LISTA CU EXEMPLE – PROGRAME

CLADIRI PT ADMINISTRATIE

BIROURI

1.Colorium Dusseldorf, Germany – Alsop Arhitects – 2001

-constrangeri : intregrare in sit

- planul parter s-a restrans atunci cand s-a hotarat construirea unei
pasarele ce leaga strada principala de o alee pietonala de plimbare
noua, pe malul apei.
-constructie prismatica, acoperis prismatic
-s-a permis realizarea unei unice scari exterioare
-impact vizual major
-perete cortina puternic colorat
-18 etaje
-2 etaje subterane

2.MAD, Dubai – Al Rostamini Headquarters Architects

-tuburi structurale – ideea lui Le Corbusier

-structura formata din 9 tuburi
-tuburile patrund prin etaje in pozitii diferite, astfel creeaza spatii de dimensiuni diferite
-tuburile deservesc circulatia
-soft landscape of trees gives way to the hard landscape of the waterfront, and the reflective landscape of
the water itself
3.Gormingen, Olanda, sediul Menzis / Cie

-asigurari
-trei volume prismatice identice, fiecare avand 4 niveluri,
rotite la 90 de grade unuk fata de celalalt
-etajul 1- functiuni publice(service desks,insurance shop,
healthcare service center; meeting rooms, a library,
training areas, an auditorium, and a restaurant)
-etajele 2,3- office spaces-atrium
-transparent si comunicativ
-constructia este o buna combinatie a unui exterior deosebit,
specific, si un interior variat si interesant
-materiale naturale
-magnolia garden around the building with its diverse terraces,
water features and illuminations

4.Beijing sediu CCTV – Rem Koolhaas – 2008

-administration, production, broadcasting

-a single loop of interconnected activity
-common platform -two towers
-1 - broadcasting,
-2 -services, research, and education
-unprecedented degree of public access
-circulation through the building, spectacular views from the multiple facades
-three-dimensional experience
-CCTV consolidates all its operations in a continuous flow->allowing each worker to be permanently
aware of her colleagues
-a chain of interdependence that promotes solidarity rather than isolation, collaboration instead of
opposition.

5.BMW Tower, Munchen – Karl Schwanzer

-etaje tehnice intermediare->pompe suplimentare de apa

- 101 m
- shape of a tire in a race car
- four vertical cylinders
- Each cylinder is divided horizontally in its center by a
mold in the facade
- cylinders do not stand on the ground, they are
suspended on a central support tower
- 22 occupied floors, two of which are basements and
18 serve as office space
6.Burohaus Dockland, Hamburg
-cladirea de birouri şi de logistică este arhitecturala şi tehnica
-în ceea ce priveşte proiectarea clădirilor şi echipamentelor –
una dintre cele mai moderne de acest gen
-spatiu, transparenţa şi comunicare
-deschiderea şi spiritul de echipă sunt cultura companiei –
deschidere reflectată de asemenea în proiectarea etajelor.

7.Torre Agbar, Barcelona – Jean Nouvel – 2003

-sediul societatii de apa

-spectaculos
-forma inspirata de Montserrat – munte din apropierea Barcelonei
-gheizer in crestere pe inaltime
-34 niveluri supraterane – 142 m inaltime
-4400 ferestre – 4500 leduri luminoase ce permit luminarea colorata nocturna
-59619 lamele de sticla
-mari controverse – volumul asemanator cu „Gherkin” – „castraveciorul” din Londra a lui Norman Foster
-accente verticale
-in Piata Gloriei Catalane
-accent riguros al unui oras orizontal – este punct de reper pe un bulevard longitudinal
-reia simbolurile barceloneze :
- apa Mediteranei – calma, matasoasa, cu suprafata continua si textura vibranta
- goluri impuscae – tema arhitecturii catalane
- policromia diurna / nocturna – exuberanta metropolei
-subsol : amfiteatru
-ultimul nivel : conducerea – et 30
-birourile – cutii care plutesc
-et 25 – cafeteria conducerii
-diafragma de B.A acoperita de o fatada de sticla
-turn ecologic – datorat invelisului de sticla – senzori de temperatură în afara turnului care reglementează
deschiderea şi închiderea jaluzelelor de pe faţada clădirii -> reducerea consumului de energie pentru aer
condiţionat
8.Neue Zollhof, Dusseldorf – Frank Gehry

-„Distrorsiune luminoasa intr-un peisaj portuar” – Rin

-situate intr-o piata – face legatura cu portul
-3 cladiri de birouri – 3 volume hibride controversate, finisate cu
tencuiala alba, inox slefuit, caramida
-peisaj amorf datorat pierderii functiunii industriale-portuare
-revitalizarea peisajului urban prin investitii noi
-crearea unui eveniment volumetric
-goluri impuscate – fereastra tipica la toate cele 3 cladiri
-28.000 mp – toate cele 3 cladiri – publicitate, asigurari, diverse

9.Imobil Bog’Art, Bucuresti – Constantin Ciurea

-S+P+8, Ad=3600 mp
-arhitectura ca design de obiect

10.Charles de Gaulle Plaza, Bucuresti – Westfour Architecture

-foarte contestata
-concept :
-turn invaluit ce se dezvolta printr-o succesiune de straturi
-element principal : o cortina convexa peste volumul solid
-5 niveluri subterane(parcare) + 11 supraterane – 40.000 mp
-spatiu interior desfasurat in jurul atriumului (10x10 m)
-4 lifturi panoramice
-interior SF
11.America House, Bucuresti – Westfour Architecture

-„container” pentru diverse activitati

-130 m lungime
-12 niveluri, 3 subterane
-3.500 mp
-comert / restaurante / birouri ambasade
-etajul 1: galerie comerciala
-fatada mozaic reflecta diversitatea continutului in antiteza
cu monotonia volumului
-varietate de culoare, transparenta si opacitate – determinata
de protectia diferita a spatiului interior
-interior – sticla -> lumina.

12.Imobil Futura, Bucuresti – Godac Lucian, Simion Babici – 2007

-1000 mp – 6 niveluri
-arhitectura dublu strat – exterior panouri glisante – tabla cutata in care
sunt decupate ferestre
-spatii de birouri mici
-high-tech moderat

13.Imobil de birouri, Helsinki – Aarno Ruusuvuori

-birou „peisaj”
-ocupa intreaga arie a nivelului
-10.000 mp – 5 niveluri
-ierarhizare la nivelul spatiului de lucru – cu cat mai sus pe scara ierarhica, cu atat mai izolat biroul

14.Imobil de birouri, Tokio – K.Yamashita

-8 niveluri
-birou pe sistem grupat
-caricatura proprietarului – parapetul de la balconul etajului 3 de pe fatada intrarii
-articuleaza in jurul unui birou perisager spatii pt circulatii, grupuri sanitare, vestiare, oficii, depozite

15.Imobil de birouri, Hamburg – Bernhard Winking, Patchau&Winking

-in centrul orasului – intre canalele Herren – graben si

Alstel.
-3 niveluri subterane + 7 supraterane
-subsol : parcaje + alimentare energetica
-parter : spatii comerciale pe intreg perimetrul ->
curte interioara acoperita de luminator
-circulatia catre nivelurile birourilor – din curtea int -
rol de hol general – colecteaza circulatia
pietonala de pe strazile adiacente
-spatii de o parte si de alta a circulatiei longitudinale ->
birouri celulare si grupate
-flexibilitate limitata pe directia longitudinala
16.Sediul societatii DGI, Vingsted, Olanda – Nielsen, Nielsen&Nielsen

-concept :
-ideea simbiozei cu natura
-integrare in context extrem de fina
-program minimal
-sedii administrative pt 2 miscari sportive daneze
-compozitie bipartita :
-volum linear – spatiul birourilor
-volum patrat – primire, circulatii, gr.sanit, birou
de conducere
-compartimentare partiala a spatiului de birouri

17.Imobil pt fundatia Cartier, Paris – Jean Nouvel, Emmanuel Cattani&Associes – 1994

-3 functiuni :
-parter + subsol : expozitiile Fundatiei Cartier
-deasupra - 6 niveluri – administratia
-dedesubt – 4 niveluri subterane – parcari –
ascensoare auto
-compozitie inteligenta :
-amplasament istoric
-aliniament
-protejarea elementului vegetal – cedrii
-volum simplu, transparent – 2 foi de sticla ce depasesc
fatadele longitudinale
-panouri despartitoare la birouri – transparente
-plan liber : zona centrala – nucleu rigid (grupuri sanitare+anexe)
-birouri de tip celular – spatiu configurat de panouri transparente

18.Turnul „Credit Lyonnais”, Lyon – Cassuta&Ponte

-anii 70 – in fiecare oras o asemenea prezenta era dorita

-in inima cartierului Part – Dieu
-140 m inaltime – 42 etaje
-primele 28 de niveluri – birourile Credit Lyonais
-nivelul 32 – hotelul Frantei – 250 paturi si 2 restaurante

19.Turnul IBM, Johannesburg – O.Arup Ass&Abramovitz

-21 etaje
-la limita centrului orasului – peisaj urban de tip centru de afaceri
-2 volume simple articulate :
-prisma : birourile
-cilindru : circulatiile
-compozitie etansa – semnal
-flexibilitatea spatiului central
20.Imobil de birouri, Bld C.Brancusi, Cluj – Gh. Vais&Ass – 1994

-articulatie a 2 volume :
-prisma de sticla
-segment de cilindru blindat
-insertie in zona tampon :
-ansamblu de locuinte anii 60 – cutii ordonate cuminte in
spatiu verde
-orasul
-turn – forma cilindrica – aluzie la ideea fortificatiei si replica la
centrul istoric
-formula planimetrica clasica – 2 zone distincte : birouri – sp liber
anexele – sp rigid

21.Business Promotion Center, Duisburg, sir Norman Foster – 1993

-planimetrie inedita – determinata de conditiile de amplasament si de obtinerea

unei siluete reprezentative
-partiu simplu :
-circulatii si anexe dispuse central
-birouri de tip celular dezvoltate pe perimetru
-capetele imobilului – sali de consiliu si birouri pt sefi de compartimente
-8 nivele suprateran
-1 nivel subteran

*22.Marele Arc, Defence, Paris – Johan Otto Spreckelsen

-conceptul e mult mai important decat arhitectura

-concept: -arc triumf al omului
-portal de iradiere a culturii franceze catre omenire si univers
-cub deschis, fereastra spre lume, arc de triumf modern
-glorie a umanitatii triumfatoare
-simbol al sperantei in viitor
-cladire pentru linistea sufletului francez
-cub cu latura 105 m, 36 niveluri, amplasat pe axul istoric (Luvru, Caroussel, Jardin des Tuilleries, Place
Concorde, Champs Elysees, Ard de Triomphe)
-partiu lipsit de flexibilitate
-etaj curent 105 x 18,7 m - picior
-2 corpuri de cladire identice – picioarele : peretii verticali ai arcului. Piciorul sudic – Ministerul
Urbanismului, Locuintelor si Transporturilor. Piciorul nordic – de inchiriat.
-placa ce sprijina pe picioare – sali de conferinte, o belvedere, 4 curti interioare – gradini
-platoul arcului – spatiu amplu de intalnire in aer liber – protejat de „nor”
-materiale : marmura alba pe fetele pline
marmura cenusie, aluminiu, sticla – pe fetele ext ale birourilor
-simbol al unei epoci, prima cladire televizuala – peretii oblici dau senzatia de holograma – 3850 de
chesoane – nici cub, nici arc, cladirea devine o imagine de sinteza, o rascruce a comunicatiei.
PRIMARII
*1.Primaria din Reykjavik, Islanda – Studio Grenda

-calitati si defecte ale mediului natural

-bazine artificiale -> pseudo-arhitectura lacustra
-pare izolata pe apa, dar face parte din oras
-parcaj subteran sub bazine – se exclud masinile
din geogr directa
-iarna – ingheata apa
-3500 mp – dimensiune mica – adaptata la vecini
-macheta topografica a Islandei
-tip clasic al primariei contemporane
-concept : netulburarea echilibrului ecologic
-elem determinante geografice : ghetari, gheizere,
crevase, vulcani latenti, pereti bazaltici, apa
-elemente : 1.cafeterie; 2.holul mare; 3.acces sala
de consiliu; 4.macheta topografica; 5.bucatarie;
6.restaurant; 7.informatii; 8.scara parking;
9.bazin artificial
-2 corpuri : - spre apa – Primaria - luminoasa
predominata de sticla si se dizova in lac
- spre oras – Consiliul Local - bloc
solid si impunator ancorat in oras
-etajul 2 : 1.biroul primarului; 2.secretariat;
3.directia personalului; 4.arhive; 5.sala consiliului
executiv; 6.sala consiliului municipal; 7.grupuri
sanitare
-infratirea islandezului cu apa
-P+2 – integrare volumetrica foarte buna
-Primaria – casa comunitatii – trebuie sa ofere
spatiu pentru comunitate – relatie cu publicul
-macheta topografica a Islandei in hol
- Salile de intruniri placate cu lemn scump rosu
beneficiaza de razele de dimineata a soarelui, in
timp ce sala consiliului, de obicei folosita dupamasa,
se deschide cu un perete vitrat spre soarele de
dupamasa. Cladirea de birouri este divizata in 4
segmente de cate 2 etaje fiecare luminate de catre
un laminator zenital elliptic si concentrate in jurul
unor spatii centrale de circulatie. Circulatia vert
din aceste zone vine in contrast cu miscarea oriz
de-a lungul parterului deschis publicului. De-a lungul fatadei sudice se ridica piloni de sustinere care
sprijina acoperisul valurit care imbraca cladirea.
Punti pietonale asigura circulatiile si accesele la cladire. O continuare a strazii eterne, materialele au fost
alese cu grija pasajul find luminat zenital de lumina nordica. Un perete intunecat de roca vulcanica neagra
strabate pe o distanta de 60 de metrii latura sa nordica, apa se prelinge pe suprafata sa incurajand cresterea
muschilor.
2.Primaria din Rauma, Finlanda – Oli Pekka Jokela&Pentti Kareoja – 1992

-gustul finlandezilor pentru „marile proiecte” – asociaza primaria cu

prefectura, cu spatiile tehnice municipale, precum si casa casatoriilor,
tribunalul local, etc.
-2 idei: - scara umana si senzoriala
- scara contextului urban
-situat intr-un cartier cu compozitie urbana la scara mare
-de-a lungul unui canal care inspira proiectului ideea unei linii drepte
-corpul principal – bara(144 m)
-aripi perpendiculare
-spatiul major – strada interioara care deserveste toate serviciile accesibile publicului

3.Primaria din Evry, Franta – Jaques Levry, Jean-Luc Muller, Charles Poisay - 1987

-in inima orasului – in vecinatatea catedralei lui Mario Botta

-parcela triunghiulara – in V – cuprinde intre bratele sale accesul
principal si atriumul
-doua corpuri :
-unul de partea catedralei : primar si adjunctii sai
-unul pt servicii tehnice - asigura conditiile pt o
Luminare naturala zenitala.
-primaria proiectata inaintea catedralei – evita excesul de detalii
-i se reproseaza austeritate si monotonie – autorii spun ca doar asa
se puteau articula unei catedrale despre care nu stiau nimic inafara
ca va avea 25 m inaltime.

4.Primaria din Kongsberg, Norvegia – Jorn Narud, Gudmund Stokke&Ole Wiig - 1993
-cladire deschisa spre curtea interioara
-compozitie urbana clasica a orasului
-inlocuieste vechea primarie distrusa de incendiu
-respecta scara contextului
-la exterior – linearitate masiva
-se deschide catre un spatiu central, curte interioara publica
-3 accese corespund celor 3 strazi care contureaza lotul
-se remarca prin respectul traditiei constructive dar si a celei comunitare

5.Primaria departamentului Bouches-du-Rhone, Marsilia – William Alsop Architects – 1993

-hol central – luminator

-modul de acces si intretinere greoi
-in unul din cele mai dezvoltate cartiere ale Marsiliei
-asociere paralela intre o dubla bara(inchizand un gigant
atrium) si un corp suplu
-high-tech de nuanta neo-organica
-proiect al viitorului real
-colaborarea unor echipe din tari diferite – conceptii dif
-corpul administrativ – dubla bara ce inchide un spatiu
longitudinal central(atriumul – traversat de pasarele-
circulatii)
-barele :
-realizate pe triplu tract – centrul fiind ocupat de
circulatii si anexe
-birourile serviciilor – spatiu de lucru pentru circa
1.500 de functionari
-atriumul :
-spatiu public – intermediar intre spatiul comunitatii si structurile administratiei locale
departamentale
-sistem de luminare zenitala – structura metalica – voleti metalici mobili ce regleaza fluxul
de lumina ce patrunde in interior si permit circulatia libera a aerului in spatiul atriumului
-corpul suplu :
-corp deliberativ
-se leaga prin pasarele de corpul administrativ
-sali de sedinte
-elementul spectacol – ne trimite spre lumea insectelor
-program amplu – mai cuprinde spatii pt : cresa, sala de gimnastica, sauna, restaurant, parcaje subterane.

6.Primaria din Haga – R.Meier – 1993

-albul – foarte important – aluminiu
-holul – foarte important
JUSTITIA

1.Tribunalul din Bordeaux – Richard Rogers

-25.000 mp
-specific : amplasamentul sau – in zona istorica
-high-tech – metal
-concept :
-reluarea formala a elementelor medievale
-crearea unei perceptii pozitive asupra justitiei franceze prin crearea spatiilor transparente, deschis
-volumele salilor de judecata foarte evidente
-dialog intre vitrat – opac
-„acoperisul pluteste” – arhitectura dematerializata
-luminatoare -> lumina „dreptatea absoluta”
-pastreaza constructiile existente ale sitului : 2 turnuri medievale si un fragment din incinta de fortificatii,
scoala de magistrati din anii 70, reorganizand intregul campus
-7 sali de judecata distincte – lemn de cedru
-5 nivele de parcare subterana
-acoperis ondulat
-fatada cortina
-accesul la birourile administrative se face printr-un atrium „dramatic”
-extinderea se deschide catre o curte interioara strabatuta pe diagonala de zidul fortificat
-accesul publicului suprainaltat pe rampe -> duce la „salle des pas perdues”
-holul – transparent – traversat de pasarele ce duc in salile de sedinte, autonome, 7 volume distincte,
plutind in spatiul holului
-unul dintre bastioanele incintei – cafeterie
-respect pentru existent – operandu-se strict modificari indispensabile
-volumul principal – modul transparent – in care plutesc silozurile salilor de sedinte, legate intre ele prin
scari si rampe, asemenea unor tendoane.
2.The Sheriff Court Palatul de Justitie Glasgow – Keppie Hederson – 1983

-21 de instante judecatoresti intr-o singura cladire

-unul dintre cele mai mari programe arhitecturale judiciare din europa
-schema simetrica fata de axa accesului principal
-parter : 4 sali de dezbatere penala, alternate cu spatii pt jurati si martori

3.Tribunalul din Oslo – Ostgaard Arkitekter AS

-ideea de baza : democratizarea institutiei

-atrium pe mai multe niveluri – aducerea spatiului urban in interiorul compozitiei
-sp central : cafenele deschise si aflate la niveluri diferite – distrugerea imaginii ostile si distante
-52 de sali de dezbatere, de toate dimensiunile
-11 niveluri

4.Noul palat de justitie, Montpellier – Bernard Kohn

-nu va putea depasi 8 m

-compozitie de tip „grila” deschisa
-forme ample si dulci – spatiu cuminte
-perspective deschise in toate directiile
-spatiu central – sala pasilor pierduti – in care plutesc volumele blindate ale celor 6 sali de sedinte
-decupari semirotunde pe perimetru – curti de lumina ample pt birourile magistratilor
5.Palat de justitie, Grasse – C. de Potrzomparc – 1995

-situl – platou alungit dominat de bucla unei strazi – motiveaza

realizarea unui mare edificiu oval alungit
-partea linear-alungita se articuleaza de oval in punctul focar al
buclei rutiere
-program amplu – cuprinse mai multe instante judecatoresti.

6.Palatul de justitie, Nantes – Jean Nouvel

-pe o insula – unde Loire se ramifica

-dimensiune foarte mare
-dinamizare
-„cutie metal+sticla” perforata neagra, grila neutra, asociata cu justitia
-cutie proiectata pe o grila stricta de 8x8m
-spectacol „diurn - nocturn”
-stalpi cu afisaj electronic
-totul se reflecta
-interpretare moderna a ceea ce asociem cu justitia
-transformarea cuvintelor ca justitie, cinste, egalitate, echilibru, demnitate si caracter in semne folosite in
constructia tribunalului
-ecrane, transparenta, reflexii -> impartialitatea justitiei
-holul principal : podelele de granit negre – care oglindesc tot ce se intampla in hol – domina incaperea
-salile de judecata :
-separate de hol prin 3 ecrane metalice enorme
-3 cutii neregulate – lemn negru
-la interior – lemn rosu
-negru in combinatie cu culori aprinse si greutatea materialelor sugereaza solemnitatea procesului judiciar
BANCI

1.Commerzbank, Frankfurt – Norman Foster – 1997

-60 etaje, 258 m + antena 40 m

-concept : -turn ecologic
-primul bloc ecologic din Europa
-inovatie structurala pe moment – structura performanta
-nuclee rigide pe colturi - I
-gradini interioare pe 4 etaje – vegetatie -> circulatia aerului -> curenti foarte
mari -> solutie : practicarea peretilor de sticla
-gradinile : -punct de interes vizual si social
-aduc lumina si aer curat atriumului – care functuineaza ca o
curte de lumina
-spatiu de relaxare – umanizeaza spatiul
-in functie de orientare : vegetatie specifica a 3 zone - America
de Nord, Asia, Mediteraneana
-intrare monumentala – zona agresiv construita
-structura : 111 stalpi metalici – reduce din greutatea caldirii
-atrium central pe intreaga inaltime
-pe colturile planului – circulatii verticale+anexe
2.Filiala Bancii COB/BAC, Herstal – Bruno Albert – 1986 – 1987

-plomba
-in centrul compozitiei – sala circulara – ghisee
-accesul – wind-fang controlat
-la strada : -birou
-seif
-in spate : scara – duce la supanta -> spatii de lucru
-sucursala de cartier
-amenajare pe 2 niveluri a unei scheme functionale minime
-intre 2 calcane – compozitie lineara – spatiul principal : sala ghiseelor (circulara)
-etajul – supanta deschisa catre zona birourilor – spatiu pentru reuniuni
POZE CARTE

3.Banca Fukuoka, Tokyo – Kisho Kurakawa – 1975

-specific : spatiul media – mare atrium spre strada – spatiu intermediar public-privat
-plan L : -sala de ghisee mare in latura lunga
-windfang circular
-latura scurta – birouri
-in sistemul marilor birouri
-flexibilitate
-nucleu pentru cazarea invitatilor – dimensiune amfitrionala a institutiei
-spatiu media : -refugiu de odihna
-fantana
-preambul inainte de intrarea in banca
-exterior dar acoperit
-similar zonei de receptie a caselor traditionale japoneze
-platforma usor ridicata deasupra trotuarului
-elementul in jurul caruia se articuleaza spatiile bancii
-preia functiile de primire ale publicului
-ultimul nivel : -acopera spatiul media
-adaposteste sala de lectura(dimensiune culturala) si un restaurant cu anexele sale
-spatiile destinate serviciilor+circulatiilor verticale – in colturile cladirii
-separarea zonelor majore : sala ghiseelor de holul de acces, atenuata de legaturile interioare
-caracter monumental al cladirii :
-proportiile imense ale explanadei
-material de finisare exterioara – granit cenusiu
-zona urbana foarte densa – cea mai activa parte a orasului
-la subsol – parcaj pt 22 de masini – acces : ascensor
-3 conditii de indeplinit :
1.caracter public si relativ auster, exprimand rolul social si reputatia bancii(zona media)
2.atmosfera culturala – pentru a da o imagine umanizata bancii(marea sala de concerte, la subsol,
accesibila atat din interior cat si din ext)
3.functiune reprezentativa – prezenta marcanta in peisajul urban
4.Banca Chinei, Hong Kong – Yeoh Ming Pei

-amplasare intr-o zona foarte aglomerata

-plan – multiplu al unui triunghi
-315 m
-70 magazine
-multe spatii inchiriate
-comunicatii pe verticala
-gradini japoneze in jur – spatiu umanizat
-Pei – initiatorul inflexiunilor diagonale si oblice in
arhitectura contemporana
-expresivitatea unei epure geometrice abstracte ce aspira
spre perfectiunea pura a cristalului
-a cautat inaltimea ca reflectare a spiritului record -> a rezultat
forma din principiile geometrice generatoare de volume

5.Banca la Luxemburg – William Kucker & Klaus Freudenfield

-plan in forma de „U” deschis pe una din laturile scurte catre strada principala
-inchide un mare hol vitrat si o curte interioara
-4 niveluri supraterane si 3 subterane – deservite de „turnuri de servicii” : scari de evacuare, ascensoare,
grupuri sanitare, retele de instalatii
-turnurile suporta acoperisul usor arcuit al holului
-originalitate :
-structura vitrata a fatadei holului
-acoperisul
Realizate din platbande duble de otel, asamblate cu suruburi si nituri
-grinzile : -dublu curbate
-deschideri de 18m
-sustin un acoperis confectionat din gratare metalice fixate in puncte
-structura – efect cinetic – plafonul pare opac din departare, transparent din apropiere

POZE CARTE
CONSTRUCTII SI INSTALATII PT SPORT

STADIOANE

1.Complexul Sydney, Australia – Hok&Lobb – 2000

-costul gazonului – 690 milioane AUD

-rampe longitudinale, rampe elicoidale
-primul stadion cu aer conditionat in ext
-30.000 locuri sub copertinele de policarbonat
-gradene mobile
-grinzile cu zabrele arcuite sustin copertina
din policarbonat
-cel mai mare stadion folosit vreodata
pentru JO la acea data
-4 avioane Boeing 747 ar fi incaput
alaturate in deschiderea celor doua arcuri
principale
-capacitatea originala a fost de 110.000,
reducandu-se apoi dupa terminarea JO la
83.500
-acoperis construit din policarbonat
translucent pentru a minimaliza umbrele,
creand conditii foarte bune atat pentru
transmisiunile televizate cat si pentru
spectatori
-materialele folosite ecologice – alese pt
o poluare minima, conservarea resurselor,
durabilitate
-initial – doua laturi neacoperite –
gradene mobile – 15 m fata-spate in
functie de eveniment – 110.000 locuri
-dupa JO, gradenele N-S se micsoreaza
si se acopera, apropiindu-se de teren cu
15 m in functie de eveniment
-la subsol : complex pentru interni
-ecologic : ¾ din apa folosita la irigarea
gazonului si la toalete - colectata de pe
acoperis
1.axa principala; 2.stadion; 3.Stadium
Australia; 4.Sydney Superdome;
5.atletism; 6.piscinae; 7.hochei; 8.tenis;
9.baseball; 10.expozitii; 11.cladiri existente
14.fantana
*2.Stad de France, Stadionul Nat. al Frantei, Saint Denis, Paris – Michel Macary&A. Zublena

-pentru World Cup 1998

-caracterul delicat al arhitecturii -> dematerializat
-copertina pe structura metalica
-75.000 locuri – atletism
-80.000 locuri – fotbal
-imaginea principala : TERENUL -> suspendarea gradenelor
-silueta zvelta – copertina flotanta pe stalpi
-acoperis flotant cu cabluri
-copertina reia modelul pistei de atletism
-atmosfera luminoasa data de policarbonatul inelului interior al copertinei
-tribuna presei – cca 800 locuri
-restaurant, grupuri sanitare cu vizibilit pe teren
-vestiar echipe
-dusuri
-sala masaj
-loje de inchiriat
-plan eliptic
-acoperis sustinut de 16 stalpi metalici, care
sustin cu carlige fermele cu zabrele
-acoperis de dimensiuni mari, dar elegant
-inelul interior al acoperisului – memorabil
-bucata de sticla speciala colorata care blocheaza
lumina rosie si infra rosiile si permit patrunderea
luminii verzi si albastre, ceea ce e benefic atat
oamenilor cat si gazonului – sta in consola
-incarcarile asimetrice ale acoperisului echilibrate
cu ajutorul cablurilor
-tribune – escamontarea primului inel – „garaj”
pt 25.000 locuri
-15 m peste pista atletica
-10 unitati mobile – 10.000 tone
-negativ : nr mare de persoane de inceput/sfarsit
-3 zone de tribuna – cu accese separate : sus,
mijloc, jos
3.Stadionul Giusepe Meazza (San Siro), Milano – 1934-1990

-85.000 locuri – toate acoperite

-alternativ Inter / A.C Milan
-„stadion rampa” – rampele conduc la gradenele stadionului
-concept anti-violenta
-expresivitate arhitecturala – motivul rampei circulare si a
grilului metalic
-monumentalitate covarsitoare -> rampe elicoidale
-constructie „fotogenica”- zi si noapte
-4 stalpi de mari dimensiuni pe colturi – 51 m inaltime
-circulatie doar pe verticala + inele orizontale
-particularitati de configurare
-grinzi metalice rosii – structura rectangulara – urmaresc perimetrul stadionului
-se intersecteaza cu cei 4 stalpi si se prelungesc
-grinzile principale au 9.5 m inaltime
-tribuna 3 nu e inchisa pe una din laturi – hipodrom in apropiere – perspectiva frumoasa asupra
Milanoului – catedrala
-muzeu
-5.200 locuri VIP si 200 pt presa

4.Alianz Arena, Munchen – Herzog&De Meuron

-FC Bayern Munchen si TSV 1860 Munchen

-10.500 maxim -> „colina artificiala”
-se afla amplasat pe o mare dala – circulatie fluenta
-circulatii -> in apropiere – autostrazi
-258x227x50 m
-teren omnisport
-sub gradene – toate dotarile
-acoperire totala a spectatorilor
-3 registre de gradene – una mobila – mobilitate relativa
-anexe – sub gradene
-structura metalica
-tuburi mici alimentare perne cu aer
-perne gonflabile
-stadion cameleon – isi schimba culoarea in functie de
programul calculatorului -> dinamica f mare datorita pernelor
-invelitoare policarbonat
-restaurant, fanshop
-stadion carosat
-a rasturnat imaginea traditionala a stadioanelor
-copertina metalica transparenta
-exteriorul : 2.874 bucati de folii ETFE – forma diamant – 0,2 mm
-cea mai mare structura acoperita ETFE
-structura de beton armat
-50 m inaltime
-prima tribuna si terenul – in debleu
-foiere speciale pentru VIP – 1200 locuri din tribuna 1 rezervate sponsorilor

5.Stadionul National Beijing, Birds Nest – Herzog&De Meuron

-coaja de tuburi patrate de bare de otel

-arhitectura de tip impachetat
-amenajat pe o mare dala
-concept :
-cursa de peste, zona Genevei
-cos impletit de pe cursul superior al fluviului Zambezi, Africa
-cos pe spate
-aproximativ 80.000 locuri – maxim 90.000
-forma relativ regulata
-in vecinatate – piscina olimpica
-structura de tuburi de otel -> copertina
-2 structuri : una tubulara la copertina si una pt gradene
-copertina – nu e inchisa complet -> aerisire
-imagine iconica
-punct de atractie turistica
-defect – imagine interioara neexpresiva
-stadion omnisport - olimpic
-se poate inchide perfect
-structura indiscreta inauntru
-zona de acces – marcata de structura
-spectatorii indepartati de gazon – pt atletism
-concept-confectii utilitare-rezistenta+decorativa
-simbolizeaza structura si estetica
-imagine perputanta
-‘We didn't want this huge stadium to smother or repulse
people, but desired the opposite: that it would attract and absorb people."

6.Wembley, Londra – Norman Foster

-acces de rampe-partial
-maxim 90.000 de locuri
-primul rand de gradene-mobila
-sala de conferinta
-new Wembley Stadium is the largest covered
football stadium in the world
-partly retractable roof, supported structurally by
an 133-metre-high arch
-Originally built in 1923 (82.000 locuri),
1925 (127.000), demolat in 2003
-arc structural – sustine parti din copertina
-90.000 locuri - fotbal, rugby, concerte
-86.000 locuri – fotbal american
-glisarea copertinei
-sala de conferinte
-concerte – protejarea gazonului prin covoare

7.Wellington, New Zealand

-stadion de rugby – football

-stadion pe piloti
-34.500 locuri (236 x 185) – dimensiuni mici
-un rand de gradene
-propunere : ideea constructiei unui stadion pe piloti
- lightweight aggregate concrete
- Carparks on site 850
-function center- Theatre, Classroom, Boardroom,
U-Shape, Cocktails, Banquet
8.Stadionul din Dalian, China – NBBJ (proiect)

-pereti vegetali - structura metalica -> stadion gradina

-orientare in functie de context - spre centrul orasului
sau spre mare
-gradene zvelte
-arhitectura navala
-autonom energetic, panouri din celule fotocoltaice(?)
-epoca stadioanelor neorientate se incheie
-mai buna incadrare a siluetei
The garden walls contain all of the vital systems of
the building: the structure for the roof, the VIP suites
, the toilets and concessions stands, the mechanical
spaces, and the ticket booths
-concept :
-parc pe malul marii
-taierea parcului
-pamantul devine zid
-eveniment
-stadion gradina
-ziduri verzi – ziduri din strat de metal + vegetatie
-gradene subtiri
-axa e libera – peisajul patrunde in stadion
-primele gradene usor ingropate
-ideea spatiului urban – pasarele, arhitectura navala
-axa vizibila
-panouri suspendate – rol de a distribui? curentii de aer, capteaza energia

9.Sydney – hockey pe iarba – ing. Ove Arup

-stadion mic, bordat de o gradena de dimensiuni mici

-expresivitate – contrastul dintre dematerialitatea copertinei si volumul „tectonic al gradenei”
-5.000 locuri – 15.000 la olimpiada
-Copertina sustinuta pe cabluri
-element principal-stalp metalic
10.Stadionul „Alfred McAlpine”, Huddersfield, Anglia

11.Wimbledon, Londra

-2 stadioane dominante
-1877 – terenul e f vechi
-stadionul – terenul central – 15.000 locuri – forma traditionala, copertina retractabila
-cladirea mileniului
-terenul nr 1 – 11.500 locuri
-prelata de protectie
-singurul turneu unde competitia se desfasoara
pe iarba

12.Sydney – Blight Voller – 2000

-10.500 locuri
-stadion rotund, mediu
-imagine usoara, structura pe cabluri
-2 tipuri de terenuri de tenis :
 -obisnuite
-competitionale
-anexele stadionului – in vecinatate – tunel subteran
-terenul de joc – celule senzitive
-cele mai bune locuri – in spatele terenului
- 10,500 seat centre court stadium, 15 outside courts,
Pro-Shop, café and function centre

13.Roland Garros

-competitie initiata in 1891

-constructia complexului incepe in 1927
-stadionul Suzane Leuglet – 9953 locuri
-stadionul Ph. Charlier :
-14.884 locuri
-simplu, gradene organizate sub forma
dreptunghiulara
-zgura
-tribune f inclinate
-masuri de protectie a circulatiei–parapeti
-lojele – maini curente partiale
-terenul nr 1 – 3.792 locuri
-retractable roof
-twenty courts
-tennis museum

14.Flushing Meadow, Corona Park, New York

-cel mai mare stadion de tenis din lume

-camera accidentela
-crater foarte abrupt – circulatia cea mai abrupta
-balustrade intermediare
-cea mai rapida suprafata de joc
-Stadionul Armstrong – NY, Fl.Meadows – stadionul 2

15.Stadion de tenis Qizhong, Shanghai – Mitsuru Senda – 2005

-baza de tenis – 80ha cu 40 terenuri

-SV orasului
-15.000 locuri
-circular, spectaculos -> floare tradtionala chinezeasca – acoperis
-acoperis inchis – cilindru
-acoperis mobil
SALI DE SPORT

1.Sala de sport fosta Saddam Hussein, Bagdad, Irak – Le Corbusier – 1984-1980

-legatura si cu un teren exterior

-

2.Stephen O’Connell Center, univ. Florida, Gainesville – Condill Rowlet&Scot – 1980

-primele palate omnisport – programe complexe, multe anexe

-structura usoara de beton armat + folii din material plastic suprapresiunea aerului conditionat -> structura
umflata -> lumina placuta
-luminiscenta agreabila
-tribune pliabile -> eliberarea spatiului central

3.Velodromul din Manchester – 1996

-pista de ciclism interioara

-12 recorduri mondiale inregistrate aici
-pista recunoscuta pt viteza mare – cea mai rapida din Europa
-250 m lungime pista
-in 2007 – inchisa pt renovare – pista acoperita cu lemn de
pin siberian – mai fina
-cea mai impregnata cu rasina
-cea mai buna descoperire pt spitale – pin siberian
– autoungere -> evitarea infectarii masei lemnoase
-in curba de 42 de grade
-3.500 locuri gradene
-1.000 locuri in centru
4.Velodromul si pisicna olimpica Berlin – Dominique Perrault – 1993-1999

-luminatoare zenitale
-11.420 spectatori – 5.800 locuri de sezut
-concept : 2 „lacuri stralucitoare” inconjurate de vegetatie – 450 de meri
-17 m sub pamant – 70 cm suprateran – 3 niveluri fiecare cladire
-acoperis metalic - plase
-inconjurate de scari si rampe
-cladirea piscinei : 2 bazine olimpice :
-1 pentru sarituri
-1 pentru handicapati
-velodromul – polivalent : ciclism, atletism, tenis, concert,
-velodromul – circular – structura metalica radiala a acoperisului – diametru 142 m
-piscina – dreptunghiulara – structura solida
-legatura la fiecare nivel intre cele 2 cladiri
-intre cele 2 – spatii multifunctionale
-parcare pt 2.000 bibiclete ecologice
-vestiare, parcare, birouri administrative, sala de fitness
5.Sala de sport scolara Bietigheim-Bissingen, Germania – Auer&Weber – 2003

-economia curentului electric – iluminare dezvoltata

-sistem de seduri – patrunderea luminii
-vitrare aproape totala
-„fosa scufundata”
-confort al jocului care sa induca echilibrul supletei
-creatie artistica care elimina oboseala si stresul locului
6.Sala de sport, Academia Militara Norfolt, Michigan
-doar pentru ore de educatie fizica
-nu exista spatiu pentru spectatori

7.Sala de sport Siauliai Arena, Lituania – E.Miliuno – 2006-2007

-mare platforma pt parcare

-forma cilindrica
-traditionala – primul rand escamotat?
-capacitate : 5740 – 7000 locuri
-exista depozit
-legatura cu contextul – pereti vitrati
-5 etaje – diametru 100 m – h=19m
-culoarea – sticla holografica pe fatade
-sala de antrenament
- scoli sportive, cluburi, centru frumu si intretinere, fitness, muzeu de sport, cafenele, baruri

8.Spalatium Center, Split, Croatia – 3LHD Arh. – 2007

-asociata cu un mall
-la ultimul nivel – restaurant exclusivist – panorama orasului
-sky bar
-zona comerciala – mall
-centru pentru intretinere corporala
-1.500 parcaje
-12.000 locuri sala de sport - handbal
-handbal, volei, boc, motocross, baschet

9.Centru Sportiv si Cultural Les Deux Alpes – Arnold&Herault – 2002-2006

-aspect de hambar
-in zona arhitecturii traditionale – zona montana - kitsch
-arhitectura minimala
-in antiteza cu restul
-sala de spectacole – 300 locuri
-arhitectura de buna calitate?
10.Ansamblul sportiv „Croix Chevalier”, Blois, Franta

*11.Palatul omnisport Bercy-Paris – M.Andrault, P.Parat, A.Guvan – 1984

-pe malul Senei

-cel mai mare palat omnisport construit in Europa in anii 80 – 55.000 mp
-capacitate variabila : 3.500 – 17.000 locuri
-varianta escamotarii – sub pamant -> diminuarea impactului asupra
contextului
-incadrat de Parcul din Bercy si Ministerul de Finante
-solutia de semi-ingropare : la suprafata – piramida compusa – laturi
inierbate
-revolutionar : structuri performante – plafon tridimensional rezemat pe 4
stalpi rotunzi din beton
-centru :
-aria de joc
-pista de atletism
-parcaj subteran
-patinoar
-sala secundara, pt antrenamente
-flexibilitate – 24 de discipline
sportive
-9.000 locuri escamotabile
-bloc de vestiare – 500 de sportivi
-ciclism : 10.000 locuri
-atletism : 9.500 locuri
-teatru : 3.500-9.000 locuri
-box : 17.000 locuri
-circ : 11.300 locuri
-baschet, volei – aplicarea covoarelor
PISCINE

1.Centru de natatie San Fernando de Henares, Madrid – E. Tuton&Luis Moreno Mansilla – 1998

-concept : impletitura de nuiele de rachita

-etajul 1 : bazinul – nivelul apei freatice foarte sus
-retea de aer conditionat -> umiditate?
-arhitectura minimala
-ideea de pseudo-acvariu
-structura lineara : insirate functiunile
-parter : depozit si anexe
-de-a lungul Pine Promenade

2.Piscina de la Kolding, Danemarca – Nohr&Sigsgaard

-extinderea unei piscine -orientata est-vest -noua incapere pt piscina

-integrare buna in context -banda ingusta – serviciu, anexe -acopera vechea piscina – un tot
3.Piscina municipala din Bordeaux – Cristian Bras – 1997

-salon de infrumusetare, birou, sala de reuniuni, vestiare,

garderoba, cabinet medical
-zona foarte importanta – instalatiile
-zona de loisir – bazine – 50 cm de apa – pt copii
4.Piscina subterana, Helsinki - 1993

-tuneluri pentru conductele de apa

-pisicna
-patinoar pt antrenamente de hockey si patinaj
-pista de alergare
-50 m lungime piscina
-pt 1.000 vizitatori
-poate fi folosita ca adapost pt 3.800 pers
-2 cafeterii
-bai turcesti
-ocupa „grote artificiale” – initial adaposturi nucleare
-piscine de agrement
-amenajare scenografica – mic amfiteatru

5.SPA – Baile Herculane - 2007

6.Hotel Lido, Bucuresti

7.Ai Raha Beach Hotel, Abu Dhabi – piscina de loisir

-zona turistica
-piscina pe acoperis
-echilibru intre arhitectura contemporana si arhitectura traditionala
araba

8.Hotel Mandalay Bay, Las Vegas

-piscina cu valuri
-sezlonguri, baruri, TV de 50 inch
-separeuri private cu vedere catre plaja

9.Berlin Badeschiff Trapton (Raul Spree)

-barca de agrement transformata in piscina

-permite cetatenilor sa inoate in conditii sigure si curate in
raul Spree, la modul figurativ doar, deoarece raul Spree
este foarte poluat
-creat pentru a reinvia atmosfera de-a lungul raului Spree
-8x32 m
-deschisa publicului de la 8 AM la 12 AM
-bar si DJ
10.Strand Maritim, Kastrup, Danemarca – White Arkitekten – 2004

-incinta circulara – lemn

-silueta dinamica din orice punct de vedere
-pe mal – vestiare
-incinta circulara – protectie a vantului din orice directie
-platforma de lemn – 870 mp
-material durabil in apa sarata
-“My idea was to achieve a sculptural, dynamic form that
can be seen from the land, from the sea and from the air,”

11.Miyazaki Seagaia (Ocean Dome), Japonia – 1993

-300x100 m
-centru : plaja artificiala + piscina
-deschiderea acoperisului
-1995 – 1,25 milioane de vizitatori
-modernizare 2007 -> plante naturale + ecrane acoperis
-temperatura – 30 grade
-temperatura apa – 28 grade

12.Tropical Islands, Krausnick, Berlin – 2004

-360x200 m, h=107 m
-reia ideea zonelor japoneze / tailandeze – iluzie
-8000 vizitatori zilnic
-microclimatul insulelor tropicale
-26 grade
-6,6 hectare
-bai termale
-centru de ingrijire
personala – SPA
-sezlonguri
-„terase”
-plaja artificiala

13.Complexul de piscine de la Nid-du-Cro, Neuchatel, Elvetia – R+P Studer si Vuillemier&Salus SA

14.Piscina Trier-West, Germania – Karnatz si Bolk

15.Piscina la Quimper Bretania, Franta

16.Piscina de loisir la Blaustein, Germania – 1989

17.Piscina Olimpica, Atena - 2004

BIBLIOTECI

1.Biblioteca din Tonsberb, Norvegia – Ivar Lunde si Morten Lovseth - 1992

-locul Manastirii Sf.Olah (1180) – distrusa de reformati

-arc de cerc, perete de caramida – reia traseul zidului de incinta a manastirii
– element de granita – separator
-la nivelul subsolului – insule din vechea incinta
-structura arborica, desfasurare piramidala
-loc al cartii si al nostalgiei istorice
-expresivitate prin preluarea simbolului norvegian, padurea
-asimileaza profunzimile istorice ale locului
-plan subsol / parter – element de granita separator
-intrarea diagonala – sugereaza o raza de arc de cerc
-biblioteca deschisa
-subsol : vechile vestigii integrate -> sensibilitate pt traditie, vestigii
valoroase dpdv arheologic
-dezvoltare pe doua nivele
-cafeteria : structura high-tech discreta
-protejata fonic prin pereti de sticla
-arhitectura neutra – reflecta vecinii
-intrare – profile metalice
-fatade mari de sticla care ii invita pe vizitatori inauntru
-structura : compozitie complexa bogata
-curbele – aluzie la biserica circulara din ruinele manastirii
2.Biblioteca Colegiului Tehnic din Cork, Irlanda – 1990

-configuratie de-a lungul unui arc de cerc

-blocul bibliotecii langa intrare
-travei repetitive
-exista supante partiale
-arhitectura specifica insulelor
britanice - caramida
-expresie arhitecturala puternica
-organizare rationala in plan

3.Biblioteca Benedictiana, Melk

*4.Biblioteca Alexandria – Sirochetta – 1990

-coasta mediteraneana a Egiptului

-epoca elenistica :
-forul din Alexandria
-biblioteca din Alexandria – cea mai mare
biblioteca antica
-debarcarea lui Cezar – populatia s-a revoltat si
au ars si biblioteca
-Marc Antoniu – toate bibliotecile importante
din Asia sunt mutate in Alexandria– „fura” din
biblioteci si le aduna intr-un singur loc
-concept :
-far numeric al lumii
-disc evocator al memoriei locului –
diametru de 160 m, inclinat la 16 grade
spre nord
-alcatuita dintr-un cilindru
-sala de conferinte – „non arhitectura”
-sala de lectura in cascada – dimensiuni f mari
-exista o pasarela care face legatura universala intre biblioteca si lume
-anexe : cofetarie
-centru de formare international
-sala de lectura – 7 niveluri – 2500 locuri
-bazin spre Marea Mediterana
-elemente traditionale Egiptului – pilonii
care la partea superioara asemanatori
capitelurilor antice
-ritmuri
-sala are spatii capsulate superior – conferinte
-rafturile – elemente proprii de iluminare
-high-tech asociat cu reflexe traditionale
(placarea cu piatra naturala – granit din
Asuan)
-element decorativ – ideograme din toate
alfabetele lumii -> caracterul larg al culturii
-cilindru ingropat
-functiuni :
-internet, arhive
-6 librarii specializate
-4 muzee, planetarium
-8 centre de cercetare academice
-9 expozitii permanente
-4 galerii de arta
-centru de conferinte
-disc imens argintiu inclinat
-grila structurala regulata
-lumini oblice – lumina indirecta – anima sala de lectura
-peretele sudic – inscriptii cu exemple de texte din intreaga lume
-disc ce se ridica din pamant – 4 niveluri subterane, 7 niveluri supraterane
-sala de lectura principala : 2.000 locuri - 8 zone in functie de subiect
-infrastructura – 18 m sub pamant
-peretele circular diafragma – cel mai mare din lume – diametru de 160 m, inaltime 35 m
-lumina naturala – panouri transparente in acoperis orientata dupa studiu computerizat
*5.Biblioteca Nationala a Frantei, Paris – Dominique Perrault – 1997

-langa palatul omnisport

-situl oficial al municipalitatilor – rezervat unei expozitii dedicate
bicentenarului revolutiei franceze
-mega institutie culturala – 16 milioane de carti
-cartile – adapostite in mai multe situri din Paris -> necesitatea
unui singur spatiu
-concept :
-usor eliptic
-cititorii jos – protejati
-cartile sus – semnal (monument dedicat cartii)
-ideea realizarii unei manastiri de carti
-gradini scufundate
-suprafata curtii interioare – Place de la Concorde – situl 7.5 ha
-4 turnuri in dreptul lor - fose
-cel mai interesant plan
-planul salii de lectura – 4.000 locuri :
-2.000 – marele public
-2.000 – studenti
-h=79 m - 20 niveluri : primele 7 – birouri
-366 km de rafturi
-14 milioane de volume
-depozite – de la etajele 8 in sus
-perimetrul interior si exterior – panouri de lemn
mobile – protejeaza cartile de lumina soarelui
-290.000 mp plansee
-salile de lectura – deschise spre curte
-arhitectura minimalista – abstracta – „perfectiune glacial euclidiana” :
-detalii reci
-expresie rece
-unghiuri drepte
-putine detalii
-arhitectura foarte expresiva – clisee simple pentru a retine
mai bine imaginile
-4 carti ce inchid un spatiu virtual
-ansamblu monument dedicat cartilor
-18 milioane de carti si 300.000 de proiecte
-turnuri denumite :
-cifrelor
-literelor
-timpului
-
-trepte – foarte interesante – preiau diferenta de nivel
-gradina interioara :
-scufundarea unei gradini interioare
-ideea de mare in jurul unei gradini
-simbolul florei nationale : pini de Normandia, carpeni, mesteceni, stejari
-copacii – salvati de pe traseul autostrazii Normandia
-ampla curte de lumina pt salile de lectura
-sali de lectura traditionale, cartezianismul
-rafturile – semi goale – trebuie asigurata o dezvoltare de 10-15 ani de achizitii
-holul – mocheta rosie – evoca caracterul regal
-coridor
-pasarele Simone de Beauvoir (scriitoare)
6.Mediateca din Sendai – Toyo Ito – 1995-2001

-dispozitiv luminos pentru diverse moduri de accesare la cunoastere : carte, expozitie, calculator
-biblioteca – doar o sectie a mediatecii
-inovatie – structura de rezistenta : sistem de stalpi (4 stalpi de colt;
stalpi dematerializati - tevi)
-forma aproape patrata
-parter : cafeterie
-nivelul 1 : biblioteca copiilor – pt a scurta distanta lor – organizata
foarte liber
-nivelul 2 : biblioteca – organizata simplu
-nivelul 4,5 : zona expozitii (4-compartimentat, 5-foarte liber)
-nivelul 6 : mediateca – cinema, alveole cu posturi video, amfiteatru pentru filme
-planseu 50x49 – pe 13 coloane holografice :
-din tevi de otel
-4 de colt
-diametru 240 mm
-8 coloane de camp
-parter – hol foaier – info
-retragerea partii vizibile a tavanului
-panouri vitrate – comunicare interior / exterior intensa
-stalpii – ca niste sculpturi
-amenajari minimale
-biblioteca generala – supanta
-atractia vitrajului
-incalzirea realizata in fose
-mediateca – mobilier biomorfic – senzatia de virtualitate
*7.Biblioteca Regala Universitara – extindere, Copenhaga – MMA, Schmidt Hammer – 1995-1999

-arhitectura fara excese

-cladire eclectica – extindere discreta
-2 volume principale
-pozitionata pe niste insule
-program arhitectural complex :
-fondul national de carti : carti, stampe, muzica, teatru
-muzeul national de fotografie
-volum masiv al bibliotecii – monolitul
-langa : „Peste” – institutii culturale conexe, cladiri mai mici
-spatii expo, conferinte, sala polivalenta - 600 locuri
-restaurant, cafenea
-granit negru :
-volumul inchiriat
-lucios – antracit lucios
-> Diamantul negru
-simetrie vs asimetrie
-vedere panoramica a malului apei
-balcoane asemanatoare cu valurile – perimetral
-24 m inaltime la interior
-luminatoare – lumina confortabila, indirecta
-sali de lectura > 300 locuri – orientate spre atrium, lumina, apa
-lumina din 2 directii in timpul zilei :
-luminator
-lumina reflectata de apa
8.Biblioteca Municipala, Turku – extindere – JKMM Architects – 2007
-in centru istoric
-etajul 1, 2 – sali de lectura
-arhitectura simpla
-in centru – curte de recreatie si loc de desfasurare al evenimentelor culturale
-anexata vechii librarii (care are 100 de ani)
-spatiile publice – cele 2 etaje – in jurul curtii
-inaperea principala :
-spatiu monumental
-sectiunea non-fictionala
-locuri pentru citit
-principiu de baza : flexibilitatea
-incaperi deschise – flexibilitate
-functiuni delimitate de mobilier
-fatade tencuite + piatra naturala
-interior : lemn de stejar european
-avantaje : transparenta -> ideea deschiderii catre public

9.Biblioteca din Joensuu, Finlanda – Helin & Siitonen / Tuomo Siitonen – 1992
10.Biblioteca de cartier Viala-Stalingrad Saint-Pierre-des-Corps, Franta – Jean-Yves Barrier – 1994
11.Mediateca din Orleans – Pierre du Basset, Dominique Lyon&Co – 1990-1994

12.Biblioteca Municipala din Munster – Peter Wilson&Julia Boiles – 1993

-ideea faliei
-teritoriu devastat in razboi
-insula : contextuala, spatiu de primire + birouri
-subsol : biblioteca copiilor, camere de evenimente, spatii tehnice,
bucatarie
-spatiul interior : seninatate, loc de intalnire intre om si carte
-arhitectura modernista
-dinamic din punct de vedere al arhitecturii
-cladirea este impartita de o alee pietonala
-initial s-a dorit constructia a doua cladiri separate
-aleea divide zona cu carti de imprumut de zona de lectura

13.Biblioteca – mediateca din Aulnoy – Valenciennes, Franta – Graph Architectes

14.Biblioteca din Frankfurt 15.Biblioteca din Malmo
*16.Biblioteca Universitatii Tehnice din Delft – Mecano – 1990

-organizarea bibliotecii intr-un campus universitar langa

amfiteatru -> scufundare (deal artificial)
-luminator central conic – punct de atractie
-inovatii :
-intrare direct in sala de lectura
-esofodaj metalic de carti pe 4 etaje
-sala de lectura specializata
-mod de organizare – tip vizuina
-vitraje
-cartier dificil -> crearea unei cladiri
care sa fie mai mult amenajare a
terenului decat arhitectura
-mica panta inierbata – acopera sala de
lectura
-majoritatea cartilor – depozitate sub
sala de lectura -> spatiu deschis si
aerisit – zone de studiu, birouri
-lumina patrunde prin peretele vitrat
dintre pamant si acoperisul ridicat
-structura metalica usoara
-con alb iesind din centrul acoperisului
– prezenta bibliotecii marcata +
luminator
-in interiorul conului – spatii de studiu
-aripa de est – birouri si anexe, serviciu
-aripa de sud – circulatii
-functiuni sociale : cafenea si librarie
-arhitectura moderna, cu pereti in panta, unghiuri ale
structurii, galerii
-acoperisul inierbat – recreere si odihna - accesibil
-conul – 4 niveluri spatii de studiu traditionale
-acoperisul – proprietati izolante
-aproximativ 1.000 locuri de studiu – 300 computere
-80.000 volume – acces public
17.Biblioteca Municipala Peckham, Londra – W.Alsop & J.Stormer – 1997-1999

-destinata imigrantilor
-in apropierea unei piete
-se incadreaza in context
-capsula reuniunii
-capsula copii
-capsule placate cu lemn -> dinamism
-zona de dedesubt – ca o piateta
-spate – perete cortina f colorat
-titlu comercial
-forma de L in sectiune
-primele 3 etaje ale bratului lung L – centru media
-bratul scurt – etajul 4 – biblioteca
-flexibilitate – necesara viitoarelor generatii
-bloc orizontal – 12 m
-structura blocului orizontal – stalpi + bratul vertical
-spatiu exterior acoperit
-blocheaza patrunderea razelor directe dinspre sud
-> nu sunt necesare parasolarele
-litere metalice – 2 m inaltime
-blocul orizontal : biblioteca copiilor, sala principala, zona de carti
-3 volume ovale – sustinute de stalpi – capsule:
-centru pentru literatura Afro – Caraibeana
-zona de activitati pentru copii
-sala de conferinte
-luminator portocaliu – vazut si de pe strada
-fatada principala – „plasa” de metal
-fatada de sud, est si vest – placaj de cupru
-geamurile volumului vertical – sticla colorata fixata
cu silicon in rama de aluminiu
-partea de nord a bibliotecii – conectata cu un bloc
de 5 etaje al bibliotecii, ce contine : foyer, utilitatile
principale, calculatoarele, laborator media unde
vizitatorii invata sa utilizeze tehnologua, centru info, centru de invatare – cursuri in aproape orice
disciplina
-ultimul etaj – vedere panoramica asupra Milenium Eye si Tate Modern Gallery
-la exterior – spatiu public si spatiu de concerte
-experiment cu forme, culori, materiale
-nu este sistem de aer conditionat, dar chestia portocalie de pe acoperis „alunga” razele solare
-vegetatie si sculpturi – spatiu social
18.Biblioteca universitatii si muzeului ardelean cluj, 1906-1909, arh. Kolb floris Nandor, Gergely
Kalman

-una dintre cele mai vechi şi mai importante biblioteci

universitare din România
-colecţii valoroase - incunabule medievale şi rarităţi bibliofile
-55 de săli de lectură
-2.100 locuri pentru cititori în sediul central şi în filiale
-stil secession
-sala cataloagelor, sala mare de lectura, sala manipulanti carti,
sala de sedinte, birou., sala bibl. Reviste, sala noutati
-oferta schlock-structura metalica depozit pt carte
-ascensorul parter noster de carti si caruciorul de transport

MUZEE

1.Muzeul Kunsthal, Rotterdam – Rem Koolhaas OMA

-muzeu cu spatiu deschis in relatie cu contextul

-spatiu foarte mare pentru expozitie – 3.300 mp
-3 expozitii principale : una de design, una de foto
-5-6 expozitii pot fi amenajate deodata
-auditorium spatios, cafe-restaurant, librarie, camera VIP
-parti usor suprapuse ale cladirii
-pante si rampe care traverseaza cladirea
-in parcul Museumparc, alaturat de alte muzee – intersectie de trafic
-o rampa traverseaza drept cladirea pana la inaltimea de 6 m
-atat capat de parc cat si poarta de intrare in parc

2.Muzeul Whitney, New York – Marcel Breuer – 1966

-muzeu cu spatiu inchis in relatie cu contextul

-3 dintre etaje – spatii mari si deschise pentru expozitie
-tavane suspendate prefabricate din beton
-pereti mobili
-lumina flexibila
-placare exterioara cu granit
3.Galeriile Uffizi, Florenta

-tip compozitional – linear

4.Muzeul din Nijmegen – Unstudio – 1990

-tip compozitional – labirint

-in centrul orasului
-la limita centrului istoric
-3 colectii :
-arheologie
-arta fina si istorie
-arta moderna
-lucrari care „vorbesc” despre dinamica si istoria orasului
-scara impozanta – duce la etajul expozitiilor
-spatii usoare, aerisite
-scara :
-inima structurala a cladirii
-face legatura cu cafeneaua, libraria, muzeul si holul
central
-tavanul parterului – ascunde toate instalatiile

5.Muzeul Marii Aerului si Spatiului, Manhattan, New York

-marimea exponatului impune distante mari de perceptie

6.Muzeul Evreiesc Berlin – Daniel Libeskind – 1999

-exponate evocand Holocaustul – putere de evocare foarte mare

-inspiratie geometrica, plina de linii frante sau monoliti
-Stea a lui David desfacuta
-de sus privita – zig zag neregulat -> denumire informala de „Blitz”
-in ciuda bogatiei exponatelor, istoria propriu-zisa e aproape eclipsata de fabuloasa arhitectura
-muzeul in sine nu pare sa aiba usi, exceptie facand cea spre Gradina Exilului
-intrarea – pe la subsol, prin cladirea alaturata a fostei Curti Regale de Justitie
-pante usoare de coborare, apoi trepte care urca inapoi – nu se simte ideea de etaj
-luminare geometrica – ferestre ciudate (despicaturi care se vad pe suprafata cladirii din exterior)
-Frunzele cazute – sala sumbra – sunt imprastiate pe podea peste 10.000 de fete umane de metal,
reprezentand victimele razboaielor si violentei din intreaga lume
-cele mai fascinante locuri dpdv arhitectonic si metaforic – spatiile goale pe verticala – lipsa evreilor din
societatea nemteasca
-Gradina Exilului – 49 de monoliti deasupra carora creste vegetatie. Soarele patrunde prin vegetatie ca
prin zabrele – inchisoare adanca
-Turnul Holocaustului – prisma inalta de 24 m, interior – intuneric profund. Singura sursa de lumina –
intangibila, de undeva de sus. Monotonia si disperarea zidurilor – sparta de o unica scara – nu duce spre
pata de lumina.

7.Muzeul Pergamon, Berlin – Alfred Messel – 1910-1930

-altarul din Pergam

-arta : greceasca, babiloniana, islamica, romana.
-3 sectiuni:
-colectia de antichitati clasice
-muzeul antichitatilor apropiate estice
-muzeul artei islamice
8.Muzeul Fabricii de bere Guiness, Dublin

-tehnologia ca exponat
-parter :
-magazin
-expozitie – introduce cele 4 ingrediente : apa, orz, hamei, drojdie
-Arthur Guiness
-etajul 1 :
-ghid virtual – te ghideaza pas cu pas in procesul formarii berii
-variante diferite de bere Guiness
-etajul 2 :
-istoria publicitatii facute pt Guiness
-etajul 3 :
-expozitie interactiva – linia dintre a te simti bine si a bea in exces
-etajul 4 :
-istoria cladirii de la constructia in 1904 pana la renasterea ei in 2000
-etajul 5 :
-inveti cum sa torni berea si primiti certificat de competenta
-bar
-expozitie John Gilroy
-etajul 7 :
-vedere panoramica asupra Dublinului
-primesti bere
-gravity bar

9.Muzeul Groninger, Olanda – 1994

-exponate foarte mici

-paralel cu o statie de metrou
-3 pavilioane principale :
-o cladire cilindrica argintie – Philippe Starck
-un turn galben – Alessandro Medini
-cladire deconstructivista albastru deschis – Coop
Himmelbau
-pod care conecteaza muzeul de statia de metrou – parte din
circuitul spre centru orasului
-arhitectura futuristica, colorata.

10.Muzeul Halso, Scandinavia

-exponate speciale, mari - brazi

11.Muzeul de Istorie Naturala, Londra – Alfred Waterhouse – 1881

-exponate foarte mari

-arhitectura victoriana – inaltime specifica
-fatada din teracota

12.Muzeul d’Orsay, Paris – Gae Aulenti – 1980-1987

-exponat : arhitectura vechii gari, macheta Parisului – sec XIX, arhitectura sec XIX – din demolari
-structura : zidarie portanta
-organizat pe 3 niveluri
-parter : expozitii pe toate laturile navei centrale
-terase la nivel median – se continua expozitia
-zonele de expozitie si celelalte functiuni - raspandite
in toate cele 3 etaje
-pavilionul Amont
-alee de sticla
-restaurant muzeu
-cafenea
-librarie
-auditorium

13.Metropolitan Museum, New York

-exponate medii cu detalii

-cel mai mare muzeu de arta din NY

14.Muzeul din Olimpia

-arta statuara antica

-sali de expozitie, spatii auxiliare si depozite
-anexele (toaletele) sunt situate in aripa de est
-cladire separata intre muzeu si situl arheologic – magazin
de carti si suveniruri
-parte din aripa de est si subsol – depozitare
-reamenajat in 2004 ca sa corespunda standardelor de muzeu modern
15.Centrul G.Pompidou, Paris – Renzo Piano – 1971-1977

-arta contemporana
-2 hectare
-7 nivele, h=42 m, lungime = 166m, latime = 60 m
-103.305 mp un etaj
-infrastructura : 3 nivele
-schelet metalic de care sunt suspendate etajele – domina vizibil de afara
-scara gigantica exterioara
-piateta continua sa evolueze, scara ramane interesanta, dar constructia in sine, precum si expozitia devine
seaca

16.Muzeul Mercedes Benz, Stuttgard

-mari firme – muzee proprii

-16.500 mp
-masinile sunt dispuse intr-o spirala in varful careia se ajunge cu un lift
-coborarea se face parcurgand spirala

17.Muzeul Albert&Victoria, Londra

-muzica
-arhitectura bazata pe cladiri vechi, dar folosind tehnici si materiale moderne
-colaj de stiluri si motivuri – scrapebook arhitectural
-refolosirea teracotei si a mozaicului in Anglia Victoriana
-pardoseli originale, pereti si tavane
18.Muzeul National al C.F. New York

19.Muzeul Yad Yashem, Ierusalim - 2005

-documente personale ale deportatilor (Holocaust)

-vagon utilizat la transportul deportatilor spre lagare
-prisma ce patrunde in munte
-9 galerii
-povestile evreilor inainte de cel de-al doilea razboi mondial,
de timpurile in care nazistii aveau puterea, persecutia evreilor,
evictiunea lor si genocidul

20.Muzeul Fotografiei Ken Domon Sakata, Japonia – Yashio Taniguchi - 1993

-dedicat fotografiei
-primul muzeu dedicat unui fotograf – Ken Domon
-arhitectura rectangulara austera in atiteza cu natura contextului
-urbanitatea spatiului interior
-„manipularea vizitatorilor” – obtinerea unor trairi mai speciale
-bazin artificial – „lacul patrunderii in interior”
-spatiu expozitional – bine inclus in peisaj – partial
ingropat pentru a impiedica patrunderea luminii
naturale si implicit deteriorarea fotografiilor
-nu e nevoie de lumina naturala in expozitie
-galerie – succesiune de goluri tot mai mari
-structura de beton
-cartezian, auster
-intre lac si deal
-2 zone :
-expozitia
-lounge memorial – foarte insorit, pare sa pluteasca pe un lac
artificial – reflecta precum o oglinda culorile luminii solare catre
cladire -> permanenta schimbare a nuantei in functie de timpul zilei/anotimp
-bazinul artificial – distanteaza vizitatorul de arhitectura -> vedere
panoramica a schimbarii culorii din cladire
-gradina din curte – sculptura de-a lui Isamu Noguchi, amenajare
peisagistica uscata
21.Muzeul de Arte Decorative, Frankfurt – Richard Meier – 1979-1985

-vila familiei Metzler – modul cubic ce se reia in restul compozitiei – 17,6 m

-amplasat intr-un parc
-rotatie a elementului de sus (elem functionale)
-Meier – „ultimul discipol a lui Le Corbusier” – promenada
-vila integrata prin pasarela
-finisaj – tabla de aluminiu
-!albul!
-corpul muzeului – alcatuit din elemente scenografice si volume similare cu cele ce alcatuiesc vila
-modern
-elegant
*22.Muzeul Guggenheim, Bilbao, Spania – Frank O. Ghery – 1997-1999

-mare pol economic al Spaniei

-anii 80 – declinul economic accentuat
-ideea revitalizarii vechiului port
-s-a propus spre realizare ideea unui pol cultural – muzeul
-renasterea muzeului – 2.000.000 vizitatori/an
-arhitectura antigravitationala – arhitectura de obiect din plastic
-eclipseaza tot ce se intampla in jur
-„generarea prin exteriorul incalcit a unei complexitati
volumetrice care se subordoneaza contextului eterogen”
-„organizarea spatiului interior plecand de la lumina si posibilitatile
ei de penetrare a cladirii pentru a da forma spatiului”
-„o izbucnire ludica si plastica ca raspuns subtil la un context
urban haotic”
-amplasament dominat de un pod suspendat
-teren mai jos cu 6 m decat in restul orasului
-compozitional – un imens gol central – atrium h=50 m – articuleaza toate spatiile convergente
-2 familii de forme :
-cuminte : spre centru est – placare cu piatra naturala
-da replica apei, curgere – floare metalica
-volumul simplu – expozitie permanenta
-toate volumele converg spre atriumul central
-genereaza 2 bazine artificiale – separate de rau prin pasarela
-titanul – caldura in percepere in functie de cum cade lumina
-placile din titan : mii mp – cumparate din Rusia
-volumul cel mai mare al expozitiei temporare :
-ca o carena
-miscarea balelenor
-materiale foarte scumpe
-gradina de apa – apa perfect neteda
-intrarea principala – scufundata
-atriumul – patrunderea luminii
-efectul Bilbao – un obiect de arhitectura
revitalizeaza un oras
-structura vizibila – reflecta coada de balena
-eclipseaza
-nu suporta vecinatati
-gol central – h=50 m
-raul Nervion
-podul Salve
-muzeu de arta
-sisteme constructive – structura metalica + placaj titan
-stil : expresionism modern
-forma sculpturala de metal si sticla
-abstract
-imagini pe pelicula de apa
-pasarela de promenada cu vizibilitate spre muzeu
-gradini cu apa
-traseu circular
-tencuiala alba la interior
-arhitectura monumentala
23.Muzeul Guggenheim, New York – Frank Lloyd Wright – 1943-1946
-turnul de la strada – prima parte
-„turnul” prevazut de Wright
-arhitectura monument
-12.000 mp
-expozitie permanenta si de administratie
-concept :
-mare rotonda – spatiu de preerie – distributie catre
celelalte spatii
-acoperis cu bolta
-rotonda mica – spatiu comercial – librarie de arta
-organizarea spatiului in jurul unei curti centrale
-miscarea compozitionala – dominata de rotonda –
rampa elicoidala descendenta
-circuit sofisticat si inovator
-primele manifestari ale conceptului exponal – spatiu
permanenta inclinat (raport dificil intre vizitator si exponat)
-primele niveluri ale turnului : expozitie permanenta si birouri
-marea rotonda – marea expozitie temporara
-volum brutalist
-luminatoare
-pardoseala la intrare
-rampe -> impresia exponatelor inclinate
-obsesia pentru cerc

24.Extinderea Galeriei Nationale, Washington – Ieoh Ming Pei – 1978

25.Muzeul Aerului si Spatiului, Los Angeles – Frank O. Gehry – 1984

26.Muzeul de Arte Frumoase, Grenoble – 1992

-seduri ce opresc lumina verticala dinspre sud

-seduri / lanternouri cu multipla reflectare
27.Noua Galerie de Arta, Stuttgart – James Stirling, Michael Wilford si Ass – 1977

-plafon bistrat

28.Muzeul Universitatii Din Alicante – Alfredo Paya Benito – 1996-1997

-dimensiuni mici
-ideea de protectie :
-curte subterana
-volum scufundat + apa -> bazin apa
-„ca o insula intr-o scobitura, muzeul se scufunda in pamant pt a se proteja de zgomotul autostrazii din
apropiere”
-rampa – lina -> pregateste o surpriza – duce la curtea interioara (foarte austera)
-colum paralelipipedic :
-parter – sticla \ senzatia de plutire
-sus – placaj de lemn /
-ingropat
-inconjurat de apa
-rampa de coborare
-suspans
-surprindere
-impresionare
-concept : acoperirea sitului cu o „foaie” de apa, intrerupta doar de un spatiu gol, din care sa se ridice o
cutie de lemn, parand ca pluteste, inaccesibila. Multa verdeata. Cutia de lemn se reflecta in apa.
-curtea interioara articuleaza diferite elemente ale muzeului - zona de meditatie
-orice parte a cladirii se acceseaza din curtea interioara
-sali multifunctionale, auditorium in aer liber, sala acoperita, piesa principala – cutia
-gaura in pamant – spatiu cuminte, linistit – fonoizolat
-lumina zenitala + lumina reflectata de apa
-cutia – expozitia permanenta
-bloc masiv inalt, care pluteste, nu are greutate, o mica „zgarietura la baza”-legatura directa cu curtea
interioara

29.Muzeul Vaticaniului – Roma

-colectii papale
30.Fundatia Menil, Houston – Renzo Piano – 1987

-sistem de iluminare cu reflectare

-tatalitatea dispozitivelor fixe sau mobile
-integrat in context
-la exterior – metal alb si chiparos gri – relationat la casele din jur

31.Muzeul Kimbell, Forth Worth Texas – Louis Kohn – 1992

-sistem cu dubla reflectare – din foi concave de aluminiu micro-perforat –

plasa de aluminiu
-compozitie simpla – bolti din beton paralele
-portic
-spatiul expo nu este delimitat de bolti – spatiu continuu, fluid
-reflectoarele imprastie lumina de la o fasie ingusta spre bolta
32.Muzeul Kroller-Muller, Otterlo – W.Quist – 1976

-seduri asociate cu corpuri de iluminat

-reflector exterior cu halogen

33.Centrul de Arta Britanica, Yale – Louis Kahn – 1977

-domuri de plastic
34.Muzeul Municipal Le Havre – G.Lagneau&R. Audiger – 1961

-plafon tristrat – grila metalica

35.MOCA, Los Angeles – Arata Isozaki – 1986

-iluminare zenitala punctuala

-piramide – strat dublu de sticla
-fiecare strat : 2 foi de geam cu o folie
heliomatica la mijloc
-violeti ficsi

36.Aripa de est a Curtii Patrate Luvru – I.M.Pei – 1992

-strat de sticla, violeti mobili, strat de sticla
37.Galeriile Clore, Londra – J.Stirling – 1985

-prisme reflectorizante trapezoidale

38.Muzeul Naval Viking, Oslo

-conditionarea aerului

39.Fundatia Maeght , Saint-Paul de Vence

-seduri rotunjite

40.Arhivele Bauhaus
-seduri rotunjite – definesc silueta
TEATRE

1.Teatrul din Dusseldorf – Bernard Pfan – 1965-1969

-nivel intrare – nivel scena

-sala de teatru traditional italian
-imbunatatiri :
-mod de organizare al volumului – nu are fata,
spate, lateral -> arhitectura organica, sculptura
urbana, jocuri de culori, integrare foarte buna
-diverse intrari in pcte strategice->integrare f buna
-prima sala – foarte mare
-a2a – opusa – sala studio
-structura de rezistenta a salii de spectacol – ca o ciuperca, stalp central care sustine tot-un gol mare
-anvelope organice
-parter : 2 insule strabatute de o pietonala
2.Teatrul National de la Londra – Denis Lasdun

-pe malul Tamisei -> Ansamblu de terase – volum -> tribune

multiple
-caracter national al institutiei
-realizare la interventia lui Sir Laurens Olivier
-3 sali de spectacole : Olivier, Cottesloe, Lyttelton
-exprima traditia si rolul traditiei engleze
-parter :
-2 sali de teatru -> una de tip italian, una ce reia
imaginea elisabetana
-mare hol – deserveste salile
-sala mare – ultimul nivel – 1.160 locuri – pseudo-elisabetan
-scena salilor studio
-circulatie – baterii de 4 ascensoare
-sali de repetitie, ateliere pentru pictori, decoratiuni, etc...
-zona de cabine – centru – da spre o curte
-sala Sir Laurens Oliver – volum suprapus pe dala
-sala Cottesloe – avangardista (sala studio), structura metalica
-fatada :
-beton aparent, stil brutalist
-aplicarea unor jocuri de lumina sau proiectii cu laser
-> joc cromatic
-interior :
-brutalism – beton aparent -> arta cofrajului
-texturi diferite ale peretilor
-mult timp a fost cea mai mare constructie din program
-multe controverse
-echilibru intre elementele verticale si cele orizontale
-luminare exterioara a cladirii -> foarte populara
3.Teatrul Alle Maschere, Milano – Vittorio Caneva, Griann Grulets&Vittore Laltuada - 1955

-mici dimensiuni
-sala neregulata ca forma
-parter – decupaj in forma de O

4.Theatre des Quatiers, Ivry – AUA&Valentin Fabre&Jean Perrottet - 1975

-Antoine Viter :
-initiativa
-cumpara hambar abandonat de fructe
-impune 3 teme importante :
-realizarea unei sali de teatru si muzica eliberata de prejudecati scenografice
-asigurarea unui spatiu la nivelul strazii – contact cu viata locala, spectacole
pt copii, expozitii
-dotarea cu spatii anexe care sa asigure actorilor conditii demne de arta lor
-parter :
-fosa cu cursiva in jur – fosa se poate amenaja
ca sala de teatru
-lipsa totala a spatiului destinat intrarii -> nu
presupune o ceremonie
-anexe
-etaj – sala mare – mai multe posibilitati de amenajare
– mobilitatea gradenelor
-gril tehnic – sisteme mobile
-zona centrala de ventilatie
-regia de sunet si lumina – vizibilitate mare spre sala
-variante : frontal lateral, cu scena intercalata, arena
5.Teatru intr-un gazometru, Copenhaga – Nils Fagerhold - 1978

-rezervor de gaz reconstruit

-cilindru de caramida – diametru 47 m
-pastrarea vizibilitatii structurii
-acoperis cupola – mobil in
functie de presiunea gazului
-cupola metalica
6.Teatrul Royal Exchange, Manchester –Lewitt&Bernstein – 1977

-imobil nefolosit din 1931

-bombardat in 1940
-refacut in 1953 pentru vanzare de bumbac
-spatiul teatral ca spatiu gazduit : structura metalica,
succes foarte mare
-structura hi-tech – futurista
-„the biggest room in the world”
-aproximativ 800 de locuri
-produce piese 48 de saptamani pe an
-concerte
-cafenea, expozitie, librarie si craft shop

7.Teatrul Laborator al Univ. Din Tampere – 1967

-variante de organizare spatiala :

-italian
-elisabetan
-scena :
-deschisa
-arena

8.Reamenajarea cinematograful Universum, Berlin in teatru pentru Schaubuhne

-reamenajat in teatru
-incercarea de a se pastra cat mai mult
-teatru total – multe variante de compartimentare
-modul de baza 3x7 m
-mini modul 2x1 m
-sala A : 700 locuri – 800 mp
-sala B : 500 locuri – 700 mp
-sala C : 300 locuri – 350 mp
-ideea de baza : pardoseala – module sustinute de clesti
-generatoare de forta – aburi pt clesti
9.Teatrul in aer liber Red Rocks, Denver, Colorado – Burnham Hayt – 1942

-amenajare de foarte mari dimensiuni

-speculeaza un element natural – stanca
-zona monument natural
-9.000 locuri, 14.000 locuri de parcaj
-putine materiale – se utilizeaza argila
-amenajare peisagera

10.Marele Teatru National Chinez, Beijing – Paul Andreau – 2007

-3 sali
-sala de opera – 2416 locuri
-sala de concerte – 2017 locuri
-sala de teatru – 1040 locuri
-expozitii deschise publicului
-conectata de mal cu o pasarela transparenta de 60 m lungime
-18 ha amenajari
-13 ha cladirea
-5 ha dotari subterane
-concept :
-un teatru in oras si un oras si in teatru
-univers de vise si fictiuni in jocul incintelor si portilor intredeschise
-asocierea om-apa, arhitectura-apa
-acces – sub apa
-luminator foarte mare
-placaj de lemn – traditional chinez – high-tech
-teatru – italian
-sala de concerte – balcoane perimetral scenei
-minimalism organic
-asocierea cu oul – traditia teatrului chinez – ou->origine
-ideea teatrului spontan – inchide o bucla in istorie
-dom in mijlocul unei suprafete de apa
-3 cladiri de sine statatoare
-cromatica – tunel de acces
-finisaje interioare
-intercalarea pieselor de lumina
-insula culturala in mijlocul unui lac
-„cochilie” de titan - elipsoid – lungime 213 m, latime 144 m, inaltime 46 m
-impartita in 2 de o acoperire de sticla curbata, avand deschiderea la baza de 100 m
-in timpul zilei – lumina patrunde prin acoperisul de sticla
-noaptea – se zaresc de afara actiunile din interior
-oras in miniatura : strazi, piatete, zone de shopping, restaurante, spatii de loisir, lounge-uri
-zona publica – puternic dezvoltata – caracter popular
-sala de opera – in centru – cel mai important element, si cel mai misterios
-sala concertelor si sala teatrului - de-o parte si de alta a operei
-acoperis metalic ca o plasa:
-opac cand suprafata din spate e neluminata
-semi transparent cand e luminata
-2 usi mari de acces
-circulatie pe verticala – poarta vizitatorul aproape de spectacol
-pasaje, treceri, transparenta, lumina – piesa de teatru
-context istoric – arata respect cladirilor din jur
11.Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”, Bucuresti – Liviu Ciulei - 1968

12.Cum va place de William Shakespeare la Schaubuhne – 1973 – regia Peter Stein

13.Teatrul centrului de arta dramatica „Loreto Hilton”, Webster College, Missouri – Murphy&Mackey 65

14.Teatrul „Arena”, Washington – Harry Weese&Associates – 1961

15.Teatrul „Arena”, New York – P.Pommerance&S.Breines

ALIMENTATIE

1.Restaurantul Mediterraneo, Neptun – Amdrei Serbescu, Bogdan Safleanu, Adrian Untaru – 2003

2.Cafe Bravo, Berlin – Mitte – Johanna Nalbasch&Dan Graham

3.Conde Nast Cafeteria, Times Square, New York – Frank O. Gehry

4.Restaurantul „Fischdance”, Kobe, Japonia – Frank O. Gehry – 1986

5.Restaurantul „Beigo”, Londra

6.Restaurant Drive-in, California – Lauter

7.Restaurant „Tatu”, Belfast – Box Architects

8.Restaurant Maestro

9.Restaurant in Turnul din Dusseldorf

10.Restaurant Universitar Technopole, Brest-Iroise, Franta – Eric Vaidelich – 1992

11.Restaurant „Tragaluz”, Barcelona – Pepe Cortes – 1990

12.Restaurant de la Royal Festival Hall – Allies&Morrison

13.Barul „The Globe”, Aeroportul Manchester – Roger Stephenson - 1993

A – exemplu discutat la curs

A – exemplu discutat pe larg la curs
A – exemplu din carte
A – exemplu din carte discutat la curs
A – exemplu din carte discutat pe larg la curs

Exemple ciudate-amintite doar la curs

1.Teatrul din Cluj – Ferdinand Felluer&Bernard Halmer – 1904-1906

2.Chan Center For Performing Arts,Vancouver
3.Teatrul Globe, Londra
4.Teatru Masanobu, Japonia
5.Teatrul Loreta Hilton, Webster College, Missouri – Murphy&Hackey – 1965
6.Teatru Estival, Stratford, Ontario –
7.Teatrul Crucible, Sheffield, Anglia – Renton Howard Wood Associates – 1970
8.Teatrul Gennevilliers, Paris – Yves Colbs – 1976
9.Central Washington University
10.Teatrul Arena Washington – Harry Weese Associates – 1961
11.Studioul cinematografic Spandau Berlin
12.Teatrul total – Ervin Piscator &Walter Croquis – 1927
13.Teatrul Lucia Sturza Bulandra, Bucuresti – 1968
14.Teatrul Real, Madrid
15.Teatrul din Erfurt
16.Teatrul San Carlo, Napoli
17.Teatrul Regal Bruxelles
18.San Carlo, Lisabona
19.Teatrul Univ. Centrale, Washington
20.Opera Regala Coven Garden, Londra
21.Teatrul din Malmo, Suedia