You are on page 1of 10
47 noseut din Capitolul 1. Dioda stabilizatoare integrata DZ. se utilizeazd numai in Mubilizatoare de tensiune negativa si stabilizatoare in regim flotant -gama temperaturii mediului pentru functionarea normalat: )-85...+125%C Pentru tipul LM723 ; 0...+70°C pentru tipul LM723C, , 4 curent consumat fri sarcin, la tay =25°C : < SmA pentru LM723 gi < 4mA : z TO-116 0-100 pentru LM723C, dar tipic este de 2,5mA pentru ambele circuite, i -stabilizarea la variafia refelei de la -10% la +10% : 0,01% (tipicd) (ereste la S Limitare i =0,02% dae temperatura mediului variaza in gama larg’), Be i g ccurent -stabilizarea tipicd la variajia sarcinii de la 0 Ja 100mA, fair limitare de curent, 68 ys (entry tase = 25°C) : < 051% (creste la 0,2% daca temperatura mediului variazl in Sesiz.curent gama larga), { -stabilizarea la variafia sarcinii de la 0 1a 100mA, cu limitare de curent (pentru tunb =25°C): < 0,2% (creste la 0.4% dack temperatura mediului variazi in gama larga), 10 oe Vv 2 Lis 8\* 1413 1211109 8 LM723 (CN Intr.iny, 1233 567 deriva termicd a tensiunii de iesire : < 1,50104°C. wee Vat Tesire jn figura 3.1 se prezinti schema bloc a circuitului integrat LM723, ou 5 8 g : = g Ma ‘umerotarea terminalelor pentru dou tipuri de eapsul (intre paranteze pentru capsula, B85 A metalicd TO-100) arin figura 3.2 sunt date conexiunile la capsula: = # a z Alimentare as Intrare +V Pow a, Cireuit de polarizare Fig.3.2. Conexiuni la capsula circuitului LM723, Aplicafiile circuitului integrat LM723 sunt numeroase si se utilizeazt ca stabilizator de tensiune pozitiva si stabilizator de fensiune negativa. ambele in regim normal sau in regim flotant (pentru tensiuni mari). Calitajile lui principale sunt : Tis |Tesire Stabilizare a tensiunii de refering’ (care va dicta si stabilizarea schemei complete) de ime, CAPSULA valoare foarte-mare si compensarea termica excelent a acestei tensiuni, 0 eelion {n acest capitol este tratata schema stabilizatorului de tensiune-eu circuit integrat LM723 fiird tranzistor extern, urmand ca in capitolele 4, 5, 6 si 7 s& se prezinte cclelalte aplicagii importante, dintre care unele reprezinté reusite creafii ale autorului citi eee pe ‘Cea mai rispandita aplicatie a circuitului integrat LM723 este aceea de : Stabilizator de tensiune pozitiva cuprins’ intre 2..:33V. O tensiune de 37V, cit se 709 ob ba sob dw bum ‘declard in catalonge, mu se poate obfine practic eu un redresor obisnut, in condiile dn CoP Mio inca Goat cal ec Varigiei tensiuni refelei gia cresteri tensiuniiredresate in gol [9] impliteaterflecrcanl | cores Gea In fig, 3.3, 3.4, 3.5 se prezint& variantele posibile de stabilizatoare de tensiune pozitiva fri tranzistor exter, deoscbindu-se intre ele prin modul de aplicare a tensiunii.de referinga si de reacfic la intririle amplificatorului de eroare si prin modul de ajustare sau variere a tensiunii stabilizate, De la potenfiometrul P se poate stabil valoarea tensiunii pe sarcind in domeniul dat, fn fig, 3.3 este dati schema stabilizatorului de tensiune cuprinsa intre 2...6,95V (6,8 la tipul LM723C), limita superioari fiind impusd de valoarea minim’ 4 tensiunii de referingé (care prezinta dispersie de fabricatic) Fig.3.1. Structura regulatorului integrat LM723. Schema bloc a circuitului integrat LM723 include un eireuit pentru producerea {ensiunii de referinfa stabilizaté $i compensata termic, un amplificator de eroare de tip diferenfial, un element de reglare cu tranzistoarcle Ty, si Tis , un tranzistor “de Protectie” Tis si o dioda statilizatoare DZ de 7,3V’ £0.4V. Rolul blocurilor este 4B lui de tensiune cuprinsé intre in fig este dati schema stabilizatorului 735 BVO sv fipel LM7230), limita inferioard a domeniulu find impusd de ,35...33V (7,5 valoarea maxima a tensianii de referin( 11) 106) 2(10) LM72C) 30) Va BO, 1S) 64) 53) 42) 12(8) SE sy LS | 128) 11) 106) 210) LM723(C) 3, Ve 30) 1(3)_6(8) 513) 42) Fig 3.4. Stabilizator de tensiune euprinset tntre 7,35... 33V. 49 In fig.3.5 este dati schema stbilizatorului de tensiune cuprinsi intre 3:1-33V (tensiune ajustabils, cu cele dod extreme cuprinse in. domeniile 21..695V i 7,35...33V sau tensiune fix cuprinsé inte 6,95...7,35V [5)). Tensiunea stabilizati nu se poate cobori sub 2V, deoarece amplificatorul de eronte tq ‘mai functioneazit corect cu tensiuni la intréri mai mici decat 2V. In acest caz_tensiunea de referinja se divizeazi astfel ineat la intrarea {einversoare a amplificatorului de eroare si se aplice o tensiune egal sau mai mich decit tensiunea minima impusi pe sarcini dar nu mai mica de 2V. Din caven Aispersii tensiunii' de referins, la intraea neinversoare poate fi o tensiune se Ja Til¥, ceea ce justificd limita infericard pentru tensiunea V, . Limita superioara de 33 este doar orientativa [9], 128) 117) 106) LM723(C) 4¢1) Ver 130) US) 64) 513) 42) Fg.3..5 Stabilizator de tensiune cuprinsa intre 2,1, 33V- (Rensiunea de refering, pentru un curent de ImA consumat de la iesirea fespectiva, este cuprinsA intre 6,95. 7.35V (6,8...7,5V pentru LM723C), avand Valoarea tipicd de 7,15V. De aceasta dispersie, precum $1 de toleranfa rezistenjei variabile P trebuie finut cont Ja calculul divizoarelor de tensiune din circuitele Mlabilizatoare [9]. 1h cazul stabilizatoarelor de tensiune fxd, tensiunea de iesire V, nu rezultd in iver exact de valoarea impus, find necesar feo ajustare a uncia din recstenfele Wivizorului R’, , R's , fie intercalarea intre acestea a unci rezistenje semireglabile. in ‘azul stabilizatoarclor de tensiune ajustabilé intr-o gama data sunt necesare, in afara 50 potentiometrului P, ined alte dow’ potentiometre (de exemplu, in looul Iui Ry si Re» pentru a se putea ajusta exact tensiunea la ambele capetele ale game Este indicat s& se utilizeze in divizoare atit rezistente fixe cit si ajustabile cu peliculd metalicd, deoarcce prezint o mai buna stabilitate in timp si cu temperatura inediului iar rezistenfa de contact intre cursor si pelicula (la ajustabile) este stabila st neglijabil. ‘Condensatorul Cy (de obicei clectrolitic de SyuF sau ceramic de 10... 100nF) ‘are rolul de filteaj, reducdnd ondulafiile provenite de la redresor si zgomotul tensiunti dg referints si deci ale tensiunil stabilizate V,. ‘Condensatorul C, (ceramic, 100pF) realizeazd corectia amplificatorului de ‘eroare elimindnd autooscilafia stabilizatorului (care reprezinti un. sistem cu reactic negativa). Curba tensiunii de deschidere a tranzistorului de protectie in funcjie de temperatura jonctiunilor este dati in fig. 3.6 [17]. Ea trebuic luata in considerare la calculul rezistenfei R, de-limitare a curentului prin sarcina [9] pe baza temperaturit maxime atinsd la acest curent de joncfiunt Limitarea curentului se poate face Ved IV) simplu sau cu intoarcere [17], {10}, [9]. fm th fig, 33, 34, 3.5 este realizati limitarea ‘ simpli iar in fig3.7. -_ limitarea cu jntoarcere. in azul limitérii cu intoarcere Oe valoarea curentului la care se face limitarea oa depinde (pentru rezistenfele R, si Rs date) si de tensiunea stabilizat’ V,, Prin urmare, in 02 cazul surselor de tensitine yariabila ar fi TIPC] necesare’ fie acceptarea unui curent limitat 0 mai mic la Vein decat la Vana» fie utlizarea 0 50 joo 150 unor rezistenfe Ry si Rs variable simultan pentru ca limitarea curentului si. se poatt realiza la aproximativ acceasi valoare si si nu efeasea curentul de scurteircuit depinde relativ putin de tensiunea V, si, in general, ea nu trebuie si fie ajustabilé in scopul de mai sus. Cand modificarea simultand a rezistenfelor Ry si Ra ‘complicd realizarea stabilizatorului, se proferd reducerea curentului limita ta Vonin $f folositea unor rezistenfe constante, Se constata in plus e@ in cazul unci limitari eu intoarcere rezistenfa R, ofeste gi inrdmtifeste rezistenia de iesire a stabilizatorului leo} stabilizarea la variafia sarcin Protectia prin limitare cu intoarcere este necesari, in general, numai la su expuse scurtcircuitari, find limitarea simpla nn realizeaza si protejaten la scurteircutt [9]. Calculul cireuitului de protectie Ia supracurent prin Timitare cu intoarcere est prezentat in [17], [9}, [10] Fig.3 6 Tensinnea de protectie tn functie de temperaiuré. Rezistenta R,, fumizata de redresor) ; St La alimentarea stabilizatorului de (ensiune se va utiliza numai un redeesor roieetat special in acest scop [9] si nu tunul luat Ia intimplare, pentru ea $¢ oate periclita circuitul integrat, tn special prin depisirea puterii disipate maxime, La stabilirea puter disipaie maxime se va lua in considk lerare temperatura maxima cons a mediului Vig.3.7 Realizarea limitari de curent cu tntoarcere, 3.2. Relatii de calcul Stabilizatoarcle cu circuit integrat LM723 sunt de precizie, de acca yi ii calculele cireuitelor stabilizatoare sunt relativ pretenfioase si mai extinse Pentru dimensionarea circuitului stabilizator sunt necesare urmatoarel cuit a f t . iitoarele date ~valorile limité ale tensiumi ; juni pe arcing: i Acstora Sed gis utlizeazh'V), ee ae ~aloaea asin a eure de sarin: specific i rotec noarsag SAH ltl ee pretindeo pee prin intr de euent : ital integrat mu poate. su “ Scurteireuit cu limi 8 si daca eau ch : fevrtsruit cu mitre simpli daca se pretnde mentneren ‘elon! xem ete lifiearea tensiunii , (la surse de tensiune variabild) es -variajia procentuala a tensiuni rejelei ce alimenteaza redresorul : « 1OOAV,, —100av. ; V, Vea temperatura maxima a mediului ambiant : -tipul capsulei circuitului integra. vay sil Pentru dimensionarea stabilizatorului Se 4) Se stabileste tipul circuitului utilizat -varianta cu V, = 2..,6,9V (fig. 3.3), -varianta cu V, =7,35...33V (fig.3.4), -varianta cu V,=2,1...33V (fig.3.5).* i “1 : ) Se determing tensiunca minim& necesari la intrarea stabilizatorul ilizatorului parcurg umiitoarele etape : dintre 52. +Ven + Ve +V,, +08: (1) G1) fn care Ven, este teniunea la limita regiunii de saturafe a tranzistorului compus, The © ‘Ty , din cireuitul integrat (care seprezint& o conexiune Darlington) + Negi Vecwult Vente 1° ‘Amplitudinea ondulatilor tensiunii de la intrarea stabilizatorului (tensiune redresati), Ya « S© poate admite pe baza relajiei (2.3) din capitolul 2 sau aprecia Ia 0,1..0.2V pentru acest tip de stablizator de curent redus (© 1O0mA), oft pe baza indicafilor de la calculul redresorului din Anexa Ad. Aceasti fondulatic s©_ poste asigura la ‘iesiren redresorului fara ca valoarea condensatorulti de firal si Me exageraté. Rezerva de tensiune de 0,8... IV introdusi in relatia (3.1) asigurd departarce de saturate a tranzistorului Ty, (la conexiunea Darlington numai prima tranzistor se poate satura) si acopers erorile de calcul side realizare de la stabilizator si redresor “Tensiunea V.-0,6V reprezint’ o valoare acoperitoare a ciderti de tensiune pe rezistenta de protectie R, in cezal unei limitiri simple de curent. Uneor, acest tip dé protectie asigurd funcjionare fra periol si in scurtcireuit (asa cum se va. vesea *nal Faia). Dacd se impune de la inceput o limitare de curent cu intoareere sau daca teccasta se anticipd (V, aU Vim Fidicat8, Imax > SOmA), atunci in locul tensiunii Vpo = O,6V se va lua o tensiune Vj.-0,8... 1,2 (rezistenta R, va fi mai mare). ‘Tensiunea Vruis trebuic si indeplineasca o condifie Venn 9,5 + Vem (VI pentru ca circitulintegrat LM723 58 funetioneze normal (si nu apard saturazea unt venaistor din ERS la altomanjele negative ale ondulajiei tensiunit redresate). In cazul ‘cand aceasti conditie nu este indeplinit’, se va impune direct Vein = 9.5V + Yoru, «9 Se determina valoarea nominala si limita superioara a tensiunii de intrare st a tensiunti in gol a redresonilui cu relafile (2.5),..(2.8) din Capitolul 2, folosind indicatiile aferente acestora, @) Se verified indeplinirea conditiei ca la funetionarea th gol a stablizatorulu (i deci a redersorului) sfi na se depaseasc’ tensiunca maxima admis pe circuitul integeat : Veomax S Vimax =40V. ‘Daci aceasta nu este indeplinit, circuitul integrat nu poate fi utilizat | realizarea stabilizatorului impus in endif. Daci Vinx > Views iat diferenja dintre ele hu este mare, s-ar putea objine o micd reducere a lui Viagyx PFin sefderea merimit Ta 0,1 (Capitolul 2), M) Se determing puterea disipaté maxim pe capsula circuitului infegrat in ccazul limitirii de curent. Drept curent de acfionare a protectici se adopt o valoare cl 5.,.10% mai mare decd lean (0,05..-1,1) Temas + Tia Cu aceasta : a‘ 53 ian = Pas 15 #2510 Vt =Hi, (Vue Von “Vp) 42,510, (CU Vpis in loc de Vo dacd este cazul) A Vis wul). Aici s-au adunat: puterea aaecal fe oie 3 (neglijandu-se puterea disipata paar a Bis Ori mai mic) si puter ae Uipie in ctvent de 3mA 7]. Scot a Se determina puterea disi a j di puterea disipats maxima admis de caps maximal a mediulu, tind cont e8 in eatalg se dt paca ee pate temperatura t,= 25°C, nota in lista de cansteistcl Panes! ae He Pp =p imax bia | 150 -tauy ‘oun —Paaaxas p95 Pox ogee > Ga) (sau cu tnx = 125° pentru ti S) eu buns ipul LM723C), unde Payaas = ¢az. Se verfios Indeplinires condi Pa fie te bine sa mu se accopte o sitvatie in pie se accepte o sitvafie in care cele dou’ pute aro (en Sin mt ti). cand ean lcplinita, cireuitul integrat LM723 te fil A F exter, eee aed ‘nu poate fi utilizat fri tranzistor la 8) Se calculeazi puterea disipata pe ci itarea de curent simpla in regim de seurteireuit a q xy Po nm 2am Vpn = Ve0)#2 510 "Vem se verificd acum condifia Pacman S Pantax « (ae si aceasta este indeplinita, atunci protectia cu limitare de curent simpli a “ apes Ja scurtcircuit ne mai fiind necesar& o limitare cu hooey bo ie conditia de mai sus nu este indeplinita, daca in enunf se impun fie prin limitare de curent cu intoaresre, se determin’ curentul de scurtcteult care se poate admite prin circuit A i rs prin cireuitul integrat fird a se depasi puterea disipati maxim 1 Vioen 2 2.510°R 20,45 | 2R, : 19, A]. 6.4) ceasté relajie apare o tensiune in gol ,de valeul* [9] : Viens =Vewn O44). 5 em) si rezistenfa interna a redresorului de alimentare (relajia 2.9) :R = (3.6) 54 In locul tensiunii’ Vjo s-a luat valoarea minima a tensiunii Vy , Vpqis=0,45V, deoarece in regim de scurtcircuit s-a admis functionarea la Paax » deci tyyqx=150°, Pe. baza valorii curentului I se poate inca din aceasta faz’ estima caderea de tensiune pe: rezistenfa R, si se poate aprecia daca exist gansa.ca limitarea de curent cu intoarcere sii fie aplicabili. Astfel, tensiunca V,; va rezulta (orientativ) de valoare acceptabila (1.2... 1,5V) numai daca I, rezulti: mai mare sau egal cu cca.0,351;119]. i) Pentru determinarea exact a valorit tensiunii V, Ia care acfioneaz& protectia st apreciazii temperatura maxima a plachetei circuitului integrat cu relatia: Cente Stes ie in care Ryja este rezistenfa termic& dintre jonctiuni si mediul ambiant si este cunoscuté din datele de catalog ale circuitului integrat pentru tipul de capsulé utilizat, Desigur tna. rezult’ mai micé decdt tyeax=150°C, deoarece nu s-a incireat circuitul pain la Pax: Se citeste din grafic tensiunea de protectie la temperatura thax a jonctiunilo (fig.3.6) sau se determin’ aceasta tensiune cu relafia care aproximeazi graficul Vp = 0,7- 1,710 Iv]. j) Se determin’ valoarea rezistentei de protectie fa supracurent in eazul uni Jimitiri simple oe ‘k) in cazul unci limitiri cu intoarcere, R, se determina cu relatia v,- Rivanyeyonns en Tayo ‘unde in cazul unei surse de tensiune variabild se va utiliza tensiunea Vinx - Aici Vpaia este tensiunea de protectie la temperatura tax. Se verifick acum cAderea de tensiune pe rezistenta R, in cazul unei limitari cu intoarcere (folosind relajia lui R, de mai sus) care trebuie s fie suficient de apropiata de valoarea adoptata inifial ~Vjo (sau Vo), (Se poate admite o diferent de maximum 0,29). in cazul cAnd V,; este mai mare decat V,q (sa Vi.) cu mai mult de 0,2V, trebuie reluat calculul de la panctul b, impundnd 0 tensiune V,> V3: in loc de V, (sat Vi initial in cazul cfnd tensiunea V,, , calculaté mai sus, rezulti mai mare dec: 1,2...1,5V, este indicat si se renunfe la realizarea stabilizatorului fra tranzistor extern, deoarece tensiunea de alimentare se méreste nejustificat, 1) Rezistengele Rysi Rs care realizeaz’ impreum cu Ry li se determing din sistemul de ecuatii : 55 G.8) Seen ; Von. ; ‘unde Iip reprezinta curentul prin divizorul de protectic si se poate adopta de cea 1% din Tenax « In prima relatic din sistemul (3.8) se va lua tensiunea Vena in cazul unei surse de tensiune variabili Pentru ca Ii $i S& rimand aproximativ constanti la modificarea tensiunii de | Viruax Id Vanin » €8te necesar ea rezistentele Ry , Rs si fie modificate simultan de la valorile rezultate mai sus pand la valorile : eNGete ‘suk ] R,-V, * si >» GB» ‘ceca ce este complicat, In cazul cind Ry , Rs se lasii nemodificate, pentru tensiunea Very curentul Ip ‘nu se modifica iar limitarea are loc la curentul Ver Rey Mp Taste ORIG Wa , care descori este acceptabil, nefiind departat prea mult de Ty, m) Calculul divizorului R\-P-R; se face in mod diferit pentrp cele trei variante de ‘oe din fig. 3.3 ; 3.4 ; 3.5 gi pentra cazurile cind tensiunea de iesire este fix ila. : 1.a. Tensiune de iesire V, fixa, cuprinsA intre 2...6,95V (fig.3.3) In acest caz potentiometrul P are rolul de ajustare a tensiunii de iesire la valoarea impusi compensand dispersia tensiunii de referin{3, imprecizia rezistentelor si cdiderea pe rezistenta Rj. Curentul prin divizor se adopt in jur de ImA, deoarece dispersia tensiunii Veg este dati in catalog pentni curent redus de inedircare a iesiii respective. Rezistenjele din divizor rezulta prin rezolvarea sistemulu = R,+P+R,=7,15 OSPHR, _ V, R#0,8PHR, 6,95 R, ¥ [kQ] G10) 56 unde s-a finut cont si de toleranja normal a potentiometralui P(+20%). Daci se utilizeaza potenfiometru cu toleranfi +10%, in loc de factorul 0,8 se va utiliza 0,9 in sistemul 3.9. Daca V.=6,95V , se va lua RO, iar ecuafia a doud din sistem mu se utilizeaza, Pentru regulator integrat de tipul LM723C, valorile extreme de tensiune de roferinfi in aceste ecualii vor fi 6,8V si 7,5V. Desigur, prin normalizarea valorii potenfiometrului rezult8 de cele mai multe ori o valoare relativ depairtata de cea calculat. Folosind valoarea normalizata pentru P se recalculeazA atunei rezistenfele R, i Ro din ultimile dou’ ecuatii ale sistemului si se normalizeazi, adoptindu-se rezistente cu toleranfi. de cel mult 2,5% Lb. Tensiune de iesire V, variabild, cu extremele cuprinse intre 2...6,95V (fig.3.3) ‘Modificarea tensiunii de de iesire se face cu ajutorul potentiometrului P. Rezistenjele din divizor rezulti prin rezolvarea sistemului de ecuatii 3.8 dupa ce se ‘nlocuieste V, cu Vsnes in ecuatia a doua gi ct Vsuix in ecuatia a treia, Dacd Vso = 6,95V, Ry = 0 §i ecuafia a doua nu se mai utilizeaz’. Referitor la normalizare se procedeaza ca la punctul 1.a. Drept potenjiometru P se utilizeazd in acest caz un potentiometru normal, care permite un numar mare de manipula. Intruct cele doua extreme ale gamei de tensiune V, nu rezulté exact de valorile dorite, pentru ajustarca lor trebuie ca rezistenjele R, si Ry sf fie inlocuite cu rezistenfe ajustabile de valori peste cele calculate, 2.a. Tensiune de iesire V. fix, cuprinsé intre 7,35 - 33V (fig.3.4) Potentiometrul P are acelagi rol ca la punctul 1.a. Se adopt un, curent prin divizor ly, care sA nu inearce mult (suplimentar) clementul de reglare, deci un curent {de (1.,.2%) Iomax Rezistentele divizorului se determin din sistemull de ecuafit : [ma], [kQ) O,8P4R., R408P+R, V, Cau, Ris rout R,+0,8R +R, My Daca tensiunea V, = 7,35V, rezultd ci R, = 0 si ecuatia a doua a foloseste. Normalizarea rezistentelor se face ca la punctul 1a. 2. Tensiune de iesire V. variabilé, cu extremele cuprinse intre 7,35...33V (fig3.4) Modificarea tensiunii V, se realizeaz cu ajutorul potentiometrului P. Calcutul rezistenjelor se face pe baza ecuafillor (3.10) inlocuindu-se V, astfel : Vin +, ~cu Ts Fast in prima ecuafc (deci V, medie), -CU Verin ina doua ccuatie, temului nu se mai -CU Vimux in a treia ecuafic. Daca Vexin = 7,35V, se ia R, = 0 si ecuatia a doua nu se mai utilizeazi Normalizarea rezistenfelor se face ca la punctul 1a. folosind pentru P un potenfiometru normal. 4 3. Tensiune V, variabili cu minimul cuprins intre 2,1...7,35V si maximul cuprins intre 6,95...33V (fig.3.5). Se adopt tensiunea maxima de la intririle amplificatorului de eroare (corespunzitoare tensiunii Vesti = 7,35V), Viens S Venia- Egalitatea este aici preferata deoarece se imbunatifeste stabilizarea circuitului (prin cresterea factorului de divizare ‘al divizorului de la iegirea sursei) si se elimina eventual rezistenta Ry. Tensiunea Visuip (corespunzaitoare tensiunii Vesinin = 6,95V) nu trebuie si coboare sub 2V, aga cum se impune in datele de catalog ale circuitului integrat. Deoarece aceasta tensiune minima se realizeazi cand tensiunea de referinta este si ca minima (Vsiain =6,95V), atunei cfind tensiunea de referin{4 este maxima va rezulta o tensiune Vj, = 2,1V. Prin urmare, sursa nu poate asigura cert 0 tensiune V,=2V decat dac& se introduce o rezistengii ajustabilé si in divizorul pentru tensiunea de referin{i sau se selecteaz’ circuitul integrat si se dimensioneaza ulterior divizorul R’, - R's (cea ce mu se poate face fn cazul unei produefii de serie), ‘Se dimensioneaza mai inti divizocul R', - R’2 astfel incat sa se obfiN Viguay adoptat, cand tensiunea de refering este maxima (la un curent de mA), cu relafiile : Viens (kQ] si Ri=7,35-R> Rezulté o tensiune Visa datorita dispersiei tensiunii de referint& : 947 V, Pentru. divizorul de la icsire se mai impune conditia de simetrizare @ rezistenfelor echivalente de la cele doua intrari ale amplificatorului (diferential), ceca, ce conduce la reducerea offsetului si derivei acestuia, deci la menginerea in limite mai restranse a tensiunii stabilizate. Astfel, rezistentele divizorului se caleuleazi cu. ajutorul sistemului de ecuati +8) IR+2) O8PHR, Vio R+0.8PR, V._, Gila) R Vieni, R0,8PHR, V,.. Ri | RY a rey ee Daci se adopt Viens Veuin » atunci Ry = 0 gi ecuatia a doua a sistemului se omite. ‘Normalizarea rezistenfzlor se rezolva ca la punctul 1a : Evitarea rezistenfelor semivariabile Ia sursele de tensiune V, fix este posibila numiai in urma ajustirilor experimentale, écea ce nu se practica in cazul unei producti de serie. Din cauza dispersiei tensiunii de referintS, la sursele de tensiune V, variabil, cele dowk extreme ale acestei tensiuni se realizeazi in general inainte ca Ia potentiometrul P si se ating pozifiile extreme, Situafia poate fi corectata numai prin ajustarea rezistenjelor fixe Ri si Ro din divizor. Daca extremele tensiunii V. sunt riguros impuse, se utilizeaza rezistenfe semivariabile in locul celor fixe. n) Se determina rezistenfa Rs pentru circuite de tipul dat in fig. 3.3 si 3.4, din condifia reducerii offsetului si derivei amplificatorului de eroare : * Re8)] 8) 6) Pentmn ca circuitul din fig.3.3 fra protectie prin intoarcere sa asigure tensiune stabilizata si cand functioneazd in gol sau la curent de sarcina foarte redus, este necesar si se conecteze ba iesire o rezisten{a de balast Ry care si consume un curent I, de cea 1% din curentul Ina la tensiunea medic,” * Se determina deci : p) Se stabileste valoarea condensatoarelor de Ia isirea_stablizatorului ‘Condensatorului clectrolitic C, se stabileste cu relatia : Co= 0.1.05) Tenax [hE], [mA] valorile mai mari in cazul cand sarcina consuma curent sub forma de impulsuri, Condensatorul ceramic C, se adopti de (nx10)...100nF, mai mare pentru _variafii mai mari in impuls ale curentului de sarcind. 1) Performantele stabilizatorului pentru cazul cind’ temperatura: mediului variaza in gama restrnsd se stebilesc pe baza datelor de catalog, astfel : -stabilizarea cu refeaua la varifile acesteia de +10% : AV.< 0,01% V; -stabilizarea cu sarcina : AV, <0,2% V, « unde se va considera Venus pentru sursele de tensiune ajustabila. Pentru o variatie a temperaturii mediului in gama larga, aceste varialii se dubleaza. s) Redresorul de alimentare se dimensioneaza pentru un curent maxim egal cu 1,05 lin conform Anexei 4. 3.3. Exemplu de calcul Se va dimensiona un stabilizator care furnizeaz’ o tensiune fix V, = 15V la un curent de sarcind Ima = 75mA. Variafia procentuali’ a tensiunii refelei ce alimenteazai redresorul este : -10% +10% iar temperatura maxima a mediulu tym © 35°C. In cazul in care limitarea simpli nu protejeazA eircuitul integrat la scurtcircut, se va prevedea o proteotie prin limitarea cu intoarcere, Sunt disponibile ambele tipurl de capsule, Sursa fiind de tensiune fixa, trebuie utilizaté varianta din fig, 3.4 Anticipand c& va fi necesard o protecfie prin limitarea de curent cu intoarcere (curentul de sarcin’ este relativ mare pentra o sursi far tranzistor extern, iar tensiunea V, este de valoare mare, astfel ca la scurteircuit tensiunea pe elementul de reglare va fi mare), se calculeaz§ tensiunea minima redresata : Vonin = Vent Vetie+VarstVpist 0,8=15+1,640,141,240,8 =18,7V Aici s-a admis amplitudinea pulsafillor Veg = 0,1V, care se poate obfine usor la un redresor de curent pang la 100mA (pulsafii varf Ia varf de 0,2V). Adoptiind o dere relativa de tensiune pe rezistenta intern’ a redresonului ), = 0,1 , rezulta tensiunea nominala la iesirea acestuia z. i 21V apoi tensitunea maxima si tensiumea in gol va ove faste 21[1+0,10+0,1)k23 ,3V V,,=V.(41,54}21041,5-0,1)24,1V nm Ueoay: AV, V.. =v, {1 a Psst. 126,5V ct suporta circuitul integrat LM723. ‘Curentul la care se face limitarea se admite 1,,,=1,051,, =1.0575=78,8mA Cu aceasta, puterea disipati maxima pe cireuitul integrat in regim de limitare va fi (in mW) Ply Wag VV 2 SV ng =78.803,5-15-1,9)2,523 2-617 mW, Puterea disipati maxima admisa de circuitul integrat pentru ambele tipuri de capsula TO-100 (deci, circuitul integrat LM723H) va fi : 60 . ok T°) 150-35 _ Posen =Paiat sas OO eae 87 Se constata indeplinires conditiei Pans < Pawax $i nut este necesar tranzistor de reglare extern. In regim de scurtcircuit ins iin Venue ~Vpio }#2:5 Veuuax =78 823 3-1, 2)#2,5:23 321750 mW si deoarece aceasta depageste puterea P.aaax este necesar’ o protectie prin limitare de curent cu intoarcere penttu ca sursa si poat suporta regimul de scurteircuit. Tensiunea in gol "de calcul" a redresorului este : =V,,,, (+2)-23,30+0,1)=25,6V , Parca iar rezistenfa tui intern oAY,_ 01-21 _ RT pbnae 26.72 Curentul de scurtcircuit maxim suportat de cireuitul integrat se determing cu relatia 3.4 si este 25,6-2,510 -26,7-0,45 he Da6T 2267 03 A. Acest curent fiind de ordinul 0,38lie, . protecfia prin limitarea de curent cu ntoarcere are sanse de reusité. ‘Temperatura maxim’ a joncjiunilor circuitului integrat in regim de limitare va fi, pentru capsula metalid : Hie StyaheeD. som + Past R a +0,617 155 =131 °C , pentru care tensiunea de actionare a protectiet V,=0,7-1,710-913 in regim de scurtcircuit s-a pe citcuitul integrat, deci a temperatutl tyeax $i Vonia =0,7-1,710-2150 =0,445 V . ‘Acum rezistenfa de protectie va fi 478 V. mis atingerea puterii disipate maxime admise R y 15, ViFY, 15+0,478 Ate 1 0.035 gag 0.0788 Acesta se normalizeaza la 15,60 £0,5%. 61 ‘Ciderea de tensiune pe rezistenja R, in regim de limitare rezulta Vy.=lim R y=0,0788 15 ,6=1,23 V. La inceputul calculelor s-a adoptat o tensiune V;i, = 1,2V , deci calculele nu trebuie reluate, deoarece mica diferenta rezultata va fi acoperit& din rezerva de 0,8V ‘admis la calculul tensiunii Venin - Se calculeaza rezistentele Ry si Rs din sistemul de mai jos, adoptind curentul prin divizorul de protectie ly = ImA. Vi+V. R,+R, = 2 130.485 215, 486k0 =r{ 1B: 30.0,0156 er ve the See Loose, j Rezult. Rs = 778Q si Rs = 14,7kQ, care se normalizeazi la Ry = 7770 £5% gi Ry = 14,7kQ £1%. Se adopt curentul prin divizorul tensiunii V, , 1 =ImA si se utilizeard sistemul de ecuafii dat la punctul m, cazul 2.a Se obfine valoarea P = 0,6kQ, care se poate normaliza la P, = 0,5kQ. Cu aceasta rezult& din ultimele doua ecuafii : R, = 6,24kQ si R2 = 5,72kQ, care se vor adopta R,= 6,19KQ =1% Rz=5,76kQ =1% Rezistenja R; se adopt de valoarea Rs =(R,40,5P)|| (Ro+0,5P)=(6,1940,5-0,5) || (5,76+0, 1kQ, care se normalizeaza la Ry = 3k0. 45%, Condensatorul electrolitic de la iesire se adopt de valoarea C,=47F/25V iar condensatorul ceramic C. = 47nF, Redresoral se va dimensiona pentru un curent maxim de 82mA. Rezistenfa lui interna la curentul maxim trebuie sa fie de ordinul 26,72 Schema final a stabilizatorului dimensionat este data in fig. 3.8. La variagia tensiunii de intrare in domeniul dat, in cazul unui curent de sarcind maxim, tensiunea pe sarcina se modificd cu cca 1,5mV la o modificare a curentului de sarcina de Ia 0 la 75mA, tensiunea pe sarcind se modifici cu mai putin de 30mV (

You might also like