Chapter 1. Spa‚tiul vectorilor liberi 3 1. Vectori liberi 3 2. Opera‚tii cu vectori liberi 5 3.

Coliniaritate ‚si
coplanaritate 8 4. Produse cu vectori liberi 15 5. Probleme 22

Chapter 2. Spa‚tii vectoriale 27 1. Deni‚tia unui spa‚tiu vectorial. Exemple 27 2. Subspa‚tii vectoriale.
Opera‚tii cu subspa‚tii vectoriale 28 3. Combina‚tii liniare. Sisteme de generatori. Dependen‚t…a ‚si
independen‚t… a liniar…a 31 4. Baz…a. Dimensiune 33 5. Dimensiunea unui subspa‚tiu vectorial 36 6.
Rangul unui sistem de vectori ‚si rangul matricei sale. Sisteme de ecua‚tii liniare 37 7. Matricea de
trecere de la o baz…a la alta. Schimbarea coordonatelor unui vector la schimbarea bazei 42 8.
Metoda lui Gauss pentru rezolvarea sistemelor de ecua‚tii algebrice liniare 44 9. Probleme 49

Chapter 3. Aplica‚tii liniare 53 1. Aplica‚tii liniare. Izomorsme de spa‚tii vectoriale 53 2. Nucleu ‚si
imagine 55 3. Matricea asociat…a unei aplica‚tii liniare 58 4. Matrice ‚si aplica‚tii liniare 60 5.
Transformarea matricei unei aplica‚tii liniare la schimbarea bazelor 62 6. Probleme 64

Chapter 4. Valori ‚si vectori proprii. Forma canonic…a a unui endomorsm 67 1. Valori ‚si vectori
proprii ai unui endomorsm 67 2. Polinom caracteristic. Polinoame de matrice ‚si de endomorsm.
Teorema Hamilton-Cayley 70 3. Diagonalizarea matricelor 72 4. Forma canonic…a Jordan 76 5.
Probleme 80

2 CONTENTS

Chapter 5. Spa‚tii euclidiene. Endomorsme pe spa‚tii euclidiene 83 1. Spa‚tii euclidiene 83 2.

Ortogonalitate. Baze ortonormate 86 3. Complementul ortogonal al unui subspa‚tiu 90 4.
Transform…ari liniare autoadjuncte 91 5. Transform…ari liniare ortogonale 93 6. Probleme 95

Chapter 6. Forme biliniare. Forme p…atratice 99 1. Forme biliniare. Matrice asociat…a. Rangul unei
forme biliniare 99 2. Forme p…atratice. Reducerea la forma canonic…a 101 3. Legea de iner‚tie a
formelor p…atratice 109 4. Reducerea simultan…a la forma canonic…a a dou…a forme p…atratice 110
5. Probleme 112

Chapter 7. Elemente de calcul tensorial 115 1. Dualul unui spa‚tiu vectorial 115 2. Aplica‚tii
multiliniare. Forme multiliniare 118 3. Tensori. Coordonatele unui tensor ntr-o baz…a 119 4. Opera‚tii
cu tensori 120 5. Transformarea coecien‚tilor unui tensor la schimbarea bazei 122 6. Probleme 124

CHAPTER 1

Spa‚tiul vectorilor liberi

Calculul vectorial este o crea‚tie matematic…a, care ‚si a…a originea n zic… a (mecanic… a). ˛n acest
capitol prezent…am opera‚tiile cu vectori care constituie algebra vectorial…a. Vectorii sunt entit…a‚ti
matematice introduse pentru a reprezenta m…arimi mecanice ca: for‚ta, viteza, accelera‚tia etc.

1. Vectori liberi Fie S spa‚tiul geometriei elementare denit cu axiomele lui Euclid (numit ‚si spat‚iul zic
sau spat‚iul intuitiv). Spa‚tiul S este tocmai spa‚tiul n care tr…aim ‚si este conceput ca o mul‚time de
puncte. Dreptele, planele sunt submul‚timi ale lui S. Punctul, dreapta, planul ‚si spa‚tiul S sunt
no‚tiuni primare legate prin anumite axiome, cunoscute din geometria elementar… a. ˛n geometrie,
vectorii sunt segmente orientate, iar n zic…a acele m…arimi reprezentabile geometric prin segmente
orientate. Astfel for‚ta aplicat…a ntr-un punct al unui sistem material este un vector legat. DEFINIT‚IE.
O pereche ordonat…a de puncte (A;B) 2SS se nume‚ste segment orientat sau vector legat ‚si se
noteaz… a! AB (g. 1.1). Punctul A se nume‚ste origine, iar punctul B extremitate. Dac… a A 6= B,
dreapta determinat…a de punctele A ‚si B se nume‚ste dreapta suport a vectorului ! AB. Vectorul
legat ! AA se nume‚ste vector legat nul, dreapta sa suport ind nedeterminat… a. Vectorii lega‚ti ! AB
‚si ! BA se numesc opus‚i ‚si sunt distinc‚ti dac… a A 6= B. DEFINIT‚IE. Doivectorilega‚tinenuli! AB ‚si!
CD auaceeas‚i direct‚ie dac…adreptele lor suport sunt paralele sau coincid. Un vector legat nenul ! AB
determin…a unic dreapta AB ‚si un sens de parcurs pe aceast…a dreapt…a: sensul de la A la B.

Fig. 1.1

4 1. SPAT‚IUL VECTORILOR LIBERI DEFINIT‚IE. Fie punctele necoliniare A;B;C;D. Vectorii lega‚ti nenuli !
AB ‚si ! CD au aceeas‚i orientare (acelas‚i sens) dac…a au aceea‚si direc‚tie ‚si dac…a punctele B ‚si D
se a…a de aceea‚si parte a dreptei determinat…a de A ‚si C (g. 1.2). Dac… a A;B;C;D sunt coliniare,
consider…am punctele E;F = 2 AB astfel nct! AB ‚si! EF au acela‚si sens. Spunem c… a ! AB ‚si ! CD au
acelas‚i sens dac… a ! CD ‚si ! EF au acela‚si sens. Doi vectori lega‚ti care au aceea‚si direc‚tie, dar nu
au aceea‚si orientare, se spune c… a au orient…ari opuse (sensuri opuse).

Fig. 1.2 Fig. 1.3 DEFINIT‚IE. Se nume‚ste norma (lungimea sau modulul) unui vector legat ! AB,
distan‚ta dintre punctele A ‚si B (relativ la o unitate de m…asur…a xat…a) ‚si se noteaz… a k! ABk.
Evident lungimea vectorului legat nul este egal…a cu zero. OBSERVAT‚IE. Vectorii lega‚ti ! AB ‚si ! CD
sunt egali dac…a ‚si numai dac… a A C‚si B D. DEFINIT‚IE. Doi vectori lega‚ti nenuli ! AB ‚si ! CD se
numesc echipolent‚i (vom nota ! AB ! CD) dac…a au acela‚si sens ‚si aceea‚si lungime (g.1.3). Vom
admite c… a to‚ti vectorii lega‚ti nuli sunt echipolen‚ti. Este clar c… a: a) ! AB ! CD ()! AC ! BD; b) ! AB !
CD () ABDC este paralelogram; c) ! AB ! CD () [AD] ‚si [BC] au acela‚si mijloc. EXEMPLU. ˛n patrulaterul
ABCD, e I, J, K, L, M, N mijloacele segmentelor [AB], [BC], [CD], [DA], [AC], respectiv [BD]. Deoarece IJ
‚si LK sunt linii mijlocii n triunghiurile ABC respectiv ACD, rezult… a c… a IJkLK ‚sik! IJk = k! LKk =1 2k!
ACk. Cum J ‚si K se a…a n acela‚si semiplan, ! IJ ‚si ! LK au acela‚si sens. ˛n consecin‚t… a ! IJ ! LK.
Similar se arat…a c… a ! NL ! JM ‚si ! LM ! NJ. Rela‚tia de echipolen‚t…a n mul‚timea vectorilor lega‚ti
are acelea‚si propriet…a‚ti ca ‚si rela‚tia de egalitate a numerelor ‚si anume: 1) ! AB ! AB; (reexivitate)
2) ! AB ! CD )! CD ! AB; (simetrie) 3) ! AB ! CD ‚si ! CD ! EF )! AB ! EF. (tranzitivitate)

2. OPERAT‚II CU VECTORI LIBERI 5

Aceste propriet…a‚ti rezult…a din deni‚tia echipolen‚tei. De exemplu, 3) este consecin‚t…a a

tranzitivit…a‚tii paralelismului ‚si a egalit…a‚tii numerelor reale. Fiind dat un vector legat, exist…a o
innitate de vectori lega‚ti echipolen‚ti cu acesta. DEFINIT‚IE. Senume‚stevector liber
mul‚timeatuturorvectorilorlega‚tiechipolen‚ti cu un vector legat dat. Vom nota vectorii liberi cu litere
latine mici cu s…ageat… a: ! a ;!b ;::: Fie ! AB un vector legat. Consider…am vectorul liber ! a =f! CD;!
CD ! ABg.Orice vector legat din ! a se nume‚ste reprezentant al vectorului liber ! a . Normal ar s…a
scriem ! AB 2! a , ns…a cum se obi‚snuie‚ste (prin abuz) vom scrie ! AB = ! a . Vectorul liber
determinat de to‚ti vectorii lega‚ti nuli l vom nota cu ! 0 ‚si se va numi vectorul nul. Vom nota cu V3
mul‚timea vectorilor liberi din spa‚tiul S. DEFINIT‚IE. Fie ! a 2V3. Prin direct‚ie, sens ‚si lungime ale
vectorului liber ! a vom n‚telege direc‚tia, sensul respectiv lungimea comune tuturor vectorilor lega‚ti
din ! a . Pentru orice vector liber ! a 2V3 vom nota cu k! ak norma sau lungimea lui ! a , care coincide
deci cu norma oric…arui reprezentant al s…au. Dac… a ! a = ! AB, atunci vectorul liber determinat de !
BA l vom nota cu ! a , deci ! BA = ! a . DEFINIT‚IE. Doi vectori liberi ! a ‚si ! b sunt egali ‚si vom scrie ! a
= ! b dac… a reprezentan‚tii lor sunt echipolen‚ti sau, echivalent, dac…a au acela‚si sens ‚si aceea‚si
lungime. DEFINIT‚IE. Un vector liber cu lungimea unu se nume‚ste versor. DEFINIT‚IE. Doi sau mai
mul‚ti vectori liberi nenuli care au aceea‚si direc‚tie se numesc vectori coliniari. Trei sau mai mul‚ti
vectori liberi nenuli care au reprezentan‚tii paraleli cu acela‚si plan se numesc vectori
coplanari.Vectorul nul ! 0 avnd direc‚tia nedeterminat…a, se consider…a coliniar cu orice vector
liber.Vectorul nul ! 0 este coplanar cu orice doi vectori liberi nenuli. OBSERVAT‚IE. Fie O 2S un punct
xat, numit origine. Pentru orice ! a 2V3 exist…a un singur punct M astfel nct ! OM = ! a . ˛n acest fel se
stabile‚ste o bijec‚tie ntre V3 ‚si spa‚tiul zic S n care am xat originea O. 2. Opera‚tii cu vectori liberi Fie,
deci, V3 mul‚timea tuturor vectorilor liberi din S3. Mul‚timea V3 se poate organiza ca un grup aditiv
comutativ, denind adunarea prin regula triunghiului sau a paralelogramului. DEFINIT‚IE. Fie ! a ;! b 2
V3 ‚si ! OA 2 ! a ; ! AB 2 ! b . Vectorul liber ! c de reprezentant ! OB (g. 2.1) se nume‚ste vectorul sum…
a al vectorilor ! a ‚si ! b ‚si se noteaz… a ! c = ! a +! b sau n reprezentan‚ti ! OB = ! OA +! AB. Este
evident c…a vectorii ! a ;! b ;! c = ! a +! b sunt coplanari. Regula cuprins…a n aceast…a deni‚tie se
nume‚ste regula triunghiului.

6 1. SPAT‚IUL VECTORILOR LIBERI

Fig. 2.1

OBSERVAT‚II. 1) Vectorul liber sum… a ! c = ! a + ! b nu depinde de alegerea punctului O, deci deni‚tia

este corect…a. A‚sadar dac… a ! CD 2!a ;C 6= O ‚si ! DE 2! b , atunci ! CE este echipolent cu ! OB. 2)
Dac… a ! OA 2 ! a ‚si ! OB 2 ! b , atunci vectorul liber ! c = ! OC, unde OC este diagonala
paralelogramului OACB , este, evident, vectorul sum… a ! c = ! a +! b (g. 2.2), iar regula respectiv…a se
nume‚ste regula paralelogramului. Aceast…a regul…a se poate aplica numai dac…a vectorii! a ‚si! b nu
sunt coliniari. Men‚tion…am c…a cele dou… a reguli pot extinse la suma unui num…ar oarecare de
vectori liberi.

Fig. 2.2

3) Experien‚ta arat…a c…a ac‚tiunea a dou…a for‚te n acela‚si punct poate nlocuit… a cu ac‚tiunea
unei singure for‚te reprezentat…a de diagonala paralelogramului constituit cu cele dou…a for‚te
(vectori). A‚sadar, regula paralelogramului ‚si are originea n mecanic…a, compunerea for‚telor
f…acndu-se dup…a aceast…a regul… a: ! OC este rezultanta for‚telor ! OA ‚si ! OB. PROPOZIT‚IA 2.1.
(V3;+) este un grup comutativ.Mai precis au loc: 1) ! a +! b = ! b +! a ;8! a ;! b 2V3; (comutativitate) 2)
(! a +! b ) +! c = ! a + (! b +! c );! a ;! b ;! c 2V3; (asociativitate) 3) 9! 0 2V3 astfel nct ! a +!0 = ! a ;8! a
2V3; 4) 8! a 2V3 9! a 2V3 astfel nct ! a + (! a ) = ! 0 : Demonstrat‚ie. Comutativitatea este asigurat…a
de regula paralelogramului. S… a justic…am acum asociativitatea. Fie ! a ; ! b ; ! c 2 V3, cu ! OA 2 ! a ; !
AB 2 ! b ; ! BC 2! c (g. 2.3). Atunci (! a +! b ) +! c are ca reprezentant pe ! OC = ! OB +! BC, unde ! OB 2
! a + ! b , iar vectorul ! a + (! b + ! c ) are ca reprezentant pe ! OC = = ! OA +! AC, unde ! AC 2! b +! c .
Deci (! a +! b ) +! c = ! a + (! b +! c ), deoarece au acela‚si reprezentant ! OC. Elementul neutru este
vectorul nul ! 0 . Pentru orice ! a 2V3, vectorul ! a este simetricul (opusul) vectorului ! a .

2. OPERAT‚II CU VECTORI LIBERI 7

Fig. 2.3

OBSERVAT‚IE. Existen‚ta opusului unui vector permite denirea sc…aderii a doi vectori liberi ! a ;! b
prin ! a ! b = ! a + (! b ).

˛n continuare, vom introduce o lege de compozi‚tie extern… a: : RV3 ! V3numit … a nmult‚irea unui
vector liber cu un num…ar real (scalar) astfel:

DEFINIT‚IE. Fie 2R ‚si ! a 2V3. Prin vectorul liber ! a n‚telegem un vector liber determinat astfel: a) k!
ak = jjk! ak;b) dac … a ! a 6= 0 ‚si > 0 atunci ! a ‚si ! a au acela‚si sens, iar dac… a < 0 au sensuri opuse;
cnd = 0 sau ! a = ! 0 , atunci ! a = ! 0 .

PROPOZIT‚IA 2.2. ˛n V3, nmult‚irea cu scalari a vectorilor liberi are urm… atoarele propriet…at‚i: 5) 1!
a = ! a ; 8! a 2V3;6) (! a ) = ()! a ;8; 2R;8! a 2V3;7) ( + )! a = ! a + ! a ;8; 2R;8! a 2V3; 8) (! a +! b ) = ! a + !
b ;8 2R;8! a ;! b 2V3. Demonstrat‚ie. Propunem 5) ‚si 6) ca exerci‚tiu. 7) A‚sadar, e ; 2 R ‚si! a 2V3. Vom
ar…ata c… a ( + )! a = ! a + ! a . Distingem mai multe cazuri. a) Dac… a > 0, atunci vectorii ( + )! a ‚si ! a
+ ! a au acela‚si sens cu ! a dac… a ; > 0 ‚si sens contrar lui ! a dac… a ; < 0. Totodat… a j + j =
jj+jj.Atunci k! a + ! ak = k! ak+k! ak = jjk! ak+jjk! ak = (jj+jj)k! ak == j + jk! ak = k( + )! ak.b) Dac … a > 0;
< 0 ‚si + < 0, atunci ! a +! a = ! a +[+(+)]! a = = ! a ! a + ( + )! a = ( + )! a , conform a). Similar se
trateaz…a celelalte cazuri.