Introducere z 1 Introducere 1.1) Definitia betonului precomprimat Betonul precomprimat este un beton cu eforturiinitiale de compresiune, Motivul introducerii eforturilor initiale de compresiune este rezistenta slabi la fntindere betonului. Din aceasti cauzi elementele de beton armat sunt fisurate sub actiunea solicitasilor (in special a momentelor incovoietoare) date de incarcarile de serviciu (Mga, < ‘M®. Consecintele sunt : — slaba rigiditate (rigiditatea in. stare fisurati este circa 30din cea in stare nefisurata) ; = cresterea deformatiilor (sige,tilor) 5 = coroziunea armaturilor este favorizata ; =. cresterea permesbilitatii (importanta in cazul rezervoarelor). Trebuie deci evitatt sau cel putin limitaté fisurarea, si solufia este precomprimarea (vezi Figura 1.1). Precomprimare parjala Figura 1.1 - Starea de eforturi pe sectiune sub acfiunea unui moment incovoietor si a precomprimarii Precomprimare Tnoovoiere Dowd definijii ale betonului precomprimat, date de inventatorul siu si de unul din profesorii de beton precomprimat renumifi din anii 1950 : «in nici un caz, betonul precomprimat nu este beton armat ameliorat. El nu are cu betonul armat nici o frontiericomund. » E. FREYSSINET « in grinda de beton precomprimat, ofelul nu este o armaitura, este 0 forfa. » Y. GUYON 1.2 Procedee de precomprimare Pocedeele de precomprimare pot fi clasificate in dou’ categorii principale : = precomprimarea prin prefntinderea armaturilor ; ~ precomprimarea prin postintinderea armiturilor.8 — a Introducere 4.2.1. Precomprimarea prin preintinderea armaturilor Prin prefntindere se infelege tensionarea arméturilor tnainte de turnarea betonului. Aceasta presupune ci arméturile trebuie intinse rezemand fie pe cofraj, fic pe culee ancorate in teren. Acest procedeu este adaptat in special pentru fabricarea in uzin& a unor elemente de dimensiuni limitate : grinzi, grinzigoare, fasii, stélpi pentra Iinii electzice, Prefabricarea in uzini permite sa se objind : — 6 rezistenté mai tidicat& a betonului, obtinuti descori prin tratament termic (40 Ia 55 MPa 1a 28 jours); = 6 rezistenfi inifiald ridicata pentru a accelera-rotatia cofrajelor' (un ciclu de fabricatie pe zi); = o mai bunt calitate aproduselor : regularitatea rezistentelor, aspect de suprafata de calitate ; = oreducere a costului manoperei si amortizarea mai rapid’ a echipamentelor, Printre inconveniene amintim dificultatea de a realiza trasee curbe. elemente prefabricate cablu An [eee = ancoraj ‘ancoral mobil 1 50...100 m I fix Figura 1.2 ~Stend de precomprimare Principalele etape de fabricare ale unui element de beton precomprimat cu armitura preintins’ sunt urmatoarele : 1, {ntinderea armaturilor (toroane sau sarme amprentate) ; 2. Montarea armaturilor poasive, urmaté de tumarea betonului ; tratarea betonului si decofrarea ; 3. Detensionarea sérmelor (toroanelor) la plicile de ancoraj de la extremitijile stendulvi de indata ce betonul a atins o rezistenfi suficientl, ceca ce are ca efect transferul eforturilor catre beton. 1.2.2. Precomprimarea prin postintinderea armaiturlor Precomprimarea prin postintinderea arméturilor presupune furnarea $i tntdrirea betonului inainte de tensionarea armédturilor. in general, se utilizeazs rezistenfa betonului pentru a prelua reactiunea la intinderea armaturilor. Procedeu! prin postiatinderea arméturilor cel mai uzual utilizeaza cabluri introduse {in teci (metalice sau din polimeri — PEHD sau PP).Introducere. 2 Avantajele procedeului sunt : — Posibilitatea de a realiza precomprimarea pe gantier, fri a construi culee sau coftaje autoportaite costisitoare ; — Posibilitatea de a realiza elemente prin asamblarea cu ajutorul precomprimétii a unor boltari prefabricati ; — Posibilitatea de a realiza cu ugurinté trasee curbe, Printre inconveniente aminitim consumul de piese metalice (ancoraje) si necesitatea de a injecta un lapte de ciment in teacd pentru a proteja arméturile impotriva coroziur 1.3° Avantaje, inconveniente si domeniu de utilizare Ca principale avantaje ale betonului precomprimat putem cita : — 0 mai bund utilizare‘a materialului pentru ci nu exisati beton intins inutil (surat), cel pufin in cazul precomprimarii totale ; — O mai bun’ sigiditate gi un raport mai bun intre greutate si rigiditate ; = Betonul situat in jurul arméturilor pretensionate fiind permanent comprimat, riscul de coroziune al armaturilor este mai scizut ; — Materialele utilizate avind caracteristici superioare, reault o crestere a rezistenfei pentru aceeasi greutate ; = _Armaturile cu inalt& limitd de elasticitate utilizate tn betonul precomprimat sunt ‘mai ieftine, 1a Forfa ogald, decdt armiturile de beton armet ; ~ Rezisten,t,a la oboseala mai buna decat betonul armat, pentru ca betonul raméne permamnet comprimat ; Un foarte sever control de calitate este implicit realizat a transfer ; ~ Posibilitatea de a ssembla elemente prefabricate far esafodaje si fara suprabetonare. Ca inconvenieite refinem : = Necesitatea de a realiza betoane mai rezistente ; = Necesitatea de a dispune de un personal calificat pentru verificarca dispunerii ‘ecilor si cablurilor si pentru tensionarea cablurilor ; = Rupere neductili ; = Calcule in general mai complexe decét pentru structurile de beton armat (in special in cazul clementelor satatic nedeterminate). Domeniile de utilizare rezulté din avantajele enumerate mai sus : = Suructurile unde greutatea proprie reprezinti o fractiune importanté din inc&rcare, deci clementele de mare deschidere : grinzi de poduri, grinzi de acoperisuri de hale industriale, plangee pentru clidiri de birouri sau parcaje etajate ; — Structurile unde etanseitatea este o condifie esentiald : rezervoare, silozuri, conducte, anvelope de reactoare nucleare ; = Structurile solicitate 1a oboseala : poduri, piste de aeroport, drumuri fundatii de magini,do Introdtucere 1.4. Scurtistoric Precomprimarea existi sub diverse forme de foarte mult timp, fie sub forma natural (arce, bolf) fie provocati (cercurile de butoi, rofile de biciclet, fierstréul) Primole studii asupra precomprimisii betonului dateazi de la sfarsitul secolului al XDlea si inceputal secolului XX : ~ CONSIDERE si BACH incearcd si intarzie fisurarea prin comprimarca ‘betomului si pretensionarea armaturitor ; = JACKSON (in California) breveteazd in 1886 prima aplicatie a betonului precomprimat ; =, DOEHRING depune in 1888 un brevet de plici precomprimate cu sme ; ~ KOENER gi LUNDT incearcd in 1907 s& limiteze fisuratea din fntindere a betonului, dar eforturile lor au inregistrat un esec: efortul de compresiune introdus de armaturi era practic anulat de contractia si curgerea lent abetonului. FREYSSINET este cel care reuseste primul si dezvolte precomprimarea betonului. in 1926 el descoperi- curgerea lent a betonului. in octombrie 1928 depune un prim brevet privind precomprimares, intitulat «Procedeu de fabricate a elementelor de beton armat ». Tot el este cel care a inventat cuvéntul préconirainte (imprimat pentru prima dat intr-un articol publicat in ianuarie 1933). Dupé rizboi, asistim la un progres general al betonului precomprimat, cu P. ABELES in Marea Britanie, G. MAGNEL in Belgia, B. FREYSSINET si Y. GUYON in Fran{a, F. LEONHARDT in Germania, T.Y. LIN fn Statele Unite, etc, in Romfnia, primele elemente precomprimate au fost fabricate la inceputul anilor ‘50 la fntreprinderea $ Construcfii din Brasov (ing. M. HALMAGIU). Cercetitile ‘experimentale si dezvoltarea de tebnologii si materiale au continuat la INCERC. Proiectele de lemente prefabricate din beton precomprimat (pentru clidiri) erau elaborate la IPCT.Matetiale si metode de precomprimare i 2 Materiale si metode de precomprimare 2.1 Betonul Caracteristicile cerute unui beton pentru realizarea elementelor din beton precomprimat sunt urmitoarele : = Foarte bund réezisten{a iniiala (la 24 oer sau la treizile) si pe termen lung (28 de zile sau mai mult) ; O bund rezistenfi la agenti agresivi = Deformafii instantanee gi de durata (curgere lent) c&t mai reduse ; ~ -O lucrabilitate eft mai bund pentru punerea in opera corecta. Pentru a realiza aceste performanfe, trebuie utilizat un ciment cu rezistenfa de 45 sau 55 MPa, cu intérire rapid si un dozaj intre 400 si 500 kg/m*. Raportul apa/ciment trebuie si fie redus si este recomandati utilizarea aditivilor. reducitori de. apa (Guperplastifiani). Betoanele rezultate sunt de clasa cel, putin Be 35 (C30/35). Pentru proprietijile generale ale betonului, vezi capitolul 2 din cursul « Béton armé »[4]. 22. Armaturi pentru beton precomprimat ‘Armiturile pentru beton precomprimat trebuie si aib& rezistenfa tnalté si relaxare redusé. Intr-adevr, pentru ofeluri la care limita elastica este de ordinul a 200...400 MPa, pierderile de tensiune pot reprezenta intre 50% si 80% din limita elastica, in timp ce pentru ofelurile cu limit elasticd ridicata (1400 la 1600 MPa) ele nu reprezinti decd 15-20%. Relaxazea armiturilor reprezinti 0 sursi important de pierderi de tensiune. De aceea a fost pusii la punct fabricarea de armituri cu relaxare redusa. Dacd Ia ermiturile cu relaxare normalé, relaxarea la 1000 de ore reprezinta 8-12% din efortul initial, la cele cu relaxare redusé aceasta este de numai 2-5%. Dupi normele rominesti STAS 10107/0-90, se pot folosi mai multe tipuri de arméturi: sdrme netede (SBP), sirme amprentate (SBPA), toroane (TBP) sau bare profilate (PC 90). Sarmele pot fi grupate in impletituri de 3 sarme, toroane (din 7 sarme) sau fascicule din sérme paralele (figures 2.1 et 2.2) Figura 2.1 ~ Toroane pentru beton precomprimat : vedere laterald si sectiune transversald n2 Materiale si metode de precomprimare 1 ~strme 2 resort 3 resort interior 4 = ligatur Figura 2.2 ~ Fascicule compuse din sarme paralele (STAS 10107/0-90) Vedere si sectiune pentru un fascicul compus din 36 sarmedispuse pe 2 randuri Armatuzile pentru beton precomprimat nu au palier plastic (figura 2.3). Modelul analitic, dupa STAS 10107/0-90, este este dat de ecuafia urmatoare : pentru 0 $0,6 Ry 2: (1a) : 1a : o, {o, pentru 0; > 0,6 Rp se, $06) (2.1b) 1600 ey g 1200 = 1000 4d g 80 5 3S 60 ] 0 ts ona ie 3 Dw deformatie (Me) Figura 2.3 - Curbe caracteristice ale ofelurilor SBP, PC 90 et OB 37 Limita conventional de proportionalitate Ro,1 corespunde unei deformafii reziduale de 0,1 % si limita conventional de plasticitate Rog corespunde unei deformatii reziduale de 0,2 %. Rezistenta caracteristic’ Rj este raportaté la rezistenta la rupere pentruMateriale si metode de precomprimare 13 armaturile dinn SBP si TBP si la limita convenfionala de plasticiate pentrus armaturile din PC90. Caracteristicile geometrice, chimice, mecanice gi tehnologice ale amiturilor sunt date in normele STAS 6482/2-80 pentru SBP, STAS 6482/3-80 pentru SBPA git STAS 6482/4-80 pentru TBP. Rezistentele caracteristice si de calou! ale acestor arméturi, utilizate {n proiectare, sunt date in tabelul de mai jos (dupa STAS 10107/0-90) : Tabelul 2.1 — Rezistenfe caracteristice si de calcul ale armiturilor pentru beton precomprimat Diametra Rezisteaji | Rezistonti de ‘Tipuri de armtari nominal | caracteristica calcul (un) Ry (MPa) Ry (MPa) 15 2L10 1690 2 2010 1610 25 1910 1530 3 1860 1490 SBPI 37 1770 1420 4 1720 1380 SBP 5 1670 1340 6 1620 1300 7 1570 1260 15 1910 1530 2 1860 1490 =e 25 1710 1420 3 1670 1340. 5 1670 1340 SBPAI 6 1620 1300 7 1570 1260 Sate 5 1520 1220 SBPA I 6 1470 1180 1 1470 1180 9 1760 1410 hs 2 1660 1330_ PC 90 14.28 600 500 Rezistentole de calcul R, se obfin plecéind de la rezistentele caracteristice Ryx si imparfindu- le pe acestea din urma cu ceficientul partial de siguranta 7: (2.2) unde : $= 1,25 pentru SBP, SBPA, TBP ; 21,20 pentru PC 90. Moduli de elasticitate pentru aceste armaturile sunt : bare PC 90: E, =210GPa; BM4 Materiale si metode de precomprimare ~ slime SBP etSBPA: Ep =200GPa; = toroane: F, = 180 GPa; Deformafia la rupere se consider g = 3%. Jn majoritatea firilor europene se utilizeazi toroane constituite din sérme cu relaxare redusé, Cele mai utilizate sunt toaroanele TI3S (Ay =100 mm’, f,i = 1860 MPa) si TSS (Ap =150 mm’, fy. = 1770 MPa). in continuare sunt date careacteristicile unui toron T15S. abel 2.2 ~ Caracteristcile wroancleor T1SS (Fressinet) Diametru nominal aa 157 1 ‘Secfiune mn 150) ‘Rezistenfa caracteristcd fp ‘MPa 1770 Limita de curgere fas MPa 1520 ‘Alingirea sub sarcind maxima % 335 ‘Modul de elestictateE, GPa 195 Relaxare La 1000 ote, 20°C, O77 225% Coeficienfi de fecare ‘Teci metalice: Q=018 —Ap=0,005/m "Feoi PE sau PP: @=0,14 AQ = 0,007/m we Figura 2.4 — Curba caracteristicd pentru toroane T15S 2.3 Alte materiale 2.3.1 Tecile pentru armaturi postintinse La elementele cu armaturd postintinsd, arméturile sunt dispuse in goluri (canale) realizate in beton cu ajutorul unor teci. Tecile sunt fevi de otel, foi de tabla de 0,4 ou 0,6 mm grosime infgurate in spiralé ‘sau jevi din PVC sau alt material polimeric (polipropilend, potietilena de inalta densitate), Aceste teci trebuiest rispunda urmétoarelor exigente : = Si fie suficent de flexibile ca sé poatd fi data forma dorit® traseului armaturii ; 2 Sa fie suficent de robuste pentru a-si pistra forma in timpul instalérit gi betonarii ;Materiale si metode de + Sa fie etange astfel incit si impiedice infiltarea laptelui de ciment in timpul betonacii., 2.32 Mortarul de injectie Pentru a proteja armaturile, golul care rimdne intre cablu gi teac’ este injectat cu un mortar de ciment (sau eventual cu un produs : cear’, unsozre). ‘Mortarul poate avea compozitia urmitoare : ~ ciment portiand de rezistenfa 55 MPa ; ~ apa dozatii la 35% pind la 45% din greutatea cimentului (ale = 0,35...0,45) 5 = _ plastifiant (eventual) ; ~ nisip fin eventual (pnd ia 25% din greutatea cimentului), La extremitijile si in punctele cele mai inalte ale canalului armiturii sunt prevazute tuburi de injeotie gi acrisire pentru a permite mortarului de injectie sa elimine tot aerul conjinut &n canal. Presiunea de injecfie a mortarului este de-ordinula a 0,6...0,8 MPa la intrares in canal, 2.4 Mecanisme de ancorare Dupa funcfia lor distingem doua catgorii de ancoraje : = ancorajele active (mobile) care permit blocarea cablului la extremitatea de Ta care se face intinderea sa, Orice unitate de pretensionare comporta cel pufin un ancoraj activ ; = ancorajele fixe, care impiedect orice migcare, faji de beton, a extremititii cablului opus celei de la care se face intinderea. Ancorajele fixe pot fi exterioare, care rimén accesibile dupa betonare, sau ancoraje incorporate betonului structurii ( care funcfioneaza fie prin presiune, fie prin aderenta). Exist de asemenca cuple (care permit realizerea continuitifii a doud tronsoane de cables intinse in faze diferite — pentru structurile construite tm mai multe etape) si dispocitive de innddire (care asiguré racotdarea a dou% tronsoane de armatura intinse simultan de la una sau/si cealalté din extremitifile libere). Existi mai multe societafi, defindtoare de procedee de pretensionare, care au dezyoltat propriile lor sisteme. fh continuare vor fi prezentate doar cAteva tipuri reprezentative de ancoraje. 2.4.1 Ancoraje active Sérmele si toroanele pot fi blocate prin impanare (figurile 2.5 si 2.6). Figura 2.5 prezint& ancorajul inel-con (INCERC) utilisat pentru fascicule de sérme paralcle : dup’ intindere, sérmele sunt blocate in inel prin introducerea conului.ie oc 8 ypses~e po oe see se ti Figure 2.6—Ancoraj cu pene (Freyssinet) Procedeul Freyssinet utilizeaz’ o plac cu una sau mai multe géuri wonconice. Dupi intindere, toroanele sunt blocate cu dou sau trei pene metalice (figura 2.6). Un alt procedeu este sistemul BBRV (figura 2.7) : ancorajele sunt prefabricate, fixate la extremitatea cablului inainte de fntinderea sa. Dupa intindere, ancorajul este blocat pe beton cu cale. Sarmele se sprijin, prin intermediul unor butoni forjati la rece, pe capul metalic al ancorajului, care este gaurit. Acest cap de ancoraj este filetat la exterior, ceea ce permit fnsurubarea pe el a tijei presei hidraulice. Inconvenientul procedeului este ci méreste spatiul necesar cu o lungime egala cu alungirea cablului la pretensionare (circa 7 mam/m). Acest inconvenient este evitat la ancozajul tip L, 1a care capetele ancorajului sunt situate intr-o tompeti. in acest caz, cablurile sunt mai scurte la inceput decat elementula care trebuie precomprimat si trebuie calculati cu precizie lungimea final a cablului. fn cazul barelor, se prevede un filetaj la extremitatea barei si aceasta poate fi locaté cu ajitorul unei piulite (procedeu Dywidag, figura 2.8).Materiale gi moto: precomprimat 1 Figura 2.8 ~ Ancoraj cu piulitai (Dywidag) 2.4.2 Ancorajele fixe Dintre ancorajele fixe exterioare, cel mai cunoscut in Romania este cel cu dorm (figura 2.9) : armaturile fac o buclA 6in jurul unui dom care se sprijind pe o plact metalica fixati pe beton. Figura 2.9 ~ Ancoraj fix cu dorn (INCERC) Ww8 Materiale si metode de precomprimare Un sistem similar, inglobat in beton, este realizat ficénd o bucli cu armaturile in jurul unei phici curbe in contact direct cu betonul (figura 2.10). in cazul ancorajelor prin aderenti, sdrmele depigesc teaca pe o lungime suficenté pentru a asigura ancorajul prin aderengi (figura 2.11). Pentru a diminua eforturile tn beton, sirmele sunt desficute in evantai. Adcrenfa este ameliorati daca sérmele sunt ondulate sau curbate pentra a forma ciocuri. Grout tube Figura 2.10— Ancoraj prin aderenfa (Freyssinet) 2.5 Pretensionarea armaturilor Pretensionarea cablurilor se face cu 0 presa hidraulicd, Presa hidraulicd este un ‘mecanism constituit dintr-un cilindru gi un piston, delimitand o camer la interior in care se poate injecta ulei, cea ce face si se deplaseze cele doua piese una fafi de cealaltaMateriale si metode de precomprimare 19 Cilindcu! se sprijind pe beton, in timp ce cablul este fixat de piston, a cdnui migcare asiguri tensionarea cablului. in continuare se exemplificd functionarea presei cu orificiu central. 1. Montarea presei Ordinea de montare a presei si accesoriilor sale : 8) Capul de ancorare cu pene b) Resoarte ¢) Coroana de blocaj 4d) Corpul pompei ¢) Blocul posterior cu penele auxiliare. 2. Pregdtirea prentru tensionare Se fixeaz toroanele pe blocul posterior cu penele auniliare 3, Tensionarea toroaneleor Se pune supb presiune camerta presei (f) ~—la_presiunea corespunzitoare efortului dorit in cablu. De reguli, punerea sub presiune se face fn trepte, la care se mésoari alungirea cablului, Resoartele asiguré un blocaj uniform al_penelor. si limiteazd patrunderea lor. Cand alungirea cabluiui depageste ccursa (g) presei, trebuie procedat la una sau mai multe ctape. Se procedeazt astfel : = blocaj provizoriu al toroanelor pe capul de ancoraj (a) = inchiderea presei prin golirea ulejului din camera principala () - prinderea din nou a toroanelor pe blocul posterior (e) + reluarea tensiondtii 4. Golirea si demontarea presei Se goleste uleiul din camera presei ise demonteaza accesoriile ant i ¥ ‘ wry Figure 2.1] - Schema pretensiondirii unui cabluComportares elementelor de beton precomprimat sub sarcini 1920 Comportarea elementelor de beton precomprimat sub sarcini 3 Comportarea elementelor de beton precomprimat sub sarcini Pentru a simplifica expunerea, efectul pierderilor de tensiune din armtura este ignorat in acest capitol. El va fi introdus in capitolul urmator. 3.1 Evolutia eforturilor unitare in armatura $i in beton in taza initiala ‘Trebuie definite mai intai nofiunile de fazt inigiala gi faz8 finala ~ prin fazd inifiald se injelege intervalul de timp care incepe odati cu fabricarea clementului gi se termina cu transferul eforturilor de la armétura pretensionata la beton; = prin fazd finald se in{elege intervalalul care incepe la sférsitul fazei initiale gi dureaza pand se dezvolté toate pierderile de tensiune reologice. 3.1.1 Armaturi en preintinse {ntinderea cablurilor se face pe culei fixate in sol gi deformafia (alungirea) cablului este Go. in momentul transferului eforturilor intre armitura gi beton, are loc 0 scurtare a betonului gi, in acelasi timp, o scurtare a armiturii, de valoare 4». in consecinta deformatia armaturii scade la valoatea p. Figura 3.1 —Deformapii i eforturi unitare intr-un element precomprimat prin pretntindere fn faza inifiale Relatia intre deformatiile arméturii si betonului este : G0= Gp * Bp G1) Efortul unitar in armiturd inainte de transfer este :Comportarea elementelor de beton precomprimat sub sarcini 2u G50 = Gok (3.2) Efortul uniter in beton dup’ transfer este hp = Eps (3.3) Bfortul unitar in armétur’ dup de transfer este : pp = Eppley =( G0 * Sop Ep = Opa - Np Sip G4) cu = E/E» Echilibrul. forjelor interne (compresiunca ‘din beton si intinderea din armitura) dupa transfer di: Avg = ApQon (3.5) De unde rezuli : A,o, P, Aig = Bol 0p Oy) => yy =F = ond, Ay (3.6) Se poate ajunge a relajia (3.6) si printr-o alt abordare : daca se consider’ forta de precomprimare Po ca 0 forfé exterioara aplicata pe sectiunca echivalent& omogeneizaté de aie Api efortal unitar in beton este : o, = 0A, Se pot deci determina deformatia si efortul unitar in beton considerdnd precomprimarea ca 0 forfa exterioart, 3.1.2 Armaturi postintinse Cazul armaturilor postintinse este ilustrat in figura 3.2. Bchilibrul fortelor interne Abin = Ap Oop Cu: Oop = Ginn $i Opp = Expy Se remarc& similaritatea acestor relafii cu cele objinute mai tnainte in cazul precomprimérii prin prefntendere, Pentru a putea utiliza aceleagi relafii, se defineste 0 valoare fictiva a efortului unitar in armaturi ojo, care este efortul unitar fn armatura pretensionata care ar corespunde unui efort unitar nul in beton.eink cconipresiune Figure 3.2 —Deformatii si eforturi unitare tntr-un element precomiprimat prin postintindere tn faza inifialat 3.1.3 Controlul pretensionatii Controlul pretensioniii este realizat fie prin masurarea presiunii in circuitul pompei (cu un manometru), fie prin masurarea alungirii armaturii (cu un extensometru). in primul caz se obfine fora din pompa hidraulic’, care este egal cu forta din arméturd, iar efortul unitar din arméitura este egal cu aceasti fort impérjité la sectiunea armiiturii; in cel de-al doilea se obtine deformatia armaturii si, aplicdnd legea lui Hooke, efortul unitar. La procedeul prin prefntindere, valorile masurate sunt oo si 0, in timp ce tn cazul postintinderii sunt Gp $i Gp. fo conclusion, efortul unitar de control gj este asociat cu ojo in cazul preintinderii sizespectiv opp in cazul postintinderii . Bfortul unitar de control oj este limitat la valorile urmaitoare (STAS 10107/0-90) : ~ pentru armaturile cu Rp, = Rx (SBP, SBPA, TBP, etc.) : Gye SRoe $i Opt SR (3.7) pentru armaturile cu Re = Roae PC 90) Ge $0, 9SRye (38)Comportarea clomentelor de beton precomprimat sub sarcini 23 3.2. Tiranti a nef =", ?; $= P= Asp u1< Sip a |,7’s wa mS cna 3 ‘vol Ore= Trmpais 5 “vos 4o)) por=vf th cy tL “veoz+ v0)\ Timpas #9 > 1071 ve Ws 2 sweatvrao —nypa= to “0 a2 “2 t 2 i sa > aed, ed, aR] i ~ PP a @28 ___.Comportarea elementelor de beton precomprimat sub sarcini Bforturile unitare in beton la fibra superioars, la fibra inferioard si respectiv ta nivelul armaturilor pretensionate sunt : Felon —M Pa, Fotop— Ma Fo Fors (3.24) Ay Woe (3.25) (3.26) Fara 3: . — pragul de fisurare : efortul unitar in fibra-de beton cea mai intinsa este R, si deformatia in aceeasi fibri este A, = 10°. Mie =Poleog +P.) 4M pe (3.27) Oy 2 Oj +10 -E, = Oy) + 20MPa (3.28) Observatit : © Momentul de fisurare al elementului de belon, precomprimat este mai mare decat momentul de fisurare al elementului de beton armat cu valoarea Po(egp + pz). Suxplusul este deci proportional cu = ~ For{a de precomprimare Po ~ Excentricitatea lui Pp fata de extremitatea superioara a smburelui central. © Pan& aici sectiunea nu era fisurat’ si se puteau utiliza les relafiile din Rezistenfa materialelor pentru sectitnea echivalenti omogent. Faza4: —— beton intins fisurate (stadiul 1) ‘Dupa fisurare se produce o crestere a deformatiei si efortului din armatura : (3.29) Soluia problemei (eforturile in beton si arméturé) se obfin ca pentru betoa armat in stadiul IL, punind condifiile de echilibra, de compatibilitate geometrica (ipoteza sectiunilor plane) si scriind legile constitutive ale materialelor, Trebuie totusi . subliniate particulerititile urmatoare : - Forfa de precomprimare este consideraté ca forja exterioara = Coeficieatul de echivalenfa trebuie sé find cont de curegera lenté a betonului Most Fe 1s0ave) =2(140809). ,! Relafiile de calcul sunt urmatoarele + Jb,o.dy=4,( 40, +29) (3.30) My =2-A(A0, +5) 31)elementelor de beton precomprimat sub sarcini 29 rb, O, cu: fie, (3.32) Seo. oe o=% n,(1+0,8v) (3.33) oe x Faza 5: Ruperea (stadiul 111) ‘Ruperea este « fragild » (Piri deformafii plastice importante fn armaturd). Pot aparea out situatii: = Ruperéa prin betonul comprimit (6; mox = Gu = 0.003), fac’ ca armaitara sa-si atinga rezistenta Gy < Rp} = -Ruperea prin armiturd o = Ry Calcilul este similar cu cel pentru sectiunea de beton armat (veri {4)), cu anumite particularititi-particularités : ~ Trebuie finut cont de deformatia initiala datorata pretensioniirii (4,9) in armatur’a si - Trebuie finut cont de legea constitutiva a arméturii, care nu prezinté un palier plastic ca arméturile pentru beton armat. Coneluzie : Precomprimarea ridica paragul de fisurare cu marimea Po(egp + p,). Aceasta face ca ‘elemental s& lucrezefar fisuri sub inctrcarile de exploatare.