala –foliere-0,3mm ; edentatii latero-laterale ;

 Edentatii mixte –rezilienta mucozala este mai mare –foliere mai mult
de 1mm ;
 Proces alveolar concav +dinti lingualizati –2-3mm, dar nu ne permite
limba, frenul ;
 Dinti lingualizati –bara situata la 2mm.

Bara linguala -caracteristici foliere :

La P.P.S. cu sprijin dento-parodontal 0,2-0,3mm-clasa III Kennedy.

Cand exista sprijin mixt –edentatii L-T –0,3-1mm ;

Edentatii T-T +rezilienta a mucoasei 1-1,5mm ;

Edentatii T-T +proces alveolar concav+rezilienta crescuta –grad de foliere

maxim-2mm.

Bara linguala se asociaza cu crosetul continuu cand procesul alveolar este

scurt si bara este mai mica (3mm).

Bara linguala :

Zonele de minima rezistenta –la jonctiunea cu seile, la zona de unire cu

conectorii secundari si pe linia mediana.

Orice presiune exercitata in sens transversal va duce la fractura pe linia

mediana.

Tehnicienii vor ingusta zonele de jonctiune. Cand bara este extinsa, mai
lunga, polul inferior va fi modelat mai gros.

62
2.Crosetul continuu :

Element suplimentar de rigidizare al barelor+protezelor ;

Indicat in cazul proceselor alveolare subdimensionate, planseu cu insertie

inalta, aproape de insertia gingivala ;

Conditii de proiectare :

 Intre bare si conectori sa existe un spatiu de autocuratire de 4-5mm.

 Marginal sa fie rigidizat prin pinteni ocluzali/conectori secundari ;
 Latime 2,5-3mm ;
 Topografie –pe fetele orale ale dintilor restanti ;
 Profil semirotund ;
 Grosimea : 0,5-1mm ;
 Mentinere –pinteni ocluzali, gherute incizale (nu se folosesc, efect
nefiziologic), pinteni ocluzali (plasati supracingular)

Crosetul continuu –rol :

 Rigidizare bara cu cresterea rezistentei mecanice;

 Este considerat a-2 -bara;
 Extinderea P.P.S. pe dintii restanti;
 Efect de solidarizare a dintilor;
 Efect antibasculant;
 Stabilizarea protezei in sens M-D;
 In edentatii frontale unidentare pot fi montati dinti artificiali;
 In treme/diasteme poate prezenta o bucla ocolitoare (ca si placuta
dento-mucozala).

3.Placuta dento-mucozala:

 Indicata cand insertia planseului este mai mica de 9mm;

 Caracteristici ~ crosetului continuu ;
 Se indica in edentatii cu dinti restanti redusi ca numar si cu inaltime
medie, mica +proces alveolar subdimensionat+planseu cu insertie
superioara ;
 Placuta poate fi decoletata ; se concepe cu forma ~barelor, la distanta
de procesul alveolar prin foliere ; limita superioara in contact cu zona
supracingulara pierduta, atenuata (supraecuatorial).
 Oral va reproduce morfologia dintilor restanti pentru a nu interfera
functionalitatea limbii ;
 Folierea pentru placuta dento-mucozala 0,5-1mm (ca la bara
linguala) ;
 Caracterisitici +rol-vezi crosetul continuu ;
 Permite decoletare; la P.P.A. nu se poate realiza.

63
4.Bara vestibulara :

8
Capitolul

 Dinti lingualizati ;
 Proces alveolar subdimensionat ;
 Insertie planseu inalta aproape de insertia gingivala ;
 Bara este mai lunga, inestetica, cu rezistenta mecanica scazuta,
plasata in fundul de sac vestibular.
 Rar indicata.

5. Conectorul principal dentar :

 Se indica in subdimensionari ale procesului alveolar cu dinti inalti si

verticali ;
 Este ~ crosetului continuu, fiind cu o latime mai mare cu 1mm si mai
subtire ;
 Uneste direct seile ;fara conector secundar ;
 Rar utilizat ;
 Indicat in cazuri clinice speciale ;
 Este ca o banda metalica ce inlocuieste la P.P.A. placa linguala.

SISTEME DE MENTINERE, SPRIJIN SI STABILIZARE

(M. S. S.)

1. Cu actiune directa : Crosete turnate ;

Sisteme speciale (culise, capse, bare,
telescoape, magneti).
Rol –blocarea desprinderii P.P.S. de pe campul protetic.
2. Cu actiune indirecta- opritori de basculare –tot ce se
prelungeste anterior de P.P.S.

1. Mijloace cu actiune directa :

Crosetele turnate (90%) din tehnologia P.P.S. comparativ cu sistemele
speciale au pret de cost mai mic si se obtin tehnologic mai usor.

64
Actioneaza impotriva desprinderii P.P.S. de pe campul protetic prin bratele
retentive flexibile plasate in zonele subecuatoriale ale dintilor limitanti.
Aceasta zona este delimitata cu ajutorul paralelografului.

2. Sisteme speciale :
 Utilizare restransa (5-10%) ;
 Tehnologic mai dificil de obtinut;
 Materiale scumpe Au-Pt sau greu de prelucrat Co-Cr-Mo,
aliaje baza titan ;
Pot fi :
-Prefabricate (industriale) – de mare precizie ;
-Manufacturate in laboratorul de tehnica dentara (precizie
mai mica);

Crosetele turnate /crosetele din sarma –avantaje:

 Rigiditate mai mare;
 Contact in suprafata ;
 Retentia (ancorare) mai mare;
 Eficienta bratelor retentive mai mare datorita plasarii
portiunii efilate pe zona de maxima convexitate a fetelor
laterale (V/L) ;
 Concepere –paralelograf-si plasarea elementelor active
cu retentivometrul ;
 Asigura o buna stabilizare a P.P.S. in sens transversal
+sagital fata de crosetele din sarma (flexibile);
 Asigura sprijinul prin pintenii ocluzali.

Dezavantaje crosete din sarma :

 Retentie alimentara (contact in suprafata) ;
 Contactul in suprafata ;
 Erodeaza smaltul (aplicate direct pe dintii naturali
neacoperiti) ;
 Bratul activ se fractureaza relativ repede la crosetele
circulare (inlocuit de crosetele mixte) ;
 Pentru evitarea sacrificiilor de tesuturi dure prin erodare
se indica acoperirea dintilor limitanti cu coroane de
invelis (metalice, mixte, coroane de substitutie, metalo-
polimerice, metalo-ceramice) ;

Crosete turnate-functii :
 1. Mentinere=retentie=ancorare:

65
Se obtine prin plasarea bratelor retentive in zonele subecuatoriale ale
dintilor limitanti, zone ce se determina cu ajutorul paralelografului.

Ancorarea contribuie la stabilizarea protezei pe camp ; se opun bratele

elastice desprinderii P.P.S. de pe campul protetic +factorii asociati
(gravitatia, alimentele lipicioase, musculatura periprotetica) –cu efect de
dislocare ;

2. Sprijinul- asigura sprijin dento-parodontal si mixt prin

pintenii ocluzali ai crosetelor .
Pintenii interni asemanatori culiselor si indicati in edentatii L-
L si mai rar clasa IV =sprijin dento-parodontal pur.
Pintenii externi (principali)-cei mai utlizati in tehnologia P.P.S.
se aplica in fosele proximale ale dintilor limitanti (mezial
/distal) ;
Pintenii auxiliari-aplicati in fosele (pe dintii vecini) dintilor
limitanti cu efect antibasculant (pinteni supracingulari) se
indica a se aplica pe praguri, trepte si nu pe planuri inclinate
=efect dizortodontic .
Se adauga gherutele incizale –foarte rar utilizate- datorita
efectului nefizionomic si datorita mijloacelor moderne
suplimentare.
Elemente suplimentare :

Bratul opozant , corpul crosetului, segmentul

supraecuatorial al bratelor elastice .

Caracteristicile pintenilor externi :

 Forma triunghiulara, grosimea 1mm la varf si
1,5mm la jonctiunea cu conectorul secundar, lacasul
se prepara in fosele coroanelor naturale, de forma
hemisferica sau in obturatii de amalgam sau pe
suprafetele ocluzale ale coroanelor de acoperire –cel
mai indicat. Unghiul de unire pinten-conector =90º
sau mai mic de 90º (nu mai mare de 90º) ; varful
plasat aproape de centrul suprafetei oculzale .
Lungimea ¼ din diametrul M-D si latimea 1/3 din
diametrul V-O.
 Cu cat sarma este mai lunga (edentatii terminale)
pintenii se gandesc mai rezistenti (nu mai grosi
pentru a nu perturba functiia ocluzala).
3.Reciprocitatea :

66
Bratele crosetelor pentru a avea actiune reciproca (fiziologica
asupra dintilor limitanti) vot fi proiectati la acelasi nivel
pentru a nu avea efect traumatic asupra dintilor limitanti.
Plasarea inegala nu asigura reciprocitatea ; crosetul va avea
prin bratul activ efect dizortodontic asupra dintilor limitanti.
Se obtine prin :
 Planarea fetei orale (reducerea convexitatilor fetei orale)
si aplicarea bratului opozant la acelasi nivel cu bratul
vestibular)-procedeu putin utilizat ;
 Acoperirea dintilor limitanti (coroane de invelis) si
modelarea unui prag in dreptul convexitatii maxime a
fetei vestibulare ;
4.Pasivitatea :
Se obtine prin elementele sale ; crosetul in momentul insertiei
nu trebuie sa aiba efecte presionale asupra dintelui limitant.
Cand pe proteza nu se aplica o forta, crosetele circulare sunt
mai rigide si grad de incercuire mai mare, grad de pasivitate
mai mic.
Crosetele divizate sunt mai elastice , contact partial intrerupt
cu fetele axiale, grad de pasivitate mai mare.
5. Mentinerea indirecta =efect antibasculant ;
Crosetele prin portiunile efilate terminale +elementele rigide (brat opozant,
segment supraecuatoerial, conector secundar) au efect antibasculant .

6. Incercuirea :
Functia crosetului de a incercui dintele limitant pe fetele
axiale ; grad de incercuire diferit (la crosetele circulare mai
mare de 180º, la crosetele divizate =180º).
Incercuirea la crosetele circulare are un efect discret
dizortodontic (bine concepute) . Efectul dizortodontic prin
incercuire poate fi limitat cand dintii restanti sunt
contentionati prin acoperirea cu coroane/punti.
7. Stabilizarea :
Crosetul turnat se opune deplasarii orizontale ale protezei.
Functia este asigurata de segmentele rigide ale crosetului.
Crosetele circulare prezinta un grad de stabilizare mai mare,
aplicarea bilaterala a elementelor rigide mareste gradul de
stabilizare (si de simetrie). Exista o stabilizare in sens
transversal (V-O) si una in sens sagital (M-D).
Cu cat elementele rigide sunt prelungite spre anterior, gradul
de stabilizare este mai mare.

Clasificare crosete turnate :

67
  Circulare ;
 Divizate ;
 Ney ;
 Speciale.

1.Crosete circulare :
 Utilizare larga in tehnologia P.P.S.;
 Contact in suprafata;
 Elasticitate mica, rigiditate mare;
 Grad de incercuire mai mare decat crosetele divizate;
 Grad de fizionomie mai mic ;
 Indicate pe dinti ( PM. /M) cu convexitati mici ;
 Grad de mentinere crescut ;
 Fracturare frecvent.

Clasificare :
a) functie de dintii pe care se aplica :
monodentare/bidentare/tridentare ;
b) functie de bratele active :
monoactiv/biactiv/tetraactiv ;
c) functie de conectorii secundari : 1 conector
secundar/ 2 conectori secundari/ 3 conectori
secundari ;
d) functie de orientarea bratului activ : orientate
edental, dental, plasat vestibular ,oral

1. Crosete circulare-descriere :
Crosetul Ackers: (cu 3 brate) –elemente componente:
5 elemente:

-4 rigide-corp, pinten, brat opozant, conector secundar de

unire;
-1 element elastic-segmentul supraecuatorial +portiunea
efilata subecuatoriala .
Functii:
 Bratul elastic se opune desprinderii P.P.S. de pe campul
protetic;
 Pintenul +elementele rigide suprecuatoriale se opun
bascularii prin infundare.
Observatie practica :

68
Cand crosetul Ackers este proiectat clasic nu se asigura
reciprocitatea , pasivitatea.
Crosetul inelar cu 4 brate :
Este indicat pe molari maxilari/mandibulari. Se deosebeste prin plasarea
diferita a bratului retentiv (activ).

Inferior se plaseaza lingual, superior se plaseaza vestibular. Spre deosebire

de crosetul Ackers prezinta in plus un pinten auxiliar plasat in foseta
distala si 1 conector secundar de intarire situat intotdeauna pe partea
bratului opozant.

Observatie practica :

Nu se aplica conectori si croset cand la nivelul procesului alveolar exista

exostoze si nu se poate folia traiectul conectorului secundar de intarire (se
contraindica).

Crosetul circular cu 4 brate (inelar) la maxilar/mandibula.

Crosetul circular cu 6 brate :=dublu Ackers(Bonwill)

Este un croset tetractiv. Se indica pe PM, M cand intre cei 2 dinti exista
trema (situatia clinica ideala) sau dintii respectivi se acopera cu coroane
care sunt prevazute cu lacasuri pentru pinteni.

Indicat pe PM/M situati pe hemiarcada integra. Bratele elastice pot fi

active pe diagonala sau de aceeasi parte.

Observatie clinica :

Bratele crosetului pot fi plaste toate 4 subecuatorial =actiune tetractiva.

2. Crosetele divizate-caracteristici :
 Suprafata de contact mai mica;
 Grad de incercuire mai mic ;
 Brat retentiv mai elastic ;
 Grad de fizionomie mai mare.

Crosetul divizat in « T » (Roach) –cuprins in formula mnemotehnica

CLUSTIR.

Se opun (crosetul divizat in “T”) tendintelor de desprindere a P.p.S.

+basculare =functie mai complexa decat cele circulare.

Indicatii: edentatii L-T, clasa I, II Kennedy.

69
Crosetul divizat in “T”-elemente componente:

 Elemente componente rigide asemanatoare crosetului circular;

 2 elemente elastice-segmentul orizontal subecuatorial care este unit
direct de sa printr-un conector secundar arcuat;
 segmentul in “T” al crosetului se opune bascularii prin infundare
(portiunea meziala) si bascularii prin desprindere (portiunea distala).
 Bascularea prin infundare poate fi diminuata +efectul de parghie al
dintelui limitant daca pintenul este plasat mezial (edentatii
terminale).

Observatii clinice :

-Bratul elastic se plaseaza subecuatorial cu ambele segmente (mezial/distal)

in edentatii laterale (clasa III) ;

-Segmentul orizontal poate avea un traiect orizontal sau arcuat (Y) –crosetul
Budlong-in edentatii clasa III-sprijin dento-parodontal pur;

-In edentatii L-T, T-T, traiectul segmentului orizontal va fi oblic , segmentul

mezial va intersecta ecuatorul protetic si va fi plasat deasupra;

-Pentru a creste gradul de elasticitate , conectorul secundar va fi modelat

mai lung si orizontal=crosetul lui Bonihard ;

-Pentru a mari gradul de fizionomie, segmentul mezial se poate sectiona

=crosetul in « semiT « ;

-Crosetul divizat I, R C au un grad de mentinere redus, utilizare relativa

(crosetul in I are grad de fizionmie mai mare) ;

-Crosetele divizate c , R, U- rar utilizate in tehnologia P.P.S.

Indicatiile crosetului divizat in “T”:

 Toate edentatiile si frecvent in edentatiile clasa I, II, L-T;

 Pe toti dintii dar cu rezerva pentru cei maxilari; bratul divizat este
vizibil in functionalitate;

Contraindicatii:

 Pe dintii cu ecuator protetic inalt si in exigente fizionomice deosebite;

 Curent sunt indicate in edentatii terminale, pe dintii cu implantare
+valoare parodontala medie datorita elasticitatii si gradului de
incercuire favorabile.

70
 3. Crosetele NEY :
 Elaborate de U. S. A. ; sunt 6 ca numar (4 crosete biactive +2 crosete
circulare monoactive).
 In practica sunt relativ restranse , dificultati tehnologice.
 Sunt utilizate mai frecvent crosetele biactive datorita gradului de
ancorare, reciprocitate si pasivitate (functii in grad maxim);
 Neutilizarea se datoreaza efectului nefizionomic , al gradului de
incercuire mare si a dificulatilor tehnologice de obtinere.

Crosetul Ney nr. 1:

Este un croset biactiv, derivat din crosetul circular Ackers , are aceleasi
elemente componente, are ambele brate active plasate subecuatorial.

Se indica pe PM, M cu ecuator protetic nr. 1 ( ce pleaca de la fata

proximala dinspre edentatie ; nivelul ecuatorului este la jumatatea fetei,
ecuatorul va avea pe fetele laterale un traiect ascendent) ;

Crosetul Ney nr. 2:

Este un croset biactiv , derivat de la crosetul divizat in “T” cu un brat

suplimentar in “T” fata de bratul opozant al T-ului clasic+conector secundar
de intarire mai gros si mai arcuat, uniti direct de sa. Indicat pe M inferiori
malpozitionati ; pe dintii ce prezinta ecuatorul protetic nr. 2 (din 1/3
ocluzala a edentatiei are un traiect descendent spre fata ocluzala opusa).

Prezinta grad de mentinere, reciprocitate excelent.

Crosetul Ney nr. 3 este o combinatie intre Ney nr. 1+ Ney nr. 2.

Prezinta 1 brat divizat vestibular si 1 brat circular lingual, ambele

subecuatorial plasate.

Indicat pe molarii mandibulari malpozitionati.

Crosetul Ney nr. 4 –croset mixt biactiv cu 2 brate din sarma fixate prin
lipire sau supraturnare de corpul crosetului.

Se indica pe dintii cu convexitati inalte.

Crosetul Ney nr.5+Ney nr. 6

71
Sunt crosete monoactive, grad de flexibilitate crescut , necesita aplicarea
bilaterala. Flexibilitatea se datoreaza absentei conectorului secundar in

9
Capitolul

prelungirea pintenului.

Exista crosetul circular cu actiune posterioara (ce poate avea si 2 pinteni)

indicat pe canini si premolari lingualizati si croset circular posterior cu
actiune inversa.

Crosetele mixte:

Au utilizare mare datorita avantajelor pe care le prezinta, flexibilitate a

bratului elastic, posibilitatea de adaptare rapida, contactul linear cu dintele
limitant, iar in caz de fractura se poate repara foarte usor.

Tipuri de crosete mixte: MC Cracken, crosetul mixt Ney nr. 5, crosetul Ney
nr. 4.

Crosete mixte:
 Utilizare mai mare datorita avantajelor; avantajele
sunt generate de prezenta bratului elastic
confectionat din sarma (flexibil)-vezi caracteristici
crosete din sarma (avantaje);
 Flexibilitatea bratului elastic +adaptarea,
 contactul linear,

72
  Fixare in sa facila ;
 Dificultati tehnologice mai putine si posibilitatea de
reparare facila.

1. Crosetul mixt Mc Cracken :

Parti componente :
4 elemente rigide:
-pinten, corp, brat opozant, conector secundar
asemanator crosetului Ackers;
- bratul circular activ (retentiv) din sarma, curent
este fixat in acrilatul seilor, sub dinte sau la nivelul
versantului vestibular (posibilitatea de a fi inlocuit).
Bratul poate fi si lipit, supraturnat sau sudat cu
laser.

2. Crosetul Ney nr. 4-ambele brate din sarma sunt plasate

subecuatorial (biactive) indicat pe dintii inalti,
convexitati inalte. Rar utilizat in practica, flexibilitate
mare
3. Crosetul Ney combinat (mixt) : este asemantor
crosetului Mc Cracken , numai ca bratele sunt biactive.
Are un brat elastic din sarma subecuatorial +bratul
opozant turnat subecuatorial.
4. Crosetul mixt cu pinten intern +brat de sarma :
-sudat la pinten (plasat oral) indicat in edentatii clasa III, clasa
IV.

Dezavantaje crosete mixte :

 Dezactivare in timp ; sarma sufera fenomenul de
imbatranire (Bauschinger) ;
 Se modifica pozitia bratului elastic prin repetatele
tractiuni ;
 Activarea este empirica ;
 Fixarea sarmei de corpul crosetului, sa este dificila
(lipire, supraturanre) ;
 Controlul activarii este imposibil ;
 Poate exista o activare permanenta cu efect traumatic
asupra dintilor limitanti (50 g /dinte limitant exercita un
efect traumatic) ; o sarma cu diametrul de 1 mm dezvolta
500g asupra dintelui limitant in momentele de activare
permanenta) ;

73
  Pasivitatea este relativa (Ney biactiv) iar pentru
confectionarea bratului elastic sunt necesare materaile
speciale : WIPTAM, NITINOL (“memory shape”)-cu
utilizare in ortodontie.

Crosete speciale:
 Utilizate rar in tehnologia P.P.S.;
Indicatii:
 Efect fizionomic mai mare;
 Edentatii clasa III, IV; micsoreaza efectul de parghie al
seilor terminale;

Crosetul R.P.I. (Kroll) :

Caracteristici:
 Pinten plasat in foseta meziala;
 Proximal prezinta o placuta ce asigura impreuna cu
pintenul reciprocitatea si diminua bascularea;
 Bratul activ este divizat in « I » , plasat vestibular,
subecuatorial, contact in suprafata de 2mm ;
 Indicat in edentatii T-T mandibulare;
Crosetul R.P.I. +crsetul divizat in “T” prezinta conectori
secundari de unire cu saua direct (nu se unesc de corpul
crosetului sau conectorul secundar) .Conectorul secundar al
bratului divizat in « I » are rolul de rigidizare +generare a
elasticitatii (mai mare).

Crosetul cu pinten intern (Soyer=”equi-poise”):

 Efect fizionomic mare (din sarma);
 Bratul activ emerge din pinten si este plasat numai oral;
 Pintenul de forma hemisferica se aplica pe o incrustatie
sau pe o coroana turnata ;

SISTEME SPECIALE (M.S.S.):

Caracteristici:
 Indicatii limitate (10-15%);
 Eficiente in M.S.S. , completand functiile crosetelor
turnate;
 Dimensiuni mici (micronice);
 Alcatuite din 2 parti : 1 matrice tubulara (negativul)+1
patrice (pozitivul) ;

74
  Functionalitatea se asigura prin frictiune ; cu cat
suprafata de contact este mai mare cu atat gradul de
frictiune este direct proportional ;
 Se aplica cu ajutorul paralelografului (in axul de insertie
al protezei) ;
 Topografia-curent se aplica proximal extracoronar (rar
intracoronar).

Dezavantajele :
 Rata mica de utilizare datorita dificultatilor tehnologice ;
 Prêt de cost crescut ;
 Complexitatea ;
 Confectionate din aliaje nobile Au-Pt ; pot fi si din aliaje
substituente ;
 Reparatii dificile (necesita o tehnologie complexa+dotare
+echipa medic-tehnician calificata) ;
 Se toarna in varianta industriala din aliaje nobile (Au-Pt)
sau substituente : Co-Cr, Ni-Ti (greu de prelucrat) ;
 Se livreaza ca :
-sisteme de precizie (industriale) ;
-sisteme de semiprecizie (manufacturate) ;

1. CULISELE:
 Mecanisme speciale cu actiune directa;
 Forma de prezentare : matrice+patrice ;
 Obtinute din Au-Pt sau aliaje substituente : Co-Cr ;
 Livrate in forma diferite : cilindrice, T, H, trapez, ovalare.
 Pot fi activabile (cand patricea este sectionata-au
suprafata de contact cea mai mare si gradul de frictiune
crescut)/inactivabile (patrice nesectionata).
 Pot prezenta mijloace suplimentare de retentie : sfera
/bila +resort (continute de matrice) ;
 O parte din culisele cilindrice pot fi manufacturate
=culisele de semiprecizie ;
 Recent li se adauga garnituri teflonice ce maresc gradul
de frictiune dar si favorizeaza usoare basculari prin
infundare a seilor ;
 Indicate in numar de 2, maxim 4 : edentatii clasa III,
clasa IV=culise intracoronare (sprijin dento-parodontal
pur) ;

75
  Fixarea cu ajutorul paralelografului ; se pozitioneaza in
axul de insertie, usor divergente pentru a favoriza
frictiunea ;
 Indicate pe dintii cu talie medie, inalti ;
 In edentatii terminale se indica solidarizarea a minim 2
dinti ;
 In edentatii maxilare sunt mai indicate ca in edentatiile
mandibulare datorita rezilintei mucozale mai mici la
maxilar fata de mandibula ;
Forma de livrare :
 Culise intracoronare cu forma T, H, ce au grad de
frctiune mai mare sau cilindrice ;
 Culise extracoroanre (cele mai frecvente)-cilindrice , H,
trapezoidale –Christmani, Schatzman ;

Gradul de rezilienta + dimensiunea dintilor sunt esentiale

pentru a alege culisele.

2. CAPSELE :
 Au dimensiuni mici ;
 Foarte eficiente ;
 Deosebit de fizionomice ;
 Alcatuite din patrce si matrice ;
 Forme diferite : cilindro-conice, sferice cilindrice
activabile –matricea/patricea sunt sectionate (de
regula) /inactivabile ;
 Pozitionarea : patricea se fixeaza de un D.C.R. ;
 Cele industriale prezinta o tija ce este fixata prin lipire
sau supraturnare sau sudare cu laser (procedeu
modern) ;
 Matricele au aceeasi forma : cilindrice, sferice, cilindro-
conice.
Produse comerciale :
Biagi (sferice, cilindrice), Dalbo (cilindro-sferice), Gerber
(cilindrice +manson de frictiune) , Rotherman (discoidale) ;

76
Capsele sunt livrate cu un disc teflonic pentru distantarea
celor 2 componente pentru a favoriza usoare miscari de
basculare ;
Sunt din materiale : Au-Pt sau substituente : Co-Cr , Ni-Cr, Ag-
Pd, Ti, baza Pd.
Capsele Biagi : au matricea +patricea sectionata (pot fi
activate) ;
Capsele Dalbo : au numai matricea activabila.
Capsa Rotherman : este discoidala –patricea prezinta un sant
in care va patrunde matricea ca un croset circular.
Capsa Gerber : are matricea cilindrica care contine un resort
ce va prinde patricea in momentul aplicarii (patricea are un
sant =denivelare) –capsa foarte eficienta ;
Capsa Ceka : matricea inelara se fixeaza de coroana proximal, iar patricea
este cilindro-conica sectionata , activabila (cel mai modern sistem) ;

3. BARELE CU CALARETI ;
 Sunt alcatuite din : matrice + patrice.
 Patricea are forme diferite : dreptunghiulara, « U »,
ovalare, rotunde ;
 Matricea este un calaret.
 Matricea curent se realizeaza din Au-Pt sau aliaje
substituente :Co-Cr.
 Se livreaza industriale+manufacturate (profil ovalar)
fixate prin supraturnare de dispozitivele radiculare
(agregate pe canin) ;
 Au profil dreptunghiular –pentru zona laterala ;
 Modern : sunt utilizate bare + capse Ceka( edentatii
clasa III unde se obtine eficienta frictionala maxima).Cele
2 matrice inelare se afla la capatul barei; patricile sunt
fixate in sa unde se afla si lacasul pentru bara –eficienta
maxima functionala.
 Frictiunea pe bare ovalare-se realizeaza intre
convexitatile maxime ale barei si calaret (vezi bara
Dolder) ;

Sisteme Dolder :
Confectionate curent din Au-Pt (prefabricate) sau aliaje baza
paladiu.

77
Exista 2 variante de sistem Dolder : frictional ; bara
+calaretul au un profil in « U » sau dreptungiular sau patrat ,
cu lunginea 50-200mm indicate in edentatii laterale) ; cel
rezilient este indicat in edentatii terminale, subtotale,
frontale (profil ovalar) si functioneaza ca un ruptor de forte
(disjunctor) ce permite bascularea prin infundare.

Ackerman-bara este rotunda, ovoida, confectionata din Au-Pt.

Gilmore : profil patrat, dreptunghiular, indicat in edentatii
laterale.
La ambele sisteme calaretul este alcatuit din 2-3 elemente.

Avantajul este ca au un efect fizionomic foarte bun in zona

frontala, efectul frictional +fiabilitatea mare in timp; sunt
indicate in edentatii maxilare/mandibulare.

4. SISTEME DE TELESCOPARE:
 Livrate in varianta prefabricate/manufacturate (de
semiprecizie);
 Parti componente:
-Coroana primara=capa ce se fixeaza prin cimentare pe
dintele stalp ;
C-oroana secundara ce reface morfologia dintilor-ce se fixeaza
de schelet ;
Mentinerea se realizeaza prin frictiunea intre cele 2 coroane
(capa+coroana secundara).

Este un sistem rigid ; frictiune mare initial, ulterior se

anuleaza.
Se indica elctiv, in edentatii L-L (sprijin dento-parodontal pur)
datorita rigiditatii mari.
Frictiunea in timp de reduce .
Se indica utilizarea de sisteme telescopate cu mijloace
suplimentare retentive (bila +resort) tip
PRESSOMATIC, IPSOCLIP. Coroana secundara este
prevazuta cu un lacas ce contine un resort si o sfera
(bila )activabila.
Sfera patrunde in momentul agregarii intr-un lacas in 1/3
cevicala a capei (face un « clic » specific) ;
Aceste sisteme se intalnesc la capele cu forma
cilindro-conica care usureaza insertia scheletului cu
acest sistem de telescopare.
78
 10
Capitolul

Tipuri (forme) :
 Telescopare coronara –cape cilindrice+coroane
secundare (sistem frictional maxim). Tehnologic sunt
dificil de obtinut si clinic de inserat pe un numar mai
mare de cape.
Se indica capele cilindro-conice (mai mult de 2 telescoape) cu
lacas pentru bila activata de resort (Pressomatic, Ipsoclip) ;
 Telescoparea intraradiculara :
Este reprezentata de un pivot +lacas intraradicular sub forma
cilindrica. Frictioneaza tip pivot-teaca.
Sistem rar utilizat , dificil, pierde repede frictiunea.
Indicate datorita sprijinului foarte rigid, in edentatii laterale,
mixte .
In edentatiile terminale capele vor fi cilindro-conice pentru a
facilita insertia scheletului pe campul protetic.

S I S T E M E L E A RT I C U L AT E

Distribuie fiziologic presiunile ocluzale pe campul protetic cu

actiune de protectie a dintilor restanti si a crestelor alveolare
(favorizeaza transmiterea mai fiziologica a acestor presiuni la
nivelul celor doua entitati).

Clasificare:
 Ruptori de forta simpli =balamale=sarniere;
 Amortizori de forta (ruptori de forta) =disjunctori –au in
componenta resorturi (arcuri) ce readuc seile in pozitia
initiala.

79
In tehnologia P.P.S. cele mai indicate sunt sistemele articulate
simple (balamale).

1. Balamalele :
 Permit deplasarea in sens vertical a seilor =basculare
prin infundare (3-5º), functie de rezilienta mucoasei;
 Este blocata bascularea prin desprindere (nu dislocare) .

Prin aplicarea balamalelor de schelet se realizeaza 2

modalitati de sprijin :
 Sprijin mixt articulat =balamaua se fixeaza de conectorul
secundar al crosetului circular (totdeauna) ; restul partii
se afla in sa .Seile nu sunt unite cu conectorul principal,
el se uneste totdeauna la nivelul conectorului secundar al
crosetului. Rezulta sei cu actiune independenta . P.P.S. la
acest tip de sprijin se mentin prin actiunea crosetelor
circulare cu pinten in fosetele distale ;
 Sprijin mixt rigid articulat = o parte din balama se
fixeaza prin lipire –supraturnare pe fata distala a
coroanelor (puntilor).Seile nu sunt unite. Proteza nu
prezinta conector principal tip bara . Sunt sei individuale
ce se articuleaza intraoral.

Tipuri de balamale :
 ANCORVIS-balamale +culisa ;
 STRINI-lipite de conectorul secundar cu rol de ruptori de
presiune ;
 KRUPP+HINGE ;
Sisteme de balamale mai complexe :KORTE (matricea are
forma de « U » ce se solidarizeaza la coroana/conectorul
secundar) –agregarea se realizeaza de pacient (intraoral);
STERN (balama+culise) ~ amortizorului.

Ruptori de forta mai complecsi ce permit translatia verticala

+2-3 miscari.
 Exemplu : ROACH plat +sferic cu platou de ghidaj –
permit translatie verticala +rotatie vestibulo-orala.
 ROACH sferic fara platou –permite 3 miscari (la rotatie
se adauga bascularea prin infundare) ;

80
2. Amortizorii de forta (disjunctorii) –tehnologic sunt
foarte dificili, mai complecsi.
Permit miscari mai complexe : translatie verticala aproximativ
de 1mm ; basculare prin infundare a seilor nelimitata si
revenirea seii in pozitia initiala datorita resortului din
interiorul matricii.
Pot efectua 3-6 miscari.
 Exemplu: DALBO, DALBO M (pooate fi si blocat) , ASC
52, A33.
Sistemul DALBO –cel mai utililizat ruptor de forta ; ce se
aplica in patricea de forma sferica atasata prin lipire
/supraturnare de coroana /punte.
Matricea are forma cilindrica cu resort deschisa ocluzal.
Resortul dezvolta o rezistenta mecanica de 1200 grame ceea
ce favorizeaza revenirea . Peste 2 kg. sunt cele mai eficiente.
Alti amortizori :
 A33, ASC 52-patricea sferica se fixeaza in sa, nu de
coroanan si este reglabila. Matricea se fixeaza de
coroana /punti si permite 6 miscari.
 BEAT-MULLER, BIAGI- utilizate mai putin, complexitatea
miscarilor mai mare . Cu cat miscarile sunt mai
complexe, cu atat presiunea ocluzala este consumata
pentru mobilizarea seilor si devine ineficienta in
masticatie. Se indica ruptori de forta simpli tip balamale
mult mai eficienti si mai usor de atasat infrastructurile
metalice a P.P.S.
Indicatii ale amortizorilor : edentatii clasa I, II Kennedy
mandibulare cu grad de rezilienta moderat pentru sisteme
simple (balamale) ; accentuat pentru amortizori.

3. Sisteme magnetice :
 Au inlocuit capsele ;
 Eficente +fizionomie ;
 Au volum mai mare decat sistemele capsulare
(supraconturari ale dintilor) ;

Forma de prezentare :
 2 minimagneti incapsulati situati cu polii invers ;
 se livreaza incapsulati pentru a se evita corodarea si
descarcarea ;

81
  mentinerea P.P.S. este asigurata prin forta magnetica
dezvoltata intre minimagneti si un dispozitiv radicular
magnetizabil.
Materiale :
Se toarna din Cobalt 5-Samariu iar D.C.R. din Cobalt-Platina
magnetizabil.
D.C.R. =KEEPER (cel ce tine proteza)
 sistem simplu, eficient ;
 rata de fiabilitate 10 ani (corodare lenta) , saliva este
cauza;
 forta dezvoltata 300 grame (forta (medie) ;
 se livreaza minimagneti ce dezvolta o forta de 500 grame
(minimagneti extraplati) ;
 numarul magnetilor (minim 2, maxim 4 ) ; mai mult de 4
face imposibila dezinsertia P.P.S. de pe campul protetic ;
 locul de aplicare pe D.C.R. –minimagnet fixat pe saua
protezei ;

Produse comerciale :
DYNA MN (minimagnet) ;
PARKELL MN

Dezavantajele utilizarii :
 coroziune lenta, in timp ;
 dintii ce acopera minimagnetul sunt usor supraconturati ;
 forta de atractie se micsoreaza in timp si este necesara
inlocuirea magnetilor.

MENTINEREA INDIRECTA :
Toate sistemele ce contribuie la mentinerea indirecta se
numesc opritori de basculare (contrabasculare).
In edentatii ample clasa I, II Kennedy , L-T exista tendinta la
basculare de-a lungul liniei crosetelor (Fulkrum line)=linia ce
trece prin pintenii ocluzali situati cei mai posteriori (axa de
rotatie a P.P.S.). De-a lungul acestei axe sunt tendinte de
basculare.
Tot ce este anterior de pinteni asigura mentinerea indirecta.
Mentinerea indirecta depinde de :
 eficenta mentinerii directe (crosete +sisteme speciale) ;
 distanta unde se plaseaza opritori de basculare ;

82
  locul de aplicare (curent canin, premolari) =pinteni
antibasculanti ;
 valoarea parodontala a dintilor limitanti (bine implantati,
bine solidarizati).

Mijloace antibasculante :
1. Pinteni ocluzali in foseta meziala a premolarilor ;pinteni
supracingulari la nivelul caninilor.
2. Crosetul continuu aplicat pe dintii restanti supracingular
cu rol de extindere a poligonului de sprijin (P.S mai mare
decat P.P.) =mentinere, stabilizare excelente a P.P.S. pe
campul protetic.
3. Conectorul principal =placuta dento-mucozala sisteme
speciale tip culise, telescoape, bare . Este un mijloc
antibasculant.

Bascularea prin infundare a P.P.S. este in functie de rezilienta mucoasei

crestei alveolare.

Efectele locale ale bascularii prin infundare: modificari trofice

parodontale la nivelul crestei +dintilor restanti , cu efect
traumatic si rezorbtiv.
Mijloace de contracarare a bascularii prin infundare :

1. aplicarea de crosete divizate, segmentul mezial al

bratului in « T » ;
2. praguri orale pentru bratele opozante ;
3. utilizarea de sisteme speciale (bare Dolder reziliente),
ruptori de forta ;
4. extinderea seilor in perimetrul functional (sa acopere in
totalitate tuberozitatile si partial tuberculul piriform) ;
5. amprente compresive ce redau starea functionala a
mucoasei; se contraindica obtinerea de P.P.S. ce se
confectioneaza dupa o amprenta unica ;
6. plasarea pintenului in foseta meziala a dintelui stalp
(edentatii terminale) ;

Mijloace secundare de mentinere :

 adeziunea (mai putin P.P.S.) ;

 retentivitati anatomice ;

83
 11
Capitolul

 tonicitatea musculara ;
 factorii protetici.

Factorii protetici :
 scuratea seii ;
 montarea dintilor M-D redusa (mai ales molarii) –nu se
monteaza molarul 3 ; nici molarul 2 pe zonele ascendente
ale crestelor (doar molarul 1) ;
 extinderea seilor la nivelul tuberozitatilor si tuberculilor ;
 utilizarea crosetelor deschise edental ;
 modelarea functionala a marginilor seilor (sa ocoleasca
bride, frenuri), iar grosimea sa fie cat latimea fundurilor
de sac.
 modelare versante usor convexe (plan-convexe);
 paste adezive;
 se contraindica alimentele adezive;
 educatia +vointa pacientilor.

TEHNICI DE OBTINERE A P.P.S.

-3 metode (2 sunt abandonate)-

1. metoda empirica din elemente prefabricate;

2. turnare: a) ambalare libera;
b) ambalare in 2 timpi;

3. tehnica moderna a turnarii (modelul duplicat)

84
PUNTILE DENTARE TEHNICI

DE REALIZARE A P.P.S.

1) Tehnica empirica: utilizeaza elemente prefabricate pentru

conectori principali, sei, crosete; modelarea cu clestele
crampon, adaptate pe modelul de lucru si solidarizarea prin
schelete. Rezultau schelete adaptate aproximativ, simple,
cu rezistenta mecanica scazuta; zonele de lipire erau
expuse coroziunii. Azi aceasta metoda este abandonata.
2) Turnare :
a) ambalarea libera –macheta se modela din ceara prin
picurare in tipare manufacturate de tehnician,
macheta era desprinsa de pe model si ambalata liber.
Rezultau schelete deformate, imprecise dar
tehnologic erau mai bune.

85
 b) ambalarea in 2 timpi :- macheta se ambala in
timpul1 pe modelul de lucru ; apoi macheta in timpul
2 se desprindea si se ambala. Rezultau baze de PPS
mai exact obtinute. Procedeul este laborios, cu
imprecizii, in prezent este abandonat datorita aparitiei
centrifugei semiautomate, a maselor de ambalat
fosfatice, a diferitelor procedee moderne de
machetare.
3) Tehnica moderna : din 1970-utilizeaza elemente
prefabricate pentru toate elementele PPS.Este un modelaj
rapid, ergonomic al machetelor. Conceperea scheletului se
realizeaza pe modele analizate la paralelograf, modelarea
machetei se realizeaza pe modelul duplicat din mase de
ambalat specifice (fosfatice/silicatice) ; macheta este fixa ;
modelul duplicat devine parte a tiparului, se distruge la
dezambalarea scheletului.
-Rezulta bioproteze cu actiune bioprofilactica a ADM ;

-Protezele scheletate sunt complexe ;

-Dupa turnare rezulta o baza rigida a PPS, nedeformabila,

rezistenta mecanic ;

-Concepem stiintific solutia de tratament.

Etapele clinico-tehnice :

1) Examenul clinic-de catre medic, in mod riguros-endo-si

exoucal, diagnsticul de urgenta, chirurgical, parodontal,
protetic, odontal.
Examene paraclinice : RX ortopantomograma si RX panoramice-
pentru a concepe planul protetic individualizat.

2) Amprenta preliminara :tehnica, materiale, instrumentar –

vezi PPA.Se realizeaza cu H. I..R.(alginat). Se poate recurge
si la H. R. (agar-agar) –procedeu mai complicat.

Caracteristicile amprentei preliminare :

 Sa redea cu precizie suprafata de sprijin (suportul

dento-parodontal, creste alveolare) ;

86
  Sa redea cu aproximatie zona de inchidere marginala
(retentie) ;
 Sa prezinte suprafete integre, fara desprinderi, zone
neacoperite ;
 Sa nu prezinte goluri pe suprafata.
Inainte de turnarea modelului, amprenta se igienizeaza, se
aplica sulfat de calciu pentru neutralizarea alginatului de
potasiu ce ramane activ in momentul turnarii modelului.

Amprenta preliminara se indica a se turna in decurs de 30

minute ; se conserva in mediu umed (hidrofoare) sau se aplica
rulouri umede pe suprafata.

Se contraindica introducerea amprentei in boluri cu apa, absorb

apa si se deformeaza disgratios.

Modelul preliminar reprezinta o etapa de laborator-tehnica de

turnare, materiale, dozare-vezi PPA.

Caracteristicile modelului preliminar :

 Este adjuvant examenului clinic pe care se vizualizeaza

mult mai obiectiv situatia clinica a cazului ;
 Se realizeaza etapele de pregatire preprotetice,
proprotetice ; echilibrarea planului de ocluzie ; reducerea
planului de ocluzie in normoocluzie ; echilibrarea ocluzala ;
 Le putem explica aceste etape pacientului, prezentarea
solutiei protetice ;
 Se confectioneaza lingura individuala ;
 Se pastreaza deoarece are valoare juridica , documentara ;
 Se toarna din gipsuri  hemihidrate ; mai indicate sunt
gipsuri dure .

Pregatirea campului protetic in vederea realizarii PPS :

 Etapa clinica in care rolul cheie il detine clinicianul

(medicul);
 Pregatirea cavitatii bucale=pregatire preprotetica=vezi
PPA;
 Pregatiri proprotetice:

87
-lacasuri pentru pinteni ocluzali, de forma triunghiulara .
Pintenii emerg din corpul crosetului, asigura sprijinul si
stabilitatea in sens orizontal. Se plaseaza in lacasuri speciale
mezial /distal sau pe coroane de acoperire.Forma lacasului este
de hemisfera, inclinata spre centrul suprafetei ocluzale si situata
spre centrul suprafetei ocluzale pentru ca presiunile ocluzale sa
se transmita in axul lung al dintelui stalp.Pintenul are o grosime
de 1,5 mm, lungime ¼ din diametrul M-D al dintelui si latimea
1/3 din diametrul V-O.Unghiul de unire intre pinten si conector
sa nu fie mai mare de 90º. Daca este mai mic de 90ºeste foarte
bine. Daca este mai mare de 90º, pintenul are tendinta de
alunecare din foseta. Lacasul se prepara in coroane naturale, in
incrustatii si cel mai frecvent la nivelul coroanelor de acoperire
metalice/mixte.Cea mai rigida unire pinten-corp se obtine prin
turnarea de aliaje Co-Cr.

-amputarea coronara : dintii migrati prin extruzie, egresiune,

malpozitii primare/secundare sunt adusi in planul normal de
ocluzie prin modelari usoare ale suprafetei ocluzale .In cazul
migrarilor accentuate se sectioneaza dintii si se acopera cu
coroane de invelis.Acoperirea coronara se realizeaza cu coroane
metalice, mixte prevazute cu lacasuri pentru pinteni, cu
convexitati accentuate cu praguri sau atasuri de parti de pe
componentele sistemelor speciale pentru a agrega
corespunzator elementele de mentinere directa.

-Bresele sunt inchise cu punti prevazute cu praguri, puturi

retentive cu fixari proximale de patrici ale sistemelor speciale
sau bare frictionale in edentatii frontale, laterale sau aplicarea
de D.C.R-uri unite cu bare reziliente (Dolder manufacturat de
semiprecizie).

Amprenta definitiva (functionala) in tehnologia PPS

se practica cu materiale elastice din grupa elastomerilor de
sinteza, aplicate in portamprente individuale.
Cea mai frecvent utilizata este lingura individuala din R.A.S.,
tip Duracrol.
Daca avem in dotare, ideal lingura individuala se poate
realiza din rasini compozite .
Cel mai mult utilizate pana la R.A.S. erau placile de baza.
Ca material de amprenta se indica elastomeri de sinteza,
consistenta medie :tiocauciucuri (polisulfuri), siliconi de

88
condensare (mai ales de aditie), polieteri.Grosimea
materialului de amprentare poate fi dirijata si la siliconi (2-3
mm), in toate sensurile.
Amprenta definitiva (functionala) mai poate fi inregistrata si
cu materiale elastice alginice cum ar fi (hidrocoloizi
ireversibili), in grosime de 3-5 mm, pentru situatii clinice si
proiectele de P.P.S.mai simple (edentatii T-T).
Observatie : materialele alginice se deformeaza cu usurinta
marginal, la dezinsertie.

Caracteristicile amprentei functionale :

 Materialul sa reproduca foarte exact zona de sprijin
(creste, bolta) +suportul dento-parodontal cu toate
preparatiile lor ;
 Sa nu prezinte zone desprinse , goluri pe suprafata ;
 Marginal sa reproduca cu maximum de fidelitate
fornixurile vestibulare ;
 Sa contina intr-o pozitie stabila elementele
proprotetice(coroane, punti, dispozitive+bare) ce
prezinta convexitati, lacasuri, praguri pentru agregarea
elementelor de mentinere directa ;
 Sa contina intr-o pozitie fixa, nedeformabila mijloacele
speciale (culise, capse, bare) ;
 Alte caracteristici : vezi P.P.A.
Scopul amprentei functionale este turnarea modelului de lucru
care este un model de mare precizie, pe care clinicianul si
tehnicianul concep planul viitor al P.P.S.

Modelul de lucru :
Se toarna in amprente definitive(functionale)din materiale
specifice :gipsuri dure tip Moldano, Duralite, Bego Dur (marci
originale) sau superdure (Fuji Rock, Velmix, Suprastone).
Modelul de lucru poate fi realizat si din rasini compozite,
model galvanic(foarte rar).
Etapele tehnologice de obtinere a modelului+materialele
=vezi P.P.A.
Conditionarea amprentei : spalare , igienizare, dezinfectare .
Dozare/preparare materiale.
Se aplica pulberea in bolul de cauciuc si apoi apa distilata
(ideal).

89
Prepararea ideala la vacuum malaxor. Aplicare cu vibrare ,
dintr-un punct decliv al amprentei, priza 20 minute Dupa priza
se toarna gips normal cu priza de 30-40 minute.

Caracteristicile modelului de lucru :

 Frecvent se toarna din gipsuri dure (arcada) si soclul din
gips normal ;
 Reproduce cu maxima fidelitate detaliile campurilor
protetice ;
 Este utilizat pentru analiza la paralelograf ;
 Este utilizat pentru duplicare , duplicarea propriu-zisa,
proba componentei metalice dupa dezambalare,
prelucrare.

Analiza modelului de lucru :

Este efectuata curent cu ajutorul paralelografului , in vederea
proiectului definitiv al scheletului.

Paralelograful –parti componente :

 Stabilizator ce asigura pozitia stabila a sa, cu 4
picioruse ;
 Masuta (suportul) pentru modele. La anumite
paralelografe este fixa si este mobila in toate sensurile
datorita unui sistem articulat. Se fixeaza in pozitia
stabilita cu ajutorul unui surub in pozitia de tripodare
(axul de insertie) ;
 Cilindru ce contine accesoriile ;
 Bratul vetical cu inaltimea de 30-35 cm, fix pe platou. De
el se articuleaza bratul orizontal mai lat, articulat, cu 1
sau 2 articulatii. Bratul orizontal poate fi nearticulat,
orizontal la paralelograful cu suport magnetic. In capatul
bratului orizontal se afla tija verticala, prevazuta inferior
cu un sistem de prindere, tip menghina, pentru
accesorii.Tija verticala este mobila in sens vertical si
revine in pozitia initiala datorita unui resort.
 Accesorii :
Tija detectoare cu diametrul de2-3mm ;
Tija grafica pentru marcarea ecuatorului protetic ;
Tijele retentivometrice (retentiometre)-0,25-0,75 mm ;
Tija activa (razusa=spatula). Mai nou exista paralelografe cu
tije electrice.

90
Operatiuni :
Cu tija detectoare de evidentiaza convexitatile favorabile ale
dintilor limitanti. Cand convexitatile sunt depistate in acelasi
plan, acelasi ax, modelul de lucru este fixat in aceasta pozitie .
Se inseamna cu creionul sau cu spatula pozitia modelului in
suport=tripodare. In aceasta pozitie se efectueaza si
celelalte operatiuni in acelasi ax (axul de insertie al
PPS).
Tija grafitica-se traseaza ecuatorul protetic care va diferi ca
traiect de cel anatomic. Cu ajutorul retentivometrelor, sub
ecuatorul protetic se puncteaza zona favorabila de convexitate
pentru bratul elastic si se marcheaza cu un creion moale.
Dupa aceste insemnari, clinicianul deseneaza proiectul
elementelor componente ale mijloacelor de mentinere directa
(crosete turnate) dupa ce in prealabil a proiectat seile.
Cu ajutorul retentivometrelor se determina zonele favorabile
plasarii bratelor flexibile ale crosetelor turnate ; 0,25 mm
pentru dintii cu implantare medie si crosete circulare ;0,50
mm pentru crosete divizate ; 0,75 mm pentru crosete biactive
La valoare parodontala mare, ecuatorul protetic va fi inalt. La
valoare inferioara a implantarii (0,25 mm), vom avea
convexitati medii si valoare parodontala scazuta.
Tija razusa – se aplica cu ajutorul ei ceara pe dintii stalpi.

Proiectul scheletului :
 Medicul proiecteaza, deseneaza scheletul pe fisa si apoi
pe modelul de lucru.Transferul se realizeaza de catre
tehncian pe modelul duplicat.
 Se proiecteaza mai intai seile, elementele de legatura
intre sei (conectorul principal) si in final elementele de
M. S. S. (crosetele).
 Seile metalice sau mixte (pentru rebazare) sunt
recomandate in edentatiile laterale iar seile
mixteperforate in edentatii terminale.
 Tipul de conector principal +-croset continuu ;
 Desenul crosetelor- mai intai cu bratele active divizate ,
circulare ; apoi pintenii ; pintenii in edentatii terminale
se plaseaza in foseta meziala-sprijin mixt ; in edentatii
laterale se plaseaza in ambele fosete (sprijin dento-
parodontal).
 Zona de intalnire sa-conector principal este delimitata de
un prag pentru acrilat

91
  Elementele de mentinere indirecta : pinteni
antibasculanti ;
 Se rotunjesc zonele de unire ale pintenilor secundari, cei
principali cu alte elemente. ;
Pintenii se modeleaza corespunzator
Elemente antibasculante : ghierute.

Modelul duplicat :
Este o reproducere foarte exacta a modelului de lucru
pregatit.Se obtine prin turnarea amprentei duplicat cu mase
de ambalat fodfatice9 cele mai frecvente), silico-fosfatice .
Amprenta duplicatoare reprezinta inregistrarea modelului de
lucru pregatit cu materiale speciale. in vederea acestei
operatiuni .

Materiale pentru duplicat :

 H. R. (frecvent) ;
 H.I.R. ;
 Materiale siliconice (siliconi de aditie).
Exista siliconi de aditie fluizi (ce amprenteaza foarte exact) , timp de lucru scurt 30 minute,
coeficient de contractie scazut.

Denumiri comerciale :
 PROTESIL (Krupp) ;
 VIROSIL (Bego) ;
 HERAFORM (Haereus).
Sunt materiale hidrofobe si dupa amprentare, la suprafata
amprentei rezulta o tensiune negativa , nefavorabila aderentei
maselor de ambalat.
S-au elaborat si siliconi hidrofili :DUBLISIL, DUBLISTAR, mult mai favorabili turnarii maselor de
ambalat in amprenta duplicatoare.

Etapele obtinerii modelului duplicat :

 Pregatirea modelului de lucru pentru duplicare :
deretentivizare si foliere ;
 Izolare model de lucru ;
 Amprenta duplicat ;
 Turnarea amprentei duplicat ;
 Indepartarea modelului duplicat ;
 Conditionarea modelului duplicat.

92
Deretentivizarea se realizeaza prin picurare de ceara
speciala (pe baza de gutaperca) ce se aplica pe fetele
proximale ale dintilor limitanti, parti interdentare ,creste
retentive , zone subecuatoriale (tot ce este retentiv si ar putea
influenta exactitatea amprentei duplicatoare).Ceara se
prelucreaza cu tija razusa pana se obtin fete axiale paralele in
acelasi plan= deretentivizare paralela.

Alte zone :-cele in afara zonei de actiune directa –treme,

diasteme, creste alveolare retentive (unde vine conectorul
principal), spatiile orale ale coroanelor puntilor, ale
pregatirilor proprotetice=deretentivizare modelata.

Se deretentivizeaza zonele in afara P.P.S. (extraprotetice),

fundurile de sac retentive, creste (cu Moldina sau Plastilina
=deretentivizare arbitrara.
Rezulta un model de lucru ce poate fi amprentat cu usurinta
fara a se deforma amprenta duplicat. fara zone retentive
Scopul final este de a facilita o amprenta duplicat foarte
exacta si de a facilita insertia elementelor rigide pe campul
protetic (conectori secundari).

Folierea se realizeaza cu ceara –benzi calibrate-si chiar prin

picurare ; se aplica la nivelul crestelor alveolare pe zona de
contact a seii cu creasta. Se aplica folie de ceara, de 0,25-1
mm.
Saua mixta va fi din metal acoperit cu acrilat In edentatiile
terminale , seile sunt prevazute cu un stop distantator pana la
1 mm/1,5mm ce va echilibra scheletul pe campul protetic si
dirijeaza spatiul dintre saua metalica si creasta ce va fi
acoperita de R.A.S.
Se foliaza traiectul conectorului principal (intregral in
edentatiile clasa I Kennedy) si 2/3 (in edentatiile clasa a-II-a).
Folierea va fi mai ampla spre edentatia uniterminala si pieduta
spre arcada integra.
Folierea este variabila. Se foliaza traiectul conectorilor
secundari,traiectul conectorilor secundari la crosetele divizate
, crosetul circular cu 4 brate , la pintenii auxiliari distali (0,20-
0,50mm), functie de rezilienta mucoasei.
Conectorul principal maxilar nu se foliaza ; se graveaza numai
marginea anterioara/posterioara.

93
Se mai foliaza toate zonele negative ale campului protetic
(rafeul median, papila retroincisiva, rugile palatine),
parodontiul marginal, zona diastemei, tremei, torus palatin
(0,5-1mm).Deretentivizarea spatiilor interdentare –spatii
proprotetice- coroane cu culise, spatii interdentare la nivelul
microprotezelor.
Cu ajutorul paralelografului se fixeaza mijloacele
speciale : culise, capse si axul lor (care vor fi
usor convergente sau divergente).Cu izoparalelometrele se
pregatesc praguri, lacasuri intracoronare pentru elementele
de stabilizare, agregare. Sunt dotate cu micromotoare si
turbine.

 Modelul de lucru este pregatit pentru duplicare Anterior

acesta se izoleaza in apa , timp de 15 minute .Scopul este
de a satura porii modelului si de a facilita enucleerea
modelului de lucru din amprenta duplicat.

 Modelul de lucru este fixat pe un capac al

conformatorului metalic. Prin orificii se introduce masa
duplicatoare in stare fluida. Modelul se fixeaza pe capac
cu chit siliconic/ceara de lipit.

 Duplicarea–materialul cel mai frecvent este un

hidrocoloid reversibil-agar-agarul.(HIDROCOLOID R,
AGARLOID, DUBLAGA). Se livreaza ca gel in cutii din
material plastic Au ca componenta de baza apa (75-
81%)si agar-agarul (12%). Temperatura de lichefiere este
de 80-100ºC.Se sectioneaza un fragment asemanator cu
suprafata de amprentare , se aplica intr-un recipient, iar
sub actiunea caldurii devine fluid.Temperatura de imersie
40-45ºC, se toarna in conformator pana la umplerea
totala a acestuia.
Priza de 30-40 minute , initial lent 10 minte, ulterior gelificare
rapida sub actiunea apei reci.
Rezulta un gel in aceeasi stare fizica in care l-am dozat.Este
un sistem bidirectional.
Alte materiale utilizate: siliconii speciali –pemtru duplicare-cu
o consistenta semifluida, iar dupa priza au un grad de
elasticitate excelent.Se obtine amprenta duplicat.Se
enucleeaza modelul de lucru. In centrul amprentei duplicat se

94
aplica un conformator din material plastic prevazut cu un
tunel (viitorul canal principal ) si o palnie.
Rolul acestui conformator este de a obtine palnia pentru
turnarea metalului si canalul principal de curgere a metalului
in tipar.

 Turnarea modelului duplicat se realizeaza din mase de

ambalat specifice (fosfati, silicati) (Bego Oral, Optivest,
Wiroplus, Tancovest (toate mase de ambalat fosfatice)sau
Silican, Sweditherm, Thermovest, Tancovest ; Duroterm,
Expansit (mase de ambalat pentru aliaje nobile). Bazele
scheletului vor fi realizate din Ni-Cr –aliaje extrahard.
Masele de ambalat pentru aliajele nenobile se prepara manual
sau la vacuum malaxor.Cea mai indicata metoda este la
vacuum malaxor . Rezulta mase de ambalat fara goluri si
modele de buna calitate.La 50 ml apa se adauga 100 grame
pulbere ; se extrage aerul din recipient .Rezulta o pasta
semifluida ce se poate aplica prin vibrare mecanica sau
manuala . Priza masei de ambalat se realizeaza rapid, in 5-10
minutesau normal in 40 minute (priza primara). Se
sectioneaza gelul in 2-3 fragmente si se enucleeaza modelul
duplicat.

Caracteristicile modelului duplicat :

 Se realizeaza din mase de ambalat specifice,
termorezistente ;
 Prezinta un volum identic cu al modelului de lucru
pregatit pentru duplicare ;
 Pe modelul duplicat se modeleaza macheta fixa a
viitorului schelet metalic ;
 El devine dupa machetare parte integranta a tiparuluiu ;
 Elemente distinctive : maron-cafeniu ; central prezinta un
orificiu=canal principal de turnare iar pe soclu
palnia=conul de turnare al viitorului tipar

.Conul de turnare nu apare la modelele maxilare

deoarece interfereaza cu placuta (conectorul principal).

95
 12
Capitolul

Conditionarea modelului duplicat :

PRINCIPII PROTETICE IN CONCEPEREA

Pentru a fi utilizat la machetare , modelul duplicat este

conditionat.Se preincalzeste modelul duplicat pentru
evacuarea apei, dilatarea termica. Va rezulta un model
duplicat uscat, apt pentru imersia lui intr-un amestec de
ceruri speciale pentru conditionarea modelului duplicat.
Modelul cu temperatura pana la 200ºCse introduce in
colofoniu. Rolul este de a obtine o rezistenta mecanica mai
mare ce va face posibila machetarea.

Machetarea :
Pe modelul duplicat , tehnicianul deseneaza elementele
scheletului cu un creion de mina moale si pe baza proiectului
va modela macheta.La macheta P.P.S. nu se ataseaza canale de
evacuare gaze. Se indica prepararea manuala a masei de
ambalat pentru a obtine tipare cu grad de porozitate mai mare
ce permit evacuarea gazelor din tipar.

Metode :
1) Macheta se modeleaza din elemente preformate
(crosete, sei, conectori ce sunt adaptate in limitele proiectului
scheletului si lipite cu ceara) din ceara, R.A.S., rasini
compozite.Pintenii se modeleaza prin picurare.Toate zonele de
unire vor fi in unghiuri rotunjite , se realizeaza praguri.
Modelajul exact, precis-rasini vinilice, sintetice, ce confera un
modelaj ergonomic, timp de lucru scurt, posibilitatea de a
realiza proiecte complexe, absenta deformarilor.
2) Varianta clasica (mixta) : sistemul de machetare combina
elementele preformate manufacturate in laborator cu elemente
modelate direct prin picurare (pinteni), sei, conectori principali
din folie de ceara calibrata pana la 1 mm.Toate elementele se
picura.

Caracteristici : timp de lucru mai mare, modelaj neuniform,

precizie mai mica, tehnicienii modeleaza elementele

96
componente cu grosime mai mare si in etapa de prelucrare le
ajusteaza (timp de lucru mai mare, metal mai mult).Macheta
se finiseaza si se pregateste pentru tipar.

Obtinerea tiparului :
 Aplicarea machetei pentru canalul principal+machetele
canalelor secundare +machetele pentru evacuarea
gazelor.
Caracteristici dimensionale : canal principal 5mm, canale
secundare 3-3,5 mm (2-4 la numar), pentru evacuarea gazelor
1 mm ; ceara va fi profilata sau benzi.
Canalele secundare se aplica de la canalul principal pana in
zonele marginale cele mai groase pentru a asigura calea de
curgere a metalului.Marginile la elementele scheletului vor fi
modelate in unghiuri rotunjite pentru a evita turbionarea
alaiajului (fenomenul Corolis).

 Detensionarea machetelor se realizeaza prin racirea

lenta a acesteia pe modelul duplicat timp de 6-12 ore;
macheta este fixa.
Se contraindica introducerea machetei in apa calda sau
topirea ei la 35ºC. Se expune ceara la contractii.
 Degresarea machetei se realizeaza pentru indepartarea
urmelor grasoase, restante. Curent se folosesc solventi
organici:alcool, acetona, cloroform. Vor rezulta suprafete
netede , curate ,ce vor favoriza aderenta masei de
ambalat pe macheta si implicit absenta defectelor de
turnare. ;
 Ambalarea propriu-zisa :macheta se ambaleaza in mase
de ambalat specifice . Prepararea ideala-la vacuumalaxor
(vezi avantaje) sau manual.Rezulta o masa semifluida
care se va aplica intr-un conformator din material plastic
cu inaltimea de 10-12 cm.si diametrul 10 cm.
Ambalarea se realizeaza intr-un timp.Dupa turnarea masei de
ambalat , are loc priza sa in 40 minute. Se indeparteaza
conformatorul, iar ambalajul este prelucrat tehnologic in
etapele de preincalzire/incalzire pentru obtinerea tiparului.Se
elimina macheta din tipar.
Preincalzirea se realizeaza lent pana la 200ºC(vezi fenomene
fizice –sem.I). Temperatura creste lent pana la
400ºC(nenobile).

97
Incalzirea are loc pana la 750ºC (nobile); curent 1000ºC
pentru ca tiparul sa fie adus la temperatura de lichefiere a
aliajului :
1050-1350ºC-Ni-Cr ;
1350-1450 ºC-1500ºC-Co-Cr ;
1650-1750ºC-aliaje baza titan.
Preincalzire/incalzire-fenomene fizice-vezi sem I.

Observatie :
Cand elementele de mentinere directa nu functioneaza,
elementele de mentinere indirecta exercita un efect nociv
asupra campului protetic.

P R E G AT I R E A T I PA R U LU I PENTRU TURNAREA
S C H E L E T U LU I M E TA L I C

Ambalajul refractar nu este apt pentru turnare deoarece in

interiorul lui se afla macheta pe modelul duplicat.
In urma operatiilor tehnologice de preincalzire si incalzire se
va elimina macheta din interirul ambalajului, rezultand
tiparul.

1) Etapa de preincalzire :
Ambalajul este incalzit lent, in trepte, pe durata a 30-90
minute, pentru ridicarea temperaturii intre 200ºC(aliaje nobile
)si 400ºC(aliaje nenobile).
Fenomeme fizice ce au loc :
 Macheta este topita partial, cu formarea unei atmosfere
gazoase ;
 Se dilata partial tiparul si se elimina vaporii de apa din
peretii tiparului ;
Observatie : pentru a evita presiunea vaporilor de apa si
gazele formate prin ardere (R.A.S.) sau topire (ceruri), aceste
reziduuri vapori-gaze exercita presiuni continue asupra
peretilor tiparului cu aparitia fisurilor sau spargerea
ambalajului.

98
Se contraindica introducerea
prealabil incalzite.
Se contraindica ritmul accelerat
Scoala germana recomanda ca
minute si chiar in 90 minute sa
400ºC pentru a se produce
ambalajului.
ambalajului ce au fost in
de incalzire.
in 30-45 minute pana la 60
se ridice temperatura pana la
tratamentul termic lent al

2) Incalzirea ambalajului refractar

Se realizeaza lent, in 2 ore, de la o temperatura de 750-
800ºC(aliaje nobile) pana la 900-1000ºC (aliaje nenobile).
Temperatura este ridicata lent, cu 250ºC/ora , in cuptoare
speciale.
Tehnologic, preincalzirea si incalzirea pot avea loc in acelasi
cuptor, in cuptoare programate.
Fenomene fizice ce au loc :
 Se elimina complet reziduurile machetei, inclusiv din
porii ambalajului ;
 Dilatarea termica are valorile cele mai mari (1,3-
1,4%) ;dilatarea totala va compensa coeficientul de
contractie al aliajului la racire favorizand precizia
turnaturii. Aliajele nenobile se contracta foarte mult
datorita elementelor componente foarte multe si greutatii
aliajului foarte mare.
 Caile de acces a aliajului in tipar au o temperatura
asemanatoare cu temperatura de topire a aliajului.Ele
sunt incalzite « la rosu » .Are loc rarefierea mediului
intern a cavitatii tiparului.Dupa incalzire putem vorbi de
tipar.El este apt pentru turnare.

Topirea –turnarea :
Turnarea reprezinta operatiunea tehnica prin care aliajul din
stare solida sub actiunea agentului termic, din stare solida
este transformat in stare fluida. El se introduce fortat in tipar.
Aliajul patrunde in interiorul tiparului cu ajutorul fortei
centrifuge , cu ajutorul fortei verticale (procedeu abandonat)
sau a fortei orizontale (curent utilizat) atat la centrifuge
semiautomate sau automate.
Cantitatea necesara de aliaj:pentru proteza finita:15-20grame;
necesar:30-40grame.

99
Aliajul in stare solida se aplica in creuzete ceramice (procedee
moderne) sau in palnia tiparului (procedeu contraindicat).

Se contraindica acest lucru deoarece:

 se poate sparge tiparul-nu rezista la socul termic si
mecanic;
 se antreneaza curent fragmente de masa de ambalat ;
 aliajul este contaminat si de fragmentele inglobate la
topire dar si de flacara oxigaz ; carbonul de la zona
inactiva a flacarii contamineaza aliajul ducand la
modificarea proprietatilor.
Se recomanda turnarea in recipiente ceramice, cu actiunea
agentului termic de la bobine de inductie sau sub actiunea
curentilor de joasa frecventa(abandonati) +curenti de medie
frecventa.

Surse calorice :
 Gaz metan +oxigen :1500-2000ºC ;
 Hidrogen +oxigen : 3000-3800ºC ;
 Acetilena +oxigen :3000ºC.
Sursa de topire este pregatita intr-o camera de amestec si
proiectata cu un brener (pistol)pe suprafata metalului de topit.
Inconveniente :
Poate contamina aliajul prin actiunea directa ;
Sunt dificultati in transportul si conservarea surselor calorice.

Curentul electric :
-Curentii de medie frecventa –aparatul de turnat T.I.M.500 –
cu protectie de gaz inert-argon;
-Curentii de inalta frecventa (Bego-Nautilus) ;

Alte surse :
 Jetul de plasma
 Laserul.
Dezvolta o temperatura crescuta , de 15000ºC, sunt foarte
eficiente, necontaminante, dar pot arde aliajele.

Curentii de medie frecventa si curentii de inalta frecventa

sunt sursele calorice ideale de topit aliajele nobile deoarece
avem o bobina de inductie infasurata in jurul creuzetului,
topirea are loc indirect in creuzete ceramice, timpul de topire

100
este foarte rapid, cantitatea de energie scazuta. Turnarea se
realizeaza cu flux de protectie (argon).
Aparate de turnat automatizate :
Centrifuce semiautomate cu actiune mecanica (Schloder) ; cu
actiune electrica (Rotojet, Motor cast).
Pot fi utilizate si centrifuge automate.

Starea metalului :
Metalul topit nobil se aduna sub forma unor sfere de culoare
rosie , lucioasa.Este momentul in care se declanseaza
turnarea.
Aliajul nenobil usor fuzibil se topeste la temperaturi mai mari
de 1250ºC, sub actiunea agentului termic el trece din stare
solida in fluid vascoasa astfel incat cand ultimul fragment se
prabuseste este momentul declansarii turnaturii.
Se recomanda protectia cu gaze inerte , dar daca nu avem
aceste medii se poate folosi boraxul ce se combina cu oxizii
metalici formand o crusta ce se indeparteaza dupa turnare la
prelucrare.
La turnarea cu gaze inerte nu avem riscul de contaminare a
aliajului . Aliajele baza titan sun topite atat sub actiunea
bobinei de inductie(mai rar)dar mai ales sub actiunea arcului
voltaic din wolfram cu actiune indirecta , rotit pe perioada
topirii in jurul aliajului.
Aliajele baza titan sunt cele mai sensibile la turnare . Titanul
se combina cu oxigenul, carbonul, azotul ; isi modifica
proprietatile si formeaza superficial un strat de 30 microni de
microporozitati.

Dezambalarea/prelucrarea :
Tiparul incalzit este racit lent, timp de 40-60minute ; este
spart si introdus in apa.
Fragmentele de masa de ambalat se indeparteaza cu usurinta
dupa introducerea in apa.
Turnatura se poate realiza corect fara defecte de turnare. Ele
se consta dupa curatirea totala de masa de ambalat.
Defectele de turnare pot fi pozitive : perlate si lamelare ; pot fi
partiale –defecte de structura+porozitati si defecte totale –sa
nu avem piesa protetica.
Defectele pozitive , depozitele oxidice se indeparteaza prin
prelucrare. Cele negative-bratele active se inlocuiesc cu unul

101
elastic. Daca este un pinten lipsa, se reia realizarea P.P.S. de la
capat.
Turnaturile baza titan se examineaza cu lumina polarizata. La
aliajele
Co-Cr ar trebui sa se realizeze un examen metalografic.

Prelucrarea :
a) Grosiera(mecanica) :
Sablarea turnaturii pentru indepartarea resturilor de material
refractar, din toate zonele profunde si obtinerea unor
suprafete plane, netede, mate.
Se realizeaza clasic cu jet de particule abrazive pentru
nenobile (cuart=nisip), la presiune 6-8 bari., timp de 5-10
minute. Scheletul este curatat astfel foarte riguros.
Este o prelucrare primara ce se realizeaza rapid, ergonomic,
urmata de prelucrarea mecanica, caracterizata prin planarea
si netezirea suprefetelor cu instrumente abrazive :freze ,pietre
din carborundum. Se prelucreaza zona tijelor sectionate ,
plusurile.Zonele de unire ale conectorilor, spatiile mici sunt
prelucrate cu pietre mai mici, cu granulatie mai mica.

b) Fina(electrochimica) :
Turnatura se introduce in solutie electrolitica a unei bai
galvanice. Scheletul se aplica la polul pozitiv (anod) iar la
polul negativ (catod) se afla o placa din Ni-Crdin acelasi aliaj.
Lustruirea dureaza 5-10 minute, la intensitatea de 2,5-3 a. Are
loc fenomenul de disociatie electrolitica ; ionii de Ni-Cr
migreaza catre anod. Se lustruieste perfect scheletul.
Se contraindica lustruirea zonelor seilor terminale si
suprafetele de contact ale conectorului principal.
Lustruirea electrochimica este mijlocul cel mai indicat de
prelucrare a scheletului metalic. Zonele conectorilor
secundari, principali, bratele crosetelor sunt prelucrate cu
gumele de forma diferite (polipant)+pasta. In final toata
aceasta infrastructura trebuie sa fie perfect lustruita. Metalele
inalt fuzibile Ni-Cr, Co-Cr-Mo au un luciu mult mai persistent
comparativ cu aliajele nobile .dupa prelucrare se examineaza
scheletul pe modelul de lucru.
Se urmareste conditionarea modelului de lucru. Se
indeparteaza ceara ; se imerseaza modelul de lucru in apa
fiarta, se insera cu atentie scheletul in axul de insertie.

102
Se examineaza contactul pintenilor in lacas, relatia de contact
a conectorilor secundari, conector principal, nivelul de
planare a bratelor elastice a crosetelor, dimensiunea seilor in
sens M-D si prepararea neaparata a stopului distal.
Daca aceste obiective sunt corecte, tehnicianul confectioneaza
la nivelul seilor borduri de ocluzie pentru inregisrarea
relatiilor intermaxilare.
Clinicienii indica ca la nivelul seilor sa se confectioneze din
R.A.S. sei acrilice cu rol de portamprente pentru amprente
biofunctionale (a2-a amprenta finala , functionala).Amprenta
biofunctionala este indicata in obtinerea P.P.S. echilibrate. Ele
se obtin pe model modificat (corijat).

Inregistrarea relatiei intermaxilare :

In ocluziile fara contacte dento-dentare si ocluzii instabile,
inregistrarea pozitilor fundamentale (R.C. si D.V.O) se
realizeaza cu ajutorul bordurilor de ocluzie.
Etape:
Bordurile sunt plastifiate (sunt mai inalte cu 1-2 mm fata de
restul dintilor restanti);
Se insera scheletul pe preparatiile proprotetice (pe campul
protetic) fiind mentinut cu presiuni digitale in pozitia de
insertie ;
Mandibula se conduce in r.c. la D.V.O.stabilita.
Se raceste bordura , si cu ajutorul ei modelele sunt fixate in
articulator pentru obtinerea componentei acrilice.

Alta varianta :
 Borduri de ocluzie confectionate subdimensionat (cu 1-2
mm) ;
 Insertia scheletului pe campul protetic ;
 Aplicarea Z.O.E.la nivelul bordurilor ;
 Conducerea mandibulei in R.C. ;
 Priza pastei;
 Indepartarea inregistrarii.
 Aceasta metoda este o metoda mult mai exacta de
inregistrare a R.C..
Observatii practice:
Inainte de determinarea raporturilor intermaxilare se recomanda un examen clinic al scheletului ;
Se urmaresc aceleasi obiective de la examinarea scheletului
pe modelul de lucru +interferentele scheletului cu dintii

103
limitanti. Ele sunt eliminate prin frezaj. Se examineaza relatia
de ocluzie.
Ocluzia poate fi interferata de elementele componente ale
scheletului.
Se echilibreaza ocluzia foarte riguros. Se trece la
determinarea realatiilor intermaxilare. Clinicienii iau
amprenta a-2-a functionala.
Metode :
1) schelet + sei acrilice cu rol de portamprente. Seile sunt
scurtate marginal cu 1-2 mm iar M-D acopera 1/3
anterioara a tubercului piriform.Applegate +Holms
realizeaza amprente cu materiale bucoplastice in 2-3
straturi .Amprenta se realizeaza sub presiune digitala cu
miscari pentru modelaj extern, efectuate de medic si de
pacient :varful limbii in bolta, limba stanga-dreapta,
varful limbii in protractie, deschiderea larga a gurii. Se
efectueaza 5 minute deoarece poate sa fuga materialul
bucoplastic :Adheseal, Dentiplast, , 3N-Ex Gold. Se
obtine o amprenta functionala si apoi un model modificat
.Se sectioneaza seile terminale. Scheletul + amprenta
lipite cu ceara speciala de lipit se aplica pe modelul
initial si se toarna amprenta Va rezulta un model corijat
pe care se confectioneaza componenta acrilica
(seile).Holms utilizeaza doar 1 stat de material
bucoplastic.
2) Scoala franceza-Rigolet si Sebach utilizeaza aceasta
portamprenta numai ca amprenta functionala, o
inregistreaza cu paste Z.O.E., in 2 timpi.
In timpul 1 se realizeaza amprenta sub presiune digitala cu
z.O.E..
In timpul 2 se inregistreaza R.C., bordurile de ocluzie sunt confectionate din ceara dura , stents ;
In timpul 3, se aplica la nivelul seilor 1 strat de Z.O.E.,
material de mare precizie. Amprenta este luata in
ocluzie.dupa conditionarea ei se va turna modelul corijat.
3) Clinica de Protetica Bucuresti :
Se obtine scheletul dupa o amprenta unica, se confectioneaza
seile. Seile sunt adaptate marginal , inchise la zonele cheie cu
Stents in grosime de 1-2 mm pana cand testul de basculare
este negativ.Se inregistreaza R.C. la D.V.O.si se amprenteaza
cu materiale bucoplastice sub presiuni ocluzale si modelaj
functional al amprentei. Va rezulta o amprenta biofunctionala
de foarte buna calitate. Se insista pe utilizarea zonelor

104
biostatice in chip de zona de sprijin si inchiderea in prealabil
la zonele cheie pentru a impiedica tendintele de basculare.

Componenta acrilica :
Se realizeaza macheta acesteia din ceara pe care se aplica un
rulou pentru montarea dintilor artificiali.
Montarea +modelarea machetei-vezi P.P.A.
Macheta este inlocuita cu R.A.S. pentru sa. Polimerizarea-vezi
sem.I.
Ambalarea se realizeaza prin metoda indirecta.

Dezambalarea :
Pot fi deformate elementele fine ale scheletului, pot fi
fracturate bratele flexibile ale crosetelor.
Se indica sectionarea tiparului , enucleerea cu atentie din
ambalaj.Prelucrarea componentei acrilice se realizeaza cu
instrumente adecvate:perii, filturi conice, pufuri aplicate strict
pe acrilat (nu pe metal)
Uneori se constata imposibilitatea insertiei P.P.S. Sunt erori in etapa de amprentare , turnare
model, machetare . La acestea se adauga erorile de la dezambalare.

T E H N O L O G I A P R O T E Z E I T O TA L E

Edentatia totala –stare patologica caracterizata prin absenta

totala a unitatilor odonto-parodontale de pe arcadele dentare.
Absenta de pe o arcada=edentatie totala unimaxilara.
Absenta totala a dintilor de pe ambele arcade=edentatie
totala bimaxilara.

Etiologia :

105
Factorii incriminati :

 Caria dentara si complicatiile sale-mai mult de 90% din

populatia Globului ;
 Boala parodontala-prin insuficienta parodontala instalata
genereaza cele mai multe pierderi de tesut osos, de
support ;
 Formatiunile tumorale –determina pierderi mari osoase
dupa extirparea tumorii cu pierderea unui grup mare de
dinti ;
 Traumatismele ;
 Iatrogeniile ;
 Anodontiile (factor genetic): anodontia totala este foarte
rara; anodontia partiala nu intereseaza intreaga arcada,
fiind un factor predispozant.
Pierderile ososase din insuficienta parodontala+bolile
tumorale genereaza cele mai dificile conditii pentru
restaurarea protetica prin proteza totala. Mentinerea
+stabilitatea se obtin foarte greu, ele fiind aproape
compromise.

Evolutia si prognosticul edentatiei totale sunt functie de :

 Terenul pacientului ;
 Corectitudinea executiei etapelor clinice ;
 Calitatea executiei tehnice;

Evolutia nefavorabila este generata de:

 Nesincronizarea ritmului de atrofie dintre suportul osos
si fibromucoasa. Frecvent in insuficienta parodontala,
reducerile volumetrice de support osos sunt importante,
accentuate, pana la negativizarea campului protetic ;
 Afectiunile cronice :insuficienta renala cronica, hepatita
cronica, diabetul ;
 Boli cu durata mare de spitalizare :TBC, sifilis, afectiuni
tumarale ;
 Sexul feminin are rata de edentatie mai mare ca sexul
masculin ;
Reducerile de tesut osos pe aceeasi durata de timp si acelasi
esantion sunt mai mari la sexul feminin ca la sexul masculin
aproximativ cu 30% (la femei) si 10% (la barbati) ;La femei pre
si postclimacterium se instaleaza osteoporoza ce duce la

106
pierderi de teut osos mult mai evidente si cu evolutie
defavorabila.
 Tulburarile echilibrului fosfo-calcic, a osteoblastilor si a
inhibarii mineralizarii duc la pierderi osoase.

Prognosticul :
Este favorabil daca elementele campului protetic sunt bine
reprezentate
Depinde de :
 pozitivitatea campului protetic,
 de corecta delimitare a campului protetic,
 de aplicarea unui tratament individualizat,
 receptivitatea cazului clinic pentru solutia protetica si
capacitatea adaptarii.
 Se adauga la toate acestea dispensarizarea periodica (6
luni).

Factori nefavorabili ce duc la un prognostic negativ:

 Iatrogeniile anterioare tratamentului ;
 Interventiile tardive ;
 Tehnologia clinico-tehnica inadecavata ;
 Terenul pacientului:
-predispozitia familiala (boli cronice, genetice)
-cazuri clinice cu rezistenta naturala scazuta;
-boli generale cronice ;
-pacienti ce-si administreaza medicamente psihotrope
=polipragmazie=automedicatie multipla, frecvent incisiva ;
-tulburari ale microbiocenozei bucale si de secretie salivara
pana la xerostomie

Complicatiile edentatiei totale :

a) locale :
 aparitia ragadelor comisurale = pliuri in continuarea
fantei labiale, fisurate , inflamatii sau suprainfectate cu
Candida albicans. Apar in subdimensionari ale DVO sau
prabusirea DVOin determinari eronate
(subdimensionarea ale DVO) ;
 cheratinizarea crestelor alveolare : edentatul total
efectueaza un simulacru de masticatie ; utilizeaza
crestele alveolare in actul masticator cu aparitia

107
 cheratinizarii fibromucoasei. Sunt cazurile clinice cele
mai grave de protezat, fibromucoasa nu prezinta
rezilienta, este foarte ingrosata iar proteza este respinsa
la zona de interfata; cad protezele;

b) loco-regionale :
 distonii musculare;
 tulburari ale ATM ce se manifesta prin :
-laxitate ligamentara ca expune unilateral sau bilateral
articulatia la subluxatie;
-are loc rezorbtia anterioara a discului articular ;
-aplatizari ale condilului mandibular pana la forma de « cioc
de flaut » ;
- modificari adaptative la nivelul fosei glenoide.Tulburarile
ATM pot fi pasagere, tranzitorii, rezolvate relativ functional
prin tratamentul edentatiei sau modificari cronice care sunt
foarte dificil, greu de refunctionalizat
 distonii musculare :
-tulburari ale tonusului muscular ; el poate fi marit , micsorat
pe grupe musculare . Cresterea sa are loc la nivelul muschilor
ridicatori sau scaderea tonusului muschilor coboratori.
Au loc contractii asimetrice musculare, memoria mioneurala a
arcadelor este tulburata ; ea va fi refunctionalizata prin
plasarea in culoarul neutral a arcadelor dentare artificiale.
Zona neutrala este situata intre musculatura periorala
(bucccinator, periorolabiala) si musculatura linguala. Spatiul
neutral are rol esential in mentinerea si stabilizarea protezelor
totale pe campul protetic.

c) la distanta :
-digestive : pacientul ingurgiteaza alimentele nemestecate.
Cei mai multi dintre pacienti se adapteaza.
-psihice : pacienti cu structuri labile. Atentie deosebita se va
acorda la anamneza, cum vorbeste, la dialogul persuasiv. In
primul rand pacientii sunt traumatizati pentru pierderea
dintilor si in al 2-lea rand pentru corpul straniu ce restaureaza
functionalitatea (proteza).
Proteza este introdusa in teritoriul unei zone rflexogene-
teritoriul extins al nervului trigemen.

Obiectivele tratamentului edentatiei totale :

Dupa Le Jeyeux, se urmareste :

108
integrarea organica a protezei totale in functionalitatea ADM,
diminuarea senzatiei de corp strain printr-o tehnologie
adecvata a clinicianului; printr-o educatie a cazului clinic;
restaurarea functiilor de baza ale ADM (fonatia , fizionomia,
masticatia) ; executia clinico-tehnica ireprosabila.

Au loc modificari morfo-functionale consecutiv instalarii

edentatie totale la nivelul campului protetic, modificari
morfologice ce se produc pe fondul atrofiei si rezorbtiei
suportului osos si fibromucos.
Intre cele 2 componente exista un decalaj rezorbtiv ce induce o
evolutie mult mai rapida ; osul se rezoarbe mult mai repede,
apar creste glisante cu pliuri longitudinale ce fac dificila
obtinerea succiunii totale.

Atrofia osului se produce prin reducerea volumetrica a

tesutului osos pe fondul pierderii unitatilor odonto-
parodontale, a perturbarii functionalitatii ADM si deficientelor
nutritive locale.
Rezorbtia osoasa spre deosebire de atrofie se caracterizeaza
prin ruperea ritmului functional osteoblaste-osteoclaste, in
favoarea osteoclastelor, cu diminuarea volumului
osteoformator. Are loc o inhibare a mineralizarii, urmata de
reducerea volumetrica a componentei ososase.
Rezorbtia osoasa este accentuata de insuficienta parodontala, de
sindromul osteoporotic , pana la negativarea crestelor si aparitia
pe creste a unor formatiuni :creasta zigomatico-alveolara, spina
nazala anterioara, gaura mentionera, deschiderea unghiului
goniac.

Ritmul de atrofie-rezorbtie este progresiv ca si instalarea

edentatiei totale.
Atrofia asimetrica la nivelul componentei ososase-la maxilar-
corticala externa se afla pe fata vestibulara-atrofie centripeta
cu micsorarea treptata a arcadei si a modificarilor formei din
elipsa la pentagon (vizibil la vechiul purtator de proteza).
La mandibula –corticala interna se afla pe fata linguala-atrofie
centrifuga ; arcada din forma parabolica se transforma in
trapez.
Ritmul de rezorbtie mai accentuat la mandibula fata de osul
maxilar duce la circumscrierea arcadei maxilare fata de cea
mandibulara.

109
 13
Capitolul

Modificari functionale :
Se adreseaza raportului intermaxilar :
 Apropierea mandibulei de osul maxilar (zonele de sprijin
nu exista) ;
Arcada mandibulara circumscrie arcada maxilara. Se produce
o aplatizare a pantei condiliene cu expunerea articulatiilor la
sub(luxatii). Apare chiar un sindrom algodisfunctional datorita
modificarilor pozitiei condilului. In subdimesionari, condilul
merge pasterior.
 Poate sa apara sindromul Costen sau pozitia anterioara
cand DVO este mai mare, pe fondul de iatrogenii cu
rezorbtia peretelui anterior, discul sau cavitatea glenoida
(in cadrul sindromului algo-disfunctional).
 Practic, raportul dintre maxilare se obiectiveaza cu
ajutorul linei interalveolare-un reper coborat din mijlocul
crestei edentate in dreptul molarului de 12 ani. Aceasta
linie in edentatiile recente are un traiect veertical . In
edentatiile de varsta medie , are un traiect oblic si
unghiul este mai mare de 80º. In edentatiile de varsta
mai mare, unghiul devine mai mic de 80º.
Este cel mai dificil raport de restaurat din punct de vedere
protetic.
 Fibromucoasa sufera si ea modificari structurale, se
cheratinizeaza . Se atrofiaza dar in ritm mai lent ca osul
si modificari ale rezilientei (initial mica si apoi mare). Cea
mai buna este rezilienta medie .
 La nivelul vestibului bucal si a fornixurilor orale se
modifica adancimea fundurilor de sac ; ele devin mai mici
.
Campul protetic la edentatul total este reprezentat de
totalitatea elementelor anatomice ce vin in contact cu fata
mucozala a protezei totale.

110
Elemente protetice ;
Zona de sprijin +zona de retentie (mentinere)
Zonele functionale :
La maxilar :dinspre posterior spre anterior:
 Linia AH;
 Zona retrotuberozitara;
 Zona vestibulara laterala (inre creasta si frenul lateral) ;
 Zona vestibulara centrala.
Toate aceste zone functionale sunmt folosite pentru obtinerea
succiunii totale pentru inchiderea marginala datorita bandeletei
de mucoasa pasiv mobila.

Zonele functionale :
La mandibula : dinspre posterior spre anterior :
 Zona tubercului piriform-1/3 anterioara;
 Zona vestibulara laterla;
 Zona vestibulara centrala ;
 Zona linguala laterala ;
 Zona linguala centrala.

Partile componente ale protezei totale :

Proteza totala reprezinta un corp rigid , nedeformabil obtinut
din rasini care restaureaza partial functiile ADM si total
morfologia arcadelor.

Este compusa din :

 Baza ce acopera zona de sprijin –la maxilar : tuberozitati
maxilare, creste alveolare si bolta palatina ;
 Arcada artificiala.
Baza este alcatuita din sei + placa protetica. Pe sei se
monteaza dintii artificiali . Seile acopera creasta edentata ,
restaureaza volumul crestei si reface morfologia (estetica
parodontiului superficial). Seile au o fata interna (mucoazala)
nelustruita si o fata externa (orala) perfect lustruita.
Prezinta 2 versante :oral si vestibular. Cel vestibular se
termina marginal semirotund, cu o grosime asemanatoare cu
fundul de sac, latime adancime, iar in sens sagital grosimea
este neuniforma.
Versantul oral se continua cu placa protetica si are rol in
adeziunea si stabilizarea protezei totale.
Placa protetica reprezinta un element de ramforsare a protezei ;
se obtine din rasini roz sau transparente. In modificarile

111
campului protetic ea poate fi metalica (aluminiu-rar, frecvent din
Co-Cr ; foarte rar din titan, dar cel mai indicat).Cand este
metalica, va avea grosimea de 0,4-0,6 mm , perfect lustruita.

Se recomanda armarea placilorplatinale, cel mai frecvent cu

plase metalice (0,3-0,4 mm) .
Alte caracteristici despre placa protetica-vezi tehnologia PPA.
Arcada artificiala :
 R.A.S. dinti manufacturati (laborator0;
prefabricati (industriali);
 Rasini compozite =materialul ideal –industrial.
Vezi avantajele /dezavantajelor lor-PPA.

 Ceramici-foarte rar-din ratiuni estetice si pentru

stabilizarea ocluzala=cazuri clinice speciale. Nu sunt
indicati la cazurile clinice dificile cu rata de rezorbtie
crescuta deoarece pot accelera ritmul de rezorbtie.
Dintii ceramici ai viitorului –cei cu modul de elasticitate
mediu/mare spropiat de rasinile compozite. Ei vor lua
locul dintilor din rasini compozite.

Caracteristicile/avantaje/dezavantaje-vezi PPA.
Mentinerea, stabilizarea protezei totale nu se realizeaza pur
mecanic ; se realizeaza sub actiunea intricata a unor factori
fizici, biologici si protetici.
Factori fizici :adeziunea, aderenta, coeziunea, gravitatia,
presiunea atmosferica, presiunea negativa.

Factori biologici:retentivitatile anatomice , tonicitatea

musculara, deglutitia, culoarul neutral.
Factori protetici :extinderea bazelor protezei, congruenta
intre fata mucozala a protezei si campul protetic.

112
 FA C T O R I I D E M E N T I N E R E , S TA B I L I Z A R E A I P R O T E Z E I T O TA L E

Proteza totala nu se mentine pe campul protetic pur

mecanic.Intervin factori fizici, protetici.
Proteza totala se mentine prin :
 Retentie=mentinere-totalitatea factorilor ce se opun
impotriva tendintei de desprindere ;
 Contentie=mentinerea este asigurata de tonicitatea
musculara si functia echilibrata a musculaturii
periprotetice ;
 Stabilitate=factorii ce contracareaza deplasarea in sens
orizontal a protezei totale pe camp.
Factori :
 Retentivi anatomici (factori biologici) ;
 Factori protetici- contactele ocluzale protetice
extinderea bazei protezei pe o
suprafata cat mai mare.
In principal mentinerea este asigurata de factori fizici.
Ei sunt :
Adeziunea, aderenta, coeziunea, presiunea atmosferica,
gravitatia, presiunea negativa, succiunea.

113
Adeziunea=forta de atractie intermoleculara ce apare intre 2
suprafete diferite (fata interna a protezei totale si si campul
protetic), augmentata de interpozitia lichidiana (saliva).
Factorii ce cresc adeziunea :
 Paralelismul intre cele 2 suprafete ;
 Marimea suprafetei ;
 Saliva-functie de grosimea ei si vascozitate.
 Forta de adeziune este mai mare pe campul protetic
maxilar. Nu actioneaza adeziunea la campurile protetice
cu creste balante.
Aderenta apare intre 2 corpuri heterogene cand sunt puse in
contact marginal (la capetele lor).
Apare intre marginea protezei si mucoasa periprotetica. Se
confunda putin cu zona de interferenta a succiunii.
Coeziunea=forta mai mica decat cele 2 descrise anterior ;
apare intre particukele de aceeasi dimensiune, structura,
compozitie (particule salivare)augmentata de calitatea
salivei.Consistenta salivei este foarte importanta.Vascozitatea
normala sau usor crescuta (mucina) este foarte favorabila
pentru cei trei factori.
Gravitatia=are efect dislocant pentru proteza totala maxilara
si stabilizator pentru proteza totala mandibulara.
Presiunea atmosferica=forta cu actiune exterioara asupra
fetei externe a protezei totale, utilizata in mentinerea protezei
pe campul protetic Este eficenta cand inchiderea marginala
(succiunea) este realizata corect.
Succiunea (presiunea negativa)-apare intre proteza si
mucoasa campului protetic prin exprimarea aerului (vidarea
spatiului dintre mucoasa si proteza) ea fiind factorul principal
ce determina mentinerea protezei totale pe campul protetic.
La presiunea negativa se adauga inchiderea interna (contactul
fibromucoasei-marginea protezei totale)si cea externa
(mucoasa neutra aplicata pe fata externa a protezei
totale)=succiune totala.
Succiunea totala =capacitatea protezei prin presiunea
negativa de a aspira catre proteza elementele anatomice ale
campului protetic si a realiza o inchidere tip ventil
Se obtine prin utilizarea portamprentei individuale, amprentei
prefunctionale, amprentei finale , pregatirea modelului de
lucru (gravare, foliere), modelaj al machetei (versante cu
planuri inclinate) favorizante tonicitatii, cu un profil marginal
semirotund si o lustruire perfecte.

114
Succiunea partiala :
Procedeu tehnologic ce se indica in tehnologia clasica pentru
augmentarea succiunii totale in campurile protetice accentuat
rezorbite, creste usor balante, mucoasa deformabila (nu
comprimabila).
Clasicii recomandau mijloace exceptionale (adjuvante) de
crestere a succiunii :
 Camerele cu vid ;
 Linia americana ;
 Gravajul Frankfurt ;
 Ventuzele ;
 Magnetii ;
 Folii de plumb ;
 Resorturi metalice intermaxilare.
S-au utilizat camera cu vid, linia americana, gravajul
Frankfurt (partial).
Camera cu vid:-foliere ce se realiza in zona centrala, mediana
a boltii.
Aceasta camera era plasata in centrul boltii sau paramedian.
Rolul: crestea forta de absorbtie, forta ce este limitata in timp,
deoarece dupa 60 de zile mucoasa se hiperplazia si ocupa
camera.
Linia americana :-gravarea unui traseu retroincizal-
tuberozitar, pe modelul de lucru, adans de 0,5 mm pe fata
mucoazala a protezei totale. Rezulta o nervura cu o inaltime
de 0,5-1 mm. In ansamblu se obtinea o camera cu vid. In
viziunea contemporana, factorii pentru succiunea partiala
enumerati anterior genereaza la unii paacienti stomatopatii
protetice, leziuni canceroase, sunt ineficiente functional(in
practica sunt mai putin folosite).Scolile ce utilizeaza o
tehnologie moderna nu le mai folosesc.
Alte mijloace:
 Capse intramucoase-mijloc traumatizant posibil de a fi
realizat tehnic, practic nu
 Implant aloplastic cu rolul de a transforma edentatia
totala in edentatie partiala.
Factorii biologici:
 Retentivitatile anatomice: creste, tuberozitati, tuberculi
piriformi(mai rar);
 Fibrele musculare : tonicitatea musculara (musculatura
cu insertie paralela-buccinatorul, orbicularul buzelor)

115
 factor pozitiv ce se aplica pe fata externa a protezei
totale.
 Culoarul neutral realizat intre musculatura periprotetica
si cea a planseului contribuie esential la mentinerea,
stabilitatea protezei mandibulare pe campul protetic. In
schimb fibrele musculare cu insertie perpendiculara
(genioglosul, geniohioidianul, milohioidianul)au efect
negativ.
 Deglutitia-protezele totale sunt reaplicate pe camp si
reactivate adeziunea, succiunea.Deglutitia este utilizata
in amprenta functionala finala (tehnica Hromatka).

Alti factori :
Factorii protetici :
 Extinderea bazei protezei pe o suprafata cat mai intinsa ;
 Compatibilitatea intra baza si mucoasa campului
protetic ;
 Contactul ocluzal (contacte dento-dentare ce asigura
transmiterea functionala, fiziologica a presiunilor pe
campul protetic).

Etapele clinico-tehnice de realizare a protezei totale:

 Examenul clinic : antecedente generale, antecedente

personale stomatologice, cauzele pierderii dintilor :
caria+complicatii, parodontopatia, purtator de proteza,
felul tratamentului, examenul exobucal pana la
examinarea ganglionilor, complicatii ce apar cand se
prabuseste DVO, profilul fetei, modificari fizionomice
care apar, hipotonicitatea., examenul
endobucal :configuratia elementelor anatomice (creste,
bolta, tuberozitati, tubercul piriform, calitatea
fibromucoasei). Dupa mucoasa putem avea un camp
protetic dur, mediu, moale (cu creste balante).
De asemenea se examineaza libertatea fornixurilor
vestibulare, existenta cicatricilor sau nu, existenta exostozelor,
linia interalveolara –la vechii purtatori de proteza unghiul este
de 80º,si cand arcada inferioara circumscrie arcada maxilara,
spatiul Eisering , zona de inchidere marginala-AH, foveele
palatine sa fie in exteriorul digului. Daca le cuprindem si
mergem spre palatul moale vom ajunge la instabilitatea
protezei totale. Se examineaza fibromucoasa, daca exista

116
creste balante, pliuri, toate fiind elemente favorabile
protezarii.
`Se pune diagnosticul protetic de edentatie totala unimaxilara
si edentatie subtotala mandibulara.
La diagnosticul protetic se adauga examenul de model si
examene complementare :RX panoramice, RMN, topografia
computerizata.
Examenul de model –model de lucru-pe el se examineaza
zonele sensibile ale campului protetic.
 Amprenta preliminara-inregistrare in vivo a
elementelor anatomice ale campului protetic cu
materiale diferite, ce reda cu exactitate zona de sprijin si
aproximativ zona de inchidere marginala-succiunea.Mai
este numita amprenta anatominca, de orientare sau
amprenta primara.
In tehnologia protezei tototale se indica amprenta
preliminara, amprenta prefunctionala, functionala
(finala) si amprenta finala preinsertionala.

Obiectivele amprentarilor :
 Sa amprentam o suprafata cat mai mare a campului
protetic pentru a avea a mentinere, stabilitate optime ;
 Sa obtinem margini ale protezelor cu inaltimea,
grosimea, profil asemanatoare morfologiei fundurilor de
sac vestibulare ;
 Dupa amprentare sa se asigure o transmitere armonioasa
(functionala) a presiunilor pe intreaga suprafata a
campului protetic ;
 Consecutiv amprentei preliminare, prefunctionala,
functionala sa se obtina proteze totale care nu
interfereaza cu factorul muscular (formatiuni mobile
periferice)
Probleme solutionate de amprentele functionale :
probleme de stabilizare +sprijin –amprenta preliminara
+functionala ;
Fonatia +fizionomia-numai amprentele finale functionale.

Etapele amprentei preliminare :

 Alegerea portamprentei standard ;
 Alegerea materialului ;
 Pregatirea pacientului pentru amprentare ;
 Tehnica de amprentare ;
117
 14
Capitolul

 Dezinsertia ;
 Examenul amprentarii ;
 Delimitarea marginilor amprentei.

Etapele amprentei preliminare :

 Alegerea portamprentei standard ;
 Alegerea materialului ;
 Pregatirea pacientului pentru amprentare ;
 Tehnica de amprentare ;
 Dezinsertia ;
 Examenul amprentarii ;
 Delimitarea marginilor amprentei.

Lingurile standard au 3 forme:

 Metalice (de la 1 la 4)-linguri ortomorfe ;
 Din material plastic ;
 Mixte.

Sunt prevazute cu sisteme retentive. Alegerea lingurilor

potrivite se realizeaza prin masuratori pe model , masurand
distanta intertuberozitara sau intre tuberculii piriformi cu
ajutorul unui compas (Schreinemakers-linguri clan-tray).
Lingurile trebuie sa corespunda dimensiunilor campului
protetic in sens sagital si transversal; sa depaseasca 3-5 mm
campul protetic. La nivelul crestelor mandibulare (zonele
laterale linguale) pot exista chiar pelote adaptabile.
Observatie :
Pentru o amprenta corecta preliminara se recomanda
pregatirea portamprentei prin aplicarea de conuri de Stents
sau ceara in 3 puncte ale lingurii pentru a se dirija spatiul de
amprentare (unul median si doua in zonele laterale)

Materiale de amprentare :
 Gipsul ;
 Materiale elastice :alginice+siliconice in dublu amestec.
 Materiale rasinice cu priza lent progresiva.
118
Ultimele 2 categorii de materiale sunt folosite in procedeele
moderne de amprentare.
In practica se indica functie de calitatea fibromucoasei gipsul
pentru campurile protetice
deformabile(maxilare)/mandibulare pentru plasticitatea lui,
este un material tixotrop, nu deformeaza campul protetic.

Materialele tip Stents sunt indicate pentru campurile protetice

dure. Pedro Saizar recomanda amprenta preliminara dar si
functionala cu acest material.
Campurile protetice intermediare se amprenteaza cu alginate,
siliconi. Aceste materiale pot fi extinse si la campurile
protetice moi.

Materialele siliconice+materialele cu vascozitate lent

progresiva sunt folosite pentru amprentele prefunctionale.
In timpul I se amprenteaza cu material siliconic chitos, dupa
priza se prelucreaza marginal dinspre median spre posterior,
cu o grosime proportionala cu a fundului de sac, 3-4mm in
zona vestibulara centrala, 4-5 mm in zona vestibulara laterala,
6-7 mm in zona retrozigomatica (Eissering).
Se prelucreaza amprenta la nivelul frenurilor, bridelor si este
sectionata, subdimensionata cu 1-2mm in sens sagital.
In timpul II se amprenteaza cu un silicon fluid rezultand
amprenta prefunctionala care reda 100%adeziunea (sprijinul)
si succiunea (50-60%).
Fata de amprenta preliminara succiunea este de 10%.

Rasinile cu priza lent progresiva se folosesc in amprentele

functionale , in linguri individuale. Ele obtin direct inchiderea
marginala si scurteaza etapele clinico-tehnice.
Pregatirea pacientului pentru amprentare :
Prevenirea pacientilor anxioasi, iritabili, a reflexelor de voma
se realizeaza cu Xilestezin, prin exercitii respiratorii,
prepararea cu apa rece a materialelor alginice pentru a
scadea reflexul de voma. Se debuteaza in amprentare cu
amprenta campului mandibular.
Tehnici :vezi an.V.

Dupa priza materialului , dezinsertia se realizeaza in ax, cu

tractiuni verticale, se igienizeaza amprenta si se delimiteaza
marginal. Schreinemakers –de la linia mediana 1,5 cm intr-o

119
parte si alta pentru zona liguala centrala urmata de trasarea
varfului crestei in interiorul amprentei , se traseaza zonal
liguala laterala, zona liguala vestibulara la 1 mm in interiorul
amprentei. Se ocolesc impresiunile frenurilor si bridelor
pentru transpunerea tuturor limitelor pe modelul preliminar
de pe amprenta preliminara.

Verficarea amprentei :
 Sa nu fie desprinsa,
 Sa nu existe goluri ;
 Grosimea sa fie uniforma de 3-4 mm,
 Sa cuprinda zona campului protetic.
 Periferia campului protetic poate fi inregistrata mai exact
cand se fac miscari de modelare functionale.

Modelul preliminar:
 Se realizeaza dupa turnarea amprentei preliminare;
 Scopul principal este obtinerea portamprentei individuale
si ajutarea examenului clinic;
De asemenea exista un model prefunctional = portamprenta
individualizata mult mai exacta.

Etapele tehnologice privind obtinerea modelului

preliminar=vezi L.P.
 Se toarna din gipsuri  hemihidrat ;
 Necesita conditionarea amprentei preliminare : cele din
gips se coopteaza si se izoleaza in apa, apa saponata timp
de 5-10 minute. La cele alginice se igienizeaza, usoara
uscare pentru a rezulta un surfactant ce va separa usor
amprenta de gipsul modelului.
 Turnarea in 2 timpi :-ideal-mai ales la materialele elastice
usor deformabile marginal sau 1 timp in mod curent.
 Depunerea gipsului se realizeaza prin vibrare manuala
(curent)sau mecanica. Priza va fi obligatoriu
supravegheata pentru materialele alginice 45-60 minute ;
demularea (indepartarea amprentei de model) se
realizeaza usor pentru materialele elastice ; dificil pentru
gipsuri (ciocanire +spatula) ; la materialelel
termoplastice (bucoplastice+Stents)-prin incalzire.

120
  Materialele siliconice nu ridica probleme de demulare.
Demularea se realizeaza usor pentru a nu fractura
modelul preliminar.
Prelucrarea marginala a modelului=soclarea=fasonarea se
realizeaza curent mecanic sau manual. Pentagonal la maxilar
si trapezoidal la mandibula.

Lingura individuala reprezinta un conformator rigid,

nedeformabil, rezistent mecanic la tractiuni, rupere utilizat
pentru amprenta functionala a campului protetic edentat total.

Caracteristicile lingurii individuale :

 Sa cuprinda suprafata campului protetic ;
 Sa fie extinsa marginal pana la zona de reflexie a
mucoasei unde sunt scurtate cu 1-2mm ;
 Sa reproduca prin incizuri frenurile si bridele laterale ;
 Sa prezinte un profil semirotund cu o grosime de 2-
2,5mm ;
 Sa prezinte orificii pentru materialele elastice (ele nu
adera decat daca aplicam adeziv) ;
 Sa prezinte accesorii :borduri de ocluzie+nervuri.

Parti componente :
 Baza intim adaptata, poate fi selectiv distantata de zonele
sensibile sau de zonele negative sau distantata total
(Predo Saizar-amprenta functionala cu Stents).
 Accesorii : manerul(la maxilar)si butoni de presiune
+maner (mandibula). Butonii au forma paralelipipedica,
plasati in dreptul premolarilor si molarilor, cu o lungime
de 15 mm si inaltime de 5 mm.
Rolul lor este de a exercita presiuni armonioase , uniforme pe
campul protetic. Manerul este asemanator cu incisivul central
superior (10 mm), latimea sa si retentiv vertical si trensversal,
utilizabil in etapa de adaptare a lingurii, dezinsertie si
transport a amprentei in laborator. Armarea lingurii se
realizeaza cu sarma (la cele din placa de baza) ; o ansa in
dreptul incisivului central. Se mai poate arma si la rasinile
acrilice simple in zonele sensibile supuse la ruptura/fractura.

Materiale pentru linguri individuale :

 Materiale termoplastice :stents, placa de baza,
 R.A.S. ;
121
  Rasini compozite ;
 Poliesteri (termoformare) ;
 Copoliesteri –prin termohidroformare ;
 Rasini acrilice simple termopolimerizabile-tehnica
laborioasa , scop stiintific, in amprentari functionale
speciale ;
 Metale prin stantare si turnare (rar)-inutile.
Cele mai utilizate linguri sunt cele din R.A.S. (rigide) apoi din
placa de baza (selectiv) si din rasini compozite (ideale).

Unii autori cer linguri individuale cu borduri de ocluzie.

Schreinemakers recomanda amprenta functionala cu gura
inchisa.
Lingurile din R.A.S. termopolimerizabile sunt utilizate in
amprentari fonetice (Devin) sau cu inregistrari piezografice
(proteza totala mandibulara).

Amprenta finala(functionala ) :
 Se realizeaza cu diferite materiale aplicate in
portamprente individuale foarte exacte
 Portamprentele pot fi cu contact intim –Scoala de
Protetica Bucuresti.
 Portamprente distantate selectiv(zonele sensibile –papila,
torus, rafeu, exostoze) ;
 Portamprente confectionate dirijat la distanta de
mucoasa (Pedro Saizar).
Amprenta functionala reda cu mare exactitate detaliile
campului protetic (zona de sprijin +zona de inchidere
marginala) si intruneste toate conditiile pentru factorii de
mentinere si stabilitate.

Obiective :
-aceleasi ca si cele de la amprenta preliminara-
 Sa amprenteze cat mai extins pana in limitele functionale
campul protetic ;
 Sa se obtina margini cu o inaltime, grosime, profil
asemanatoare morfologiei fundurilor de sac ;
 Proteza sa transmita presiunile in mod armonios pe
suprafata campului protetic ;
 Marginile protezei sa nu interfereze factorul muscular ;

Materiale necesare :
122
  Portamprente individuale ;
 Materiale de amprentare ;
 Tehnica.
Etapele amprentarii finale :
 Adaptarea lingurii individuale ;
 Alegerea materialului de amprentare ;
 Pregatirea cazului clinic ;
 Amprentarea propriu-zisa ;
 Dezinsertia ;

Verificarea amprentei finale.

Lingura se adapteaza pe camp prin inspectie si palpare
la nivelul zonelor functionale ale campului protetic (vezi
curs anterior).
Portamprentele individuale se inchid selectic la « zonele
cheie » pentru Stens, Kerr sau total pentru materialele
rasinice cu priza lent progresiva sau cu materiale siliconice
vascoase =metode moderne-Scoala germana.

Alegerea materialelor de amprentare fuctionala :

-pentru maxilar :paste ZOE, siliconi fluizi ; mai rar gips si
materiale termoplastice.

-pentru mandibula :paste ZOE, siliconi fluizi, materiale

bucoplastice (indispensabile), rasini acrilice cu priza lent
progresiva =amprente moderne fonetice sau
miomucodinamice.
Materialele rigide (gips), Mucoseal (rasini pe baza de etil
metacrilat)-din ce in ce mai putin utilizate.

Tehnici de amprentare :
-Functie de implicarea factorului muscular.
 Metode de amprentare miomucostatice in care
componenta musculara nu este utilizata =nu se fac
miscari de modelaj functional.Campul protetic +zonele
functionale se amprentau prin fluiditatea materialului
(gips), marginal fiind inexacte, proteze instabile ce
necesitau multe retusuri pentru mentinere, stabilizare-
metoda abandonata.
 Metoda mucomiodinamica –miscari test- comandate de
medic cu rol in modelarea zonelor functionale. Este o

123
 metoda acceptata azi.; modelare periferica foarte exacta
a amprentei functionale
-Dupa calitatea fibromucoasei:

 Aderenta –nedeformabila-=camp protetic dur;

 Camp protetic mediu-fibromucoasa usor deformabila;
 Camp protetic moale pe fondul rezorbtiilor accentuate cu
creste balante.

-Functie de camp :
 amprente compresive :campuri protetice dure –materiale
de amprentare cu vascozitate crescuta:Stents, materiale
rasinice;
 amprente de despovarare (noncompresive) in campuri
protetice medii si in special moi se utilizeaza materiale
cu consistenta medie.
Materialele cu consistenta fluida se folosesc pentru campurile
protetice mandibulare.
-Functie de cum se practica amprenta :
 Amprente finale cu gura inchisa (sub presiunile ocluzale
ale pacientului)
 Amprente finale cu gura deschisa (frecvent in practica).
Cele cu gura inchisa necesita portamprente cu borduri si
determinarea R.C. la D.V.O.a cazului clinic=amprenta se ia sub
presinui ocluzale, presiuni fiziologice, nu arbitrare –
Schreinemakers.
Ca dezavantaj ar fi factorul lingual (limba)-aceasta amprenta
este utilizata limitat, autorul efectueaza miscarile linguale
inainte de inchiderea in R.C.
Amprenta cu gura deschisa confera un modelaj functional,
atat oral cat si vestibular-frecvent utilizata.

Verificarea amprentei functionale :

 Suprafata lucioasa , neteda, fara goluri, nedesprinsa
marginal ;
 Lingura sa nu transpara marginal prin materialul de
amprentare ;
 Grosimea materialului de amprentare sa fie in mm(1,5
mm), uniform distribuit in portamprenta ;
 Centrarea lingurii pe camp.

Turnarea modelului de lucru :

124
Reproducerea in pozitiv a elementelor campului protetic
foarte exact inregistrate.

Caracteristici tehnologice:
 Se realizeaza din gipsuri dure, clasa III (nu IV),
prelucrabile prin gravare ;
 Utilizate pentru completarea examenului clinic ;
 Pentru confectionarea sabloanelor de ocluzie ;
 Pentru modelarea machetelor ;
 Pentru obtinerea tiparului.

Caracteristici tehnologice ;
Amprenta finala se conditioneaza. Fragmentele din gips se
coopteaza si se izoleaza amprenta dupa indiguire, cofrare.
La celelalte amprente se realizeaza igienizarea + indiguirea ,
cofrarea =dupa caz.
Indiguirea se realizeaza la amprentele din materiale cum ar fi
gipsul, ZOE, materiale termoplastice . Nu se realizeaza la
amprentele din materiale deformabile –bucoplastice, siliconice.

Indiguirea la materialele elastomerice se realizeaza modern

prin aplicarea intre conformator si amprenta aunui strat de
alginat in stare plastica. Orice mic exces dupa gelificare se
sectioneaza.

Cofrarea-clasic-cu o folie de ceara ce are inaltimea de 1,5 mm

lipita de digul marginal pe toata circumferinta amprentei
pentru a rezulta un model cu un val corespunzator.
N.B. :
La maxilar digul (in metoda clasica) nu se aplica la zona AH ci
o prelungire dintr-o folie de ceara ce se adauga posterior de
linia AH ce va continua cofrajul ; de asemenea la nivelul
planseului bucal se aplica o folie de ceara interdig.
In tehnologia moderna (Scoala germana)-se aplica dig la nivelul
zonei AH, rulou de 2-2,5 mm pentru inchiderea distala inca din
faza de amprentare (numai in campurile protetice moi).

Dozarea/prepararea-tehnica de preparare-vezi L.P.

Modelul de lucru –curent- se toarna din gips dur (Moldano,
Duralite) intr-un timp.
125
 15
Capitolul

Din ratiuni aconomice –in 2 timpi-cu dezavantajelele

mentionate.
Priza are loc in 60 minute dupa care urmeaza demularea ce
este asemanatoare cu cea a modelului preliminar.
In etapa de prelucrare marginala nu va fi sectionata zona de
inchidere marginala. Modelul maxilar se socleaza pentagonal. Se
recomanda in zonele frontale in semicerc pentru a favoriza
montarea dintilor frontali intr-un mod armonios.

La mandibula modelul se socleaza trapezoidal.

Sablonul de ocluzie : reprezinta o piesa intermediara

necesara in tehnologia protezei totale.
Parti componente :
 Baza din materiale folosite curent in portamprenta
individuala :placa de baza , R.A.S., R.C. (ideal) sau
copoliesteri.
 Bordura-ce reface artificial morfologia de arcada prin
caracteristicile dimensionale si topografie. Se realizeaza
din ceara, Stents, R.A.S. functie de cum solicita
clinicianul (functie de metoda de amprentare
functionala).Din R.A.S. se realizeaza cand se
inregistreaza grafic D.V.O (intraoral)-metoda moderna.

Sablonul de ocluzie : reprezinta o piesa intermediara

necesara in tehnologia protezei totale.
Parti componente :
 Baza din materiale folosite curent in portamprenta
individuala :placa de baza , R.A.S., R.C. (ideal) sau
copoliesteri.
 Bordura-ce reface artificial morfologia de arcada prin
caracteristicile dimensionale si topografie. Se realizeaza
din ceara, Stents, R.A.S. functie de cum solicita
clinicianul (functie de metoda de amprentare

126
 functionala).Din R.A.S. se realizeaza cand se
inregistreaza grafic D.V.O (intraoral)-metoda moderna.

Caracteristici tehnologice :
 Baza sablonului din R.A.S. este rezistenta mecanic,
nedeformabila, rigida.
 Cea din placa de baza, polistiren se realizeaza in
laboratoarele modeste.
 Baza sablonului trebuie sa fie intim adaptata pe model
(ZOE, materiale siliconice)dupa o prealabila izolare a
modelului. Marginea sablonului va avea inaltimea,
grosimea, profilul semirotund asemanator cu fundul de
sac. Eventual bazele se ramforseaza (la placile de baza cu
sarma). Bordura de ocluzie se realizeaza din ceara roz,
obisnuita, ceara roz dura sau ceara Yvoire pentru zona
frontala din ratiuni estetice.
 In zona frontala se realizeaza « bordura in consola »-in
afara crestei, iar in zona lateralape mijlocul crestei.
 Va fi la 15 mm distanta de tuberozitatea maxilara sau
tubeculul piriform pentru a nu interfera fata distala a
bordurii la determinarea DVO. Inaltimea va fi de 10mm si
latimea de 6 mm –in zona frontala-prefigureaza
morfologia incisivului central superior.
 In zona laterala va avea inaltimea de 6-8mm si latimea de
8mm.
 Modelajul va fi simetric cu unghiurile de intalnire
rotunjite.
 Bordurile vor fi fixate de baza sablonului prin sisteme de
retentie

Etapa de determinare a relatiilor intermaxilare :

Sabloanele de ocluzie sunt indispensabile pentru pozitionarea
modelelor in RC care trebuie sa coincida cu IM. (point
centric).
Niciodata prin metoda unimanuala cu putem pozitiona
mandibula astfel incat RC=IM.
Numai prin inregistrari grafice putem obtine ca RC=IM.

Determinarea relatiilor intermaxilare :

Necesita depistarea a 2 pozitii fundamentale :dimensiunea
verticala de ocluzie (D.V.O) si R.C.

127
Determinarea IM este etapa cea mai dificila deoarece erori de
pana la 1 mm in determinarea RC genereaza instabilitatea
protezelor pe campul protetic.

Exista 2 metode:
 metoda clasica cu sablon de ocluzie ;
 metoda moderna cu inregistrarea grafica.
Pentru ambele metode se parcurg urmatoarele metode pentru
determinarea DVO si RC specifice cazului clinic.
La metoda moderna depisteaza mult mai exact prin arcul gotic
coincidenta RC cu pozitia de IM.
Dimensiunea verticala este reperul dintre S.N.A. (spina nazala
antetioara) –gnation=dimensiunea verticala a etajului inferior.
DVO clasic=DVR-(2-3mm). DVR reprezinta dimensiunea
verticala de postura si cei 2-3 mm reprezinta spatiul minim
fonetic (Thomson).
DVO este mai mica cu circa 4 mm decat DVR asigurand la
protezele finite o dimensiune interocluzala de aproximativ
2mm (free way space).
RC reprezinta pozitia tridimensionala unica, nemodificabila a
mandibulei fata de maxilar cu condilii simetric in cavitatile
glenoide, centrati., in pozitia cea mai inalta, in pozitia
posterioara nefortata din care mandibula poate efectua toate
miscarile maxilare.

Pentru determinarea DVO :

 Verificarea sabloanelor de ocluzie pe model: sa fie
stabile, nedeformabile, usor dezinserabile in sens
vertical, fara a retentiona marginal, modelate functional.
Intraoral sabloanele trebuie sa fie stabile-testul de
basculare negativ-. Orice instabilitate este anulata prin
inchiderea marginala cu materiale
termoplastice+captusire a bazei (ZOE, materiale
siliconice) pana cand se obtine o stabilitate
exceptionala.
Cand instabilitatea este generata de formatiuni
anatomice (torus), se foliaza pentru ca stabilitatea sa fie
impecabila.
La examenul clinic se observa corecta dimensionare,
prelucrare a bordurilor de ocluzie. Ele vor fi usor in consola
(in regiunea frontala), pe mijlocul crestei alveolare (in zona
laterala). Spatiul interocluzal intre borduri sa fie de la 1-7mm.

128
  Modelarea (determinarea) curburii vestibulare are o
importanta in fizionomie, fonatie.
Se debuteaza cu prelucrarea marginala a zonei fontale a
sabloanelor . Marginea bazei sabloanelor se prelucreaza cu
freza pana cand baza se adapteaza corect , avem un contur
corect, buza nu este deformata in sens vertical. Bordura de
ocluzie se prelucreaza prin adaus sau radiere de ceara pentru
a obtine un aspect placut al cazului clinic, astfel incat
functionalitatea limbii superioare, inferioare sa nu fie
interferate. Fonetic se testeaza prin pronuntia unor foneme
M,S pozitia sablonului inferior inapoia celui superior
(intotdeauna).
 Nivelul si directia planului de orientare ocluzala : in
regiunea frontala va fi paralel cu planul bipupilar
atunci cand este orizontal ; in asimetrii datorita parezelor
utilizam alt plan –cel bicomisural.
Bordura de ocluzie superior va depasi cu 1-2 mm limita
inferioara a buzei superioare (la pacientii tineri)iar, la
pacientii de varsta a-3-a numai cu 0,5 mm.
Planul de ocluzie :va fi reprezentat de tangenta ce uneste
marginile incizale ale frontalilor cu cele ocluzale ale molarilor.
Are un traiect ondulat datorat raportului psalidodont si marginii
incizo-ocluzale.

Lateral, planul de ocluzie va fi paralel cu planul Camper

(Anderson).
Planul Camper reprezinta tangenta ce uneste spina
nazala anterioara cu centrul conductului auditiv extern.
Planul Anderson uneste aripa nazala externa cu centrul
tragusului.
Planul bipupilar se determina cu ajutorul a 2 rigle sau cu
ajutorul planului lui Fox ce este prevazut cu o furca metalica
ce se sprijina pe bordura superioara.
In zona laterala planul de orientare ocluzala va fi paralel cu
planul lui Camper. Se obtine prin prelucrarea bordurii de
ocluzie pna se ajunge la acest paralelism.
Variante ale planului de orientare ocluzala :
Convergent distal, in situatiile cu camp protetic cu
tuberozitati procidente ;
Divergent in cazul progeniilor adevarate (prognatie
mandibulara).

129
Determinarea DVO :
Practic dupa prelucrarea bordurilor de ocluzie, configuratia
curburii vestibulare, orientarea directiei planului de ocluzie
urmeaza insemnarea punctelor antropometrice SNA-gnation
sau varful nasului –gnation.
Prin test fonetic se observa spatiul minim de vorbire, ce apare
cand se pronunta fonema S.
Dupa plastifierea bordurilor in lungime si latime , mandibula
va fi condusa in sus si posterior, in centrul cavitatii glenoide la
DVO obtinuta prin scaderea celor 2-3 mm din DVR. (empiric).
Dimensiunea verticala de postura (DVR) este modificabila pe
fond de emotii datorita purtarii unor proteze vechi ce se scot
cu 1-2 zile anterior si se aduce mandibula in DVR prin test
fonetic (repetarea fonemei « M ») , prin deglutitii repetate.
Se cerceteaza DVR-electromiografic-cand activitatea electrica
este nula .
Nu se determina DVO+RC fara pregatirea prealabila a
bolnavului (teste functionale +oboseala) –inchiderea-
deschiderea repetata a gurii timp de 40-60 secunde ; se obtine
oboseala musculara a propulsorilor (muschii pterigoidieni),
mandibula este condusa in RC si la dimensiunea verticala
stabilita.
Verificarea DVO :
Se controleaza prin metode antropometrice –ocluzometrul
Willis. Distanta dintre unghiul extern al ochiului si cheilon
(unghiul comisural) trebuie sa fie egala cu distanta SNA-
gnation.
Aceasta pozitie de dimensiune verticala se testeaza fonetic –
testul Silverman
Deglutitiile repetate pot genera pozitii anterioare ale
mandibulei.

Determinarea R.C. :
La DVO stabilita si testata dupa plastifierea bordurilor de
ocluzie , mandibula este condusa in sus si posterior.
In prealabil se fac miscari de inchidere si deschidere pana
cand clinicianul simte laxitate ligamentara. Mandibula este
condusa in sus si posterior la DVO anterior determinata.

Verificarea RC :
Se traseaza paramedian pe borduri o linie verticala si se invita
pacientul sa inchida de cateva ori. Daca aceasta pozitie

130
corespunde , trasam pe borduri linia mediana, si reperele
caninilor corespunzator latimii nazale.Se traseaza linia
surasului, cu traiect curb (in practica se traseaza rectiliniu).De
asemenea se traseaza linia mediana, liniile caninilor (intre ele
sunt plasati in sens M-D cei sase dinti frontali superiori)

Verificarea corectitudinii R.C :

Prin procedee clasice de coincidenta a acestor repere:linia
mediana sa coincida cu linia mediana a fetei (nu cu frenul
buzei superioare);
Clinic prin palparea temporalilor bilateral (ei sunt contractati
simetric);
Palparea condililor; in R.C. ei nu se palpeaza.

Inregistrarea grafica a R.C:

Este metoda cea mai indicata. Se realizeaza intra/extraoral.
(Gysi).. Planul de orientare ocluzala este aproape de creasta
cea mai rezorbita (de obicei mandibula) Dupa Bonwill (la
tineri), se afla situat la jumatatea distantei dintre crestele
edentate.

Metoda intraorala :
 Determinarea DVO+R.C. (clasic) ;
 Montarea modelelor in articulator la DVO si RC.;
 Montarea pe sabloane a placutelor cu acul inscriptor pe
mandibula; placutele sunt acoperite cu ceara speciala
(negru de fum );
 Aplicarea sabloanelor pregatite in cavitatea bucala;
 Inregistrarea propulsiei si lateralitatii la DVO si RC
anterior determinate;
 Se obtine arcul gotic al carui varf corespunde RC, foarte
exact.
Unghiul gotic are 120º, cu varful ce corespunde RC exacta a
pacientului.
Totdeauna trebuie plasata R.C. inaintea varfului si obtinem
RC=IM.
 Pentru fixarea exacta a acului inscriptor a RC se plaseaza
pe placa maxilara un disc din plastic cu orificiu si se
repeta miscarile de propulsie pana cand acul patrunde in
orificiu (RC=IM).Se fixeaza sabloanele de ocluzie cu gips
sau cu material siliconic.
Concluzie :
131
R.C. este pozitia fundamentala indispensabila
restaurarii disfunctiilor sistemului dento-maxilar
generate de edentatia maxilara.

Montarea si fixarea modelelor in simulator (articulator)

Cu ajutorul reperelor din cabinet si a indicatiilor de pe fisa ,

tehnicianul va monta modelele intr-un simulator care sa fie
capabil sa reproduca miscarile mandibulei.
Articulatoarele pot fi simple : ocluzoare =ocludatoare ce
efectueaza doar miscarea de inchidere/deschidere.
Pot fi si articulatoare medii si programabile ; acestea
efectueaza o parte din miscarile mandibulei dar nu ale
pacientului.

Pregatirea modelelor si reguli de montare-vezi PPA

 Reducerea volumetrica a modelelor ;
 Centrarea intre bratele articulatorului;
 Crearea de sisteme retentive;
 Reguli de montare a modelelor in ocluzor –vezi PPA.
 Trasarea (transferarea) reperelor de pe sabloane pe
modelele de lucru.
 In colaborare cu medicul, tehnicianul va trasa aceste
repere necesare pentru montarea dintilor: linia mediana,
liniile caninilor, linia surasului (repere ce se traseaza pe
soclul modelului).

Alte repere:
 Planul de ocluzie va fi paralel cu nivelul de rezorbtie al
crestei alveolare, mai aproape de mandibula.
 Dupa indepartarea sabloanelor se traseaza mijlocul
crestelor edentate care este prelungit distal si la nivelul
soclurilor ; de asemenea mijlocul crestei frontale.
 In tehnica Gysi-Pedro Saizar, dupa montarea placutei
metalice (ce reprezinta planul de orientare ocluzala), pe
aceasta placuta se traseaza curbura vestibulara de la
nivelul bordurii ; de asemenea se traseaza linia mediana,
liniile caninilor.

132
  La nivelul curburii vestibulare vor fi plasate marginile
incizale ale grupului frontal superior ; acestea vor fi
plasate pe un arc de cerc.

Etapa de machetare :
 Alegerea dintilor ;
 Alegerea tehnicii de montare ;
 Confectionarea bazei machetei ;
 Montarea dintilor (reguli generale+individuale) ;

Alegerea dintilor se realizeaza dupa criterii antropometrice ce

dau clinicianului datele necesare pentru a alege garnitura de
dinti artificiali (marimea, forma, pozitia pe arcada, gradul de
acoperire, gradul de inocluzie, gradul de vizibilitate de pe
documente foto, culoarea dupa documente preextractionale).
Medicul le coroboreaza cu doleantele pacientului. Se
realizeaza montari cu spatieri (treme, diasteme), vestibulo-
pozitii sau oro-pozitii cu efect fizionomic deosebit ,montari
atipice. Aceste solicitari sunt corelate cu dezideratele clasice
(marime, culoare, forma).

Montarea dintilor in sens sagital-criterii :

 Dupa forma nasului (Gerber); in sens M-D latimea
incisivilor superiori sa fie cuprinsa in latimea nasului.
Exista un instrument special numit alametru pentru a
masura cei 4 incisivi.
 Indicii lui Lee : ¼ din latimea piramidei nazale
corespunde latimii incisivului central superior
Incisivii au rol in fizionomie si fonatie .
 Alt criteriu de alegere a marimii dintilor frontali o
reprezinta forma arcadei : ogivala, rotunda, parabola..
 Incisivii se aleg dupa forma fetei (profil) pentru a realiza
armonia dento-faciala (Williams). Profilul poate fi plan,
convex.
Criteriul dupa forma fetei are o importanta istorica.
Criteriul de baza pentru alegerea dintilor artificiali este
functie de personalitatea pacientului, varsta, sex.
 Pot fi pacienti cu o personalitate viguroasa ce apatin
temperamentului ferm, dinti cu unghiuri bine exprimate,
cu un contur bine exprimat, robusti si cu aer rigid (la
barbati).

133
  Pot fi pacienti timizi (brevilini), la sexul feminin, cu
unghuiri rotunjite, nu atat de bine exprimate, culori
atenuate, in ansamblu relieful pe suprafata este convex.
 Culoarea dintilor se alege functie de acesti factori : culori
mai saturate pentru varsta a-3-a , cu margini incizale
atenuate ; culori deschise pentru varste medii si tineri, cu
margini incizale prezente.
Culoarea se coreleaza cu cea a ochilor, a tenului,
varsta.Culoarea se alege cu chei de culori, dupa documente
foto, cu chei umezite.
Dintii nu au culoare unica ; culoarea este diferita ; la colet
este mai saturata( galben), in 1/3 mijlocie alba+galben ; in 1/3
incizala transparenta.
 Functie de tipul constitutional :atletic =longilin=dinti
dreptunghiulari.
Tipul picnic=dinti mai scurti.
 Functie de personalitate : la sexul feminin apar spatieri,
suprapuneri ale incisivului lateral peste canin. La sexul
masculin, dintii sunt mult mai conturati , plasati in
culoarul bucal, marginea incizala a dintilor frontali
superiori este cu convexitatea in jos.
La tipul digestiv, marginea incizala este rectilinie.Traiectul
concav apare la varstnici.
Fizionomia nesatisfacatoare accentueaza gradul de vizibilitate
deoarece pune in evidenta segmentele distale ale arcadei.

Alegerea dintilor laterali este o etapa foarte importanta

deoarece ei au un rol esential in stabilizarea , mentinerea
protezei pe campul protetic. De raportul tripodic depinde
stabilitatea protezei pe campul protetic.
Se aleg dintii laterali functie de repere si armonizat cu cei
frontali.
Inaltimea dintilor laterali este ½ din distanta dintre crestele
alveolare din care se scad 2-3mm (baza machetei).
In sens V-O latimea dintilor laterali va fi in functie de latimea
crestei edentate.
In practica vom controla regulile de montare.
Regula lui POUND:
 cuspizii linguali nu vor depasi verticala ridicata din linia
oblica interna

134
 16
Capitolul

 fetele linguale nu vor depasi tangenta ce uneste fata

meziala a caninului inferior cu marginea linguala a
tubercului piriform.
Latimea in sens M-D va fi intre fata distala a caninului si prima
parte a partii ascendente a crestei alveolare. Nu se monteaza
dinti pe zone biostatice (molarul 3). Se renunta uneori la molarul
2 (montare cu arcada scurtata).

Exista si un raport al lui Justi : din distanta intertuberozitara

diametrul V-O al dintilor laterali va prezenta 1/17. Santul M-D
va fi plasat pe mijlocul crestei.

Tipare de montare a dintilor laterali in sens M-D :

Ortognata (Gysi)-2 premolari+2molari ;
Modificari : 2premolari+1molar ,sau 2 premolari+
+1premolar+1premolar , sau in locul molarilor 5 premolari.

 In cazul crestelor alveolare ascendente tuberculiene , se

scurteaza arcada pentru a stabiliza proteza.
 Dintii laterali se aleg anatoformi.
 Exceptional se aleg dinti speciali (Gerber=condiliformi)
sub forma pistil-mojar. Pistilul este condilul si mojarul
cavitatea glenoida.
 Se aleg dinti Gysi – pentru ocluzii incrucisate.
 Dintii Sears prezinta un relief ocluzal atenuat sau fara
relief ocluzal.Sunt dinti nonfunctionali si datorita
dezechilibrului protezei prin glisaje mandibulare repetate
nu asigura stabilitatea in centric a protezei totale.

Realizarea machetei :
 Modelarea bazei din ceara calibrata roz :ceara de iarna
/vara adaptata intim pe model (pe limitele campului
protetic).

135
  Pe aceasta baza se fixeaza un rulou in care vor fi fixati
dintii.
 Fixarea dintilor :
Pe baza reperelor de pe planul de orientare protetica si pe
placuta metalica (Pedro Saizar) recurgem la reguli generale
de montare a dintilor.
Pentru frontali , dintii la maxilar se monteaza cu coletul pe
creasta si marginea incizala in raport cu reperele trasate pe
placuta. Aceasta montare este pentru edentatii recente.
Regula dintilor frontali : se monteaza in afara crestei (in
consola), din ratiuni fizionomice (in pierderi osteoperiotsale
medii si ascendente).
In sens transversal vor fi cuprinsi intre cele 2 repere canine.
In sens vertical marginea incizala nu contacteaza planul de
orientare ocluzala de-a lungul intregii margini. Numai la nivelul
incisivului central si a cuspudului caninului avem contacte cu
planul de orientare ocluzala.Rezulta o treapta cu efect fizionomic
foarte favorabil. Linia coletelor nu este restilinie ci ondulata.

In sens sagital frontalii –fata vestibulara-vin in contact cu buza

superioara refacand armonia, plenitudinea stabilitatea acesteia.

Fata orala are un relief anatoform cu rol in articularea

fonemelor dentale (D, T).

Dintii frontali inferiori :se monteaza cu coletul pe creasta si

marginea incizala usor vestibularizata respectand spatiul
limbii , transmiterea fiziologica a presiunilor ocluzale buza
inferioara-limba si respectand pozitia dintilor de-a lungul
culoarului neutral.
Pot fi montati si in pozitia verticala sau in raport invers fata de
dintii frontali, in anomalii dezvoltate in sens sagital.
Normal, contactul intre grupul incisiv se realizeaza numai la
nivelul incisivilor centrali.
Din ratiuni de stabilitate –ocluzie tripodica sau balansata- se
recomanda ocluzie neutrala cu supraacoperire, cu inocluzie
sagitala . Daca avem supraacoperire 0,5-1 mm inocluzia in
sens sagital va fi de aceeasi marime, pentru a compensa curba
Von SPEE.

Reguli generale pentru montarea dintilor laterali :

 Se aleg dinti proportional cu latimea crestei edentate ;

136
  Se monteaza dintii pe mijlocul crestei edentate astfel
incat santul M-D sa coincida cu mijlocul crestei
edentate ;
 Se angreneaza 2 dinti maxilari cu 1 dinte mandibular
(sau invers), cu exceptia incisivului central inferior si a
molarului 3 superior care nu formeaza unitati
masticatorii.
 In sens vertical vom realiza contactul cuspid-fosa ;
 Pentru realizarea coincidentei RC=IM, arcada superioara
in sens transversal circumscrie arcada inferioara;
 In sens sagital ocluzie neutrala cu inocluzie sagitala, cu
grad de acoperire.
 In sens sagital, odata cu montarea inferiorilor se
realizeaza mai intai cheia lui Angle.

Pedro Saizar a utilizat regulile de montare ale lui Gysi

:Reguli individuale si tehnica de montare a dintilor(Vezi L.P).

Tehnica Gysi :-caracteristici-

 Foloseste dinti anatoformi , cuspidati, de regula medii.
 Cuspidajul accentuat se indica la cazurile clinice cu
panta condiliana, curba de compensatie accentuata, mare
si unghi Benett mai mare de 60º.
 Gysi utilizeaza articulatorul mediu, cu panta condilului
33º, unghi Benett 16º.
 Fixarea modelelor in articulatorul mediu, tipul de
montare, dupa evaluarea raportului interalveolar cu rigla
lui Gysi (montare ortognata) .
 Se indica unghiul format de crestele interalveolare cu
planul de orientare ocluzala mai mare de 80º.
 Se indica montare inversa cand unghiul este mai mic de
80º (65-75º).

Se indica intrecut montarea « cap la cp »(labiodonta).. Azi se

contraindica deoarece conduce la disfunctie ocluzala ,
instabilitatea protezei, muscarea obrazului.
Ocluzia cap la cap se indica in prognatism si mai bine realizam
ocluzie inversa.
Gysi realiza montari incrucisate pentru a obtine o ocluzie
echilibrat balansata.

137
  Metoda Gysi azi este cvasiutilizata in laboratoarele
dentare datorita claritatii regulilor generale si
individuale de montare.
 La regulile generale, Gysi, coreleaza morfologia crestei
alveolare cu planul de ocluzie.La creste rezorbite, planul
de ocluzie este coborat spre atrofie.
 Se indica refacerea curbei sagitale Von Spee ce are
adancimea maxima la nivelul molarului 1.
Tot Gysi-refacerea curbei transversale Wilson- ce rezulta din
inclinarile axelor coronare ale dintilor din zona de sprijin (dintii
laterali). Mandibular are un traiect curb pentru angrenaj si
pentru stabilitatea protezei totale. Ambele curbe de compensatie
au rol in stabilitate.

Pedro Saizar utilizeaza dinti anatoformi iar ca simulator

ocludatorul.Ca modalitate de transfer a datelor de pe sabloane
foloseste placuta metalica ce se fixeaza pe bordura de ocluzie
inferioara in limitele DVO.Placuta are grosimea de 0,5-1mm si
depaseste cu 5 mm mai mult bordura de ocluzie a sablonului
inferior.
Nivelul planului de orientare ocluzala in zona laterala
este variabil .
La pacientii tineri este la ½ distantei dintre crestele alveolare
edentate.
La cei varstnici este cat mai aproape de creasta edentata
mandibulara si paralel cu creasta.
Reguli de montare : tehnica Pedro Saizar utilizeaza
regulile lui Gysi.

138
 A LT E T E H N I C I D E M O N T A R E A D I N T I L O R

Metode atipice-vezi carte

Tipuri de montari :
 In culoarul neutral ;
 Antropometrica (biofunctionala);
 Gerber.

 Montarea in culoarul neutral:

Reprezinta spatiul cuprins intre musculatura limbii si
musculatura obrajilor.
Se determina prin metoda piezografica.
Piezometrul foloseste la masurarea grosimii statice a
lichidelor si de asemenea la comprimarea lichidelor.
Piezografia – metoda prin care se determina culoarul in care
se monteaza dintii prin presiunile exercitate de buze, obraji
asupra materialelor de
amprentare.
Practic se determina prin modelaj fonetic configuratia, forma
bordurii de ocluzie in zona laterala, frontala.
La sfarsit cand constatam ca totul este in regula se
amprenteaza vestibular si oral in chei siliconice(ghips)ce vor fi
utilizate pentru pozitionarea dintilor si montarea lor. Alti
autori amprenteaza in special zona frontala cu conformatoare
speciale pentru modelaj bordurile pentru a avea un reper de
control in etapa de macheta. Metoda se aplica frecvent pentru
zona frontala si pentru proteza mandibulara.

 Metoda antropometrica (biofunctionala) :

Utilizeaza articulatorul mediu tip gnatomat si articulatorul
semiadaptabil prevazut cu placute de control asemanatoare cu
placuta lui Pedro-Saizar utila in controlarea montarii.

139
Pentru dintii superiori placuta este plana si pentru cei inferiori
placuta este sub forma unei calote.
Alegerea dintilor se realizeaza dupa repere
antropometrice :papila incisiva, fovee palatine, primele rugi
palatine, planul medio-sagital, unghiul dintre planul medio-
sagital si prima ruga palatina ; aceste repere fiind folosite si in
montarea dintilor artificiali.
Inaltimea incisivului central este raportata in functie de
distanta dintre centrul papilei si foveele palatine, distanta
divizata in 4 zone , inaltimea corespunzand cu latimea acestor
zone impartite dupa divizare.
In sens vertical, cu ajutorul placutei metalice, marginile
incizale sunt denivelate , cu treapta incisiv central-incisiv
lateral, traiectul coletelor este ondulat, cu nivelul cel mai inalt
la nivelul caninului, urmat apoi de incisivul central si apoi
incisivul lateral.
Caninii vor fi plasati cu ½ meziala spre linia mediana si cu ½
distala spre distal, fiind continuata de lina premolarilor
rezultand o armonie foarte individualizata ; montarea propriu-
zisa fiind functie de :papila incisiva, prima ruga palatina si
linia medio-sagitala.
Incisivii centrali se monteaza de o parte si de alta a liniei
mediane cu marginea orala a coletului orientata pe axul ce
trece prin centrul papilei incisive, fata vestibulara este la 6-
7mm de reper , marginea incizala avansata spre vestibular
fata de colet cu 1-1,5mm
Caninul se plaseaza bilateral la intersectia dintre axul ce trece
prin centrul papilei si linia mijlocului crestei , cu marginea
orala a coletului la 1-2 mm de marginea libera a rugii palatine
si fata vestibulara la 7,5-9mm.
Incisivul lateral se plaseaza in spatiul restant dintre cei 2 dinti
anteriori ; montat cu trema sau inghesuit ; reperul este
unghiul format de prima ruga cu linia medio-sagitala.
Rezulta acest arc de cerc simetrizat si controlat pe placuta
metalica a articulatorului.

Montarea dintilor dupa metoda IVOCLAR-frontalii inferiori

Incepe cu plasarea caninilor in zona neutrala si in raport
neutral de o parte si de alta a liniei mediane.Se monteaza apoi
incisivii cu inocluzie si supraocluzie ca la Gysi.
Se monteaza dintii laterali inferiori iar secventa finala este
montarea dintilor laterali superiori.
140
Concluzie : obtinerea unei individualizari privind montarea
dintilor si obtinerea fizionomiei specifice fiecarui caz clinic .

 Montarea Gerber-caracteristici:
Pentru zona laterala utilizeaza dinti speciali-dinti condiliformi
(condilieni).
Dintii laterali maxilari au cuspizii activi modelati cu o
morfologie cvasiasemanatoare condililor iar dintii laterali
mandibulari prezinta microcavitati asemanatoare cavitatii
glenoide.
Acesti dinti sunt utilizati pentru zona de sprijin laterala,
plasati in axul liniei interalveolare, in aria de sprijin a protezei
totale, cu eficienta maxima.
Tehnica: se folosesc dinti anatoformi pentru zona frontala si regulile clasice iar in zona laterala
dinti condiliformi. Acesti dinti reproduc o morfologie asemanatoare ATM.
Aria de contact este una functionala, eficienta , se aleg dinti
cu o latime vestibulo-orala dictata de morfologia condilului si
a cavitatii glenoide.
Acesti dinti sunt utilizati in esecuri ale protezelor totale
anterioare datorita crestelor rezorbite si cand protezele nu au
stabilitate pe campul protetic.
Se utilizeaza articulatorul mediu sau simplu.

Macheta preliminara este ramforsata maxilar prin fixarea in

centrul boltii a unei portiuni de placa de baza iar mandibular
cu o sarma. Se trece la etapa de macheta finala.
Modelajul machetei finale :rezistenta mecanica, fizionomIa,
fonatia, mentinerea, stabilitatea -vezi PPA.
Pregatirea machetei pentru ambalare-cel mai frecvent utilizata
este cea fara val (indirecta).

Ambalarea mixta se realizeaza in montari incrucisate.

Obtinerea tiparului+toate etapele, dozare, preparare,
introducere acrilat in tipar(termo si termobaropolimerizabil),
dezambalarea, prelucrarea, lustruirea-vezi PPA.

141