r I I I L cE & I 7 L3 L E 1 L I I E1. ELEMENTE GENERALE 1.1 Fazele de elaborare a documentatilor tehnicoeconomice necesare realizari obiectivelor mentale privind siguranta la foc a constructor si instalatilor aferente 2.5.1.1 Conceptia generat privind siguranta la foc oe oe 2.5.1.2 Prescriptii tundamentale privind siguranta la foc a constuctilor in ansamblu' gi °° 2 principalelor parti componente ale acestora = 2.5.1.3 Prescrplile principale de proiectare si realizare a instalatilor interioare de alimentare cu apa rece pentru combaterea incendilor 2.5.2 Materiale si echipamente specifce instalatilor de alimentare cu apa rece pentru combaterea incendilor 2.5.2.1 Detectoare de incendiy 2.5.2.2 Centralele de detectie si semnalizare a incendilor 2.5.2.3 Hidranti interior gi echipamente de serviciu 2.5.24 Sprinkler 2.8.2.5 Drencore 25.2.6 Aparate de control si semnalizare (ACS) 2.527 Pulverizatoare 2.5.28 Tew, fitinguri si armaturi 2.83 Instalatii cu hidranti interiori pentru combaterea incendilor 2.5.3.1 Solutii constructive si scheme ale instalatilor de alimentare eu apa rece a hickantior 2.9.32 Dimensionarea conductelor_instalatior de alimentare cu apd rece a hidrantilor interior! Pentru combaterea incendtilor Exemple de calcul 2.5.4 Instalatit automate cu sprinklere pentru combaterea incendilor 2.5.4.1 Echiparea tehnica a cladinlor cu instalati automate cu sprinklere 2.5.4.2 Solutii constructive gi scheme pentru instalatii cu sprinklere 2.5.4.3 Caloulul hidraulic al conductelor de alimentare cu apa rece a sprinklerelor Exemplu de calcul . 2555 Instalatii cu drencere pentru combaterea incendilor 2.5.5.1 Echiparea tehnicd a clidirlor cu instalatii cu drencere 25.5.2 Solutii constructive si scheme ale instaatilor de alimentare cu apa a drencerelor 2.5.5.3 Dimensionarea conductelor instalatilor de alimentare cu apa rece a drencereloc 2.5.6 Instalatii fixe de stingere a incendivlui cu apa pulverizaté 2.5.6.1 Echiparea tebnica a cidirilor cu instalai fixe de apa pulverizata 2.5.6.2 Solutii constructive si scheme pentru instalati fixe cu apa pulverizata 2 2.5.6.3 Dimensionarea conductelor instalatiel fixe de sting incendiul cu apa pulverizata Exemple de calcul 2.6 Retele exterioare de alimentare cu apa rece din ansambluri de clad 26.1 Sisteme, scheme si condi de realizare a rejelelor exterioare de alimentare cu apa rece din ansambluri de etic . 26.1.1 Alcdtuirea si clasificarea retelelor exterioare de alimentare cu apa rece: 26.1.2 Retole exterioare de distribute a apei reci in ansambluri de cladrri 2.6.1.9 Racordarea instalatilor interioare la refelele exterioare de alimentare cu apa sau la surse (bransamente) 2.6.1.4 Amplasarea (pozarea) relelelor exterioare de alimentare cu apa rece 2.6.2 Materiale si echipamente specifice pentru retelele exterioare de alimentare cu apa rece din ansambluri de ci 2.6.2.1 Conducte gi armaturi 2.6.2.2 Hidranti exteriori pentru stingerea incendilor 2.6.2.3 Hidranti pentru stropit spatii verzi 2.6.3 Dimensionarea refelelor extorioare de alimentare cu apa rece din ansambluri de clad 2.6.8.1 Stabilirea tipurilor si numarului punctelor de consum alimentate cu apa rece din retelole exterioare - 2.6.3.2 Debite specifice si debite de calcul pentru dimensionarea conductelor exterioare: de distributie a apei reci in ansambluri de clic 2.6.3.3 Dimensionarea conductelor refelelor exterioare de distributie a apei reci in ansambluri de cladii si calculul pierderilor totale de sarcina 2.6.3.4 Dimensionarea conductelor de brangament a a 42 45 81 75 5 75 75 79 79 79 80 ar 8 82 8888 83 87 88 90 90 90 95 96 98 98 98 102 102 102 102 103 108 12 112 112 112 113 114 114 114 114 15 115 115 417 120 2242-6-4 Exemple do cal... 27 lnstalati pentru acumularea(stocaréa) apo! rach eee 27-1 Soluti constuctve si scheme pentru reatzarea instalatior | 2.7.1.1 Rezervoare la sol si ingropate in sol : 27.1.2 Castele de apa, 27a Sate volumslrezervei de apd pent compares incendialui Fy ag Saki volumuiirezervei do apd pent casws ae avari . Ee 27-22 Caleuiul volumuli de compensare pent sora de apa in scopuri menajere Sau industrial... 5 oe 2.73 Caleulul hideauic al conductelor aferente rezervoarelor de acumulare a apel resi 2.7.4 Exemple de calcul : 2.8 Instalati pentru ridicarea presiuni apei rect 28,1 Elemente do baz privnd functionarea pompelor 2.8.1.1 Clasificarea pompetor Feta Gutbele caracteristce la turaie Constanta ale ung Pompe centrituge 28.1.3 Calcul indttimii de pompare a ape! 28.14 Doterminarea punctului de functionare a ictal de pompare. Energia specifica de pompare a apei . Fat Cita natin geodezice de aspirate. Cavtsta Pompelor 2.8.1.6 Functionarea pompelor cuplate 2.8.1.7 Reglarea pompelor 22 Matetiale, arate, echipamente si agregate penis instalatile de pompare a apei 282.1 Pompe 2.8.2.2 Recipiente de hidrofor 2.8.2.3 Rezervoare tampon 2.824 Aparate do automatizare, siguant’ $i conirol Pentru instalati de pompare a ape instalatile hidrauiice 2.8.4 Exomple de calcul : 269 Instalati centale pentru prepararea apel calle de ‘consum 29-1 Soluti constructive si scheme de instalati , 38-11 Elemento de baza pentru adoptarea solstilor Constructive si schemelor de instalati 32 12 Instat centrale de preparare a apel calde ec Consum, in sisteme cu acumulare 72,43 Instalaticentale de preparare a apei caldc oe Consum, in sisteme tard acumutare 792 Materiale si echypamente pent instalaly Conta ve Preparare a apei calde de consum 2.9.3.1 Debitul de calcul pentru ape ext Fann. Necesarul de caida pent preparares ape! eaide ds ‘consum, 2.9.3.3 Calcutul termic al boiterulut 293.4 Caleulul volumului (capacitti) rezervoarcler (acumutatoarelor) de apa cals (tara serpentina 2.9.3.5 Caleulut termic al schimbatoan agentilor termici in contracurent 2.94 Relele de conducte pent distibutia si eicudatia pei calde de consum Jog pele de conduct pent distibutia aper cag ‘consum, 242 Relele de conducts pent crculaia apel ca ce ‘consum 2.9.5 Exemple de calcul 2-10 Insalailocale pent prepararea apelcaide de cons or de caldurd recuperative, cu ciculatia 2.10.1.1 incalzitoare electrce instantance 2.10.1.2 Boillera etectrice 2.102 Aparate pentru prepararea local a ape cakdo de conse, folosind gaze naturale ‘Rare 129 8 132 132 132 132 133 133 134 135 137 139 139 140 ut 14 141 141 144 144 45 146 147 147 147 17 M9 191 151 152 152 152 153 153 153 154 155 158 158 159 161 163 163 63 163 164meee FP eee eee 2.10.2.1 incalzitoare instantanee de apa . . a DNS 164 2.10.2.2 Bollere genecatoare de api calda 164 2.10.3 Cazane pentru prepararea locala a apei calde de consum 164 2.10.4 instalatit solare pentru prepararea locala a apei calde de consum 165 2.11 Tehnologit de executare si montare a instalatilor de almentare eu aps 166 2:11 1 Organizarea lucrarilor de exccutare si montare a intalaitor de alimentare cit pe 166 2.11.2 Trasarea instalatilor interioare de alimentare cu apa rece gi calda de consum 166 2.11.3 Executarea strapungenir si sliturlor in elemente de constructie in vederes ‘montarit instalatilor interioare , - P - 167 2-114 Tehnologia de executare si montare a rejelelrinteioare de conducte si a armaturior anaxe”. Jee 2.11.4.1 Executarea si montarea conductelor principale de distibutie a apet 167 2.11.42 Montarea coloanelor 169 2.11.43 Montarea conductelor de legatura de la coloane la armaturile objectelor sanitare 170 2.11.4.4 Montarea armaturilor obiectelor sanitare 170 2.11.5 Montarea obiectelor sanitare si a accesorilor acestora 170 2.11.6 Tehnologia de executare si montare a conductei de Lransament 7 2.11.7 Montarea retelelor exterioare de alimentare cu apa rece cu apa calda de consum i 3:11.71 Montarea subterana a conductelor retelelor extericare cu alimentare cu ana rece v1 2.11,7.2 Montarea aeriana a conductelor refelelor exterioare de alimentare cu apa 172 2.11.8 Montarea echipamentelor si utilajelor we 2.11.8.1 Montarea pompetor si racordarea la instalatie 72 2.1.8.2 Montarea echipamentelor de pompare a apei, cuplata cu recipiente de hidrotor 173 2.11.8.3 Montarea rezervoaretor 173 2.11.9 Probarea si receptia instalatilor cu apa 173 2.11.9.1 Probarea si receptia instalatitorinterioare de alimentare cu apa rece si apa calda de consum 173 2.11.9.2 Probarea si receptia elelclor exterioare de alimentare cu apa 1a 2.12 Exploatarea instatatitor de alimentare cu apa 174 3. INSTALATII DE CANALIZARE 3.1 Caracteristicle apetor uzate si normele de protectie a mediului 176 3.1.1 Caracteristicile apator uzato 176 3.12 Concitte de evacuare a apelor uzate in canalzarle localtatior si normele de protectio ‘a mediului 176 32 Sisteme si scheme generale de realizare a instalatitor de canalizare Ww 3.3 Instalatilinterioare de canalizare a apelor uzate menajre 179 3.3.1 Soluti constructive pentru retelele interioare de canalizare @ apelor uzate menajere 179 3.3.1.1 Retele de conducte pentru evacuarea apelor uzate menajere 179 33-12 Conducte de ventilare naturala a refelei de canalzare a apelor uzate menajere 181 $9.13 Racordarea instalatitrinterioaro do canalizare a apelor uzate la reteaua exterioard , de canalizare: 183 5.32 Materialo si echipamente specifice instalatilor interioare de canalizare a apelor urate menajero 184 3.3.2.1 Tevi, tuburi si piese de legitura pentru canalizari 184 3.3.2.2 Ventile de scurgere pent obiecte sanitare 186 3.3.23 Sifoane pentru obiecte sanitare, masini de splat vase gi masini de splat rufe 186 3.3.2.4 Sitoane de pardoseala 186 3.3.2.5 Inchizdtoare cu sertar contra refulirit apei uzate 187 333 Dimensionarea conductelorretete interioare de canalizare a apelor uzate menajere 187 3.3.3.1 Debite specifice, echivalenti de debite si debite de caleul 187 33.3.2 Calcuul hicraulic de dimensionare a conductelor de canalzare a apelor uzate menoiere 189 ~ Exemple de calcul 188 3 Instalaiinterioare de canalizare a apelor uzate inGusviale 204 34.1 Soluti constructive pentiu retelee interioare de canalizare a apelor uzate industtiaie 208 3.4.2 Materiale specifice instalailor interioare de canalizare a apelor uzate industraie 204 3.43 Dimensionarea conductelor reteleiinterioare de canalizare a apelor uzate industriale 205 3.4.3.1 Debite specitice si debite de calcul pentru dimensionarea conductelor de canalizare a apelor uzate industrial . = 205 $4.2 Calculul hickaulic de dimensionare a conductolor de analizare a apelor urat industrale 205 3.5 Instalatiiinterioare de canalizare a apelor meteorice 205 3.5.1 Solutii constructive pentru instaatile interioare de canalizare a apelor metecrice 205 35.2 Materiale si echipamente specifce instalatilor de canalizare a apolor meteorice 207 3.5.3 Dimensionarea conductolor retell interioare de canalizare a apelor meteorice 207Cuprins 55.3:1 Debitele specifice ale receptoarelor de ape meteovice si debitele de calcul Pentru dimensionarea conductelor . oben pee S532 Calcul hiceaiie de cimensionare a conductoior de canalzare a apolor miotsaree 3.5.4 Exemple de calcul 2... eres eee ‘3.6 Retele exterioare de.canalizare din ansambiuri de clidii 3.6.1 Ineackarea rejelotor exterioare de canaizare din ansambluri de cla in schemole i sistemele de canalizare a localitilor . 36.2 Materiale si echipamento utiizate la reaizarea refolelor exteioare de canalizare din ansambluci de clidiri porsoood 383 Construct accesori ale reelelor extrioare de canalzare din ansambu de lac 56,4 Dlmensionarea conductelorrefelelr exterioare de canalizare din ansammblel de cesdii 3.6.4.1 Debite de calcul pentru dimensionarea conductelor pee eee 3.842 Dimensionarea conductolrrofeleiexterioare de canalzare din ansambla de clade 3.6.4.3 Dimensionarea gurilor de scurgere 3.6.4.4 Dimensionarea deversoarelor 3.6.4.5 Dimensionarea bazinelor de retentio Eee 365 Profil longitudinal al rejeleiexterioare de canalizare Gin ensamblui de clichl 3.6.6 Exemple de calcul . Ss 3.7 Instalatii Jo pompare a apelor de canalizare coon 37 Selutl constructive si scheme pentru instalati de pompare a apelor de canslzare 3.72 Echipamente si utiaje specifice foloste pentru pomparea apelor do canslicara 3.7.3 Calethutinstalatitor de pompare a apelor de canalizare ~ Exemplu de calcul 3.8 Instalatii locale de epurare a apelor uzate .. , 3 58.1 Procedee, procese si scheme generale de epurare a apelor uzate 3.8.1.1 Procedee de epurare 3.8.1.2 Procese principale folosite la epurarea apelor urate 3.8.1.3 Scheme generale de epurare a apelor uzate 38.2 Echipamente, utilaje gi aparate pentru epurarea locald a apeler urate 3.8.2.1 Gratare gi site 3.82.2 Separatoare de nisip, nmol sau resturialimentare 3.8.2.3 Separatoare de grasimi sau vleiusi . $824 Echipamente i instalati locale de epurare chimicd a apetor uzate pal28 Echipament si insalati locale de epurare mecanobiologica sifiiala a apelor uzate 3.9 Tehnologii de executie si montare a instalalilor de canalizare Feo paul, ual si dispozitve foloste la exccutia gi montarea instalatiir do canalzare 3.92 Montarea retelelor interioare de canalizare 3.9.3 Racordarea obiectelor sanitare la reteaua interioara de canclivare 3.94 Montarea receptoarelor de ape meteorice 39.8 Executarea retelelor exterioare de canalzare din ansambluri de clad 3.95.1 Trasarea si executarea santulor pentru montarea tuburlor de canalizare 39.5.2 Montarea conductelor (tuburilor) de canalizare 3.9.5.3 Executarea constructor accesori ale retelelor exterioare Uo canaivare 3.9.6 Probarea si receptia instalatilor de canalizare. 3.9.6.1 Instalatilinterioare. 3.9.6.2 Instalatilor exterioare de canalizare 387 Elemente necesare pent elaberareainstuctiunlor de exploatate a instalatilor de canalizare 4. INSTALATH SANITARE PENTRU FOLOSINTA PUBLICA 4.1 Bazine de inot (piscine) 4.1.7 Calitatea apei din bazinele de inot “12 Solut constructive gi scheme de realzare a instalatitr hidraulice pony bazine de iat 4.1.2.1 Schema generala a instalatilor de tratare a apei 411.22 Disporitve de pretuare de suprafaté: deversoare, sparge va, rgoie, skimere 4.1.23 Prize de aspiratio. 4.1.2.4 Prize de fund (piese de evacuate) 4.12.5 Duze de inject 4.1.26 Dispozitive (echipamente) pentru inot in eontracurent 4.12.7 Dispozitive (echipamente) pentru hideoterapie 4.1.2.8 Dispozitive (echipamente) pentu spalarea bazinelor de inot 4.1.3 Dimensionarea instalatilor hidraulice ale bazinelor de inot 4.1.3.1 Debitul de calcul 4.1.3.2 Caleulut instalatiei de tratare a apei ‘SR ' a} 8 213 Bae = 27 217 § 221 = 224 = 224 221 222 22r 227 Bays 230 230 230 232 234 23a 235 236 239 239 241 241 241 243 247 paz 2ar 2a7 248, 248 248 248, 248, 250 250 250 250 251 251 251 252 252 252 252 252 252. 253Cuprins 4.2 B8i pulice 4.3 Bucatarii mari pentru restaurcnte, hotek 4.4 Spitale, polictinici, complexe balneare 4.5 Spalitori de rufe si exratatori chimice 4.6 Closete publice 4.7 Fantani arteziene cu jocuri de apa 4.8 Fantani publice pentru baut apa 4.9 Instalati pentru stropit spatii verzi pitale, canting 259 4.10 Instalatii de alimentare cu apa si canalizare in picte publ amplasate in aer liber 260 5. INSTALATI SANITARE IN CLADIRI IZOLATE 5.1 Instalati locale de alimentare cu apa rece 262 5.2 Instalati locale de canalizare 262 6. INSTALATH DE GAZE NATURALE COMBUSTIBILE 6:1 Proprietatilefizice principaie ale gazelor naturale combustibile 266 6.1.1 Stari de referinta pentru gaze naturale combustible 266, 6.12 Treptele de presiuni in instalatile de gaze naturale combustbile 266 6.1.3 Densitatea gazelor naturale combustible 266 6.1.4 Vascozitatea gazelor naturale combustible 266 6.2 Arderea gazolor naturale combustible 265, 6.2.1 Temperatura de aprindere 267 6.22 Limite de amestec 267 62.3 Viteza de ardee 267 6.2.4 Autoaprinderea sau explozia 268, 6.2.5 Catculul arderii gazelor naturale combustible 268 6.26 Ardere complet, ardere incompleta an 6.2.7 Controlul arderit an 5.3 Materiale si aparate pentru instalai de gaze naturale combustible 273 6.3.1 Tew gi ftinguri metalice 273 8.3.2 Tevi si fitinguri din poliotiend (PE) de inalta densitate 273 6.3.3 Armaturi 273 6.3.4 Arzitoare de gaze naturale combustibile 273 6.3.5 Aparate de utilizare a gazelor naturale combustible 275 6.6 Detectoare de gaze, dispozitive gi armaturi de siguranta si blocare 275 6.3.6.1 Detectoare de gaze . 275 6.3.62 Supape de blocare a conductelor de gaze naturale combustbile 276 63.6.3 Dispozitive de siguranta cu flacdra de veghe 277 6.3.6.4 Supape de siguranta . arr 5.3.7 Fillre de prat pentru gaze naturale combustibile arr 6.3.8 Separatoare de lichide 278 6.3.8.1 Separatoare gravitationale 278 6.3.8.2 Separatoare centritugale 278 8.3.9 Regulatoare de presiune pentru gaze naturale combustibile 278 63.9.1 Regulatoare automate de presiune, cu actionare directa 279 6.3.9.2 Regulatoare automate de presiune, cu actionare indirect 280 5-10 Aparate penttu msurarea s iregistrarea debitelor de gaze naturale combusttle 281 6.10.1 Contoare volumetrice . 281 6.3.10.2 Contoare diferentiale . 282 6.3.11 Aparate pentru masurarea presiunii gazelor naturale combustible 282 64 Instalatilinterioare de utiizare a gazelor naturale combustibile 282 6.4.1 Condit pentru utiizarea gazelor naturale combustible in cladel 282 42 Soli constructive si scheme de reaizare a instalaierinterioare ve utizare gazelor naturale combustibile . é 284 Bitag Scrame General do realizar a instlailr inerioare de gaze naturals combustile 284 £422 Solutil constructive pentru racordarea aparatelor de ulitzare si a archvosene {2 gaze naturale combustible la refeaua de conducte .- 284 £425 Solutii constructive pentru realzarea rejelelinterioare de cistibutio @ gazelor naturale combustibile .... , . 285 0.4.2.4 Asigurarea aerului necesar ardor ¢} evacuarea gazelor do ardore 286 6-43 Dimensionarea conductor instaatilorinterioare de utlizre a gaveler naturale combustibile de joasa presiune . . * 287 a 1 r 1 1 1 L L 1 1 i t L k i 1 1 i k 1 i6.4.3.1 Debite de calcul pentru dimensionarea conductelor de gaze naturale combustibile de joasa presiune ee . - daDancee 6.4.3.2 Stabilrea cAderilor de presiune disponibile pentu dimensionarea conductelor instatailor interioare de gaze naturale de joasa presiune 6.4.3.3 Dimensicnarea conductelor de gaze naturale combustibile - Exemple de calcul . a a 6.5 Bransamente si racordur ale instalatilor interioare la retelele exterioare de gaze naturale combustible 66 Statii si posturi de reducere si reglare a presiunii si msurare a debitelor de gaze naturale combustible . 6.6.1 Stati cu 0 singurd tweapta de reducere si reglare a presiunii si misurare a debitulul de gaze naturale combustibile 6.6.2 Stati cu doua sau mai multe trepte de reducere si reglare a presiuni si misurare: dobitelor de gaze naturale combustibilo 6.6.3 Posturi pentru reducerea si reglarea presiuni si masurarea debitelor de gaze naturale combustible . fo 6.6.4 Constructii pentru stati si posturi de reducere gi reglare @ presiunl si misurare a debitelor de gaze naturale combustible 6.7 Retele exterioare de gaze naturale combustibile . 6.7.1 Soluti, constructive si scheme pentru refelele exterioare de gaze naturale combustibile 6.7.2 Protectia anticorosiva a conductelor exterioare de gaze naturale combustibile 6.7.2.1 Cauzele care provoaca coroziunea conductelor metalice pentru transportul si distibutia gazelor naturale combustible 6.7.2.2 Masunile de protectie anticorosivi a conductelor exterioare de gaze naturale combustible A 5 6.7.3 Dimensionarea conductelor retelei exterioare de gaze naturale combustible 6.7.3.1 Debite de calcul pentru dimensionarea conductelor retelelor exterioare de gaze naturale combustibile 6.7.3.2 Stabilrea cadenlor de presiune disponibile pentru dimensionarea conductelor telelelor exterioare de gaze naturale de joasa presiune : 67.3.3 Dimensionarea conductelor retelei exterioare de gaze naturale combustbile (oresiune medie sau redusa) 6.8 Tehnologia de executare si montare a instalajiior de gaze naturale combustbile 8.8.1 Tehnologii de montare a instalatilor interioare de gaze naturale combustible 6.8.1.1 Montarea contoarelor de gaze naturale combustibile 6.8.1.2 Montarea coloanei de alimentare cu gaze naturale combustibile a instalatit interioare 6.8.1.3 Montarea retelei interioare de distributie a gazelor naturale combustible 6.8.1.4 Montarea arzatoarelor gi aparatelor de ulilizare 6.8.1.5 Probarea si receptia instalatilor interioare de gaze naturale combustible 6.8.2 Tehnologia de montare a brangamentelor de gaze naturale combustible 5.8.3 Tehnologia de montare a statilor si posturilor pentru reducerea si reglarea presiunii gazelor naturale combustible 6.8.3.1 Amplasarea si montarea echipamentelor 68.3.2 Probarea si receptia Statilor si posturilor de reglare 6.8.4 Tehnologia de montare a retelelor exterioare de gaze naturale combustibile 6.8.4.1 Montarea subterand a rotelelor exterioare de gaze naturale 8.8.4.2 Montarea aoriana a retelelor exterioare de gaze naturale 68.4.3 Probarea si receplia retelolor exterioare de gaze naturale combustibile 6.9 Elemente necesare pentru elaborarea instructiunilor de exploatare 2 instalatilor de gaze naturale combustible 7. INSTALATI DE GAZE PETROLIERE LICHEFIATE. 7.1 Proprietatle principale ale gazclor petroliere lichefiate 7.2 Arderea gazelor petrolite lichefiate 7.3 Matcriale, aparate si butelii pentru gaze petroliere lichetiate 7.3.1 Tew si ftinguri metalice 7.3.2 Racordut flexible 7.3.3 Recipiente pentru gaze pevolire lichefiate 7.3.3.1 Recipiente mobile (buteli) pentru gaze petrolier lichefiate 7.3.32 Recipiente stabile pentru gaze petrolere lichotiate 7.3.4 Armaturi 7.3.4.1 Robinete pentru conducte 287 288, 290 293 295 295 296 296 207 207 297 298 298 299 299 300 300 301 301 301 301 301 301 302 302 302 302 304 304 305 305 305 308 308 308 308 308 308 309 309 309WD cunrins 7.3.4.2 Robinete pentru buteli de gaze petroliere lichetiate . 309 7.3.4.3 Armaturi pentru recipiente stabile de gaze pelrolicre lichefiate 309 7.3.5 Regulatoare de presiune pentru gaze petrotere licheliate 310 7.3.6 Contoare de gaze petroliere licheliate ait 7.2.7 Arcittoare si aparate de ulilizare pentru gaze pooliere lichetiate ait 7.4 Instalati interioare de utiizare a gazelor petroliere lichetiate an 7.4.1 Soluti: constructive si scheme pentru instalatitinterioare Je utiicaro a gazelor petrotere lichetiate an 7.4.1.1 Instalati intenoare de gaze petvolere lichetiate, cu conducte «in tevi din ofel . an 7.4.1.2 Instalatii locale de gaze petroliere lichefiate, cu racorduri flexbile 312 7.4.2 Dimensionarea conductelor cu tevi din otel pentru instalati de gaze petroliere lichefiate 313 Exemple de calcul 313, 7.5 Instalatii exterioare de gaze petroliere lichefiate 314 7.8.1 Instalatii de depozitare in recipiente mobile (buteli) a gazelor pebvaiere lchtiate 314 7.5.1.1 Schema generala si functionarea instalatiei de depozitare in recipiente mobile a gazelor petrolire lichefiate 314 7.5.1.2 Constructia instalatiei de depozitare in recipiente mobile a gazelor petroliere ichefiate aia 7.5.2 Instalati de depozitare in recipiente stabile a gazelor petroliere lichetiate 315 7.5.9 Retele exterioare de gaze petroliere lichefiate 315 76 Tehnologii de executare si montare a instalatilor de gaze petroliere lichetiate 316 7.6.1 Montarea instalatilor interioare de gaze pelrolere lichefiate 316 7.6.1.1 Montarea instalatilor interioare de gaze petroliere lichefiate, cu conducte din fevi de ote! 316 7.6.1.2 Montarea instalatilor interioare de gaze pewoliore lichefiate, cu racordut flexibile . a7 7.6.2 Mortarea instalatilor extorioare de gaze petroiere lichefiate 317 7.6.2.1 Montarea instalatilor de depozitare in recipiente mobile 8 gazelor petroliore lichefiate a7 7.6.2.2 Montarea instalatilor de depozitare in recipiente stabile 8 gazelor petroliere lichefiate 317 7.6.2.3 Montarea retelelor extorioare de gaze petrolere lichefiate 318 7.6.3 Probarea si receptia instalatilor de gaze petvoliere lichefiate 318 7.63.1 Proba preliminara 318 7.6.32 Proba de recistenta 318 7.6.33 Proba de etanseitate 318 7-7 Elemente necesare pentru elaborarea instructiunilor de exploatare a instalatilor de gaze petroliere lichetiate 319 8. INSTALATII DE FLUIDE TEHNOLOGICE 8.1 Instalati de aer comprimat 322 8.1.1 Solutii constructive si scheme pentru realizarea instalatilor de aer comprimat 322 8.1.1.1 Elementele componente si clasificarea instalatilor de acr comprimat 322 8.1.1.2 Instalati locale de aer comprimat 322 8.1.1.3 Instalati centrale de aer comprimat 322 8.1.1.4 Reteaua de conducte a instalatiei centrale de aer comprimat 323 8.1.2 Materiale, echipamente si ulilaie specifce instalatilor de aer comprimat 328 8.1.2.1 Compresoare de aer 324 8.1.22 Rezervoare-tampon pentru aer comprimat 325, 8.1.2.3 Five de aer 325 8.1.2.4 Uscitoare de aer comprimat 325 8.1.3 Dimensionarea conductelor instalatilor de aer comprimat 325, Exemplu de calcul 327 8.2 Instalatii de oxigen . 307 8.2.1 Proprietatile si utiizérle oxigenului 327 82.2 Solutii constructive si scheme pentru instalati de oxigen| 27 82.2.1 Instalatii pentru distibutia si utiizarea oxigenului gazos 327 8.2.2.2 Instalati pentru transportul si distributia oxigenuilt lichid 328 82.3 Materiale, echipamente si aparate pentru instalajii de oxigen - 329 8.2.3.1 Conducte i armaturi 329 8.2.3.2 Butelii de oxigen 3298.2.3.3 Reductoare de presiune pentru oxigen... : 824 Dimensionarea conductelor de distibutie a oxiganull gazos ~ Exemplu de calcul... , , 8.3 Instalafi de acetiena an 8.3.1 Proprietatile si utiizzrile acetilenel eee 5.3.2 Soluli constructive si scheme pent instalati de ‘cetera 832.1 Stati centrale penttu producerea si distibuta acetone) 83.22 Retele de conducte pentru distributia acetilenc: £.3.2. Instalati locale pentru distibuta si uliizarea acetiloncl 8.3.3 Materiale si aparate pentru instalaile de acetilena 8.3.3.1 Generatoare de acetiena ae $3.32 Aparate pent spatarea, epurarea 3iricrea action | 83.33 Dispozitive de sigurantd pentru instalaile de acotions 8.3.3.4 Butelii de acetilena a0 . 8.3.3.5 Reductoare de presiune pentru acetilond . 6.3.36 Tew, fitingur si armaturi pentru instalati de actions 8.3.4 Dimensionrea instalatilor de acetilona 83.4.1 Debitul de acetilena produs de un generator Bra? ebite de apa nocesare peniu producer si ticirea acetone! 8.3.4.3 Dimensionarea conductelor pent distibulia acotionar - Exemplu de calcul 84 Instalaty de hidrogen 8.4.1 Proprietitile si utitzrite hidrogenulu: 8.4.2 Instalati pentru distributa hidrogenui 8° festaal cu fuide tehnologice folosite pentru Combaterea incendilor 8.5.1 Instalati cu dioxid de carbon Banas PrOprietile foxiduui de carbon ca substanié do singers a incendilor 85.12 Echiparea tehnicé a clit cu instlai de stngere recnenee cu dioxid de carbon 8.5.1.3 Solutii constructive si scheme pentru instat Cu dioxid de carbon 8.5.14 Materialo, echipamente, dispozitne si aparate pont instalatile do stins incendiul cu dioxid de carbon £.5°1.8 Dimensiunea conductelorinstalatilr cu doxid de carbon 8.5.2 Instalai fixe de stingere a incendilor cu FM200 85.2.1 Proprietatile substantei de stingere a incandiler FMSO0 12,22 Solu constructive si scheme pentu instaati de stingere = incendilor cu FM200 8.5.3 Instalati cu azot 85,31 Proprietitile azotului ca substanta do stingere a incendiul 853.2 Soluti constructive si scheme pentru instalat fae de ineeeace sau stingere a incendilor cu azot 85.3.3 Dimensionarea instalatior fixe de inertizare saa stingere a incendilor cu azot 8.5.4 Instalatil de stingere a incendilor cu spuma 5.5.4.1 Proprititie spumantior concentra gi ale spun foloste la stingerea incendilor 85.42 Soluti constructive si scheme pentru instalaite de stingere a incendilor cu spur Fe (ad Dimensionarea instaatilor de stingers a incenchlor cu puna 8.8.9 lnstalati cu pulberi stingatoare de incenchs 8.5.5.1 Proprietatle pulbetir stingatoare de incends 8.8.5.2 Soluti constructive si scheme pent instalatt CU pulber stingiitoare de incendiu 88 Tehnologi de executare si montare a instalailor cu fuice tehnologice 8.6.1 Instalati de aer comprimat 8.6.2 Instalati de oxigen 8.6.3 Instalatt de acetien’ 8.6.4 Instalati cu fluide tohnoiogice folo i de stingere a incenditor 4 instalatilor cu thuide tehnotogice Cuprins 8 ai” i? ie Se ‘iil? ge Beg = 8 gg 339) 339 8 340 g 340 340 341 341 344 345 346, 346 346 246, 3a7 sarBD secccmmoune,I. Instalatii sanitare Capitolul 1 Elemente generalei Instaiatii sunitare 1.1. Fazele de elaborare a documentatiiior tehnico- economice necesare reali- zarii obiectivelor de investi Publice pentru instatatii de alimentare cu apa, ca- nalizare, gaze naturale $i fluide tehnologice Documentatille tehnico-economice Dents obiectivele de investiti publice Se elaboreaza (conform .Normelor me. todologice privind continutul cadru at Droiectelor ~ pe faze de proiectare ~ al documentelor de licitatie, al ofertolor «al coniractelor pentru executia investi- filer") in urmetoarele faze: studiu de prefezabiltate (SPF) + studi de fezabiltate (SF) ~ protect tehnic (PT) si caiet de - detal de executie (ODE) Documentatile tehnico-economice de investiti publice pentru instalati de alimentare cu apa, canalizare, gaze na. turale si fluide tehnologice, se elabo- ‘reaza pe baza datelor cuprinse in toma de provectare 1.1.4. Tema de proiectare Face parte integranta din fazele init ale de proiectare, SPF si SF. Pentru instalatile de alimentare cu apa si canalizare, tema de proiectare (avand anexate planurile de arhitectura ale cladti) cuprinde urmatoarele date principale: Cestinatia, categoria de important si caracteristicle constructive ale clack fit: Clédin’ de locuit, administrative, so. Cial-culturale, industriale sau agrozoo. 5} tehnice; numarul de niveluri si destina. tile tuturor incaperilor, inclusiv daca are sau nu subsol tehnic sau numai ca. hale tehnice vizitabile sau nevizitabile etc; structura elementelor de. con Structii (stalpr, arinzi, plansee, perets espartitori etc.) inclusiv tipul si Struc {ra acoperisului sau terasei, precum 1 Conditile de rezistenta ale clacivi di ‘mensiunile incdperilor si ale elemente- lor de constructi, precum si cotele ge. ‘odezice ale tuturor punctelor caracte Fistice ale clair = Conditile de’ contort sau cerintele de esteticd ale clair ~ Gradul de rezistenta la foc, catego- ‘ia Si clasa de pericol de incendiu a onstructilor si instalatilor (conform 'Normelor tehnice de proiectare si rea izare a constructilor privind protectin | @ actiunea foculu", indicativ P 119), = arateristice erenuui de tuncare | " constructiei; Clasa de importanta sé caracterist- | E ile cladini din punct de vedere seis- | = date privind caracteristicile proce- tehnologice (ampasarea utiaje- lor, puncte obigatori de alimentare cu: apa si de evaruare a apelor uzate ete } = Spatii pentru amplasarea statitor de. ompare. de hidrofor; a conductelor Go pa Si canalizare: numarul total de consumatori si distributia acestora pe sexe si categor de varsta; ~ parametii apei din conducta publi- 8 in punctul de racord al instalate’ in terioare sau la sursele proprii de. ali. Mentare cu apa (daca este cazul) si anume: devil, sarcing hiuiodinannicd sporibilé (sau peesiunea de serviciu), egimul de furizare a apei (continu Sau intermitent) si calitatea apei; Cola radierului, diametrl si pozitia (pe planui de situatie) conductei exter ‘are Ge canalizare la care se racordea 28 instalatia interioara de canalizare, Precum si sistemul (unitar, separativ Saul mixt) carvia i apartine conducta exterioara de canalizare, sursa_de caldurd $i sistemul de Preparare a apei calde de consum (cu ‘sau f€ra stocare}; in cazul instalation existente avand sarcina termica dispo. ibilé pentru prepararea apei calde de Consum se indicd poritia (pe planul de Situatie) a punctului termic sau centra. lei termice respective; alte elemente de detaliu care com pleteaza tema de proiectare. Pentru instalatile de gaze naturale Combustible, tema de proiectare cu prinde: ~ amplasamentul clidiri: localitatea, planul do amplasare in zona, cu indica, fea caracteristcilor tehnice ale reteleior exterioare de gaze naturale existente (presiunite si debitele gazetor naturale, diametrele conductelor ete.) si situatia altor tipuri de retele amplasate in zona (cabluri electrice, conducte de alimen tare cu apa, de canalizare ete), tipul si destinatia clidii si a inca Perilor componente (planurile de arhi- tectura, la scara 1:50, cu specificarea imensiunilor si destinatilor incdperilor | Si amplasarea in incdperi a aparatelor de utiizare si a arzitoarclor de gaze naturale), Caracteristicle constructive ale cla deri date privind caracterstcile proce: Sului tehnologic si amplasarea.utla- jelor, in cazul cladinlor de producti, al | Centralelor termice sau al unor claciri Social-culturale (spitale, spalatori do | ‘ufe, bucatari' mari ale restaurantelor, hotelurlor etc) > alte date care completeaz’ tema de proiectare, i Datele din.temele de proiectare pen- tru instalati de alimentare cu apa ta. nalizare, gaze naturale si fluide tehno- logice se coreieaza cu datele temeior de proiectare pony arhitectur’, rezis. tent, instalati electrice, Ge incdizve, ventilare sau climatizare ete. ale acs luiast obiectiv de investi 1.1.2, Studiu de prefezabilitate Reprezinta_documentatia tehnico- economic prin care persoana juridica achizitoare fundamenteaza necesitatea si oportunitatea realizar obiectivulut de investiti, Studiul de prefezabilitate so into meste de catre persoana juridied ach Zitoare si se aprobs de catre conduce- rea acesteia jin cazul in care persoana juridica achizitoare nu poate elabora prin forte ropri studiul de pretezabiltate, acesta Se va elabora cu spriinul unor consul. tanti de specialitate, persoane fizice ‘Sau juridice, angajate conform prove erilor legale (cu contracte de prestiri servic. Continutul cadru al studiulii de pre: fezabiitate este urmatorul A. Pantie serise * Date generale: ~ donumirea obiectivului de investti Slaboratorul studivlui de prefezabi. ltate (persoana juridica achizitoare, dupa caz, consultantul) ‘ordonatorul principal de credite ~ ersoana juridicd achizitoare (in vestitor) amplasamentul strada, nr); + tema, cu fundamentarea necesita Si oportunitti investitie! * Evaluar’ pentru proiectarea studiu ui de pretezabilitate sia studiulul de fezabiltate: valoarea totala estimativa a obioc- tivulul de investi ccheltuieli pentru: * proiectarea studiului de pretezabil tate; * proiectarea stuciului de fezabilitate; * obtinerea avizelor lgale necesare Claborarii studilor de prefezabilita- te si fezabiltate; * pregatirea documentelor privind Organizarea lictatiel, prezentarea Ofertelor si adjudecarea proiectari investitiei, conform prevederilor le- gale (instructiuni pentru ofertant Publicitate, onorarit gi cheltuiel' de deplasare etc) (udet, tocatitate, | * Date tehnice ate investitis ~ suprafata $i situatia juridied a tere- Nului ce urmeaza a fi ocupati do obiectivul de investi + varacteristicile geofizice ale terenu: |ui din amplasament (zona seismic&1. Instalafii sanitare Capitolul ot de calcul; natura terenului de fun- | dare si presiunea conventionala; ni- volul maxim al apelor freatice); + caracteristicile principale ale cconstructitor pentru: ~ clidiri: aria constuita; aria desta: surata gi numirul de nivelur; Fetele: lungimi i diametre; - principalele utile de dotare a con structilor (pompe, compresoare, hidvofoare, cazane, schimbstoare de cAlduca etc.) ~ ulti (modul de asigurare a aces- tora gi Solujia avuta in vedere) * Finantarea invest (Din valoarea totald estimativa a investi, ..%6 din surse propri,..% din credte bancare, 1% din fondurle bugetului de stat sau ale bugetull focal, ..%6 din fondue special constitute prin lege, in afara alior bugete, ...% din credite externe Garantate sau confractate dvect de stat) B. Pirie desenate = Plan de amplasare (1:28.000 ~ +5000), ~ Plan general (1:5000 ~ 1: 1000). in zon’ 1.1.3. Studiu de fezabilitate Reprezints documentatia care cu prinde caracteristicile principale si ind catoriitehnico-economici at investitii, prin care trebuie 84 se asigure utiliza rea rationala si eficienta a cheltuililor de capital sia cheltuiellor materiale pentru satisfacerea cerintelor economi ce si sociale din domeniul respectiv. ‘Studiul de fezabiltate se elaboreaza de catre contractantul desemnat con- form prevederilor “Regulamentului pi: vind procedurile de organizare a licita: tilor, prezentarea ofertelor si adjudeca- rea proiectaritinvestitilor public ‘Aprobarea studiului de fezabiltate se face conform prevederilor lagale si are Jn vedere asigurarea surselor de finan- tare Continutul cada al fezabiltate este umatorul: studiului de A. Partile serive * Date generale: ~ denumirea obiectivului de investi elaborator (proiectantul, dupa caz, persoana juridica achizitoare) ordonatoru principal de credie; persoana juridica achizitoare (in- vestitor ~ amplasamentul (judet, strada, ar): tema, cu fundamentarea necesita si oportunitati' avute jv vedere fa aprobarea siudiului de prefezabili- locattate tate, escrierea functional si tehaologi cA, inclusiv menor tehnice pe specialtati, * Date tetnice ale investi: - suprafata i situatia juridica a tere- nului ce urmeaza a fi ocupata de obiectivul de investiti (definitiv gi / ssau temporar): ~ caracteristicile geofizice ale terenu- lui din amplasament (zona seismic’ de calcul; natura terenuit: de fun- {dare $i presiunea conventional vvelul maxim al apelor freatice); = caracteristicile principale ale con- structilor pentru: * clad: deschider, travee, aria con- struita; aria desfagurat’, numar de riveluri i inditimea acestora, volu- mul construit; “rejele: lungimi, latimi, diametre, ‘materiale, conditi de pozare etc. + structura’ constructiva; pentru cla iri i retele se va face 0 descriere a solutilor tehnice avute in vedere, cu recomandari privind tehnologia de tealizare si conditile de exploa- tare ale fiecirui obiect in parte: - principalele utilaje de dotare a con- structilor (pompe, compresoare, hidrofoare, cazane, schimbstoar de caldurd etc.) + instalatii aferente constructor; se descriu solutile adoptate pentru in stalaile de alimentare cu apa, ca: nalzare, gaze naturale etc.; = utlitti (modul de asigurare a aces- tora si solutile tehnice adoptate) ‘© Date privind forta de munca ocu- até dupa realizarea investite = total personal, din care, personal de executie: - locuri de munca nou create. + Devieul general al investitie’. Valoa. rea totali a obiectivului de investiti, cu detalierea pe structura devizului gene- ral, conform prevederilor legal. © Principal indicator’ tehnico-eco- homici ai investite: = valoarea totalé a investtei (INV), din ‘care: constructi-montay (C + Mt) esaionarea investi: (INV /C + M) repartizata pe ani durata de realizar a investte’ (uni) capacitati (in unitat fizice) Pancipali indicatori se completeaza ‘dupa caz cu date privind conditile financiare de realizare a obicctivului (analiza cash-flow, inclusiv cu rata de actualizare, rata interna de rentabiltate, analiza raportului_cost- profit, rata’ impozitului, perioada de sculwe de impozit, influent variates in timp a preturilor, rata dobanzi ia cred te bancare, rata de schimb valutar etc), = masini si uilae necesare procesu: tui tebnologic lista principalelor uta, lemente generale FE | echipamente si dotiri cu indicarea ca- pact tehnice a acestora ~ manopera (cu detalieroa pe stwuc- ture de personal = cheltuieli generale ale unitati(taxe, comisioane, impozite, insite perso: ral, chi $1 sau amortsmente, chelta- “iol de administrate si marketigg etc.) | « Finantarea investitei. Din vatoarea | totaé a investtiei, se defalea: ... mi le | din surse propri, mi lei din credite bbancare; ..mii lei din fondurile bugetu- lui do stat sau ale bugetuli local; .. mi tei din fondurile special constitute prin lege, in afara acestor bugete; i lei | din credite externe garantate sau con- | tractate direct do stat * Avze $1 acorduri, emise de orga- | nele in drept, potivt iegislatc goare, privin: ~ avizul ordonatorului principal de Credite privind necesitatea si opor- tunitatea realizar investi: ~ certificatul de urbanism, cu inca- drarea amplasamentuluiin_planut urbanistic, avizat si aprobat potrvit legi, precum si regimul juridic al terenului; + avizele privind asigurarea utiitatitor (energie termica si electric’, gaz metan, ap, canal, telecomunicatit etc.) avizele pentru consumul de gaze naturale combustibile; ~ avizele pent protectia mediului si a apelor alte avize de specialitate, stabilite potrvit dispozitilor legale. 8. Partie desenate * Pian de amplasare (1:25.000 ~ 1:5000), ‘Plan general (1:5000 ~ 1500} * Planuri si sectiuni de arhitectura pentru principalele obiecte de con structi si instalati La faza studiu de fezabiltate este in terzisa angajarea de cheltuiel pentru pregatirea documentelor privind orga Fizarea licitatiei, peezentarea ofertelor si addecarea execute’ investitie’ pu: biice (proiect tehnic, caiete do sarcin instructiuni pentru ofertanti, publicitate, conoxari etc.) Aceste cheltuiel se pot efectua nu ‘mai dupa aprobarea studiului de feza: bilitate potrvit competentelor valorice stabilte de “Legea privind finantole pu- bilice’. in zona 1.1.4, Proiectul tehnic gi caietul de sarcini Reprezinta documentatit scrise si de- senate pentru care se elibereaza 2uto- rizatia de construire si care fac parteHEB copitotut 1: Elemente generate din docunieniele de licitatie, pe baza cirora se intocmeste oferta Proiectul tenic se elaboreazé pe baza Studiuiui de tezabiltate aprobat, etapa in care au fost stabilite elemen- tele si solutile principale ale lucrart si au fost obtinute toate avizele, acordu ‘ile Si aprobarile executied Wucrari, in conformitate cu prevederile legate. Proiectut tehnic se veriica de specia- listi atestati, se avizeaza si se aproba de persoana juridica achizitoare potrvit reglementéiilor emise de Ministerul Fi nantelor. Continutal cacru al proicetului tehnic este urmatoru! A. Pattie serise * Descrierea generala a lucrérilor. memorile tehnice pe specialtati (instalati de alimentare cu apa; instal {ii de canalizare;instalati de gaze natu. rale etc), + Caietele de sarcini (elaborate de Proiectant si organizate in volume dis fincte, pe specialtiti de instalati), care cuprind = breviare de calcul pentru dimensio. area elementeior componente ale in- Stalatior, ominalzarea_planselor_(inclusiv Precizari si prescripti complementare acestora), specificarea dimensiunilor. proprie {atilor fizice, chimice, de aspect, de ca- Itate, toleranta, teste ete... pentru ma- terialele componente ale lucrari i ~ tehnologit de execute a lucrarilor Condit de receptie a lucririior de instalati = standarde, normative si alte pres Criptit tehnice care trebuie respectate, * stele cu cantitati de lucrar si uti lap: * Graticul general de realizare al in- vestite. 8. Parti desenate Cuprind plansele principale privind | executia instalatilor fhec’rui obiect (in Clusiv cote, dimensiuini, tolerante, cali- tatile materialelor, verificirie si probele necesare, izolafii termice, acustice, | Protectii anticorosive si parametri prin. | Cipali ai instalatilor etc.) si anume: * planurile tuturor nivelunior cladii | (de reguli. ta scara 1:50) cu | amplasarea elementelor instalatiei respective; | ‘* Schemele principale ale instatatitor | (pentru instalatii sanitare: schema coloanelor, scara 1:50; pentru in stalatii de'gaze naturale: schema | izometric’ etc.) ** sectiuni, vederi, detali principale, * planuri de sitvatie, la scara 1-500 Saul 1:1000, cuprinzdind trasecte, diametrele" conductelor etc rolelelor axterioare: * profil longitudinal al retetelor ex: © planul do amplasare 4 utilajelor {din statiie de pompare a apei, din unctele termice, din centralele de ‘aor comprimat ete): * scheme destisurate, de montare a instalatior (din statia de hidrotor, unctul termic, centrala de comprimat ete) 1.1.5. Detalii de executie Se elaboreazA in conformitate cu materialele si tehnologile de execute Propuse. dar cu respectarea strict a prevederilor proiectului tehnic, tara si fie -necesar sa se supiimenteze Cantititile de lucrari respective si fara Si se depaseasca costullucrir stabiit in faza de oferta 1.2. Incadrarea obiectivelor de investitii publice pentru instalatii de alimentare cu apa, canalizare, gaze naturale si fluide tehnologice, in sistemele de lucrari hidroedilitare si de gaze ale localitatilor 1.2.1. Autorizatia de construire Reprezinta actul eliberat de primaria unicipivlui, orasului sau comunel (in functie de importanta constructiei si de amplasament), pe baza ciruia se asi ura aplicarea masurilor legale referi- | toare la amplasarea, proiectarea, exe- | Ccutarea si functionarea instalatilor res~ pective. Cererea de eliberare a autorizatiei de construire trebuie insotita de un certifi cat de urbanism emis de catre organe- le competente, cu respectarea uma: toarelor reglementari de urbanism. si amenajare a teritorivlu; Regulamentu! general do urbanism: + Planul urbanistic genera! (PUG) si Planul urbanistic zonal (PUZ): Planul urbanistic do detaliy (PUD): | ~ Regulamentut local de urbanism. Aceste documente se elaboreaza de | catre arhitecti si specialist in plan ge | feral, cu participarea inginerilor de in- tala, 122, Panu uranistie: | PUG $i PUZ 1 Sains ste gnetle e a fee ot ee Cie arecanccaars oar | 1. Instalatii sanitare {natin ansambiul 9 Planul urbanistic de detaliy (PUD) stabi tite de amplasare si de executie pe un anumit teren a unuia Sau mai mullor obiective cu destinatie precizata, tinand seama de particular {tile generate de teren, de vecinatatile acestuia si de corintate functionzte. 1.2.3. Avize $i acorduri Realizarea obiectivelor de investi entry instalatii de alimentare cu apa, canalizare, gaze naturale si fluide teh- ologice este conditionata de obtine rea unor avize si acordur, ointre care ‘cele mai importante sunt * Cortiicatul de urbanism, care cu prinde elemente privind regimul jxriic, economic si tehnic al terenurlor $i Consiructilor si este emis de catre prt ‘mari sau prefecturi, dupa caz; * Acordul energetic, pentru utiizarea gazelor naturale pentru instalatile de incdlzve a locuintolor individuale (cen trala termica sau sobe), pentru produ: Corea apei calde de consum si pentru aparatele de utilzae din buciarile clatter de tocu * Acordut de mediu, sau Autorizatia de medi, care stabileste conditile de fealizare a obiectivului de investti din unct de vedere al impactului asupra ‘mediului si este eliberat de Agentia Pentru Protectia Mediului pe baza unui studiu de impact asupra medi '* Avize si acorduri pentru racordarea si/sau coordonarea retelelor de alimen- tare cu apa, canalizare, energie termi ©, energie’ electricd, 'telecomunicati etc., eliberate, dupa caz, de regiile sau agentii economici care asigura utiltatie respective * Avizul Inspectoratulai General_al Corpului Pompieriloe Militar, privind in: cadkarea in legislatia sigurante la foc a obiectivelor respective de instalati i constructi * Alte avize si acorduri (protectia sa nitara, protectia muncit etc), 1.3. Cerinfele esentiale de calitate si criteriile de performante pentru insta- lafitle sanitare, de alimentare cu apa, canalizare, gaze. naturale $i fluide tehnologice Proiectarea si executarea instalativor sanitare, de almentare cu apa, canal: zare, gaze naturale gi luide tehnologice, se face astfel incait acestea sf realizeze Si SA mentina, pe intreaga durata de Utiizare, umitoarele cerinte esentiale de calitate (conform Legit nr. 10 / 1995) A-~ rezistenta gi stabiitate; B ~ siguranta in exploatare; C = siguranta la foo:1. Instalatii sanitare D ~ igiend, sanatatea oamenilor, re- | facerea si protectia medi E-izolatie termica, hidrofuga si | economie de energie: F ~ protectia impotriva zgomotuli Griterile de performanta pentru reali- zarea acestor cerinte sunt sistemetiza te si prezentate, detaliat, in ,GHIDUL DE PERFORMANTE PENTRU INSTA. LAT SANITARE® (1P.C.7) Proiectole de instalatv sanitare si de gaze se vetiica pentru toate cerintele de calitate si pentru toate categorie | de construct de verficator atestati de MLPTL pentru. specialitatea instalapi sanitare le, respectiv gaze ly, 1.4. Reglementari tehnice specifice pentru instalafii sanitare, de alimentare cu apa, canalizare, gaze naturale $i fluide tehhologice Proiectarea, @xecutarea, montarea exploatarea si postutiizarea acestor in: el Capitolul 1: Elemente generale Stalajii se efectueaza in conformitate | ‘cu reglementirile tehnice specifice, cu. | prinse in: | ~ acte legislative (legi, decrete, hota- | ‘81 si ordonante guvernamentale), | normative de proiectare si execu- tare, respectiv de exploatare a in- stalatilor; * ghiduri, requlamente, instructiuni; standarde; Datorita numarului relativ mare de re glementiri tehnice specifice acestui domeniu de instalati, in continuare, se vor mentiona cele mai importante: = Normativ pentru proiectarea si executarea instalatilor sanitare, | 9; Normativ pentru exploatarea insta- latilor sanitare, 19/1; | ~ Normativ pentru proiectarea si executarea instalatilor de alimen. tare cu gaze naturale, | 6; ~ Normativ pentru exploatarea insta latilor de alimentare cu gaze natu- rale, 16/1; Norme tehnice de proiectare si re alizare a constructilor, prvi tectia la actiunea focuiui, P ~ Normativ pentru. proiectar seismica a constructilor de fe, social-culturale, agrozoo! si industrale, P 109; + Norme tehnice 18.C.R. Legea nr. 50 / 1991 privind zarea executinii construction ~ Regulament de receptie a luce de constructii si instatahi a acestora, mw. 273 / 1994; ~ STAS 1478 - Instalaii sanitare’ mentarea cu api la con: Civile si industriale. Prescrip| damentale de proiectare; ~ STAS 1795 ~ Instalati sanitare nalizarea interioara. Prescript damentale de proiectare,eeeL. Instalatii sanitare Capitolul 2 Instalatii de alimentare cu apameee Ss FEM conitotut 2: instatati de atimentare cu apa 2.1. Surse de alimentare cu apa Apa constituie unul din elementele care conditionear’ desfisurarea viet ‘amenilor si intervine ca un facter de terminant in aproape toate procesele | tehnologice. Surseie de apa din naturs vebuie 4 asigure alimentarea cu apa, din | unct de vedere cantitatv si calitativ, a | ccrsumatorilor din centrele populate, | industriale gi agrozootehnice. Principalele surse de alimentare cu apa sunt ' = de suprafati: raur, fluvi, lacur, mari §1 oceane; ~ subterane: straturi acvtere si ievoa- ‘©; apele sublerane provin din infiratia recta a precppitalilor atmosterice, din inftratia apelor de suprafata prin mali fle permeabite ale raurilor si lacunior si din condensarea vaporilor de ap in po- ritrocilor subterane. Apele subterane pot Circula fle prin por nisipure $1 pietrisu ‘lor formand straturi acvitere continue, | fie prin fisurle roctor calearoase for | mand staturi acvifere discontinue. Apele provenite din aceste dova surse se deosobese din punct de ve- dete att caniitativ cat si caltativ Astfel, calitatea apelor subterane per- mite, adesea, utiizarea lor drecta ca ape potabile sau industriale, pe cand apele de suprafata necesité 0 tralare prealabilé datortd unui anumit grad de impuniticare, Totodati ins’, numarul surselor subterane este cu mult mai | ‘mic decat al celor de supratata, de | aceea, primele sunt ultilzate, in princi- | pal, pentru alimentarea cu apa potabi- 18, jar ultimele atat pentru alimentarea cu apa potabili, cat mai ales pentru | alimentarea cu apa industriala i Pentu alimentarea cu apa a cen trelor populate sau industrillor se efec~ tueazd ‘calculetehnico-economice Comparative pentru diferite surse posi- | bile, avandu-se in vedere: = asigurarea cantititilor de api ne- I2 - strat de apa cu nivel ascendent; [3 - stat de apa anteziand; 4 - put in stat Ireatic: 8 - putin strat ascendent; 6 - put rau; @ - strat permeabil [2 - strat impermeabit, 10 - linia piezome | rica. Cesare, conform regimului de variate a {closintelor; + asigurarea calitatt ape! eu tratirile eficienta economic’ maxima a in Stalatilor, atat din punctul de vedere al lvestibe! cat si al exploatari ~ satisfacerea cresteri ulterioare a Canttahlor si calititior de apa necesare: asigurarea une! functionari cont- ‘nue, pentru a nu dauna proceselor teh- nologice sau viet si activtati oameni- lor din centrele populate si industriale, Calcutele tehnico-economice se ccompleteaza cu studi de toren care se ‘compun din: studi hicrologice, tapome- trice, meteornlogice, goologice, gaoteh- Nice, studit asupra factorlor care pot it fiventa caltatea apei, studi asupra con- sumatorior care ar putea utiliza acceasi ‘sursd de apa i altee Studiul surselor de apa de suprafa: 18 trebuie sa stabileascd urmatoarele ate in vederea proiectitii si executi captarile = conditilefizico-geografice ale ba- Zinului hidrografic in amonte $i in zona amplasamentului capri debitele si nivelutile minime si maxime de vara si de iarna corespun- zétoare asigurarilor normate ale folo- sintelor de apa; = tegimul aluviunilor, dinamica albie, fenomencle de eroziune si depunere: * caltatea apet la diferite nivel ale pei (mici, mijlocii sau mari) Studil_surselor de ap subteran’t ‘rebuie 8 stabileasc’ urmiitoarcle date: | ~ debitul de apa subterané; caltatea apei; - masurile pentru evitarea antrendrit Aisipului fin din strat si a colmatarit constructilor de captare sau a coroziu- nit acestora, ‘Sursele de apa subterand sunt exa: mminate cu ajutorul profilului hidrogeoto- gle (fig. 2.1.1) $i se aisting: surse de apa subterand cu nivel li ber, cand la executarea unui fora} apa mane la nivelul la care a fost intlnita ~ surse de apa subterand sub presi- Lune, cénd la executarea unui fora) apa 'e rica la un nivel superior celui la care a fost intalnta. Statul de apa subterand Sub presiune se numeste artezian, dack apa din foraj se rds, liber, la suprafat, Fig. 2.1.2. lzvor ascendent: 1 - strat acviler; 2 - strat impermeabit| [3 frio piezometias 4 -izvor ascendent| S. Instalatii sanitare Fig. 21.3. lavor descendent: 1 - strat de baza impermeabil, 2 - sir [de apa subterand 3 -izvor descendent ‘i ascendent, cand nivelul apei in fora) ramane sub nivelul terenul ln anumite conditi hidrogeologicn, pa suibterarsi poate fey fa suprafata to | renului sub forma de levoare, care sunt ‘reapiinuri ale apelor treatice. zvoarele pot fi: ascendente flig. 2.12) cind pre Siunea apel subterane este mai mare deca presiunea la iesire, stratul acvifer find cuprins intre dou ‘staturi imper Mmeabile, sau descendente (fig. 2.1.3) cand stratul acvifer sustinut de un strat impermeabiliese la suprafata, ‘Sursele de apa sunt supuse unei pro- tecti calitatve si canttative contra in- fuente! factorior exterior, care ar pu Produce infestarea (contamsnarea). apei ‘Sau reducerea debitului acestora, Sunt institute dou’ zone de protectia caltat Va pent sursele de alimentare cu apa si anume: zona de protectie cu regim sever impreymuit, pe teritoriul creia sunt inter- ise: accesul persoanelor care nu au ni ‘mic comun cu exploatarea alimentari cu | apa, tucraile agricole, accesul animaielor el. si zona de restictie care cuprinde te- foriu! ce inconjoara zona de regim se- ver, delimitatd astelincat s8 evite conta- ‘minarea bacteriana sau impusiticarea chi- ‘mica in_umma folosirt terenului aferent. Protectia caltatia se completeaz’ cu protectia canttatva, eviténdu-se micso- ‘area debitului surselor prin captari supl -mentare care nu au fost considerate ini- tial in studiul surselor de aimentare cu apa a centrelor populate sau industrale, 2.2. Cantitatea si calitatea de apa necesara pentru | rite folosinte 2.2.1. Structura, normele generale si variafia consumului | de apa | | 2.2.4.1 Structura consumului de apa | Structura consumului de apa. din cladirle si ansamblurle de clidiri de locuit, social-culturale, industriale gi agricole, cuprinde categorie ~_menajer, pentru. satisfacerea nevoilor gospodiresti zinice ale oa- ‘menilor (bau, prepararea hranel, spalatul Ccorpului, al rufelor gal vaselor etc,S. Instalafii sanitare ~ industrial, apa putand fi utilizata ca materie prima, inglobandu-se in pro- | ‘dusul finit (realizarea unor soluti, paste, | ca solvent etc.); ca apa de récire sau ca | agent termic (apd cald pentru incalzrea | ‘centrald, apa fierbinte, abur de presiune joasa, medie sau inalti}; ca mijoc de Wansport pentru diferita materiale; ca mijloc de sortare si spalare (in industria mincreurilor) ete.; = pentru nevoi zootehnice (ada- area animalelor, spalarea grajdurilor etc.) = pentru nevoi publice (spalatul si ‘stropitul strazilor ‘si spatillor verzi, fantani publice si omamentale, spa- {area canalizivilor etc); ~ pentru combaterea incendillor (ali- ‘mentarea cu apa a hidrantilor exteriori, @ hirantilor interiori sau a instalatillor | CU sprinklere, drencere sau pulveriza- toare): = fehnologic pent sistemul de alimen- fare cu apa (spalarea filelor, decantoare- lor, dezintegatoarelor, pregatirea solutilor de reactivi chimici etc). 22.1.2 Normele consumului de apa Cantitatile de api pent satistace- ea consumului, precum si variatilo acestuia, in perioada de exploatare, Consttuie pentru sistemele de alimenta Fe $i dstibutie a apet un element fur damental, de care depindo, in mare ma- ‘ura, alegerea solutilor tehnice, privind: sursa de alimentare cu apa, procesul tehnologic de tratare a apei, transportul si Inmagazinarea apei, precum si sche- ‘ma de distibutie a ape la consumator. Instalatile exterioare si intrioare de al ‘mentare cu apa penttu clidtle de lo- ‘uit, social-culturale, industiale si agro- zootehnice, comporté.cheltuiel de. in- vestti foarte mar, astel ed, determina: ‘ea judicioasa a consumuui si a cantita ti do apa necesare asigur’ si condo ‘neaza eficienta economic’ in. timp a acestor investti. Totodata, analiza. su Perticila a variatei si cresteri consu: ‘mului de perspectivai poate duce la ne Cesitatea unor lucr2ri ulterioare, supl: mentare, costisitoare, prezentnd sits (cul de a nu se putea incacra din punet {de vedere functional in sistemul de al: ‘mentare cu apa realizat initia Ca urmare, cantitatile de apa nece Sare_ pentru satisfacerea_consumului ‘menajer, industrial sau pentru comba, terea incendilor sunt normate (STAS 1478 oi STAS 1343) Pentru determinarea cantitatilor de ap necesare, se ultizeazd frecvent ur ‘mitoarele notuni: nacesar specific de 98, necesarul de apa si corinla de apa * Necesarul specific de apa este Cantitatea de apa (considerata ca va. loare medie) pentru 0 zi, raportat la Unitatea de folosints (consumator) si se Capitolut 2: Instatati exprima, dupa caz, in Voz, Ve. Uha. zi, Vanimal. 2i etc. = Necesarul specific de ap rece si ‘caida pentru consum menajar (exprimat in Vom, 2) in funclie de destinative | ladirior este normat (STAS 1478), | Durata efectiva a perioadei de con- ‘sum, in ore, se stabileste pentru fieca- +e caz in parte, in functie de regimul de functionare a instalatilor de alimentare cu apa din ctidirea respectiva = Necesarul specific de apa pentru cconsum tehnologic, exprimat in m? sau | Je apa pentru fabvicarea unel unititi de ‘rodus sau pentru un agregat, in uitatea e timp, depinde de: natura produsulu, Caracterul procesulul tehnologic; tipul Utlajelor si gradul de uzurd al acestora; Conditile de exploatare a utlajlor i, res- Dectv, a instalatiei de ainentare cu aps | alte condi focale, In goneral, necesarul specific de apa pentru consum tehnolo- ic cepinde de retetole tehnologice ale rodusolor respective si se urmireste ata incacrarea lor in normele intemaio- ale cat si reducerea lor prin retehno- logizarea industriei. Cand astel de nore ‘Nu sunt precis stabil, nocesarurile spe, Gtice de ap penisu consum tehnoiogic se stabilesc, prin analogie, cu procesele lehnologice simitare cunoscute, sau prin ‘masuratori drecte Necesarul specific de apa pentru combaterea incendilor se stabileste in functie de destinatia si categoria de importanta a ctidiri, natura materiale- for, densitatea sarcini termice, tipul instalaviot utiizate etc, Dupa fetul armaturiior de serviciu cu care sunt echipate, instalatile de alimentare cu apa rece pentru comba- terea incendilor pot fi cu hidranti ex- toriori, hidranti interior, sprinklere, Grencere, pulverizatoare ete. Fiecare tip de armaturd se caracterizeaza printr-un anumit debit specitic [Vs, re alizat 1a 0 anumita presiune disponibili sau de serviciu (Pa sau bar] Pentru combaterea incendilor se revede 0 anumita rezerva de apa sto- ‘ata in rezervoare (rezervé intangibil, al carei volum se determina in functie de tipul instalatilor alimentate si de du ‘aia de calcul (teoretic’) de functionare @ acestora, in caz de incendiu Stabilrea tipuriior de instalati de alimentare cu apa rece, pentru comba- terea incendilor, ce wmeaza a fi mon- 1. depinde de: destinatia iri (de locult, social-culturalé, in- Custrialé etc,, marimea clidiri (solu ‘mul consirut si numérul de etaje), nu nirul de persoane. gradul de rezisten- {a la foc si categoria de pevicol de in- Ccendiu a cladiri, importanta cladiri sau bunutilor si materialelor adapostte in clad, precum si de alti factori tehnici tf Dotarea diferitelor categorii de Giri si a instalatilor tehnologice cu in Stalatii de alimentare cu apa 1 Pentru combaterea incendilor se zeazi pe normele legale de preveni si stingere a incendilor. ‘+ Necesarul do apa reprezinti car titatea de apa care tebute furnizat tunei folosinte in punctele de utilizar astfel incat procesele in caro este folosité s& fie satisficute in mo Fatlonal, Debitul necesarului de ap (exprimat in m°%s, mm sau, ca ic, in mVzi oF, ca debit lunar, in le alimentare cu api | muna) contine atat debitul de apa Seguin sre cel de cana ct gdb a se ese pace ate ust detariarea tacoarth Sah She sara dal su su re anumte reich Noceumu doen tei ae dint ca in ane, Go apt care “vet arnt puncte do utc ast eat re Seen ae ena at ad te teat in od atonal erecta sivetzare and sass oa sore sa opin aca ne ae ea al pan porate, pe fonda seu eu * Cues pd eres cata tea de paca ebucbrints Snes Spots a eutstoce nese oo inmod rar cuectoares sae ‘aca arpa ta creas Preket preci 3 penny ope Dorr 3 apt nods ses ob sanbuto revier ens at tts de alnente o ag Gara cohen ‘atcha, es oo dove, veto oo contose Stir de tate! eprare 8 So pent evciaren zoel ee) tara tcminres cated apace ine ata (cout mca ce ope oats hu none each, Cana os sas expr pr it cael coe 2a putoa oo compencars none iooaa are ect tonal ste ‘sSptémand, una) in care, natura folosin- fos cascode ages ne Soma do arta a a pero Inco tsa seca cn Stars Peron de compensate ions Wobum ts te cl par Be stad co cana prc ese pa Tondo de conponarerespucte bute ptte tele 9 ar Chants apf ou satete ls Sac coo sums paint exomats prin ahd do aguare Grad do gure al ones tcrfe roped proba ca aa won sochnes de prchare aap sh fi og sa name mare cach aba Cora e apt So Gnsebese vl io oe expires gad Se sage fre we fossa Saran ee= | 10 | Capitotut 2: Instalatii de alimentare cu apa 2 SER FCS ATA eh PE MRR S. Instalatii sanitare dupa treevents, dup’ durata sau dupa volum, Fiecare dine aceste trei forme tine seam’ de regimul nicrologic va Fiabil af surset de alimentare cu apa. 2.2.1.3 Variajia consumului de apa Cantitatea de apa consumata. in clair este variabilé in timp si depince de urmaton factori ~ structura consumului de ap, co relat cu destinatia (categoria) cladii (Ge locutt, social-culturala, industiaia, agrozootehnica), * gradul de contort: > numarul total de consumatori si Fepartitia lor pe sexe si categorii de varsta: + regimul de functionare a instalati- lor, care poate fi continuy sau intermi- tent (dupa un anumit program); ‘gradul de deschidere a armatun (robinet, baterie amestecatoare de apa Fece cu apa calda tc.) montaté la unctul de consum al apel; ~ alti factori de importanta locala * Variajia debitului de apa rece pentru consum menajer. Debitul de apa rece, consumata in clidwi, ta Punctele de utiizare, variaza in timp intre 0 valoare minima {in eursul ztelor 0 iarna) si 0 valoare maxima (in cursu Zilelor de vara), dupa 0 curba care, in general, nu poate fi exprimata printr-o functie analticd, Asomenea curbe de variatie zilnica sau orara a debitului de ‘ap consumata in scopuri menajere se pot trasa pe baza datelor inregistrate de contoarele de apa (apometre) si se | umesc cronograme de consum. Din analiza cronogramelor se de duc valorile maxime zilnice sau orare, ale debitului de apa consumati in sco- Puri menajere, i se definese valorile | ‘medi zinice sau orare ale acestuia. Cu {cat debitul mediu zilnic de apa mena- Jer, dint-o cladire, este mai mare, cu | atat diferentele intre debitul maxim 2 Fic cel minim zilnic sunt mal mici Se defineste coeficientul de variatie @ debitului ziinic de apa menajerd Ka a raportul intre debitul maxim zinc ra Si debitul mediu zinc: Grad K = Gun (2.21) omen i unde i Gen K not (22.2); lnvucat qm > dros a: evident | Ko > 1 si cu cat Kn->1 cu atat debitul | de apa consumat in cladii este mai uniform in timp. Debitul de apa menajera este varia- bil ins. chiar in cursul aceleeasi zie, atingand valoarea maxima la anumite ‘ore din zi si valoarea minima noaptea, astfel o& apare necesitatea de a defini Un coeficient de variatie a debitulai orar, cca raportul intre debitul maxim rar qx ‘rex 3i Gebitul med crar Qo mvt Kew Som 223) Domes de unde se deduce Go mur = Ko Qo nea 224 Ca si coeticientil Ke, coeticientul Ko™ 1 siou cat Ke cu atat debitul (rar de apa menajerd este mai uniform in timp. Cuncasterea debitului maxim zilnic este necesara la dimensionarea vou ‘mului rezervoarelor de inmagazinare a pel, iar a debitului maxim orar, la di mensionarea instalatilor de ridicare a Dresiunii apei sia instalatilor de prepa- rate a apei calde de consum, * Varatia debitului de ap’ caida de fconsum. in consitile furnizi intermiten tea apei calde de consum (inte anumite re din timpul zie), se constata ca debi tul este, practic, constant pe duratele pe- oadelor de consum. Din masuratorile experimentale efectuate pe instalati alla tein exploatare, s-a constatat 0 crestere. 2 debitului de apa caldi consumata, in regim de furnizare intermitent’, compara ‘wv cu regimul de furnizare contin * Variata debitului de apa rece pen- tru consum tehnologic. In functie natura procesului tehnologic, debitele de apa pot fi constante pe inteage du rata a procesului tehnologie, constante be schimburi de producti, dar diferite ca valoare de la un schimb la altul sau variabile cu caracter aleator 2.2.2. Normele de calitate ale apei necesare pentru diferite folosinge ‘Apa necesara amentii instalatilor | nv cladii trebuie sa aibd 0 anumita calitate, exprimata prin ansamblul pro pritatlor sale fizice, chimice, bacteri- | logice, organoleptice etc. "Calitatea ape este diferita in functie de scopul in care este ulilizata. Astel, pentru con. uml menajer, pentru prepararea pro- | duselor alimentare, pentru adaparea animalelor etc., apa trebule sa indepl Neascd condiile de potabiltate. pe cind apa necesara pentru racirea | ron pon spares mater | lor ete, poate fi nepotabili, dar tebuie 4 indeplineasca conditile de calitate | cerute de tehnologia de fabricate. | + Proprietitile fizice principale ale | apei sunt: tulbureal, culoarea, tempe- | ‘atura, conductvitatea elecvicd si ra- doactivtatea. Tulbureala sau turbiditatea apel se ‘masoard in grade pe scara silicei, un | grad de tulburealé corespunzind, prin Comparatie, unei emulsi etalon avind 11mg pulbere de silice fin dvizata sau e caolin la 1 dm? de apa distilata. Apa este potabild daca are cel mult § gra- de de tulbureala. Inversul tulburelii este Imoszimea sau limpicitatea ape Cutoarea apei se expvima, ce aseme pea, in grade si se determing prin tom arate cu 0 soluie etalon in cara pla tinc:cobait. Solutia care conting 500 mq Platina si 21 mg cobalt a + 6m? de apa distata sub forma de cloroplatinat ce poiasiu i cloruré de cobalt hicratata, Feprezintd etalonul de 500 de grade de culoare. Treptele scaiii culeri se deduc din aceasta solute, prin divare, un grad {de culoare corespunzaind la 1 mg de pla tind la 1 dm de apa cistiata Temperatura apelor naturale varia- 28 in funetie de provenienta lor (de su- Drafata sau subterand), dupa clima si anotimp. Astfel, apele subterane de ‘mica adancime' (10-30 m suty nivelut ferenului) au temperatura cuprinsa intre 8 si 10°C, iar pe masurd ce adénci ‘mea creste, temperatura creste cu cate 1 °C la fiecare 33-35 m (gradientui geotermic). Apele de suprafata au temn- Peraturi cuprinse intre 0 °C (iarna) si 25-28 °C (vara) urmarind, in_general, variatia temperaturil aerului atinosterc. Apa potabila trebuie sa aiba 0 tempe- ratura cuprinsa intre 7 si 15 °C. Conductiviiatea electricd este pro: prietatea apei de a permite wacerea Curentului electric. Conductivitatea electrica a apei creste odaté cu conti- | nutul ei in substante dizolvate. De re- ‘guia, se determina rezistivitatea electri cA.a apei care se masoara in (2 | si ca- re este inversul conductivitati. Variatia brusca a rezistivititi indica aparitia | unei surse de infectie a apei. Radioactivitatea este proprietatea ‘pei de a emite radiatii permanente cor- Pusculare (a, B) sau electromagnetice () Concentratile admisibile de radiatii se exprima in [uC/ml) (microcurie pe rmilituj; 1 Curie reprezints 3,7-10" ato- Mv de radiy dezintegrati pe secund ‘care corespund unui gram de radi + Propriettie chimice ale apel se ex prima cu ajuorul urmateriorincheatoi glo bali: reziduul fix, reactia apel, duritatea, ‘substantele oganice si continutu in gaze, Comporitia chimica a apei se determina prin analiza chinica cantata si catativ ontinutul de substante ia suspense [imgA}, exprimigadul de impuricare a ‘pei cu substante solide insoluble Reezidvul fix exprimat in mg/dm? cu- Drinde toate substanfele minerale gi orga: ‘ice aflate in solute si se obtine incdlzind 11 apa perfect limpede (cup ce, in prea- labil, s-au separat prin fitare suspensile lin apa}, pana la temperatura de 105 °C 5 1a 0 presiune mai mare decit presiunea at- mostenca, avand loc evaporarea complet apei. Daca reziduul fix objiut este su- Pus, in continuare, incilzi la temperaturi ‘mar, substantele crganice ard si se obtineS. Instalatii sanitare oo Capitoul 2: nstalati de alimentare cu apa ‘eziduul ta rogu, cae reprezinté numa con- finutul in substante minerale, izovate, ex- rimat in mg/d. in general, reziduul fx ‘10 valor inte 200 si 300 mgfém?; apele ‘cu reziduu fix mai mare de 1000 mg/d? intra in categoria apelor mineral FReactia apei este in functie de subs- tantele minerale si organice dizolvate si poate fi acid’, slcalin sau newt, Calita- | tiv, reactia apei Se poate determina cu ‘alstoru reactivior(fenottalein, metileranj etc.) care schimba culoarea solutiei dupa tipul reactiei. Canttati, reactia apei se exprim cu ajutorul cologaritmului con- Cental’ ionilor de hicrogen in 1 1 api, Polat cu pH; dacd pH=7 reactia este ‘neutrd, pH>7 reprezinta reactia alcalind si PH<7 reactia acida. Apele naturale, po- tabile, au pH=6...8,5. Practic, imitele do Variatie ale pH-ului sunt inre 0 si t4 Duritatea apei este proprietatea care i-0 confer apei compusii de cal- iu gi magneziu aflat in solute (carbo- Nati, sulfafi, azotat, clorwi, fosfat, sii caji etc. Duritatea totala Dr a apei este concentratia total de ioni de eal iu si de magneziu care se gisese in | Solute, exprimata in unitati echivalente (echivalent-gram”, simbol val, cu sub- ‘multiply mval Dr=Dex+ Day tmval) (22.5) in care Dew este durtatea sévurlor de calcu, datorit concentatiei ionilor de calciu care se gisesc in solute, iar Duy ~ duritatea sérunior de magneziu, ‘datorités concentrate’ ionilor de magne. Zu din solute, Duritatea totals Dr se compune din Suritatea temporara Ds echivalenta bi arbonatilor si carbonatilor care prin fierberea apoi precipita si duritatoa permanenta D,: Or =D; + Dp (2.2.6) In practicd, duritatea apei se exprima Jn unitati conventionale numite grado, in fara noast’ se foloseste gradul de dur tate (d} echivalent gradului german Cru i corespund 10 mg CaON, adea 0.357 malt Alte grade de duritate sunt: gradul francez (10 mgCaCOwy, respectiv 0,200 mall; gradul englez (14,20 MgCaCOs)), ‘respectiv 0,285 mvall gadul SUA (1 mgGaCOu), respectiv 0.20 mali. Relatia de tanstormare din ‘mivall in grade de duritate este: 1 mvalt corespunde la 2.8 °¢. ‘Apa polabild rebuie si aba o durtate Permanenta de cel mult 12 °d si 0 duritate fotala de col mult 20 “d. Pesta aceste limi te, apa se digera grou. in generatoarele do ‘bur (cazane) si in schimbatoarele de Gilourd, apa durd produce cruste do ccatbonat de calcu care, pe de-o pare, micsoreaza schimbul de caldura (anda: ‘ment termic) si, pe de alta parte, datoita ‘coefciontuui lor de dlatare mult dferit de el al oll, poate duce la explozia caza nelor. De aceea, cazanele se alimenteaz’, | bigs co apt doc Alcalntatea total 9 ape este cata | de concentajia total de rox, car | bonat,bicarbonat, tose ali avon ai acizior slabiin Sout. exprinata | unitati echivalente (mval/l), | | Substantoeoganice rotate api provin dn restr de pane stant ‘mat se determina, gota, pan tata | tea sper cu ‘substan oxide com | Sunt pernenganatl de potas (KMNo.) Sau comatl potas (Cr). Cont rut de substan evgarice ‘inp se exprima in mg/dm$ KMnOs consumat | | ort oxdarea tor souta contort | | de KMnOs care confine 1100 KtanOu st VI04 H:S0r ae 0 cuoare rosie ost | care, in contact cu substanle cranes, | | Se decolrsars dooarece se. consun | oxigen prin oncarea or ‘Gazebo continue apd provn tat Brin dizlvare edt si prin contact apt | cu aimostra sau eu emanai do gare Gin subsol Asti, 1 dn? do ap contin, in mee, 24-40 cm aor toa, + Proptitiio Bacterlogce ale api ienteaedasupra cata sale, pn | concertaie bacon apa lpn fc tra acestora, De coe, akan ologeh se completcan cu analiza bacterilogea, care in ap sunt uncle mreorgans, te (actor, iro) eae pt obo vale deat la utramoscop, Bacteria Gin sp pot f anal, care nau non fuenth asupra orgasm omnes care so exina prin nino! Gogo men la em de ap 5 patogose, Sn {io ack cok prevent naps conan tate eae hn anuteconcentat prod Ce imbonivtea caresior * Proprietiie ogarlopce le ape sant gust si most so Stemi oo Ante smtrion, do cive personal ape, ala (Sesto) pe taza une tc fase gcse ono (ns, 2 ests sib: Ssh percepts pronsnat toate ronuiat. Gut 1 mow de bird de cantatas si rata substan Gobet napa. Aon chime, pur este fac. Pentu ca apa si fo poabid ns eb st epg grace * Caen spe potable a dhe se determina poh anata unor movre oe Dav, eectato hy aboratoue apcale Probole de apa, prelate pont ana led, Vobuie 28 pert clocaea te (or deterinarior nocesare tabs poe Dretiio fco, chmce, blogs fee terclogice ot organclopice penty cave aac ie coract i concusnt fy acest sop, probe do apa Webuse a4 indepineasca trmatoarle cont “38 fie omogene i aprozentative (mostre caactersice) pontu venga canttate de apa considera ately pele de. supra, la care caltaen varara sensi in timp alin spate moa eee eee tmp stan cuenta orca Sel nig come toed ens 2 te to amosterch a pestnit ee ots rummy Soperataa carwesoe oe bales fe strate m peaks “I sath? cde ool ape ee $2 proetspr fake, Ines 0 etcelpo eae sure oct a Lent pee fecteane cov arsenic See Sis biel doen re (apa etectanes aasion Shore to elteecal aete a oe oy Fea ae ee h acest sop oc compar tee estar, renatse ani ak santo impuse de norme oy Sate 3 ae ron ed one ea const coctpunitare on poet ot ‘ede cae aun pace mead af foes he Iaie cotae Ge atvartae na oe wh pores conan ce 2.23, Procesele $i instalatiile principale pentru corectarea calitatii apei Apele din surse de suprafata. i Uuneori cele subterane nu au calitati co- Fespunzatoare pentru utiizare ca apa Potabila sau industrialé, de accea te- buie s4 fie corectate in instalatit de tra tare sau de imbunatatire a cali. Protectia caltati ape, pe intreg i ‘nerarul, de la captare la ultlizatori, con- tribuie direct la satisfacerea cerintei de calitate privind igiena, sdnatatea oame. hilo, refacerea si protectia medial Procesele principale de corectare a clit apei, precum si constructile si instalatilo care le realizearé efectv, sunt urmitoarete: sedimentarea folosind deznisipa- toare si decantoare; coagularea folosind instaali pentey repararea si dozarea coagulantuli, cu ‘Camere de amestee si camere de react, fitrarea biologicd prin fire lente s1 rapide: - dezintectarea cu instalatt de: de. Zinfectare cu clor, fluor etc ~ corectarea proprietor organoleptic ce ale apet folosind fire cu edrbune activ; reducerea duritti’ apei. prin pro: cede chimice, fizice sau combinate 2.2.4. Gestiunea si tarifarea consumului de apa Gestiunea consumului de apa cu brinde sistemelo de: eeEa Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa S. Instalatii sanitare ] | | | | | (est | Fig. 2.3.1. Scliema generala de alimentare cu apa a unui centru populat: 1 - rau; 2 - captare; 3 - aductiune; 4 stalie de tratare a apel; §- state de por pare a apei, 6 - rezervoare de acumulare (inmagazinare) a apei cuplate cu state \de pompare; 7 -statie de pompare; 8 - conduct magistala artera}. 9 - conduct [22 serveiu (conduct pubic 10 - conduct de bransament: 11 stahie de repompare| [2 ape, 12 -retea extericara de distribute a apei din ansambiul de clad; 13 cae. + contorizare, adica de masurare si egistrare a consumului de apa: = taifare a consumului de api. In gestiunea consumului de apa sunt implicali atat producatori si distri- buitorit de apa, cat si consumator Gestiunea consumului de apa. se realizeaza print-un sistem coerent de contorizare, in sectiunile de control ale instalatilor de alimentare cu apa rece i respectiv, apa calda de consum, ‘Sstemul de tarfare a consumului de apa, ‘rebue 58 fe stimulaiv pentru consuma, tori, in scopul reduce pierderiler si rise de apa si i asigure rentabiizarea pro. ‘ducer si sbibutle! apoi la consumator In general, se adopt sisteme de tartare diferentiata a consumului de apa pentru populatie si respectiv, pen tu agentii economic 2.3. Sisteme si scheme generale de instalatii de alimentare cu apa 2.3.1. Solutii privind sistemele si schemele generale de alimentare cu apa Sistemul de alimentare cu apa re- | sunt watt in insta speciale de co- | rectare a caactristcorcaltatve ale p01 penvu a earespunde scopuric Care Sunt ute Inve captare si nstalaile de trata "e, apa este vansportata pri aati Sau apedete care sunt constitute an Condvcte si canal Consul de ap nei find va- | ‘abi in tim, pentu compensa 2 Ca detitlr de consurm cu clo do a | | mente, se. previd rezervoare in care | se inmapacnenzéo anu caitats | | ap. Rezervoarele pot fi comune, pentru | Stocarea rezervelor de api novesxe | Consumuls mena, tebnaoge si pen tu combate incent, sau, Uo ‘umai pentu une nreacestea. Dac | reel permit, rezavoarele de nage. | Ziare se pot amplasa aie caste | Je de apa. pentru a asia asl spre. siuea in releaua do Satu. Reve voarelo sunt ‘obigter in rice chem | do almentare cu apa in sistema de alimentare cu ap, sta- tie de pompare se prev orice cate o4 este necesar; de exemplu: inte captare si Statia de tratare a apei, daca accasta din Uma este amplasata fa 0 cot mai ridca 48 decat captorea, in reeaua de distbutie 2c. State de pompare pot fi cuplate cu reza voarele de acumulare a apei in centrele populate ia industi, al- ‘mentarea cu apa este reaiizata print-o ‘elea compusa din conducte magistrale {artere) si conducte de serviens (conduc te publice), la care sunt racordate bran- ‘samentele consumatorior. Regimu! de presiune al apei din conductele magistrale (stabiit in func- tie ae inaltimile cladilor, de iungimea Fetelei, de debitele si presiunile nece: | sare la consumatori) este asigurat de Statile de pompare orésenesti, care functioneaza interconectate in sistem, Pentru alimentarea cu api a consu- ‘matonior din cide de locuit, social-cut turale si unele unitatiindustriale, se pre- vad stati de repompare a apet (stati de hidrofor, grupuri de pommpe cu turatie va Fabia, pompe cuplate cu rezervoare de inaltime etc}, racordate la conductele pu: blice, prin conducte de brangament. Schemele caracteristice pentru al ‘entarea cu apa a centrelor populate si @industrilor prezintd: anumite particu lontati, ce depind de: natura sursei de ‘p8, relieul terenului, debitele, presiunie Si caltatile apei necesare ta consumia- tori, regimul de functionare ai consuma: torilor etc. in figura 2.3.1 se prezinta o ‘Schema generald de alimentare cu apa a unui centry populat, iar in fig. 2.3.2. a Lnittilor industiale, in care, 0 parte din debitul total de apa este recirculat in sis- tem, dupa o tratare prealabilé. Schemele generale de alimentare cu apa pot cuprindp toate elementele ara- tate in figuile 2.3.1 si 23.2, sau numai © parte din acestoa, in functie de conc tile speciice locale sau rezultand din caaloule tehnico-economice. : Seine ates, A ror copa See | Sete hl eS se ca eae me Fond net eee Sel aoe, ens | Come ee Since 9 ree mare eae Sates Sa Nets See Fig. 2.3.2. Schema generala a unui sistem de alimentare cu apa a unitafilor industriale: 1 - sursd de aimentare cu apa; 2 - captare; 3 - instalaje de rate a ape, 4 - constuc| [ti si instalatii de aductiune a apei; 5 - statie de pompare a apei, 6 - rezervor ool [acumulare (nmagazinare) a ape; 7 - castel de aps; 8 - agregate industrale in care| [aps este utiizaté pentru realizarea proceselor tehnologice; 9 - conduct de apa calc 10 - turn de récire a apei; 11 - bazinul turnului de racie; 12 - conduct pent ap3| [22 adaos; 13 - pompa de circulatie: 14 gi 15 - conducte de apa recieoulata| 16 - statia de tratare a apei recirculate.S. Instalatii sanitare Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu ai EY Jn cadtul unei scheme de alimentare (cu apa trebuie reaizata guparea cesitelor elemente componente (captarea cu stafia o talare a apei;rezervoarele de inmaga- Zinare a apei cu stalia de pompare; stalia de hickotor cu punctul termic pentru pre- ppararea apei calde de consum etc), ceea ‘ce conduce la econemi de invests sim- piticarea exploati instalatile | 2.3.2. Criterii de clasificare si | de realizare a instalatillor | de alimentare cu apa din ansambluri de cladiri stale de sient ov ap in ansamblai do cil so compan inf flo exter, mcs feta do | Scare apes pa ro, racers conccide pubea i Stouly de a| Tete cp ocala gaa ore. | le propsi, prin conducte de bransament ‘i instalatile din interigrut lacie. + Dupa parametrit apei din conduc- ta publica in punctul de racord, insta- lafile de distributie a apei din clad | pot fi racordate la conducte publice: + direct sau functioning sub presiunea apei din conducta publcd, (ig. 23.3), | ~ prin intermediul instalatici de ridi- care a presiunil apei (ig. 2.3.4) | prin intermediul install de pompa- © cu rezervor de initime (fg, 2.35). + Dup’ scopul intrebuintarir ape instalalile interioare pot fi pentru: = consum menajer: + distributia ape! indusviale; i = combaterea incendilor (instalati cu hidkantiinteriod, cu sprirklere, dkencere | ‘sau alte capete de debitare a apei) + Dupa numarul de rejole de distribu: tie a apei tinind seama gi de natura con- ‘uml, instalatile interioare pot fi cu ~ 0 retea pentru satistacerea tuturor revoilor de consum al apei (menajer, industrial, de incendiv} = retele comune pentru anumite cconsumuri (de exemplu: retea comund pentru consumul menajer si pentru in- Cendiu, retea comund pentru consumul tehnologic si pentru incendiu ete.) + retele separate (distincte) pentru fiecare fel de consum, *+ Dupa forma refolei de distribute, instalatile interioare sunt + ramificate (sau arborescento} + inelare; - mixte. + Dupa pozitia de montare (de am- plasare) in clidire a conductelor princi- pale de distributie, instataile pot fi cu distrbutie: ~ inferioard, cu conducte montate in subsol (daca exist), in canale tehnice circulabile sau tn canale viztabile, se- mivizitabile sau neviztabile practicate sub pardoseala parterulu ~ superioard, cu conductele monta- Fig. 2.3.3. Schema izometrica a instalafiei de alimentare cu apa cu distributie inferioara: 1 = retea exterioaré de alimentare cu apa rece a ansamblului de cladir [2 - conducta de racord; 3 - contor; 4 ~ conduct de racord la conducta de distri lbutie; 5 - conduct de distributie inferioara; 6 - ramificatie spre. coloand, 7 - coloana; 8 - legiturd a armaturile obiectelor sanitare; 9 - robinet de inchidere| lcu golire pe racord; 10 - robinet de inchidere cu golire pe coloana. 11 = robinet de inchidere pe legatura la obi Fig. 2.3.4. Schema izometticd a unei instalafi interioare de alimentare cu apa cu distributie inferioara $i statie proprie de ridicare a presiunii 1 -rejea exterioard de alimentare cu apa rece a ansamblului de clade; 2 - con. |ducta de racord; 3 - contor; 4 - robinet cu plutitor: 5 ~ rezervor tampon; 6.- con |ducta de aspiratie a pompelor; 7 - pomp’; 8 - conduct de refulare a pompelor, [9 - conduct de ocolire; 10 - recipient hidropneumatic; 11 - conducta de logatur \dinte recipientele hidropneumatice si conducta de distribute: 12 - conduct de] \distributie inferioara; 13 - ramifcatie spre coloana; 14 - coloand 15 - legatura la larmaturite obiectelor sanitare; 16 - robinet de inchidere pe conducta de legitur’ 17 - robinet de inchidere cu golre. ENrm nannies cine emenratentincamaccmacaecemainee FEZY capitotut 2: instatati de alimentare cu apa te sub plansee, pe grinzi, stalpi etc: ~ mixt3, partial inferioaré i partial superioar’ * Dupa regimul de presiune a apei instalatile interioare pot fi cu © zona de prestune; ~ dou’ sau mai multe zone de pre: © zon de presiune este timitata la 6 bar, considerata rezistenta maxima admisibila a materiaielor din care sunt executate conductole sau armature instalatiel interioare. + Dupa temperatura apei distribuite, instalatile interioare sunt pentru: distributia apei reci; + prepararea si distributia apei cal ‘de de consum, + Pentru realizarea nei instalati inte- Fioare de distribute a apei se tine seama de urmatoarele elemente principale: + caracteristicile consumatorilor de apa din clade si anume: + natura, cantitatea si variatia con sumului de apé: + calitatea apei pentru consum; + regimul necesar de alimentare cu ‘apa: continuy sau intermitent; caracteristicile hidraulice (debitul, Presiunea de serviciu), regimul de fur pizare a apei {continuu sau intermitent) i calitatea apel furszata de conducta Publica sau de sursele propri, = destinatia si constructive ale clad + de locuit, cu sau far cubsol teh. nie, sau numa cu canale tennice viz tabile sau nevizitabile ete : + socelcullurale tea, cinematograe, case de cultura, soitale, sii do sport, sta. dioane, oi ete, ia care se impun anumite ‘conc: de confort sau cerinte de esitics ndustriale: hale de productie, ate- lire, garaje etc, fa care, de regula, par- doseala este ocupata de masini si uti- lap. astfel c3, cel mai des, se adopt solutia distributioi superioare a retell in afera crteitor adtate, la realzarea instaatilor de distibutio a apet se au in ve ‘dere calcul tehnico-economice, care irm3- resc realizarea unui cost total anual minim de investi si de exploatare a insalaior Astfel, penis clidiile de cut si pentru majrtatea cladirior social-cutura le, se adopt instalati cu céstibutle inf Foard ramiicatd, comund pentru consum menajer si incendu, pe cind la clidrile industrial, la care, pentru anumite procese tehnologice se poate utiza apa nepotabil ‘eventual din stese prope (de supratati, do ladincime sau recirculate), se adopt instalati cu retele separate pentu consum ‘mengpr, tehnologic si pant incendi Cand consumatori industrial nece- itd un regim continu (fara nici un fel Jducta de racord; 3 - turd. ye conducta de Fig. 2.3. Schema izotermica a une! instalatilinterioare de alimentare eu apis cu distribufio superioara: | retea exterioara de alimentare cu apa rece a ansamblului de claditi 2 - con, ccontor; 4 - robinet cu plutitor: 5 JOucta de aspiatie a pompelor: 7 - pompa: 8 - [2 conducts de ocolre; 10 - coloand de aimentare cu apa a rezervoruul de naire 13 _ezervor de indtime; 12 - conducta de alimentare de la rezervorul de indltime: 13 = conducta de distributie superioara; 14 - ramificajie spre coloand' 15 - coloandy 16 - legaturd la armature obiecte or sanitare; 17 ~ robinet de inchicere S. Instalatii sanitare de intreruperi) in alimentarea cu apa. Se prevad relole inetare de distribute In cazul clidilor inate, se precor 2eaz’ solutia dstributici ape pe zone do. Presiune, prevazandu-se etay tehniee in care se'monteazi conductole de dis tribute si instalatile necesare icici Presiunii apei pentru 2encle superioare 2.4. Instalafii interioare de alimentare cu apa rece si calda pentru consum menajer Instalatile interioare de alimentare cu api rece si cald pentru consian menajer (baut, ati, spalat etc) au rolul dea asigura alimentarea cu cebitul si presiunea de utiizare necesare a tuturor puncteler de consum al apel robinete sau batert ames lecdtoare de apa rece cir ap’ calda de Consum, montate la cbiectele sanitare) din lade de locut, socia-cuttrale sau din gupunie sanitare ale Cidrior incustle, 2.4.1. Solutii constructive si scheme ale instalatiilor interioare de alimentare cu apa rece si calda pentru consum menajer Instalatile interioare de alimentare Cu apa rece si, respectiv apa calda pentru consum menajer, cuprind: rete le de conducte; ftinguri; armaturi mon- tate pe retelele de conducte; obiecte sanitare si accesorile acestora; arma: tule obiectelor sanitare, | Prezentarea in planusi si scheme a install se face, utitzind semnele con- ventionale cupringe in STAS 185/1 .. 6. In figura 2.4.1, sunt prezentate princi ppalele semne conventionale uliizate tain tocmirea desenelorinstalatilor sanitare. jn cladinle de locuit colective (blo- | uri de locuinte) retelele de conducte pot fi cu contorizare: | = individual (apartament) + colectva (in sistem pausal. De requii, pentru cladirile de locuit ‘Se adopta retele cu cistributie inferioa 8, cu conductele amplasate in subso- luri sau in canale tehnice circulabile. 2.4.1.1 Refele interioare de alimentare cu apa rece pi respectiv, cu apa calda de consum, in sistem cu contorizare Individuala (pe apartament) Almentarea cu api rece si respect, | 6U apa ald’. de consum, a apartamen | tolor fecdrui nisl, care sunt suprapuse Pe acoeasi vertical, se face pin coloa- | ne principale (fig. 2.4.2), amplasate in | | zona casei scari. La flecare nivel, se pre- vad nige special amenajate sau) casete | profabricate in care se amplaseaza con- toarele de apa rece, respectiv de apa caida de consum. Contoarele se montea~ 2A pe racordurle de alimentare cu apa SE BEB PFE ee Fee eeS. Instalatii sanitare ‘008, respectiv api calda de consum, ale ‘iecteul apartament. ‘Acmaturle objectolor sanitare (obi note, bateri amestecatoare) se pot ra- ‘corda direct sau prin intermedi unor istrbuitoare de apa rece si respeciv, Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu ai Fl | oe apd calda, cu robinete principale de | mandi tow din ojo! zincate, Inchidere si cu racorduri flexbile care, permit alimentarea fiecdru’ object sanitar robinete de inchidere, usor manevrabile. Pentru coloanele principale se reco- in pata. Pe flecae racord se rnonteazd | conductele de legit, tevi din mase: Plastice (polietiend de inaltd dencitate sau polipropilend). Penisu racordarea obiecte- lor sanitare la instalatia de apd rece gi caida se recomand’ tuburi flexible din Fig. 2.4.1. Principalele semne convejionale pentru 7 Cot sau curbi cu flange cu 30° emit ‘Agregate si aparate Schema Robinet cu venti, drept Rlobinet cu venti, drept cu dispozitiv de golire | Robinet cu venti, de colt Robinet cu ventil, cu 3 cai Robinet cu seriar (van) Pomp centrituga Pomp’ manual |campresr de ae fara acumulare tip bloc Jou acumulare tip bloc [Schimbator de caldura prin suprafata Schimbaitor de caldurd prin supratata comBeppe S| = S. Instalafii sanitare cu apa si canalizare (continuare) _| jin plane’ | im planarh | Conduete ide de situate | lconetueti | coordonare| t al i | Lavoar Condur'a apa rece potabita | : cara aeanee = T Chiuvera Conduct’ apa ealda | Spalator dublu Conducta de circulatie apa cald ‘Spalator cu platforma ape pluviale Canale sau conducte canalizare Cadi de baie dreptunghiviara Canale sau conducte de canalizare menajerd unitara Cadi de dus Conacie a pent combaterea - _ incendie Cazan de baie cu ds Conducte Cuter conventionate Cazan de baie cu vas apiece ‘bast derpere a presiint : Bideu Apa calda Rosu Pisoar 7 Canalizare Cafeniu Vas de closet J Treendty | Rosu aprins Vas closet cu tapi [Od | T= Irsicaw ce prezontare a conductelr| Schema Rezervor de coset m= | C1 J sensut ce ercviate a micas | ———>—— Masind de gatit pentru apartament Panta conductei Armaturi de serviciu lncrucisare de conducte fara legaiturs| —|— Robinet cu ventil simpla serviciu orizontale diferite Ramificatt de conducte in planuri 0,70 | TA) Rott cu vent dab sana | plan orizontal Ramificati de conducte in acelasi 20,50 a canta 50 Baterie de amestec ‘Schimbare de niveluri pe traseu rectilinia Baterie de amestec de baie cu dus | si i fina Tmbinari de conducte Baterie de amestec de baie cu dup Siti flexibila imbinare cu muta ‘Armaturi pir. combaterea incendiilor ‘i stropitul spatilor vera! Iimbinare cu flange la conducte Soh rene cian wera " a ae eas Drencer Imbinare cu sudura la conducte Vv la schimbari de diametre) Hidrant subteran de incendiu Fitinguri i piese fasonate Robinet de incendiu interior Mula dubla Hidrant de grain Muff de trecut pe tub metal sau maso plastce si racers speciale din cup, plumb Sau ofl nox in cazul cladioe do tut existent, provdzute, inal, cu contorizare. cole. tiva, se poate trece la contorizarea in- | la arméturile obiectelor sanitare din ‘vidual, montind contoare de apa | camera de baie si din bucatrie, Aceasta rece, respectv de apa calda de consum, ssolutie necesita un cost mai mare de pe conductele de legiturd de la coloane | investitie (ind necesare patru contoare)S. Instalatii sanitare ~ ‘1 se poate aplica dacd exista condi tehnice de montare a acestor contoare, 2.4.1.2 Rejeleinterioare de alimentare ‘cu api rece 5 respectv, cu api ealds dle consum, in sistem cu contorzare ‘olectva Rotolele de conducte de distribute | apei reci si respectiv, a apei calde de | eonsum se compun din fig, 2.43) ~ candice prince de cishbute | in tunctio de conaliite constucive ale Bde, acestea se pot montain subsol, Canale tehnice ete (cfstbuto infroard) sau i para supercar a cli, aus, Pendate sub plansee, pe. gina. stp etc. (dstibutio supericordl In Clacnne de locut gi in mapitaton ection so, cia-cultral, se adopt, in general | staat interioare de almentare eu apa cu dsiibute inteicard, cu conducele Bincpale de dstibutto montate in sub, solu sau in canaletebrice vistabie, fy lide indusvale, in cae pardoseale este ocupats de magi utlaj, insta. | lie intrioae. de alientare cu apa | sunt ¢y cistibutio suparoars, solche care asigua protect reel de conden, te la sokcitirie mecanice provocate oe | bratile masnir st usr respecte | Pent contoriarea canter ce ap teoe, respectv do ap call do concur Be condciee princpale ce dst bute Drevid dorbuioae, a care sun montane Contour pe ramicaile la care sear | de bloc (ertu consumul do alin see | puri menajre din apartamentle respect, ve) precum spe rami care amma teazd ai consumator (eazul blouse de | locuinteavind la pater brow estar te, sed ce bin magazine ot) In card | ‘idilor de locut, indicts sau coeets ve, contoizarea consumorier de 2p oe si respect. de apa cal, ee poate face one inteaga cle Pe conductele de bransament, contoarele se monteaza inte dows ro bincle, din care primul este un robinet de trecere iar al dolla un obit de inchidere care permite totodata golrcs Portuni de conducts pe care este mont apometul = ‘colane alimentate cu ap din Conducta principal de datbube prin onductele de ramificaio ale accatoce Conducte de legaturd (aera) de la coloane la punctele de utizare ape! din lidke, prin cave apa apngs din coloane, i robinetele Jo ap rene sau baterile amestecateare dosed rece si apa calda de corsum Inte cole dous instal nteicore, de strut a ape recs respact a ape calce de conaum, singel puncte te legiturd sont baterile, amastecttoare (tontate ia avoare, cdzi de ble, spat lowe de bucatrie ec). ast ed” ponte buna funcionare a acestra (pena rea rece $i calda, cu contorizare 1 rete Inu apa calda; 8 - cémin de racord; 6 fece: 6 ru apa cald’; 9 - coloana pentru apa jsanitare pentru apa rece; 14 - conduct larmaturile obiectelor sanitare pentru apa inet coltar pentru rezervor de closet, 17 lzarea amestecului de apa rece cu apa ald’ de consum), este necesar ca, in aceste puncte, presiunile apei reci si apei cade de consum si fie, practic, egale Conductole instaate’ intrioare de istributie@ apei reci pentru consum me- ‘apy se executa fe cu fev din ofl zinca- fe, fie cu tevi din materiale plastce (polio. tiend de inaltd densitate, poliropiens, Policlorur de vin (P.V.C. 60) ezistonte in Dresiunca de reaimn de 6 bar sila tempe- ‘ature wzuale ale apei rec (19.15 °C) si ‘ale apei calde de consum (55,..60 °C). Presiunea in instalatile de alimenta- Fe cu apa se exprima, de regula, in cara manometricd (suprapresiune) Conductete reteoi de almentare eu ap ald de consum se executd cu tev in ote! 2ineate,polpropilen’ sau PVC 100. in cazu folost tevioe cin PVC, pentru Proluarea aking, datorta diatrlor pe ‘ea, se prevd compensatoare de dala. re. Pe coloane, se monteaza ire e dlatare Sau compensatoare in forma do U execu Fig. 2.4.2. Schema izometricd a instalaf a exterioard de alimentare cu ap rece: 2 [ou apa caida: 3 - conduct’ de racord pent apa re ‘obinet de inchidere din exterior a racor | = robinet de inchidere dine. Conducta de distributle pentru apa rec 111 - contor de apartament pentru apa rece: {caida 13 - conducté orizontala de legatura lie inter individual are de alimentare cu apa (pe apartament) relea exterioard de alimentare| rece; 4 ~ conduct de racord pen. terior a facordului pentru aps cal @; 8 - conducta de distributie pen fece; 10 - coloana pentru apa calda 12- contor de apartament pentru api pe apartament la armaturite obiectelor| ‘orizontala de legatur pe apartament la ald’; 15 - baterie de spalitor; 16 - ro baterie de baie; 18 - baterie de lavoar tate din teava PVC 60 de acolasi dametru 2 si coloana respectva gi montata ine dou’ puncte fixe Compensarea dilatiri conductelor Imetaice se realzeaza in mod natura, pcr ‘schimbérile de directie ale conducteor, la ©colrea elementelor de constructs, mai rar, folosind compensatoere de dilatae, Conductele de dstibutie a apei rect Pentru consum menaier se amplaseaza, de ‘equa, in incdper in care temperatura nu cade sub 0 °C (limita de inghet). Daca Condtile constructive ale clad nu permit acest iveru (cazul montirt conductor in Ssubsolun rec, in siturle ziduilor extevioare tc), atunci se iau maiswi de zolare term cA. acestor conducte. Materialele temo Zolatoare frecvent folosite sunt: vatd in tcl, vaté (ps1) mineral, polstien, po- lirotan, asezate pe supratata exteriara a cconductelor in grosime de 30...40. min, Protecia termoizolatici se reazeaza cu ferite materiale ca: tabla, carton bitumat, fol sau benzi din mase plastice ete. in SS ero| f EEA capitort 2: Instalatii de alimentare cu apa sanitare Fig. 2.43. Schema izomettica a instalatiel interioare de alimentare cu apa ri in sistem cu contorizare colectiva | ce sicalda, 1 - retea exterioard de alimentare cu apa| rece; 2 - retea extorioara de alimentare cu| ‘apa calda; 3 - conduct de racord pentru Japa rece; 4 - conducta de racord pentru apa ald; § - cémin de racord, 6 - contor lexterior colectiv pentru apa rece; 7 - idem, pentru apa caldd; 8 - conducta de dis ributie pentru apa rece; 9 - idem, pentru apa calda; 10 - coloana de apa rece 11 - idem, pentru apa cal [sot: 14 - baterie de baie; 15 - baterie de i 12 - balerie de spailator; 13 - robinat coltar de clo-| lavoar ‘2celasi mod se izleaza termi si conduc {ele de dstrbute a apel calde de consum, © solutie moderna de izolare tarmica a Cconductelor este folasirea izolatiior preta bericate (cochili) din spuma poluretanica Prevazut’ cu un strat exterior protector. Pentru mentinerea calitati apei po- tabile este interzisa orice legatura oca ional sau permanent intre conduc: tole instalatio!inteioare de distrbutie a pel reci pentu consum menajer si conductele de apa nepotabili (de api | industrial, de canalizare etc.) chiar do- CA se prevad robinete de inchidere (de Separare) sau clapete de retinere 2.4.1.3 Reabiitarea $1 modernizarea instaapitor iterioare de alimentare ‘cu ap rece $i apa caldé de consum | Reabiitarea install cuprinde an | samblul de més tence si orgarizato- | fice destnate s8 readuca instal ros pective la paramett de" funetionare Penivu care au fost proiectae, in conch. lle respectivi prevedeilor din rede. mentile tehnice logale. Modena include reabiltarea Istalajitr, dar, cu ‘doptarea unr soli noi de reele de | dstrbutie, cu contorizare individuala: a cconsumurilor de apa rece si calda i cu folosirea unor materiale si echipamente cu performante tehnice ridicate. Moder: rizarea conduce la cresterea fabiitii| instalatilor, eeducerea pierderilor si ar Sipei de apa si cresterea gradukii de Cconfort igienico-sanitar in folosirea apei ‘edi si calde pentru consum mena. Reabiltarea si modernizarea insta- latitor se realizeaza pe baza unor studi de pretezabiitate si fezabiltate care evidentieze costurile, sustinerea finan- ciara 51 rentabilizarea lucrarilor respec tive. Pe baza acestora, se elaboreaza proiecte tehnice si detali de executie, in conditile respectirit legislate tehni- ce in acest domeniy (§ 1). 24.1.4 implicaflle schimbirii destinafi- 1 cldirii asupra instalatillor imterioare de alimentare cu api rece si apa calda | de consum ‘Schimbarea destinatiei cdl sau nu ‘mai a unei parti a acesteia (de exemplu, | parteu) are implica drecte asupra con figuratiet geometrice a rete, implicand separareasistemului de contorizare a Cconsumurlor de api rece si respectiv. de ‘apa calda, prevederea unor ramiicati su plimentare ale conductelor prircipals de istrbute, 2 unor coloane si dervati noi etc. Toate acestea tac necesara rec Sionarea intregi rotele de condcte si de {erminarea debitelor si presiunilor necesa te in sectiunea de racord (bransemen!) pentru asigurarea functionértinsiaiatie' in deplina siguranta pe durata exploatai Modiicaile asuprainstalatir, cauzate de schimbarea destinatiei cligrii sau a Uunei parti a acesteia, se supun apcobari conform legisate’ in vigoare (avize, acor ‘dui, autorizatia de construe ete). 2.4.2. Materiale si echipamente specifice instalatillor interioare_ de alimentare cu apa rece $i apa calda de consum 2.4.2.1 Tovi gi fitinguri metalice * Tevi din otel Se folosesc tevi din otel zincate, Pentru instalati sudate longitudinal ISTAS 7656, tabelul 2.4.1), filetate sau Refiletate (netede). Se executd in seria grea (G), medie (M4) si usoard | (Ui), Tevile din seria grea G si M se produc cu diametrul nominal de a 10 la 150 mm, iar cele din seria U de ta 10 la 100 mm, in tabelul 2.4.1, sunt prezentate te vile din seria M si U, utiizate curent in instalajile sanitare, in cazul in care sunt necesare evi cu diametrul mai | mare de 150 mm, se pot utiliza fevi din otel, pentru constructi, sudate longitu- inal prezentate in tabelul 2.4.2 + Ftingur zincate, cin font maleabil Pentru imbinarea tevilor din ofa zincate Aceste fitingu (ig. 2.4.4) sunt stan- ardizate din pumct de vedere tipo inensional (TAS. 472...486) si se fo- losesc pentru racordarea (imbinarea) tron soanelor de conducte cu acelasi dametru sau de diametre dfeita, a coloanelor fa Conductele reteloi principale de distribute, 8 dervatilor la coloane procum sia robine telor si batarlor amestecatoare la derivati sila obiectele sanitare, + Tevi si fitinguri din cupeu Tevile rotunde, tase, in cupru se ‘produc conform STAS 523/2,cu diame- ‘ul exterior de la 5 la 80 mm, cu gosi- ‘mea de perote intre 0.5 si 5 mm. in ta- belul 2.4.3 este prezentat un extras din STAS 5234/2 pentu tevile din cupeu cu Gametrul exterior intre 5 si 30 mm si cu | grosimea de perete inte 0,5 si 2 mm, + Tevi din plumb de presiune Se fabrica (conform STAS 671) cu Giametzulintre 18 si 138 mm, cu grosi- ‘mea peretelui intve 4 si 10 mm. in ta- belul 2.4.4 este prezentat un extras din STAS 671 pentru evile din plumb, ro: Zistente la presiuni de peste 6 bar.8. Insta: Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa 2.422 Tevi si tinguri din materiale plastice * Tevi si ftingur din pottion’ de inalta donstato Se fabric cu damete exticare cu- nse nze 20 si 630 mm, pentu presun e 4,6, 10 sau 16 bar tabolelo 2.46 2 | $i 24.5 b se przintd un extas pentu te Wi cu damete ine 20 31 125 mm. te-| ‘tent Iapresunea de 6 i 10 bar Se labric’, de asemonea,inreaga ami de fling. Tele i ftingure oe | imbind inre ole prin mai mute proce. | SESE ect tn ftinguri de etansare prin compresiane. Egy ete cn Pe | cu imbinare-prin'mangon alunecator, imbinare nedemontabia ce poate po: Zati in sap sau toncuialé (vezi sete | me REHAU, la final volumuty, * Tet sifting in poor de | vin neplastiiats (PVC) Se execut (conform STAS 6575/2) pentu presiunea cb regim do 6 si 10 Dar. in dou varante constructive: sim Ble" si mufate. In tabolele 2.68 si | 2.4.60, se. prezintd un oxtras. penta: fevi cu chametrele inte 20 si 125 mn fezistente la presiunea de 6 si 10 bar. | In figura 2.4.5 sunt prezentate princi palelefitinguri din PVE care so execu fu aceleasi diamete ca si cele. ale onductelor cu care se imbin * Tevi si hingur cn potoropiond Se febrcd cu ckanetle exteraare cuprinse inte 20 si 125 men, poneu pre tri de 25,4, 6, 103116 barn abel 2.866, so presnté un extas pont ten Cu chamete irre 20 si 125 mm restore ta presinea do 6 bar Compensatoereie do diate dn PVC, tp Wa Sau U, sunt rozenate nga 24.6, ir dimension tabol 247 Pentru conductole din PVC eu kan ‘ini mar. fotsite pent transport seb Bresiane al apei rei, alungven al ae Poste determina gai, folosind nome rama cin figura 247.10 functe de ne ggenea conduct’ | ml i de diferonta do temperatura IK. Dimonsionarea com pensatoarelor ty U se electuears, tr acest caz, cu nomograma di fa 2.48, a compensatoarelor cu cube sin | ple ta 90" eu nomograrna di tigura 2.48 si a compensatoatler cu be Chble cunomograma den figura 2.49, 24.2.3 Armituri * Robinete de colt, cu venti, avind Ccorput din font, pentru presiunea nom: nnald Po=10 bar (STAS 2378; fig, 2:4 10, tab. 2.48); se monteaza pe conducta de fegituré de la coloan’ fa rezervorul do | 93 pentu spalarea closets * Robinete cu venti crept, in font’, ‘cu mute (fig. 2.4.11), avand diamevrele ominale si dimensiunile earacteristce a Variant: fara sau cu dop de gotre, * Robinete cu sertar $i corp oval, in fonta (fig. 2.4.12), avand dimensiu- Tile principale redate in tabelul 2.4.10. { Robinete cu vont slic si racord | olandez, cu sectiune de wecere totala, = | otf: ev mature de manewa eu roe ch manewa. 8 erecul an eae (bent mentae pe fv in ce oy | polietiena sau. P' °VC) sau din cupy| entry Montare pe tevi din cupeu}, ‘eda in tabelul 2.4.9. Se executé in do £8e | 38/815] 8/8] 8/ 8] a]s I ive 5 [=] 2) 8) 3) 8! 2/8) 8/3 ; #/ 2/8) 8) 8] 9) 818] 3] 8 i ie (5 8/8] 8] 2 2 1 a] 3] gfe 3 g 3 ES +f] } g| iE ¢ | s/elalslelelelsle g el }s,_/é] 2/s/ e/a] s]e/alsle 3 BY) e288) Tatslafetctece : 2] |6 2] =/8/8/ 3/8] 2] 3] 2] a] = 5 a1 / $s£ | 5/5/8)8/2/2/5/8] s/s] ata] 3 ig set 2 2; | _Jees alslelele gle g 2] | Sl83e) °/ 8) 2] S/S) 8] 8] 3) 8) 3 2 B] |g elses z 2] |Zele> laleisle al z Bis] 2] #2 | 8/8] 8) s/2/ 8] a] s/s] alee] 3 eral §| 8/171") 45/418) 2) 8/3] 3) 3) § Eee Ree als] s[<] 3 S{s| ESE s/slslsls 2/8/28] 8] 2/8) 6° tS} rls) gan | 3] E[8] F2e | olelalala ela] o| €] el] 88£ | s/ejelals 3/3] 2 IS] | 38 8 is et 2 3 | a o| 2 fd fe] s2lglals 2| BelE| Sialalals 8] 3 in + | jas! x al a] o ol 8 Le 5] 3/9 ge BRge al ef of a} alsis) 5 Bye | tlalalalg 2/8/83] & 68 att 2 elels A a | heed “| 8) able | | eF EF fele 8 LL ~ L i= = S. Instalatii sanitare ee SIDR APRS crane } Diametrul nominal “Lown | 450 160 165 170 180 195 220 Nota diametrul intericr, masa linia’ si con ‘Tabelul 2.4.3.Tevi rotunde, trase din cupru STAS 523/2 (extras) By Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa meds rin mm 127.0 3 126.7 133.0 1343 3317 139,7 waa 138.3 1413 127 133,9 152.4 153.9 3509 1690S 46061574 165.1 | 166,7 1634 1683) 170.0 16,6 wa 179.6 176.0 1937 1956 191.8 2191 | aang 216.9 | pentru constructii(STAS 7657) _ peretetui Diametru Masa Continutul intenor de apa lnm} 117 2079 vuiul de apa corespund diametrului exterior medi ‘Tabelul 2.4.4 Tevi rotunde extrudate din plumb STAS 671 - extras pentru fevi rezistente la presiuni p > 6 bar | Blame Masa [Oiametrul asa] Dametul tas Damour Masa a a (em) tiara |__ tm tira leon terior | tko/m) exter iteior g/ml [exterior —ntaior _hgim fxtonor”wieior thom 5 4 | 900 [oe 02s [sts ose | 2 oss 5 3 on 9 S608 fas aoe fo OS 6 5 | pos | it Digs 0.20 |i c errae bef0c lee | >This 6 40m | in 7 ost fa 2 ore fae ie 7 S909 | 2 9 031 fs ows fe 7 So [2 8 oss | i oe fas oe | Js 6 020 | 13 034 | 18 6. 048 | 26 24 | 8 4 Pose [ots 9 062 | is a 080 | 25 ae 9 7 | 923 | 2 | 038 [a9 i a) os fa: 8 Sioa | i 19 | 06s | aa ts | oes | ye Diamotrl "Masa /Presiunea | Diametrul | Masa |Presiunea | Diamettul | Mase Precsnea (mm) finiara | de regim (men) liniara | de regim Imm} liniaré de regim exterior interior {kg/m} | {bar} exterior ‘interior tkg/m) | thar) | exterior interior tko/m} | {bar} 18 | 10 20 1 20 38 30 48 | 6 54 401 17 a a Ps 2a Tas 40 | 30 8 | 60 [45 | wo. 6 23 11s a7 13 40 25 [1s 6 so, | 20) 6 20! 2034 | 0 atta t ero ma [res alco i 7 ee | alam 70 a0 ; 3/25 lat | a so | 40 | 6 | a | 60 is as | 25 53” | 10 se | 40} [7 100} 80 i 6 — ‘Tabelul 2.45 a. Tevi din polietilena PE 80, PN 6 bar (DIN 6074) _ Diametul Diametrl exterior | Grosimea peretelui | Diametu intrcr Masa | Canttatea ‘nominal Imm) mm) | Imm) | finan’ f de apa mm] Min Max. Min. | Max. | kg/m) | jvm) 20 203 [187 | os07 161 25 293 aw | oss | oae0 5 = oe 40 40.4 jase 0264 | 0920 _ 0 50,5 | 447__| [1466 6 | 564 | | 2341 15. | 621 f | s318 90 20,7 | [403 110 | 1100 “9 934 | 7.178S. Instalatii sanitare + Robinete de reine cu venti din fon 1 pentu presiunea nominal Pr=16 bar, (STAS 1516; fig. 24.13, tab. 2.4.11), Dupa Cconstrucia corpuli, robinetele de retina se executd in frei tipur: depte, simbol D: e cal, simbol C; incline, simbol |, Dup’ felut cursei venti, robinetele de retinere se execut in dus variant: varianta F, cu cursd fxd; varianta R, Cu curs’ regiabi Dup’ forma suprafetet de etansare a venti- lui, robinetele se executd in te forme: 1, Cu venti plan; 2, cu vent conic; 3, cu ven” ti sferic. Dup modul de inchidere a vonti- | lui, robinetele de rejinere se exccutis ou || 4 arc (simbol A ra ar (ra simbol) + Reductoare de presiune pentru ap’ | (fig. 2.4.14): reducerea presiunii are loc prin efect de laminare la trecerea apel | prin sectiunea dint clapeta 3 gi scaunul 2. Povia clapetei este determinata de | echilibrul dinamic dintre forta de presiune a apel si forta elastic’ a unui resort (arc) exerctate asupra uni membrane elas- tice. Pentru reglarea presiunii din aval se actioneaz un surub de reglare care mo- ificd fora elastic’ a resortul, 2.4.2.4 Aparate de misura si control Pentru cunoasterea consumului de apa, a nivelului de temperatura si a re- gimului de presiune, se utlizeaz’ apa- rate pentru misurarea si/sau fnregis- trarea valorilor parametrilor respectiv * Aparate sau contoare de apa (epometre) Se clasifica, dupa principiul de functionare, in apometre: = de viteza, care inregistreaza con: ‘sumul de apa, fie prin actionarea nei roti cu palete sau elice (apomere cu ‘urbind) care transmit miscarea unui me- Ccanism integrator de inregistare a debi {lui fie prin masurarea diferentei de presiune la Yecorea apei print-o. da fragma (apometru cferentia) volumetrice, care inregistreaza Cantitatea de apa prin umplerea si go- lrea succesiva a unor compartimente cu volum determinat Dupa modul de admisie a apei apometrele cu turbina pot fi ‘cu admisie tangentiala, directia de curgere a apei tind perpendiculara pe axul turbine cu admisie axial, drectia de cur 9¢re @ ape’ find paral cu axl turbine, Combinate, avnd montate. in se: tic sau paral, ambele turbine mentio- nate; aceste apometre se folosesc in instalati cu diferente man ine con: mul maxim si cel minim de apa Dupa modi de montare a cada: nului pentru citzea consumului se isting apometre cu cacranut scat, montat int-o caseta sepa- fata de corpul apometulu inecat, cackanul find in contact cu apa si proteat de un geam care Tabelul 2.4.6 a. Tevi din policiorura de vinil neplastifiat PVC 60, PN 6 bar (STAS 6675) Giamerut nominal | frm) tel mm) | finer | de apa mm) Ee ae feet as =| ea Win, i {kg/mt| vm) 20 [30] 430 14,3 | 0.164 | 0,133 25 a3 tao [es feo | tea [eae | ease 22 323.130 | 35 |250 | 263.0281 oat 404/30 | 35 [30 | 944 0,359 s0.858 505137 | 43 lana | 43.1 | 060 1346 636. 47 | 54 |522 | 942 | 0180 | 2.140 757155 63.1624 G47 | 1.70. 8058 [909 [66 | 7,5 |750 | 77,7 | 1.760 | aaie 111/81 | 92 1916 | 948 | 2630 | 6: “1250 |1262}92 [104 _hoa2 | 107.8 | 3.390 | 8.528 1413 hos [116 h168 | 1207 0 |10.715, Diametrul Diametrul exterior Grosimea Diametul interior Mas Nominal __{mm| _peretetui {mm} [mm] Min | Max. Max. Min a 20, 200 | 203 19,162, 17,3. ._0,137 25 250 | 253 204 | ans | o2i2 32320. | 323 262 © 27,5 | 0342 40” 400 | 403 330 343 0525, 50 50.0 | 503 414 | 429 | 0.809 63 630 | 633 52,2 639 | 1,290 75 | 750_| 75.3 64 62.2 | 641 1,820 90 900 | 90,3 76 748 | 76.9 | 2610 110 92 916 | 940 "3.900 125 93 105 104.0 "106.8 5.010 ‘Max {kg/m} 16.7 0.103 217 0,132 285 0,180 358 0.273 44,7 0,422 564 _ 0,659 67.1 0.995 80,7 | 1,330 98,4 1,990 81 1038 1120 2.550 Dametrul Diamevul exterioy Grosimea | Diametulinterion Masa (conuaiafl nominal | __{mmj ___!peretelui {mm}! jmm} a inna | de apa in) Win Ma—| Win. Wax. | Max kg/m] (vm 20200 [203 113 17 [16 177 0.1237 0216 25/250] 253 119 19 (242 223 | ora 0353 32.320 | 323 [18 22 \2n6 | 207 | 0264 | 0598 40 | 400 | 43 {20 352. |96.3.| 0.366 | 0,973 50 | 500 | 503 | 24 29 [44,2 455 | 0552 | 1.594 63 | 630 | 633 130 35 |560 | 57.3 | Oa54| 2463 75.759 | 753/36 42 656 681 | 1200 | 348a 90900 | 90343 "50 \a00 Br? 1750 5027 1101190 |1104 53 61 978 998 2610 7512 1251250 [1254 60 6@ 1108 1194 3.340 9747 [ Tabelul 246 b. Tevi din polciorura de vinil neplastifiat PVG 60, PN 10 bax al (STAS 6575) ‘Cantitatea| Irom] liniard de apa vm) 0,206 0.327 0.539 0.855 1.346 2.140 3.039 4394 6,590 8.495 vey 0,191 oa33 0590 a929 1.466 2aay 3318 4,203 7.178 9297 1 “interior Masa Cantitatea liniara de apa = = aFEZ] copitotut 2: instatatii de atimentare cu apa S. Instalatii sanitare rezistd la presiunea apel gerea si montarea for in instatate, sunt | [ F Corpul apometrelor se executd din umétowele: chamotul nominal Dy Imm | | font, bronz sau ofl turat, iar turbina debitul nominal Qn [mv], caruia i Gin materiale plastice peniru apa rece corespunde 0 pierdere de sarcind nominal (cu temperaturi pana la + 30 °C) (bar sau Imm HO} debitele masime On, Prncipalle caracteristes ale apome- oti Or Si minnie Quan PY cesta trolor, de care Webi spomevula ar | Fig. 2.4.6. Componsatoate de dilatare si uncte fixe montate pe coloanele din PVC. t [a - compensator tip id; b - compensa ~ J tip U; © - detaliu de punct fix; i | E id 1 bord metad; 2 = nel dn PVG foi i cu ade pe tava dn PVG: 2 gues 5 ° lasted 4 - teava din PVC; 5 - element Fig. 24.4. Fitinguri zincate, din fonta maleabila, pentru imbinarea fevilor din ofel zincat: OG cot cu filet interoare; b - cot cu fet interior si exter; « ~ cot cu racord olandee, cu etansare pland, cu ft intenor si exteie: d - cot cu racord olander, cu elansare Conic, cu fit interior $i exter; e - teu egal cu fit intenor; 1 - tou cu ramifcati | ‘eck cu Met interior; 9 cruce cu ramnifcati egale, cu et inci, mud cu fet stimga = cheapta; i - mut redksd concentric |- mplu cu filet croapta 61 stinga; k "ipl reds cu fet extericr; | ~redctie; m - dop; n -racerd olandez cu etansare plan, filet intrior: 0 - racord olandez, cu fet interior si extever. =P eee ey 05 10 18.20 25 30.35 4045 SOK) 2.4.7, Nomograma pentru deter [minarea alungiti DI conductelor din PVC| jin functie de lungimea | si diferenta de| Fig. 2.45. Fitingur in PVC pentru imbinae prin pie ginetare (pe igus || ‘sunt notate si semnele conventionale de reprezentare in desen): | a tu; b= eu pontumbiare nti cot da ae ea cn inflow ¢, fi (racan mul (ranean) peneu marae pn an: ||| 88D ap 4 capac h Fig. 2.4.40. Robinet de serviciu dublu: la = tp 1, pentru montare pe perete, cu [scurgere fxd, cu racord pentru furtun din lcauciue; b = tip I, pentru montare Jperete, cu scurgere fix, cu tub flexibil 1 cap de armaturd; 2'- corp; 3 pi Uultd olandeza; 4 ~'ajutaj perlator; 5 = tub flexbil 6 - portfurtun. | acelasi diametru al racordului la sifonul | de scurgere (52 mm), iar pentru | spalatorul cu suport, istanta dintre | axele gaurilor pentru montarea | robinetelor sau a baterilor este aceeasi | a sila lavoare (160 mm, eee Fig. 2.4.41. Robinet 1- corpul robinetului: 2 - seaunul 5 - plutitor: 6 Fig. 2.4.42. Armaturd cu preaplin ir. rezervorul de spalare montat pe closet._ E Evacuarea ape! dup folosinté se Printr-un ventil de scurgere, cu sité nichelata la care se racordeaz3, dupa caz, sifoane simple sau duble * Chiuvete Sunt obiecte sanitare (fig, 2.4.38) care se folosesc in spati tehnice: ga- raje, ateliere, spatitort etc. Se executa din font emailata sau gresie ceramicd si sunt previzute cu ventil cu siti de scurgere, format la turnare, si cu un stut scurt, pentru ra: cordarea la sifon, Pentru a proteja pe- chiuvetele sunt previzute cu inalta, ficd sau detasabila, Se realizeazd in diferite forme: 63 | its eas | 3 | ae Gi 90 | 83 | 21 Giva 105 | 98, | % ventil, acfionate eu pl Tipul de rezervor de spare = STAS 2756 (mirime | de rezerv6r) STAS 2756 (aime l de rezerver) Sings 4 7 Fig. 2.4.46. Baterie stativa pentru bideu: a= pentru montare aparenta; b - pentru ‘montare mascata vaselor de closet si a pisoarelor. Eco- omia de apa realizata variaza intre 50 $1 70 %, fata de solute clasice. Robinete pentru lavoare, dusur, clo- sole si pisoare cu temporizare electro. ‘ica sunt armaturi prevazute cu vente electromagnetice, programate electronic Si actionate de la distanta prin interme: dul unor celui fotoelectrice de detectie Gu raze infrarosi, modulate, integrate in Corpul armaturt Sau amplasate in zona de utizare a obiectului santar respectiv. Disporitivete de declansare sunt My Bil, Donte cc eae oot a5 i i) EEgg capitotut 2: nstatati de a —— | Fig. 2.4.48. Cap de robinet cu discuri ceramice cu deschidere maxima de 1/4 tura cu orificii de tip fluture dispuse in cruce: a - ansambly; b = pozitia deschisé a discurir ceramice; © - pazita inchist a iscurior ceramice; 1 - deur ceramice, [2 - disporitv antizgomot; 3 - garnitura de| | ctansare: 4 515 -inele de etansare; t 6 - cap de anenare, insensibie la apa sau la lumina ambian- 13, naturala sau artiiciala. si determing Curgerea apei numai in momentul detec {it miscdniin cmpul prestabilt Inchi- erea se produce automat dupa retra- ‘gerea maini sau a corpului din zona ac- | tiva, Temporizarea este inte 3 si 20 s, in functe de tipul robinetului. Fata de ar. ‘mature uzuale, se realizeaz’ economit cuprinse intre 75 si 80 9%. Robinetul electronic pentru lavoar, cu celuld foto ‘electrica amplasata la extremitatea bra- {uli, dispune de posit de reglare a rofunzimii cdempului de detect, prin in. {armed unui potentiometry incorporat | in modui, precum si de un sistem elec tronic antiblocare, care impiedica celula Sa inverupa curgerea apei. Robinetul este prevazut cu aoro-economizor si dis Pune de posibiltiti de reglare a tempe- ‘alui apei pe o plafi inte 25 si 60 °C. Precum si de inchidere temperizati. cu Cicluri functionale de 3.5 s, Un alt tip de robinet electronic are Facordat un detector fotoelectric, foc lzat, care poate capta radiatile infraro- sii int-un camp de pana ta 20 cm. Un | temporizator limiteaz durata curgerii | la 3's, dupa care apa se automat, Starea de funclionare a di ozitivulul este indicaté de 0 dioda | electroluminiscenta, + Batori Sunt armaturi care permit utiizarea directa a apei cu o anumiti temperaty +8, amestecarea apei reci cu apa cald& realizandu-se prin actionarea a doua robinete, unul de apa rece $i celdlalt de > Fig. 2.4.49, Baterie stativa cu un singur oriticiu pe obiectul sanitar, pentru montare: 4 pe lavear, cu dispozitv de inchidere a ventiulul de scurgere: b de bucdtiri. pa calda, care pot fi actionate manual sau automat, Baterile se executd cu corpul din lama ichelata sau cromata ori din fonta emailata Tipurile principale de baterit produ. se in tara sunt * bateri amestecatoare, cu venti cu garnituri din cauciue (STAS 8732), pen- {Ty presiunea nominalé P= 6 bar $i ia ‘metrul nominal On = 15 mm, care pot fi ~ slative, pentu lavoar sau spilitor de Ducitirie (fig. 24.45) peevazute cu teava de scurgere (pipd) cu sau fra periator, ~ stative, pentru bideu (fig, 2.4.46), in dou variante: pentru montare apa renta (fig. 2.4.46a) sau mascate in Corpul bideulul (fig. 2.4.46b) [ a ~pentru lavoare sau bideuri; Fig. 2.4.50, Bateri stative cu monocomanda cu un singur orificiu pe obiectul sanitar: b= pentru spalitoare de bucitirie, Pe spailator| Pentru montare pe perete, previ ule cu dus flexibil (fig. 2.4.47) pentru Cca2i de baie sau cabine de dus; pentru Gusun se pot folosi tipuri simiare de Dateri prevazute cu dus tix, drept sau curb, Pentru lavoare si spalltoare, ba terile au tevi de scurgere (pipe), cu sau {ard perlator * bateriiamestecatoare prevavute cu capete cu discuri ceramice, care Permit inchiderea/deschiderea progre- Siva a unor orficit calibrate, practicate in discuri (paste) din materiale cera ‘mice, suprapuse si actionate in planuri Paralele prin rote. Etansarea se reali- zeaz prin efectul pelicular, ca urmare @ aderentei suprafetelor in contact, da- forita gradului inalt se prelucrare.Capitolut 2: Instalatii de alimentare cu apa Eg _f Principalele avantajo ale capetelor de armaturi cu placule ceramice sunt: = flabilitate mare conterita de rezis- tenta ridicata a placutelor ceramice; | = reducerea pierderlor de apa prin etanseitatea deosebita datorita efectu- lui pelicula intre placutele ceramice precizia reglirii obtinuti ca urma- re a mentinerii poziilor relative ale ori | ficilor de curgere, | ‘maniabiliate ridicat’ datorta cur Sei active reduse de 1/4, 1/2, 3/4 turd, precum si a repetitivitati pozitilor, | ~ contiguratit ergonomice ale oxga- rnelor de actionare. | jin figura 2.4.48 se prezinta un | exemplu de cap de robinet previzut cu, dou discuri coramice cu deschiderea | de maximum V4 turd, cu exficile de tip fluture, dispuse in eruce. in pozita complet deschis, la 1/4 tur, orificile | ‘sunt in coincident’ totald, oferind sec- , fiunea maxim de deschidere. Debitul | armaturt variaza in functie de gradul de deschidere si, respectiv, de rezis- tenta hideaulicé corespunzitoare aces- teia. Aceste tipuri de capete cu discuri cceramice groase pot fi adoptate la toa- te capetele de armaturi, debitul varind intre 0,17 si 0,87 Us la deschider intre 30 si 85", Firmelestréine, specializate, au reaizat © mare diversitate de bateri | Sectimnea AA’ 4,150 a eee x f}-—— 150 ove baie sau dus: amestecatoare, cu un aspect estetic $1 © fiabiltate deosebitd, diterentiate intre | ele prin diferite elemente constructive si functionale. Astfel, unele baterii sunt echipate cu mecanisme antiuzurd tip | “Protector”, constitute dintr-un li tor de cuplu, montat in interiorul dispo- | aitivului de manevra al robinetului, care | limiteaza la 0 anumita valoare presi nea exercitata asupra dispozitivului de inchidere, reducind uzua prin trecare. Baterile stative pentru lavoare (fig, 24.492) sau spalatoare (fig. 2.4.49b) | Fig. 2.4.51. Baterii cu monocomanda pentru V2" 55-80 J a - baterie de baie, pentru montare aparenta; b- baterie de dus pentru montare mascatd. » pot necesita pentru montare un singur orificiu pe obiectul sanitar, iar cele Pentru lavoar (fig. 2.4.49a) pot avea si disporitiv de inchidere a ventiuiui de scurgere a lavoaruli Baterile amestecitoare cu mono- ‘comand, permit regiarea debitului si a temperaturi printr-un ocgan unic de | comand’ cu posibiltiti de actionare pe doua directi (orizontalé si vertical). jn corpul bateriei sunt prevazute lapete de retinere anti-retur care im- piedicd intercomunicarea circuiteior de pA Fig. 2.4.52. Accesorii pentru camere de baie: a - porthartie din faianté sau portetan sanitar, de montat aparent pe porete: b - idem. de montat ingropst in porete; ¢ - si Puntera din faianté sau portelan sanitar de montat aparent pe perete: d - idem, de montat ingropal in porete, © etajra ain ertelan sanitar; f- consolé din alam nichelata pentru elaerd: 9 - portprosop din alam, cu un brat h = idem, cu doud bratoare = A= 2 = = nn arr R I nS SECA EEE copitotut 2: nstatati de alimentare cw apa 2h8 Calc si 9P8 rece. Unele modele rez elo mai potivite combinatiesteice Suri brovazute oplicnal si cu dispozii- | Materakde lolste nent weary we agzmostatate pent timitarea tem | accesotlorsanire sunt dinte aes Peraturi maxine a apei calde, Elamen-' gente cristal sell, pear eae oe sgacmastatc este compus dint-un | lamp, mata paces tou romps SRN carts intorsaniabl, prevazut cu In figura 2.4.52 sunt proeerenn ck ou fie si cu clapete antivetur. Ba- | teva teri de acoecon terite termostatate evita riscul de opa fire. Unele tipuri de batert sunt preva. zute cu dus mobil walaile tative, cu monocomanda, | re gi amplasarea lor in plows Bonus avoare necestd pentru montare | arhitectura ale clad ¢ {un singur oriticiu pe obiectulsanitar, | Petiare Prevazute si cu dispozitv de’ Dotarea tehnicd a clidiitor, cu Soicctc: ca antiblul de scurgere a | obiecte santare, amt si acreeet ce Soieetului sanitar (ig. 2.4.50a) iar cele | face in funclie Je. Gestnons ee Pee calitoare (Ng. 24.500) au tea- | «slice si gradul de contort at Gani va de scurgore fix sau regal Precum si de corinteleinvestitorior. Baterile cu monocomanda pentru baie sau dus, pot fi montate aparent (fig. 2.4.51a) sau maseat (fig. 2.4 510). Baterile pentru baie sunt prevazute cu ‘maneta sau buton de inversare a cur, get apei la dus sau in cada (fig, 2.4512), cele pentru dus nu au inver- Sor de curgere (fig. 2.4.5 10) 2.43. Stabilrea tipuritor, ¢stermi- area numarului obiecteior sanita- 24.3.1 Stabitirea tipurilor $i numérutuk obiectetor sanitare * Clddiri de locuit Dotarea minim cu obiecte sanitare (conform STAS. 1478) cuprinde. ~ in camere de baie: lavoar, closet, adi de baie sau dus si receptor sito. cent Panty dus. avand termo- nat pent clectorea aper Ge woe ono State integrate si selectoare de jet, permit. doscala crate ga nstantanee a juli ploaie sau | in bucdtiri: spalator de vase cu rena Og Moromasaj preci si reglavea ' cw si platform (prourdte) tere i tens itu, prin rotrea "in blocutle de lacante ns (conform ifuzorului in aterte port. Legii nr. 11471996), pe tanga cotares ‘minima cu obiecte sanitare, se prevede umérul de camere de baie sau grupur sanitare Sanitare pentru apartamente, in functic raat, mpletear’ dota teh- | de rumarul de camere sa’ sopetehs tco-santaré a spatiior de utizare a ape, | locuibie indepinind functiuni auxiiare si conti - la apartamentele, cu 1 camera, cu bund fa sportea gradi de confor. | Din categoria accesorilor de uz curent {ac parte: console, etajre, sipunire, port rosoape, portpahare, oginl, cuere ete Diversitatea obiectolor sanitare, de- ‘erminaté de tip, modele, materiale sich. 'mensiuni, a generat o gama la fe! de la. {98 de accesoni, pentru a permite reaiza 24.2.7 Accesorii pentru obiecte 37 tr? 3i la apartamentele, cu 2 came- + CU Suprafata loculbil Utila. minim: | de 2 m2, se prevede 1 camera de baie (dotata cu oblecte sanitare ca mai sus}, 'a apartamentele, cu 3 camere cu Se prevede 1 camera de baie si 1 gup Nurul oe obec santare HL 22,20, 90140 130 150 170 190 210 230.250 Nurse persounier de acti see CB = CLF °-CLB Suprafata tocuibilé util minima, de | Suprafata locuibit uti minima de 66 m? | 150 200 250.300 Numérul de spectator de acta sox S. Instalatii sanitare sanitar_suplimentar, dotat cu cioset si lavoar mic; + a apartamentele, cu 4 camere cu supralata locubili minima de 74 m: Proveds 1 camera de baie si 1 grup a Ditar suplimenter dotat cu dus. lavour ‘mic, closet si cu sifon de pardoseal la apartamentele, cu 5 camere, (Cu suprafata locuibilé minima de 87 m? Se prevad 2 camere de baie: « in bucatarile pentru apartamente, indiferent de numarul de camore, so Prevede dotarea cu 1 spalitor cu cuva i picurdtor Se recomanda prevederea in came- a de baie sau in grupul sanitar Supls mentar a racordurilor de apa race. apa ald si canalizare pentru masina de spalat rufe, lar in bucatarie a racordy tilor pentru apa rece, apa calda si ca. alzare pentru masina de spailat vase Camerele de baie si grupurile sani tare suplimentare se doteaza cu urma- toarete accesori: etajera, ogling’, port Prosop, portsaoun, porthartie si cuir. Se recomanda dotarea clidivilor de. locuit cu 1 chiuveta cu robinet dublu servici, amplasata in camerele do co lectare a gunoiului, pentru asiguarea Condittor “de igien’ si curatenie in aceste incdperi si in spatile comune de circulatie, cu conditia sa nu existe Pericolul de inghet pentru instaiatile do alimentare cu apa. * Clidiri administrative si social cultura, Stabilrea tipurilor gi numaruiui obiec: {olor sanitare pentru clidiile administa- tive si social-cuturale se face in functie de destinatile cladirlor, gradul de con fort al acestora si de numarul de persoa- Ine care le folosesc, conform tabelulul 2.4.20, anexa 2.4.1 in cae s-a nota ‘b-numarul barbatiog -numarul femeilr. Pent clidii ce nu pot fi asimilate cu cele din tabelul 2.4.20 determinarea {350 400 450 500 550600 CF +P oLF » De aeS3. Nomograma pentru stabilirea numarulu sfelululobiectelor sanitare: a - la birow' b -pentru spectator la teatre, [CB - closete pentru barbati; C. i 2, Sli polivalente si cluburi cu sali de spectacole; Pentru femei; P - pisoare; LB (C.18 = closate si oare pentru barbati: CF closate ponte tenet lavoare pentru femei lavoare pentru barbati5. Instaraqn sanntare Ee Till Hn Numisul do ebiacta santare oe NORD arees I oh tT | a 10 30 50 70 90 110 130 150 170 190 210 230250 [Nami persoansr oe acca! Sox CB ¥CLF-OPLE CB *CF-oP =UF of d | : 100 130 200 250,300 360 400 450 5% TTT it || | 0 ‘Numan oe boar 6 Fig. 2.4.53. Nomograma pentru stabilirea numarului gi felului obiectetor sanitare: I = penty artista teatre, sii polivalente si cluburi cu sili de spectacole; d- la cinematograle: [CB - closete pentru birbati: C, LF - closete si lavoare pentru fomei; P, LB - pisoare si lavoare pentru barball; CF - closete pentru fem P - pisoare: LF -lavoare pentru fomei; LB - lavoare pentru barbati tipurlor, numarului si repartiiet pe sexe objectelor sanitare se face pe baza datelor din tema de proiectare, In clad administrative si social turale se prevad grupui sanitare separate pe sexe; in clidi in care lucreaza maxi- ‘mum 10 persoane se prevede un singur up sanitar, comun penitu Leiba si fe- imei, prevazut cu 1 lavoar, 1 closet si 1 dus (pentru dus trebuie sce find seama de prevederile din tabelul 24.20) fn cazurle in care grupurile de du suri sunt amplasate separat de closete, Se prevede in plus cate 1 closet la tie ‘care 10 dugur, iar in cazul in care gru: purle de closete sunt montate separat ‘de grupurile de lavoare se prevede su- pplimentar cate 1 lavoar pentru fiecare 10 closete, dar minimum 1 lavoar. La fiecare nivel se prevede 1 chiv- veta care se amplaseaza, de preterinta, jn grupul sanitar pentru femei, sau intr- © Incapere destinaté: materialului gos- podaresc. in camerole de colectare a ‘gunoiului se prevede 1 chiuveti cu ro: binet dublu serviciu cu conditia si nu oce +cr oP 018 UF ece existe pericolul de inghet pentru insta latile de alimentare cu apa. ‘Amplasarea grupurilor sanitare si a punctelor de consum al apei se face astfel incat si fie asigurate zscosul $i folosirea lor usoard, distanta maxima de parcurs find de 50 m, tara a depasi 3'm pe verticalé. De regula, grupurile Sanitare se amplasoaza la fiscare nivel al cladir; pentru clad administrative se admite amplasarea grupurior sani tare intre doua nivel Pe Kanga obiectele sanitare prevaizu te in tabolul 2.4.20, in functic de spe. ctficul cladinlor, se tine seama de pre vederile si dotarle suplimentare, care se prezintl in continuare Cladirle de birour, Geupurile sani- tare se previd numai cu clasete, pi soare si lavoare, Pentru insttutele de proiectare se prevede, la fiecare atel fF, cate 1 lavoar, iar, pe Langa ateierele de editie, legatorie si copiere se pre- vede si cate 1 dus. in figura 2.4.53a, se prezinta namo grama penttu stabilvea numarul $i fe- HE 7090 110 130 150 170 190 210 230250 Niméru pascanclor de aces ex Fig. 2.4.54. Nomograma pentru stabilrea num&rulul i felulu: biectetor sanitare: 44 pentru consunator la restaurante si cantine; b - pentru personal larestaurante si cantine CB - closete pentru barbali; CF - closete pentru femet, P - piscare: LB -lavoare pentru barbati; CF - kevoare pentru ferne {P.LB = pisoare si lavoare pent barbat. Nand pasoireer de ace sex HOF oP,L8 oLF lului obiectelor sanitare la birouri I ‘Sali de spectacole $i teatre. in fiecare reer ney Stara no oe ee ec ee ce ae woo nny occa Stars ma nae en tee eer at eo eel traces etc apa rece si calda, In figura 2.4.53b, se prezints nomoga- Brat wate mo cnacece 38] Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa S. Instalatii sanitare Copii; b - clidiri de invatimant superior $i sol ©. L- closete si tavoare; DUS - dusuri; CB - closete pi. bérbati; CF - closete pb. femel; P- pisoare: —_ = ae [ns 22h) 2 | as oe 1 | svt ay | 22 Bu 3" + B10} : iit Fe 36 ti 4 j E a4 | B aa H t rH 22) oH: 2-90.75 100 15 175 200 205 090 215000 So ide Wad cabo Sa Soe ELH lu rd i 2228, 3A | OGL bus Ce FCF © P eLBF e FANT | | _LBE _lavoare pir. bézbal $3 pentru femei, FANT - fantani pt baut apa, in figura 2.4.58c, se prezinté nomo- grama pentry stabilrea numaruiu site lului obiectelor sanitare pentru artist la teatre, sili polvalente $1 elubue cu sali de spectacole Cinematograte. La cole cu 2 sau mai multe nivelur Se prevad grupun santare |a fecare nivel iq. 2.4.53, La. butetele cinematogratelor_se prevede 1 spalator simply cu uscator 1-1 ehiuveta pentru curétenie in cazul in care distanta dintre butet si chiuveta 4 in debara sau gruput sanitar este mai mare de 25 m, Pentu cabinele de proiectie se pre- | vede un grup sanitar dotat cu lavoar, | closet si dus, daca nu exista grup sa” Pita pe acelasi nivel cu cabina de proiectie sau daca distanta intre cabina de proiectie si grupul sanitar pentru Public este mai mare de 15 ~ 20m. Cantine i restaurante. Se previd ‘Fupur sanitare pentru personal si pent Cconsumatori, Separate uncle de altel, Gruputte sanitare pentru consuma- tori se doteaza cu lavoare, closete, pi- soare si fantani de baut apa ele sunt Rages Numarul de obiecte santare Separate pe sexe si se amplaseaza asttel incat accesul la ele si se faca din hour si nu direct din sala de mese. Pentru personal, grupurile sanitare | sunt separate pe sexe (de la mai mult de 5 persoane) si sunt dotate cu lavoa- re, closote, pisoare si dus. Odiectele sanitare prevazute in ta belul 2.4.20 sunt specitice grupurlor ssanitare pentru personal si pentru corr sumatori; celelalte obiecte sanitare, ne ‘cesare in bucatari, grupuri de prepara- | Fe, laboratoare de cofetirie ete., fac parte din categoria de obiecte sanitare legate de procesele de pregatie $i reparare a branei si se fixeaza prin te ‘ma de proiectare in functie de merimea si specificulrestaurantulu Pentru asigurarea conditilor de igiend este obligatorie prevederea la- voarelor pentru spilat pe maini in bu- Catal, laboratoare de cofetirie, dist butie de alimente etc., precum si a ro- binetelor dublu serviciu la 0 serie de ‘patatoare, chiuvete si bazine, pentru a permite racordarea furtunulsi pentru ‘Splat pardoseala. BStgeR Numarul de obiecte santare In figura 2.4.54a se prezintd: nomo- gama pentru stabiirea numaruiul si fe- lului obiectelor sanitare la restaurante au cantine in functie de numérul de ersoane de acelasi sex, iar in figura 2.4.54, nomograma indica. numécul si felul obiectolor sanitare pentru personal Camine, gadinite si crege. Carac~ teristic pentru aceste cladii este faptul 64 grupurile sanitare sunt comune pentru copii de ambele sexe. La camine si gradinite se previd closete 5i lavoare, iar cz de baie nu ‘mai pentru caminele si grddinitele cu Program saptimdnal Pentru ciminele si gridinitele cu rogram normal sau redus nu se pre~ vad czi de baie. La crese se previd, in grupurile sa- re, vidoare sau, in lipsa acestora, closete care se pot utliza ca vidoare, Drecum si chiuvete, Cazile de baie se revad fa crese numai dacd au pro: gram sptamanal in figura 2.4.55a, se prezinta nomo- grama pentru stabilrea numirului si fe- lului obiectelor sanitare, la gracinite, in ‘93000 2000 3000 4000 5000 60007000 8000 9600 10000 "Nomi de loca arene unas rap sanar separa pe se Numa de mann do acetal sox, in- Schenb OCB ACF “oP oFANT -oLBF 0B -¥CF AP FANT a b Fig. 2.4.56. Nomograma pentru stabilirea numarului si felului obiectelor sanitar: seat op ent Sil i terenuri de sport, stadioane; b * fa unitate de productie: (CB. closete pr. barbati: CF — closete pr. femet: P= pisoare; FANT = léntan pr. but apd; LB,F -lavoare pr. blrbap genet 300 150 200 250 300 350 400 450 500S. Instalatii sanitare f functie de numarul de copit Institute de invitimant, gcoli. Nu- mérul de obiecte sanitare este valabil pentru elevi si student de acelasi sex, de pe acelasi nivel, care utiizeaz’ un up sanitar. Obiectele sanitare din laboratoare se stabilesc in conformitate cu tema de proiectare gi tinand seama ce fell experientelor care se efectueazs Pentru grupunile sanitare de pe tan- 94 saiile de gimnastica gi ateliere este Obligatorie alimentarea cu apa caldi, Obiectele sanitare previzndu-se cu baterii de apa calda si rece. In figura 2.4.55 se prezinta nomogra- ‘ma pentru stabirea numérui si fell Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu aos EE | obiectelor santa, in functio do nunsvul ‘eee sau student do acelast cox | Spitale. Camere pontu bol se | doteaza cu obiectesaritare confor in deal in tema de proiectare cu proc 23a Ca este indicat 3 se provada fo ‘cate camer do sptalzare cite 1 lavear Dotarea cu obiecte sanitare a gu. puree sanitare depinde de prota functional al sptaelor. Atl, pont 0 sefie do boli este containdicata bai, iar penzu atele,baia nu poate fi efoc. {uata decat prin introductrea bolnavu. lui cu ajtorl unor cévucioare speciale Oficile de dstbuie a marcéri sau Pentu ate servi legato do alimonia, We, Se doteaza cu cate 1 spalitor du blu cu uscator. | Bi pico, Nunarl cc de bes a dusarior,precum si reparta pe sexe ‘0 fsa pri tema de proiectae, Uncle bai pubice se provid nual cu dusur a tele cu dusuri si cizi do baie, iar altle ‘sunt dotate si cu bazine de int Tarenii de spat si stacloane. Numa tl de dusiri se stabieste in functio de {eld actvtitisportve (care murdirese mai putin sau mai putemie coral, i | func de flu in care se face desbrca | fan vestiae comune sau in cabins in- vice) sin furctio do durata de utica. 0 a dusurcr. Dwrata maxima de utizare | 2 dusurlor se considera’ de 90 min tn ‘azul dusurior cu dezbracare in vestiare pentru cladiri industriale, | Grupa rocesuiul tehnologic | I Caracteristica proceselor tehnologice T Procese tehnologice ce se desfisoara in condit i de contact cu pratul, dar fara degajare de substante chimice, fara contact cu produse intante asupra pis ‘care produc murdarirea mainilor (de ex." prelucrarea la rece @ metalelor,croitorie, ticotape, asamblare mocanicd ete |, care produc murdérirea mainlor $1 corpului (de ex. hdr | de reparalil sau intetinere a maginior 3 utlajslor ete) Procese tehnologice care au loc in condi de microcimnat nefavorabil cu temperaturd ridicala si radiatl calorice (de ex: cuptoare Siemens - Martin, laminoare, forje, tratamente termice), u temperatura scazuta (de ex" munca de exterior, hy instalati figorticey, = Cu folosivea unei cantititi mari de apa in pr (de ex: procese la ateliere umede, spalaton). Procese de munca ce se destasoara in conditi de degajre de brat, fard alte substante chimice sau produse itante | asupra piel ; 7 cu degajare medie si mare de praf (de ex.: turnatori fabricarea materalelor de constructi, industria inulun 51 a canepii, fabrici de eiment ete), |< eu degajare intensiva de negru de fum, cu prat de guidron, Gu brat de cdrbune (de ex: fabricarea ‘si mantpularea peer ala de fum, a gudroanelor, exploatari miniere de Carbune ete) |Procese de muncd ce au loc in conditi de contact cu substante toxice: Cu actune irtanta asupra ‘contact cutanat permanent ‘rom otc cu actiune toxica generala (de ex.: prelucrarea plumbuli, ‘mediu de lucru cu nitro si amino derivati ai hideocarDurio | ‘aromatice, mercur, alle metale rele etc) [Ve gaze si vapori care pot produce intoxicati acute (de ex locuri de munca avand risc de intoxicate cu clor, acid clanickic 5! compusi cianici, benzen, gaze inlante resprateri ete.) Procese de munca unde se manipuleaza si se prelucreazé materiale infectate (de ex.: materiale biologice inectate) Procese tehnologice care necesita un regim special pentru asigurarea calitat productie. legate de prelucrarea produselor alimentare (de ex: procese tehnologice din fabricile de paine, laboratoare de coletae combinate de care, bucatari et) legate de productia medicamenteior, produselor biolagice ‘i materialelor sanitare (de ex.: peoductia medicamentelor, ansamentelor, serutlr, vaccinurllor et). la Ib W Na ue Ne ‘ocesul tehnologic Mb va piel prin contact direct (de ex Cu acai, reactivi, materi corosive, vp wl Ma Iprocesut de produce. 4. Per f, Lavoure sau locuri de spatare se prevd pentru toate persoarle care na heer (bileste in rapert cu schimbul cu muta maim ‘Tabelul 2.4.21. Numarul de lavoare sau locuri de spalare a mai in functie de categoria procesului ‘muncitor ta 1 loc’ de spalare or od aga tehnotogie i Numarul de Numarul de muncitor | fore ies cathe lavoar sau 1 cu ccabine 5 2 15 ra 10 10 0 10 10 10 10 10 10 10 10r . F S22 Bet Pre Pewee eT See BBA copitotut 2 tnstatati de alimentare cu apa - | \ Go Lee) Fig, 2.4.57. Amplasarea obiectotor sanitarein cide de tocuit [3 camer de baie cu'nodl de conduct hepato invent & ae cu no Jou ce conaucte in afara camerei do baie) ¢ s'd “carne ce Ca cc coptrea a dod cama ce Ws 2; cuplarea a doud camere de bao sa dou comere de WG, heres ee icamere de bale cu 0 bucdtérie;i- cuplarea a doud bucatiri si a doud carnere oe wc. ‘comune si de 45 min in cazul in care dez- bracarea se face in cabine individuale, Numirul de sportivi care se ia in calcul pentru stabilirea numarului de dusuri este: ~ 8 - la dusuri cu deabricare in ves- iH fa I xy ool Aho, ay Ser ¢ ° ' Fig. 2.4.58. Amplasarea oblectelor sanitare in cdmine: (2, cpaltor cu lavoare si baite de picioare; b- incdpere de dusuri cu amplasared [or be mifocul camere¢ - grup sanitar pent femai d = grup sanitey pont barb | (e-up de W.C.-ur cuplat cu grup de dusur, pent femei: f- idem, pent birbari| | PEP LOCA CIPI CA Grup ce desir, pent femei; f- idem, pentru bérbati tiare comune, cu durata de folosite a acestora de 30 min, pent activitit Sportive care murdérese puternic corpul, ~ 12 - idem, pentru activititi sport ve care murdarese mai putin corpul 8 - la dusuri cu dezbracare in ca- S. Instalatii sanitare bine incividuale. cu derata de folosivea acestora de a5 min pentru actvitit ‘Sportive care murdivese puternic corpul 8 - idem, pentru actitati sportive care murdaresc mai putin corpur Numirul de obiecte sonitare pentiu ‘ali, terenuri de sport si stacioane. in functie de numrul de tecuri, este pre Zenlat in tabelul 2.4.20 si mai detatat in graticul din figura 2.4.56a. Giri de editor. Dotarea cu obiecte sanitare depinde de marimea trafcului de cAldtori in 24h, considerandu-se gala ca reparttie pe sexe. Obiectele sanitare pentru diterite Servicii ale gar se acimileazd celoriate Categorit de ctadiri cuprinse in. abelu! 2.4.20. in cazul in care pentru o parte in personal se previd apartamente, acestea se doteaza la fel ca garsonie. fele, cdminele de nefamiistt sau clidi- rile de locurt Centrale termice, centrale de venti- lare, puncte termice. Se prevad obiec- te sanitare numai in cazul in care exist Personal permanent de exploatare si atunci cand distanta pind la un grup sanitar este mai mare de 50 m, la cir Cculatia prin interiorul clair, respectiv 30 m fa circulatia prin exteriorul cladir, Grupul sanitar se doteaza cu cioset, lavoar, iar in cazul centraleler termice st cu dus. Pentru curdtenio se prevedo t cchiuveta cu robinet dubly serviciu * Cladiri industriale Numarul de closete, pisoare, fan tani de baut apa sunt date in tabelul 2.4.21, iar numarul de lavoare si de ds- suri este dat in tabelu! 2.4.21, in tunctie de grupa procesului tehnologie, de substantele care se prelucreaza si de gradul de murdirire a corpului, tindnd Seama de notmele de protéctie a Pentru evitarea subdimensionarior, Prevederile din tabelul 2.4.21 se aplica pentru un singur grup sanitar la care are acces numarul maxim de muncitori de acelasi sex si apoi se stabileste Pentru fiecare grup sanitar, numarul de Obiecte sanitare in functie de grupele de procese tehnologice. In figura 2.4.56b, se prezinta nomo. grama penitu stabilrea numearuli s elu Obiectelor saritare fa unital! de product, in inveprinderie cu peste 25 de feme Pe schimb, se amenajeaza, la vstare, inc Deri destnate igienel intime a femei. Aceste ‘ncdperi se prevad cu instaats de spalare ‘cu jet ascendent sau dus mobil, cl apa ‘ece si calc; de la 100 femel in sus, 0 ast- fel de instalatie completatd cu 1 lavow si 1 Closet se prevede la fecare 50 de femei Se admite ca grupurile sanitare si fie amplasate cate 1 pentru 2 niveluri, ‘cu conditia ca distanta maxima de par. curs, pana la acestea sa fie de 50 m, {fara a depasi 3 m pe verticala | Capitotul 2: Instalati de alimentare cu api Fantanile de baut apa se amplasea- 28 in interiorul halolor si in grupurile sa fe, cu conditia ca distanta maxima pana la ele sa nu depageasca 50 m. Pentru curdtenio, se prevad chiuve- te, care se amplaseaza in grupurile sa nitare pentru femei sau in incdperi spe- Ciale pentru materiale de curdtenie 2.4.3.2 Amplasarea obiectelor sanitare {in planurite de arhitectura ale cladinil $i jn scheme Obiectele sanitare se amplaseaz’ in planurile de arhitecturd ale clidii a sca- ‘a desenuluirespectiv. Cotele de monta- re a obiectelor sanitare precum $i dis- tantele minime, pe otizontala, inte obiectele sanitare si intre acestea gi cle. mentele de constuctii sunt indicate (conform STAS 1504), in tabelets 2.4.22, (anexa 24.2) 51 2.4.23 (anexa 2.4.3). Obiectele sanitare se reprezintd in planuri si in scheme prin semne con- ventionale (tab. 2.4.1), avind dimen. Siunile principale de gabatit ale obiec. tului respectiv reduse la scara desenu- lui (de regula 1:50), in taza de proice- tare detalii de executie (D.D.£), s¢ in tocmesc detalii ale grupuriior sanitare, la scara 1:10 sau 1:20. in figura 2.4.57, sunt prezentate ca teva variante de amplasare a cbiectelor sanitare in camereie de baie ale clad flor de locuit, iar in figura 2.4.58. sunt prezentate cdteva variante de ampla- Sare a obiectelor sanitare intr-un camin ‘cu grupuri sanitare comune, 2.4.4. Calculul hidraulic al con- ductelor de distributie a apei reci si calde pentru consum menajer Retelele interioare de alimentare cu apa rece si ap calda pentru consum menajer, reprezintd sisteme de con: ducte sub presiune, pentru care se adopt modelul de calcul al curentului unidimensional de fluid incompresibil Se distin doua catogori de probleme: ~ de cimensionare, cind se cunose caracteristicle geomevice ale instalatici (configuratia geometric’ a instalate, cote le geodezice ale tuturor punctelor carac- teristice ale retele, kungimile tronsoanclor de conducte, vaiorile rugoztatn supraeto lor interioare ale conductelor in functie de fpatura materialelor acestora), dobite ce {rebuie transporte cu un anumit aim al Presiunicc, vtezele medi economice ale pe! in fecare tronson de conduct si se cere determinarea ciamctrlor conducte for, caloulul pierderlor totale ae sarcin i Pare si locale) si sarcina hicrodinamic’ Recesard Hrs, in sectiunea conductel de alimentare cu apa a instal ae veniticare, cand pentru 9 insta- latie interioard data. penitu care se cu: Rose caracteristicile geometrice ale re. | tele, ciametrele tuturor tronsoanelor si debitele de calcul, se cere sf se deter | mine pierderle totale de sarcina (iniare $i locale) s!sarcina hidrodinamica efec- tiva Her in seotiunea conductei de al ‘mentare cu apa a instalatiei, Configuratia geomet |, lungimite Tabelul 2 ttonsoanelor si cotele geodezice | tuturor punctelor caracteristice ale re letei de conducte, rezulté din amplasay rea instalatiol in planwrile de arhitectur ale cladirt si in scheme. Debitele specifice de apa calda si rece, echivalenfii de debit, I presiunile normale de utilizare pentru bateriile i robinetele de alimentare ea api pentru consum menajer ie Denumivea Debit specie] Echvalenti| — Prednea ot punctuki de consum WWs]__| de doit € | de uae Pa) ‘A Bate pent: 1 | Spat On 15 oz | 100 2 ‘sau chive DN 15 2 | Spier ON 20 090 | 150 20 3 | Cazan de bai ON 15 020 | 100 30 4 | Cadi de aie ON 15 a 020 | 400 20 Properarea conta a ape cake i 5 | Dus fxd DN 15 010 | 050 30 6 | Bae ON 20 pentru tatamente) 030 | 150 30 7 | Dug ON 15 | 02 | 400 20 8 | Dus masa craic DN 20 030 | 150 0 9 | Abbe de spalat ele DN 15 00 2 10] Baie de pcioae DN 15 010 | 050 20 11] Lavour ON 15 007 | 035, 2 I 12 | Spititor eveuar ON 15 0,10 | 050 20 B.Robinete pent | 13 | Spalitor ON 15, 0.20 4,00 20 | 15] Chiuvetd ON 15 oz | +00 | 16| Abe de spat ute DN 15 02 | 100 ma | 17 | Cazan de fiert rufe DN 15 0,20 1,00. 20 i wlinacaetotrwn | |e | oe, |e 19) Marmits ON 15 020 | 400 20 20| Rezerver de pisoar ON 15 02 | 100 2 21 Pisoarincvial ON 10 0035 | a 20 22| Spatitr crcutr DN 15, oor | 095 20 23| Baie de pcoare DN 15, oor | 03s 20 24| Lavoee ON 15 oor | 03s 2 25] Bideu ON 15 oor | 03s 20 26 | Rzerver de closet ON 10 010 | 080 20 27 | Rezaever de closet DN 15 as | 07s 2 28| Spalae coset sub presime ON 15 | 120 | 600 Co 29)| Fantand de baut ap | 0035, or 20 1 30] Masina de splat vase DN 15 00 | oso «| 31) Masind de spat rufe DN 15 or | oes o | 32 | Robinet de seopt gracin’ DN 15 ow | oas oo" 38 | Robinet do stop racina DN 20 os | tas, eo I 3H | Robinet do suopt racina ON 25. | 0.30, 150 60 35] Robinet pentu masina do evacvare | "0.25 | 425 ao | |__| ticauicd deseur menapre I 28 | Hicrant de stopit ON 20 60 | 300 100 37 | kant ce stopt DN 25, oa | 400 100" 38] Robinet dblusimpls sewiciy ON 10} 0.10 | aso 20 39] Robinet cvblusinpla sevens ON 15] 020 | 100 2 r | } 40} Robinet cubtusimply seview 0N20] 0.20 | 180 20 [4s] Robint dsblusimplsserveiu N25! 050 | 250 2 42| Robin cismea cute DN 15 020 | $00 “o 43 Robin sien cure ON 20 30 | 150 “0 44| Robinet smea crte ON 25 oa | 200 oa | 45| Rbinet cismea siradé ON 20 0 3.00 o | 46 | Robinet cismea stax ON 25 09 | 350 47| Robinet cismea suadi ON 30 | _ 1.20. 600 | i Prospectul peru tipul ales | |HEA copitotut 2: nstatati de atimentare cu apa sanitare debite, presiuni normale de utiizare pentru armaturile oviectelor sanitare Debitul specie de calcul al unei ‘armaturi pent un obieet sanitar (bine, batere amestecaioare de apa rece si apa id de consum), care se mai numeste si cconsum specific, éste un debit convent. ral, exprimat in |Us} si considera normal pentru o anumiti invebuintare a apei 2.4.4.1 Debite specitice, echivalenti de | maturi pentru un obiect sanitar se de- fineste ca raportul inte debitul specific al armaturi respective, qa si un debit specitic qu = 9,20 Vs, ales con- ventional ca unitate de masurd, © 6.20 eae ~ Presiunea normal de uliizare este Presiunea 10 2 Teatre, cluburi, cinematograte, gi - policinii an0sfiq, qnooalé (2as2 024 Ea 12 3° Cid pentty birour, magazine, grupirl Sanitare de pe lingé hale gi atciere, nf 2q:2028 E214 hoteluri cu camere de baie aferente elec camerelor de cazare 4 stitutt de invatimant e=060/Fq — g=O2rE | tq2098 | ED 18 5 Spitale, sanatori, cantine,restaurante, _ i butete G=067)Eq, — ge=O90VE 20.44 E222 © Hoteluri cu grupusi sanitare comune a-085/Fa, g-azeye H2072 E236 Camine de student internate, bai publce, ‘rupur sanitare pentu sporti arte 7 asi |ta2100 | E250 | personal do servi, staioane a-VEa, Samacvalal| 5 | Grupursanitare ta vestavlefabricier, |g (ra, a=090fé | 242400 | E220 | atelierelor, unittilor de producto" | i i Now: 1 = Ponty tate categorie de aia i vata ae En 9 Fal mil ect coe icicate amend ob apiare arabe Go Cacay se apica rlingorrai: = Ea sau ge = 02Instalafii sanitare In Anexa |, tabelole 1...22 sunt date ebitele de calcul aferente.clidilor de locuit, corespunzatoare _necesarurlor ‘specifice de apa roce 260 si 140 Uzipers. Si de apa cald’ inte 110...85 Uzipers., entu debite specifice pe apartament inte 0,57...0,94 U5 ap., pentru apa rece si | 0.47...0,74 V5 ap. penina api cald si pentru grade de asigurare de 99 si 98% Debitele de calcul pentru conductole de distibuiie a apel pentu cide administrative, social-cultuale si gupurie | sanitare de la vestiarele fabric, ateiore- lor $i unitiilor de productie g. $e calcu leaz4 cu relailo din tabetul 2.4.28 La stabiirea dobitelor de calcu! pentru aceste clidii se va tine seama si de pre vedere din tabelul 2.4.25 cu exceptia rela- | | Tabelul 2.4.29. Debite de calcul pentru cladiri administrative, social-culturale Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa fa a | fo sc 2 om grupuri sanitare de la vestiarele | a=Snq. Ws} fabricior,atetirelor si unitaior de producti, in funcfie e debitele spectice, notmele Je concurs al sear | dratele de ulilizare gi gradele de asigurare sau in funcie de Suma echivalnion de deoita Ws) pentru she=06]F 0a, I an |a-asle | 090/00 |~“a0 I oa] oa | oe B24 028 | ~028 | ozs - 028 0.32 | 082 O22 O22 oo os | Ol rr 040 (oo oa as oat lt moe [een gm 080 [Toa] {oso 0'60 ost | | 0.8 O60 I ora 085 05 1,04 I Ls tai 135 148 I 60 in 81 491 I 209 2.26 Bat 2156 I 270 302 231 357 I a2 6063 426 7 ta28 68 7731859 5,05 8.42 16,83 I 840 800 1800 so 450° 426, 50873 805 ast 909 00 500 far 837 oa aaa 1008 20.12 120 600; _4'92 5.88 661 9:30. 1102 _ 22,04 I a0 7008.39 63 ae H'85 6051490 [169 800° sea 679 764 848 10,75 12732545, 4180 900 603 720 810900 mao 13502700 200 1000 6,35 759 B54 12,02 14.23 28.46 | 50 250 eas 94 1343 set St |00 1500 7'7a 920 04562 ga7> rasa [350 1750 gat foot 112928590? [RoW aloe de deaipra ao ona sunt clea ou rss = Hp jecy TOPE I3° & =.= —_=—_ meee Se = ° 3 s = de alimentare cu apa S. Instalatii sanitare @=02E Ws} 24.12) Jn tabeiul 2.4.29 sunt date debiteie e calcul stabilte cu relatile din tabelu) 2422. Tabelul 24.30. Valorie vitezelor reco. ‘mandate pentru dimensionarea condue- felor de alimentare cu apa rece sau cal 48 pentru constumul menajer, in funcjio de diametrele nominale ale conductelor (Stas 1978) lOamerurnomnat ~Viteze parma ie mentor coher tide, 7 0.10..0.75 5 045.0380 20 0.50.90 2 0.3.00, 32 0,55...1,10 | 40 075.120 0 075.130 | 0780130, |e 0,88..10 100 088. 145 425 110.180 | 450 tho. 155 | 200 | 8 v0.60 | |__a00 a [Tabelut 2.4.31. Diametrele conductelor de legatura pentru alimentarea cu apa rece $i apa calda a armaturilor obiectelor sanitare (STAS 1478) 2.4.4.3 Dimensionarea conductelor $i calcutul pierderilortotate de sarcina * Vitezele medi economice (optime) ‘3 vitezelo maxime admise ale apei, 1o- losite ta dimensionarea concuctolor Probiema de dimersionare a conduc telor consta in determinarea ciametruii 0p 50 spun 0 Singur ecuato fe 922 continua pentru cunt und ‘mensional de fuidincompresti | | sonst. [m8%a} (2.4.14) cu dou necunoscute,amatu ¢fy St za moc vs) (rv Send este egal cu doit eo caged te bit § 2442) coe, poe ene, etaminaco. Pont istration. | trode condi economics expert | Pentro anumi oncteobaeiv' vars | bier de dei 8 ptca’es unc ca corespuncdtoare de optimare Variable de detize ruale ss al tects roncon arte Ty cane | de regula, fie diametrele 0, (j-1.2 9) ale tronsoanelor de conducte compo. ene ale relate, fe vite cio mec ¥y 1, 2, sn) de circulate a apel pig tronsonneie respective : i ° Nein wet Fig. 24.60, Caleulul gratie de optimizare: 1 curba de variate a costuki total de investi al retelei de conducte: 2 - curba 2 vataje a costuli exploataiy 3 - Ccurba costuti total anual de investtie i exploatare Plan de sarc iii | | Deruea punta Darel conde ' 1s | ceca werden fa) || ||| 4 la. Batert pentru: pou F spatter ON 15, wit a) | | |- Spalator DN 20 wa]! a)! ! | |- Chiuwets DN 15 a - Cazan de baie DN 15, ely a Bae DN 15 la proparrca wl] | central a ape cae “1 j j Bae ON 20 valaments) ve } out \ Os ovis li] | slg | Ave do spilt ne ON 15 Ye f 4s Baie de peieare DN 13 why | oi ! Lavoar ON 1 12 i | Spatitercrcuar ON 15 ve nl | Ib. Robina pont tl Ht ‘Caza eft rufo ON 15 we j arma DN 15 wii) | oa! | Recon do pisos ON 15 ie | Poa nd DN 1 w | Bidew ON 1s 2 | Recaro de coset On 10 a | Rezavor de closet DN 1s ve Spilarea closetuui E suo presione DN 15 wl j ii ent stone 20 au“ | Hirant de stopt BN 2 1 Robinet dubly Sou sap 38 ||) Fig. 2.4.61, Instalaie de distribute a apeireci pentru consum menajer serviciy DN 10 facordata direct la conducta publica: L isam ON 15 12 ||| 1 consett puoics do atmentane ev apts 2" vana te consi: 3 clin vane petoN en “it || |e concesie; 4~ bransament, 5 = apometu (eonter Pentru apa); 6 - robinet de inchi- [ Bae peu pice ON 1s ag ||| ee 7 tobiet dence cu desetear; 8 conc pecan |- Albie de inmuiat rufe ON 15. ‘V2 | | |9 - coloand; 10 - conduct de legatura la lavoare (L) si cazi de baie (B); 11 - robinet Fanland por bit apa 13 | | [oe noice: 12 robinet coir: 19 ed ciate pont conduc dn PVE Scuipatoare cu spilare we 14 - punct fix; 15 - robinet de inchidere cu descarcare.