Final Moase

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova
Facultatea de Moase si Asistenta Medicala - Teste grila absolventi 2011
SPECIALIZAREA - MOASE
DISCIPLINA: NURSING GENERAL

Autori: Conf. univ. Dr. Madalina Manea, Sef lucr. Dr. Cristiana Geormaneanu, Asist. univ. drd.
Bogdan COTOI
1. Conceptele de baza ale practicii nursing sunt:

a. conceptul despre om
b. conceptul despre boală
c. conceptul despre sănătate
d. conceptul despre pacient
e. conceptul despre instituŃie
R: a, b, c.
2. Sursele de dificultate cu care se confruntă o nursă sunt:

a. lipsa de forŃă a pacientului
b. lipsa de voinŃă a pacientului
c. lipsa de cunoştinŃe a pacientului
d. lipsa de idei a pacientului
e. dificultăŃile financiare ale pacientului
R: a, b, c.
3. FuncŃiile nursei sunt:

a. funcŃii organice
b. funcŃii cu caracter independent
c. funcŃii cu caracter dependent
d. funcŃii cu caracter interdependent
e. alte funcŃii
R: a,b, c, d, e.
4. Nursa asistă pacientul din proprie iniŃiativă în următoarele condiŃii:

a. pentru îngrijiri de confort
b. stabileşte relaŃii de încredere cu persoana îngrijită
1
c. aplică tratamente bolnavului

d. colaborează cu alŃi specialişti din sectorul sanitar
e. anunŃa medicul pentru orice modificare semnificativă
R: a, b.
5. Nursa, la indicaŃia medicului:

a. observa evoluŃia bolnavului
b. aplică diferite metode de tratament pentru care este calificată
c. este alături de indivizi
d. aplică îngrijiri de confort
e. colaborează cu alŃi specialişti din domeniul social
R: a, b.
6. Alte funcŃii ce reies din “Statutul asistentei medicale“ sunt:

a. funcŃia profesională
b. funcŃia educativă pentru sănătate
c. funcŃia economică
d. funcŃia de cercetare
e. funcŃia integrală
R: a, b, c, d.
7. Drepturile legale ale bolnavilor sunt:

a. dreptul la autodeterminare
b. dreptul la informare
c. dreptul la confidenŃialitate
d. dreptul la îngrijiri sigure
e. dreptul la replică
R: a, b, c, d.
8. Drepturile de natură etică ale bolnavilor sunt:

a. dreptul la demnitate profesională
2
b. dreptul la îngrijire individuală

c. dreptul de a se exprima
d. dreptul la îngrijiri pentru a deveni independent
e. dreptul de a se plânge şi a obŃine modificarea îngrijirilor
R: a, b, d, e.
9. Asepsia :
a. este o metodă profilactică
b. este o metodă de prevenire a infecŃiilor
c. reprezinta totalitatea mijloacelor de distrugere şi îndepărtare a germenilor
d. este o metodă curativă
e. se realizează prin sterilizare
R: a, b, c, e.
10. Flambarea:
a. este o metodă chimică
b. este o metodă fizică
c. constă în trecerea instrumentarului metalic prin flacără pană la înroşire
d. se realizează la 160 grade Celsius
e. se realizează la 100 grade Celsius
R: b, c.
11. Sterilizarea cu ajutorul pupinelului se face:

a. la 100 grade Celsius timp de 4 ore
b. la 180 grade Celsius timp de 2 ore
c la 180 grade Celsius timp de 45 de minute
d. la 160 grade Celsius timp de 2 ore
e. la 170 grade Celsius timp de 2 ore
R: c, d.
3
12. Fierberea :
a. este o metodă mai puŃin sigură
b. este o metodă folosită în lipsa unui alt mijloc de sterilizare
c. este o metodă sigură
d. este o metodă chimică
e. este o metodă modernă
R: a, b.
13. Autoclavarea :
a. este sterilizarea prin căldură umedă cu vapori sub presiune
b. este folosită la sterilizarea materialului moale
c este o metodă nesigură
e. este folosită în lipsa unui alt mijloc de sterilizare
R: a, b.
14. SoluŃiile antiseptice de suprafaŃă sunt:

a. serul fiziologic
b. septozolul
c. tinctura de iod
d. rivanolul
e. apa oxigenată
R: b, c, d, e.
15. Următoarele produse sunt antiseptice de suprafaŃă sub formă de pulbere:

a. apa oxigenată
b. tinctura de iod
c. septozolul
d. acidul boric
e. dermatolul
R: d, e.
4
16. Categoriile de necesităŃi ale fiinŃei umane ierarhizate într-o piramidă de către psihologul
american Abraham Maslow sunt :
a. nevoile patologice
b. nevoile fiziologice
c. nevoia de siguranŃă
d. nevoia de apartenenŃă
e. nevoia de recunoaştere
R: b, c, d, e.
17. Virginia Henderson identifică 14 nevoi fundamentale. Care dintre cele enumerate mai jos sunt
corecte:
a. nevoia de a respira
b. nevoia de a elimina
c. nevoia de a dormi şi a se odihni
d. nevoia de a comunica
e. nevoia de putere
R: a, b, c, d.
18. Incapacitatea persoanei îngrijite de a-şi satisface una sau mai multe nevoi se clasifică în
următoarele grupe:
a. incapacitatea prin lipsă de imaginaŃie
b. incapacitatea prin lipsă de forŃă
c. incapacitatea prin lipsă de voinŃă
d incapacitatea de muncă
e. incapacitatea prin lipsă de cunoaştere
R: b, c, e.
19. Locul de muncă al nursei este:

a. spitalul
b. policlinica
5
c. biserica
d. cabinetul de medicină de familie
e. comunitatea
R: a, b, d, e.
20. Patul bolnavului trebuie să fie:

a. comod
b. de dimensiuni potrivite
c. uşor de manipulat si curăŃat
d. de 1,5 m lăŃime
e. din lemn
R: a, b, c.
21. Patul bolnavului trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii:

a. să fie usor manevrabil de personalul îngrijitor
b. confortabil pentru odihna bolnavului
c. incomod pentru bolnav, dar uşor de utilizat de către nursă
d. comod pentru bolnav dar dificil de utilizat de către nursă
e. niciun răspuns nu este corect
R: a, b.
22. Spălatul mâinilor este o măsură de prevenire şi control al extinderii infecŃiilor:

a. de la pacient la personal
b. de la personal la pacient
c. de la o secŃie la alta
d. de la un spital la altul
e. de la un pacient la altul
R: a, b, c.
23. Nursa îşi spală mâinile obligatoriu:

a. când începe serviciul
6
b. înainte si după contactul cu pacientul

c. după contactul cu o sursă de microorganisme
d. înainte de proceduri invazive
e. după ce discută cu aparŃinătorii
R: a, b, c, d.
24. Obiectivele controlului parazitologic şi deparazitarea sunt:

a. refuzul internării pacienŃilor infestaŃi
b. îndepărtarea şi distrugerea paraziŃilor care pot transmite îmbolnăviri
c. evitarea leziunilor de grataj
d. păstrarea integrităŃii tegumentelor
R: b, c, d.
25. Mijloacele de transport primar al bolnavilor sunt:

a. brancarda
b. autosalvarea
c. elicopterul
d. mijloace improvizate
e. niciun răspuns corect
R: a, b, c, d.
26. Obiectivele nevoii de a manca şi de a bea:

a. asigurarea necesarului caloric cantitativ
b. asigurarea necesarului caloric calitativ
c. favorizarea procesului de vindecare
d. consolidarea procesului terapeutic
R: a, b, c, d.
7
27. Factorii care influenŃează satisfacerea nevoii de a bea şi a mânca sunt:

a. climatul
b. religia
c. aerul
d. cultura
R: a, b, d.
28. Factorii biologici care influenŃează satisfacerea nevoii de a bea şi a mânca sunt:
a. vârsta
b. cultura
c. religia
d. orarul şi repartizarea meselor
e. statutul social
R: a, d.
29. Factorii psihologici care influenŃează satisfacerea nevoii de a bea şi a mânca sunt:
a. activitatea fizică
b. cultura
c. emoŃiile
d. anxietate
e. clima
R: c, d.
30. Factorii sociologici care influenŃează nevoia de a bea şi a mânca sunt:

a. vârsta
b. emoŃiile
c. anxietatea
d. religia
e. cultura
R: d, e.
8
31. Sursele de dificultate de ordin fizic în satisfacerea nevoii de a mânca şi a bea sunt:
a. anxietatea
b. stresul
c. situaŃiile de criză
d. tubajul nazo-gastric
e. obstrucŃiile, tumorile, ştrangulările
R: d, e.
32. Sursele de dificultate de ordin psihologic în satisfacerea nevoii de a bea şi a mânca sunt:
a. dezechilibrele metabolice
b. dezechilibrele electrolitice
c. anxietatea
d. stresul
e. situaŃiile de criză
R: c, d, e.
33. Manifestările de dependenŃă în satisfacerea nevoii de a mânca şi a bea sunt:

a. anorexia
b. disfagia
c. absenŃa dinŃilor
d. lipsa cunoaşterii
e. cultura
R: a, b, c.
34. Alimentele permise în regimul hidric sunt:
a. supe limpezi de legume
b. zeamă de orez
c. brânză de vaci
d. carne fiartă
e. dulceaŃă
R: a, b.
9
35. Alimentele permise în regimul hidro-zaharat sunt:

a. iaurt
b. compot
c. zeamă de compot
d. sucuri de fructe îndulcite
e. ouă moi
R: c, d.
36. Alimentele permise în regimul hidric sunt:

a. zeamă de orez
b. lapte
c. supe limpezi de legume
d. ceaiuri neîndulcite
e. compot
R: a, c, d.
37. Alimente permise în regimul hidro-zaharat sunt:

a. brânzeturi
b. carne slabă, fiartă
c. ceaiuri îndulcite
d. zeamă de compot
e. zeamă de orez
R: c, d, e.
38. Alimente permise în regimul semilichid sunt:

a. iaurt
b. supe de legume
c. fructe crude
d. făinoase
e. fructe coapte
10
R: b, d, e.
39. Alimente permise în regimul lactat sunt:

a. lapte îmbogăŃit cu smântână
b. laptele îmbogăŃit cu frişcă
c. untdelemn
d. fructe coapte
e. niciun răspuns
R: a, b.
40. Alimente permise în regimul hepatic:

a. iaurt
b. carne slabă fiartă
c. legume
d. fructe coapte
R: a, b, c, d.
41. Alimentele permise în regimul renal sunt:

a. salată de crudităŃi cu untdelemn
b. supe de legume şi făinoase
c. gălbenuş de ou
d. frişcă
e. pâine cu sare
R: a, b, c, d.
42. Nevoia de apă la copil în raport cu greutatea corporală este:

a. 180 ml apă/kg corp în primele 6 luni
b. 150 ml apă/kg corp între 6 şi 9 luni
c. 100ml apă/kg corp peste 12 luni
d. 200ml apă/zi în primele 6 luni
11
e. 200ml apă/zi peste 12 luni

R: a, b, c.
43. Hiponatremia se manifestă prin:

a. cefalee
b. confuzie
c. anxietate
d. deficit de Na sub 130mEq/l
e. deficit de Na sub 130mEq/l
R: a, b, c, d.
44. Hipernatremia se manifestă prin:

a. exces de Na peste 150 mEq/l
b. sete şi hiperemia feŃei
c. tahicardie
d. agitaŃie ce poate progresa spre convulsii
R: a, b, c, d.
45. Hipopotasemia are următoarele manifestări:

a. crampe musculare
b. greata
c. fatigabilitate
d. nivelul redus de K sub 3mEq/l
e. niciun răspuns
R: a, b, c, d.
46. Hiperpotasemia se manifestă prin:

a. exces de K peste 5,5 mEq/l
b. diaree
c. aritmii cardiace severe
12
d. schimbarea personalităŃii
R: a, b, c, d.
47. SoluŃiile utilizate pentru rehidratare şi remineralizare sunt:

a. soluŃie izotonică de NaCl
b. glucoză soluŃie izotonică 5%
c. sânge integral
d. plasmă prospăt congelată
R: a, b.
48. Următoarele soluŃii sunt bune pentru rehidratare şi remineralizare:

a. soluŃii de aminoacizi
b. emulsiide lipide
c. lactat de sodiu 1,9% soluŃie izotonică
d. soluŃie apoasă NaCl 9o/oo
e. toate răspunsurile sunt corecte
R: c, d.
49. Căile de rehidratare a organismului sunt urmatoarele:

a. orală
b. duodenală
c. rectală
d. perfuzia endovenoasă
R: a, b, c, d.
50. Factorii biologici care influenŃează satisfacerea nevoii de a elimina sunt:

a. exerciŃiile fizice
b. alimentaŃia-cantitatea şi calitatea alimentelor
13
c. vârsta
d. stresul
e. anxietatea
R: a, b, c.
51. Factorii psihologici care influenŃează satisfacerea nevoii de a elimina sunt:

a. cultura
b. anxietatea
c. educaŃia
d. stresul
e. emoŃiile puternice
R: a, d, e.
52. In conditii fiziologice culoarea urinei poate fi:

a. galben închis până la galben deschis
b. culoare închisă în regim bogat in carne
c. culoare deschisă în regim bogat în carne
d. culoare deschisă in regim vegetarian
e. culoare închisă în regim vegetarian
R: a, b, d.
53. Densitatea urinei:

a. se determină imediat după emisie deoarece prin răcire se schimbă densitatea
b. este de 4,5-7
c. este de 1010-1025 la un regim mixt
d. temperatura mai mică sau mai mare modifică densitatea
R: a, c, d.
54. Culoarea scaunului la copilul mic, in conditii fiziologice :

a. este verde-brun închis în primele 2-3 zile după naştere
14
b. se modifică în aspect şi culoare în funcŃie de alimentaŃie

c. este galben auriu la sugarul alimentat la sân
d. este negru la sugarul alimentat artificial
e. este brun la sugarul alimentat la sân
R: a, b, c.
55. Sursele de dificultate de ordin fizic care determină nesatisfacerea nevoii de a eliminasunt:
a. alterarea mucoasei intestinale
b. diminuarea peristaltismului intestinal
c. anxietatea
d. situaŃia de criză
e. tulburările de gândire
R: a, b.
56. Sursele de dificultate de ordin psihologic care determină nesatisfacerea nevoii de a elimina
sunt:
a. stresul
b. anomalii ale căilor urinare
c. dezechilibrul metabolic
d. anxietatea
e. tulburările de gândire
R: a, d, e.
57. Oliguria:
a. apare în hemoragii abundente
b. apare în insuficienŃă circulatorie cu formare de edeme
c. apare în transpiraŃii abundente
d. reprezintă excreŃia urinei sub 500 ml/24h
e. reprezintă excreŃia urinei sub 1500ml/24h
R: a, b, c, d.
15
58. Anuria :
a. reprezintă excreŃia de urină peste 500 ml/24h
b. reprezintă lipsa de urină în vezică
c. apare în arsuri întinse
d. stări de şoc traumatic şi chirurgical
e. este acelaşi lucru cu polakiuria
R: b, c, d.
59. Anuria :
a. reprezintă excreŃia de urină peste 300 ml/24h
b. reprezintă lipsa de urină în vezică
c. apare în arsuri întinse
d. stări de şoc traumatic şi chirurgical
e. este acelaşi lucru cu nicturia
R: b, c, d.

a. soluŃia izotonică de NaCl
b. glucoză soluŃie izotonică 5%
c. supe şi compoturi
d. plasmă proaspăt congelată
R: a, b.

a. soluŃii de aminoacizi
b. emulsii de lipide
c. lactat de sodiu 1,9% soluŃie izotonică
d. soluŃie apoasă NaCl 9o/oo
e. glucoză soluŃie izotonică 5%
R: c, d, e.
16
62. Următoarele sunt căi de rehidratare a organismului:

a. orală
b. vaginală
c. rectală
d. perfuzia endovenoasă
R: a, c, d.

b. alimentaŃia -cantitatea şi calitatea alimentelor
c. educaŃia
d. stresul
e. anxietatea
R: a, b.
64. Factorii psihologici care influenŃează satisfacerea nevoii de a elimina sunt:

b. anxietatea
c. educaŃia
d. stresul
e. emoŃiile puternice
R: b, d, e.

a. transparentă in cazul urinilor concentrate
b. culoare închisă în regim bogat in carne
c. culoare deschisă în regim bogat în carne
d. culoare deschisă in regim vegetarian
e. culoare închisă în regim vegetarian
17
R: b, d.

a. se determină imediat după emisie pentru că prin răcire se schimbă densitatea
b. este de 810-825
c. este de 80-120 la un regim mixt
d. temperatura mai mică sau mai mare modifică densitatea
R: a, d.
67. In conditii fiziologice culoarea scaunului la copilul mic :

a. este verde-brun închis în primele 2-3 zile după naştere şi se numeşte meconiu
b. nu se modifică în aspect şi culoare în funcŃie de alimentaŃie
c. este galben auriu la sugarul alimentat la sân
d. este negru la sugarul alimentat artificial
e. este brun la sugar după introducerea făinosului
R: a, c, e.
68. Sursele de dificultate de ordin fizic care determină nesatisfacerea nevoii de a elimina sunt:
a. alterarea mucoasei intestinale
b. diminuarea peristaltismului intestinal
c. lipsa de informaŃie
d. situaŃie de criză
e. stresul
R: a, b.
69. Sursele de dificultate de ordin psihologic care determină nesatisfacerea nevoii de a elimina
sunt:
a. stresul
b. anomalii ale căilor urinare
c. dezechilibrul metabolic
18
d. anxietatea
e. diminuarea peristaltismului
R: a, d.
70. Oliguria:
a. apare în hemoragii abundente
b. apare în insuficienŃă circulatorie cu formare de edeme
c este acelaşi lucru cu polakiuria
d reprezintă excreŃia urinei sub 500 ml/24h
e. reprezintă excreŃia urinei sub 1500ml/24h
R: a, b, d.
71. Polakiuria:
a.este senzaŃia de micŃiune foarte frecventă
b. cantitatea de urină emisă este foarte mare
c. cantitatea de urină este foarte mică
d. este inversarea raportului dintre numărul de micŃiuni din timpul zilei cu cele din timpul
nopŃii
R: a, c.
72. Disuria:
a. eliminarea urinii se face cu uşurinŃă
b. eliminarea urinii se face cu durere şi mare dificultate
c. apare în inflamaŃii acute ale uretrei
d. apare în stricturi ureterale
R: b, c, d.
73. Hematuria:
19
a. este acelaşi lucru cu disuria

b. este fiziologică
c. este prezenŃa sângelui în urină
d. este o urină uneori tulbure
e. este o urină cu aspect de spălătură de carne
R: c, d, e.
74. Factorii biologici care influenŃează satisfacerea nevoii de a se mişca sunt:

a. cultura
b. dezvoltarea şi vârsta
c. constituŃia
d. capacităŃile fizice
e. emoŃiile
R: b, c, d.
75. Surse de dificultate de ordin fizic care determină imobilizare sunt:

a. alterarea centrilor nervoşi
b. alterarea integrităŃii aparatului locomotor
c. eşecul ,izolarea
d. cunoaşterea de sine
e. dezechilibre aşa cum ar fi durerea
R: a, b, e.
76. Surse de dificultate de ordin psihologic care determină imobilizarea sunt:

a. piedici ale mişcării
b. izolarea
c. tulburări de gândire
d. stres
e. lipsa cunoaşterii
R: c, d.
20
77. Pacientul poate avea următoarele poziŃii în pat:

a. poziŃie neutră
b. poziŃie pasivă
c. poziŃie forŃată
d. poziŃie activă
R: b, c, d.
78. PoziŃia forŃată poate fi:

a. determinată de afecŃiunea de bază
b.ca o reacŃie de apărare a organismului
c.ca o măsură terapeutică
d.ca o măsură profilactică
R: a, b, c, d.
79. Care dintre următoarele afirmaŃii sunt adevărate?

a. nevoia de somn variază în funcŃie de vârstă
b. copilul, în timpul creşterii, are nevoie de mai multe ore de somn
c. o activitate fizică adecvată predispune individul la un somn regenerator
d. funcŃia veghe –somn este un proces sociologic
e. la vârstnic nevoia orelor de somn rămâne foarte mare
R: a, b, c.
80. Care dintre următoarele afirmaŃii sunt false?

R: d, e.
21

R: a, b.
82. Care din următoarele afirmaŃii sunt adevărate?

a. letargia poate dura ore,zile,luni,ani
b. letargia este o hipersomnie,mai profundă
c. narcolepsia este necesitatea subită de somn
d. somnul modificat este o stare de lipsă de voie bună
e. oboseala este o stare de hipersomnie continuă
R: a, b, c.
83. Care din următoarele afirmaŃii sunt false?

a. letargia poate dura ore,zile,luni,ani
b. letargia este o hipersomnie,mai profundă
c. narcolepsia este necesitatea subită de somn
d. somnul modificat este o stare de lipsă de voie bună
e. oboseala este o stare de hipersomnie continuă
R: d, e.
84. Care din afirmaŃiile următoare referitoare la oboseală sunt false?

a. faŃa este palidă şi exprimă tristeŃe
b. pulsul este rar şi slab bătut
c. tegumentele sunt palide şi prezintă transpiraŃii reci
d. somnolenŃă nocturnă
e. vioiciune cu forŃa musculară păstrată
22
R: d, e.
85. Care din afirmaŃiile următoare referitoare la oboseală sunt adevărate?

a. faŃa este palidă şi exprimă tristeŃe
b. pulsul este rar şi slab bătut
c. tegumentele sunt palide şi prezintă transpiraŃii reci
d. somnolenŃă nocturnă
e. vioiciune cu forŃa musculară păstrată
R: a, b, c.
86. Factorii biologici care influenŃează satisfacerea nevoii de a se îmbrăca şi dezbrăca sunt:
a. talia şi statura
b. vârsta
c. credinŃa
d. emoŃiile
e. cultura
R: a, b.
87. Factorii psihologici care influenŃează satisfacerea nevoii de a se îmbrăca şi dezbrăca sunt:
a. credinŃa
b. emoŃiile
c. clima
d. statutul social
e. munca
R: a,b.

a. în timpul activităŃii musculare foarte intense temperatura corpului poate creşte
b. climatul umed şi cald determină creşterea temperaturii corporale
c. climatul umed şi rece determină creşterea temperaturii corporale
d. nou născutul şi copilul mic are o temperatură normală de 36,1-37,8
23
e. temperatura corpului este maximă dimineaŃa între orele 3-5 şi este minimă seara între orele
18-23
R: a, b, d.

c. climatul umed şi rece determină creşterea temperaturii corporale
d. nou născutul şi copilul mic are o temperatură normală de 36,1-37,8
e. temperatura corpului este maximă dimineaŃa între orele 3-5 şi este minimă seara între orele
18-23
R: c, e.

a. adultul are o temperatură de 36-37oC la nivelul cavităŃii axilare
b. ingestia de proteine în special ridică temperatura corpului
c. emoŃiile pot determina o creştere a temperaturii corporale
d. temperatura încăperii nu influenŃează temperatura corpului
e. cresterea temperaturii corpului peste 38 grade se numeste subfebrilitate
R: a, b, c.

a. subfebrilitatea este menŃinerea temperaturii corporale între 37,2-38oC
b. febra moderată este menŃinerea temperaturii corporale între 38-39oC
c. febra ridicată este menŃinerea temperaturii corporale între 39-40oC
d. febra ridicată este menŃinerea temperaturii corporale între 38-39oC
e. febra recurentă se întâlneşte după ora 20
R: a, b, c.
92. Care dintre afirmaŃiile următoare sunt adevărate?

a. hiperpirexia este menŃinerea temperaturii corporale peste 40oC
24
b. hiperpirexia este menŃinerea temperaturii corporale peste 38,5oC

c. frisoanele sunt contracŃii musculare puternice
d. piloerecŃia este creşterea temperaturii la nivel cutanat
e. sindromul febril este un grup de semne ce cuprinde: cefalee,tahicardie,sete,oligurie etc.
R: a, c, e.

d. temperatura încăperi nu influenŃează temperatura corpului
e. hiperpirexia este menŃinerea temperaturii corporale peste 38,5oC
R: a, b, c.

a. nou-născutul doarme 14-16 ore pe zi
b. adultul doarme 7-9 ore pe zi
c. vârstnicul doarme 9-13 ore pe zi
d. adolescentul doarme 9-13 ore pe zi
e. adultul doarme mai puŃin de 6 ore pe zi
R: a, b.

a. eritemul este o pată congestivă datorată vasodilataŃiei
b. crustele sunt leziuni elementare secundare, datorate uscării unei serozităŃi
c. acneea este o pustulă determinată de un agent patogen specific
d. intertrigo este un abces minuscul la suprafaŃa tegumentului
e. crustele sunt întreruperi liniare ale continuităŃii tegumentelor
R: a, b, c.

25

d. papula este un abces minuscul la suprafaŃa tegumentului
e. veziculele sunt desprinderi ale celulelor comoase, superficiale,
din epiderm
R: a, b, c.

a. escoriaŃia este pierderea de substanŃă superficială apărută în urma unui traumatism
b. ulceraŃia este pierderea de substanŃă rezultând dintr-un proces patologic
c. papula este un abces minuscul la suprafaŃa tegumentului
d. crustele sunt întreruperi liniare ale continuităŃii tegumentelor
R: a, b.

a. adultul are o temperatură de 36-37oC la nivelul cavităŃii axilare
b. ingestia de proteine în special ridică temperatura corpului
d. temperatura încăperii nu influenŃează temperatura corpului
e. hipotermia este scaderea temperaturii corpului sub 37 grade
R: d, e.

e. febra recurentă se întâlneşte după ora 20
R: d, e.
26
100. Care dintre afirmaŃiile următoare sunt false?

a. hiperpirexia este menŃinerea temperaturii corporale peste 40oC
b. hiperpirexia este menŃinerea temperaturii corporale peste 38,5oC
c. frisoanele sunt contracŃii musculare puternice
d. piloerecŃia este creşterea temperaturii la nivel cutanat
e. sindromul febril este un grup de semne ce cuprinde: cefalee,tahicardie,sete,oligurie etc.
R: b, d.

d. temperatura încăperi nu influenŃează temperatura corpului
e. hiperpirexia este menŃinerea temperaturii corporale peste 38,5oC
R: c, d

a. nou-născutul doarme 14-16 ore pe zi
b. adultul doarme 7-9 ore pe zi
c. vârstnicul doarme 9-13 ore pe zi
d. adolescentul doarme 9-13 ore pe zi
R: b, d.

a. eritemul este o pată congestivă datorată vasodilataŃiei
b .crustele sunt leziuni elementare secundare, datorate uscării unei serozităŃi
c. acneea este o pustulă determinată de un agent patogen specific
d. intertrigo este un abces minuscul la suprafaŃa tegumentului
e. crustele sunt întreruperi liniare ale continuităŃii tegumentelor
27
R: d, e.

d. papula este un abces minuscul la suprafaŃa tegumentului
e. veziculele sunt desprinderi ale celulelor comoase, superficiale,
din epiderm
R: d, e.

a. escoriaŃia este pierderea de substanŃă superficială apărută în urma unui traumatism
b. ulceraŃia este pierderea de substanŃă rezultând dintr-un proces patologic
c. papula este un abces minuscul la suprafaŃa tegumentului
d. crustele sunt întreruperi liniare ale continuităŃii tegumentelor
R: c, d, e.
106. Nursa asistă pacientul din proprie iniŃiativă în următoarele condiŃii:

a.pentru îngrijiri de confort
b.schimbă calea de administrare dacă este cazul
c.aplică tratamente bolnavului
d.colaboreaza cu alŃi specialişti din sectorul sanitar
e.anunŃa medicul pentru orice modificare semnificativă
R: a.
107. La indicaŃia medicului nursa:

a.observa evoluŃia bolnavului
b.colaborează cu alŃi specialişti din domeniul social
c.este alături de indivizi
28
d.aplică ingrijiri de confort

e.nici un răspuns nu este corect
R: a.
108. Flambarea:
a.este o metodă chimică
b.este o metodă biologică
c.constă în trecerea instrumentarului metalic prin flacără pînă la înroşire
d.se realizează la 160 grade Celsius
e.se realizează la 100 grade Celsius
R: c.
109. Sterilizarea cu ajutorul pupinelului se face:

a. la 100 grade Celsius timp de 4 ore
b. la 180 grade Celsius timp de 2 ore
c la 180 grade Celsius timp de 45 de minute
d. la 160 grade Celsius timp de 3 ore
e. la 170 grade Celsius timp de 2 ore
R: d.
110. Fierberea :
a. este o metodă mai puŃin sigură
b. este o metodă folosită frecvent ca mijloc de sterilizare
c. este o metodă sigură
e. este o metodă modernă
R: a.
111. Autoclavarea :
a. este sterilizarea prin căldură umedă cu vapori sub presiune
b. este folosită în lipsa altor metode mai sigure
29
c este o metodă nesigură

e. este folosită în lipsa unui alt mijloc de sterilizare
R: a.
112. Următoarele produse sunt antiseptice de suprafaŃă sub formă de pulbere:

a. apa oxigenată
b. tinctura de iod
c. septozolul
d. acidul boric
e. alcoolul rectificat
R: d.
113. Patul bolnavului trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii:

a.să fie construit din material lemnos uşor de incinerat
b.confortabil pentru odihna bolnavului
c.incomod pentru bolnav dar uşor de utilizat de către nursă
d.comod pentru bolnav dar dificil de utilizat de către nursă
e.nici un răspuns nu este corect
R: b.
114. Factorii biologici care influenŃează satisfacerea nevoii de a bea şi a mânca sunt:
a.vârsta
b.cultura
c.religia
d.tensiunea arterială
e.statutul social
R: a.
115. Factorii psihologici care influenŃează satisfacerea nevoii de a bea şi a mânca sunt:
a.activitatea fizică
30
b.cultura
c.emoŃiile
d.vârsta
e.clima
R: c.
116. Factorii sociologici care influenŃează nevoia de a bea şi a mânca sunt:

a.vârsta
b.emoŃiile
c.anxietatea
d.religia
e.activitatea fizică
R: d.
117. Surse de dificultate de ordin fizic în satisfacerea nevoii de a mânca şi a bea sunt:
a.anxietate
b.stres
c.situaŃii de criză
d.religia
e.obstrucŃii, tumori, ştrangulări
R: e.

a.soluŃii cu lipide
b.glucoză soluŃie izotonică 5%
c.sânge integral
d.plasmă prospăt congelată
e.niciun răspuns nu este corect
R: b

31
a.soluŃii de aminoacizi
b.emulsiide lipide
c.lactat de sodiu 1,9% soluŃie izotonică
d.plasmă proaspătă congelată
e.tote răspunsurile sunt corecte
R: c.
120. Sursele de dificultate de ordin fizic care determină nesatisfacerea nevoii de a elimina
sunt:
a.alterarea mucoasei intestinale
b.alterarea mucoasei respiratorii
c.anxietatea
d.situaŃiile de criză
e.tulburările de gândire
R: a.

a.religia
b.alimentaŃia -cantitatea şi calitatea alimentelor
c.educaŃia
d.stresul
e.niciun răspuns
R: b.

a.transparentă in cazul urinilor concentrate
b. culoare închisă în regim vegetarian c.culoare
deschisă în regim bogat în carne
d.culoare deschisă in regim vegetarian
R: d
32

a.se determină imediat după emisie pentru că prin răcire se schimbă densitatea
b.este de 810-825
c.este de 80-120 la un regim mixt
d.temperatura mai mică sau mai mare nu modifică densitatea
e.toate răspunsurile sunt corecte
R: a.
124. Sursele de dificultate de ordin fizic care determină nesatisfacerea nevoii de a elimina
sunt:
a.religia
b.diminuarea peristaltismului intestinal
c.lipsa de informaŃie
d.situaŃie de criză
e.stresul
R: b.
125. Surse de dificultate de ordin psihologic care determină nesatisfacerea nevoii de a elimina
sunt:
a.stres
b.anomalii ale căilor urinare
c.dezechilibrul metabolic
d.vârsta
e.diminuarea peristaltismului
R: a.
126. Oliguria:
a.apare în hemoragii uşoare
b.apare în insuficienŃă circulatorie cu formare de edeme
c.este acelaşi lucru cu polakiuria
d.reprezintă excreŃia urinei sub 1000 ml/24h
33
e.reprezintă excreŃia urinei sub 1500ml/24h

R: b.
127. Polakiuria:
a.este senzaŃia de micŃiune foarte frecventă
b.cantitatea de urină emisă este foarte mare
c.urina este colorată roşu
d.este inversare raportului dintre numărul de micŃiuni din timpul zilei cu cele din timpul nopŃii
R: a.
128. Disuria:
a.eliminarea urinii se face cu uşurinŃă
b.eliminarea urinii se face cu durere şi mare dificultate
c.este acelaşi lucru cu polachiuria
d.apare în perioade de stres
e.toate răspunsurile sunt corecte
R: b.
129. Hematuria macroscopică:

a.este acelaşi lucru cu disuria
b.este fiziologică
c.este prezenŃa sângelui în urină
d.este o urină limpede
e.este o urină cu aspect de zaŃ de cafea
R: c.
130. Care din următoarele afirmaŃii este adevărată:

a.adultul are o temperatură de 36-37oC la nivelul cavităŃii axilare
b.ingestia de proteine în special nu ridică temperatura corpului
c.emoŃiile nu pot determina o creştere a temperaturii corporale
34
d.temperatura încăperi nu influenŃează temperatura corpului

R: a.
131. Următoarele afirmaŃii sunt adevărate:

a.subfebrilitatea este menŃinerea temperaturii corporale între 36,2-37oC
b.febra moderată este menŃinerea temperaturii corporale între 38,7-41oC
c.febra ridicată este menŃinerea temperaturii corporale între 39-40oC
e.febra recurentă se întâlneşte după ora 20
R: c
132. AfirmaŃiile următoare sunt adevărate:

a.hiperpirexia este menŃinerea temperaturii corporale peste 40oC
b.hiperpirexia este menŃinerea temperaturii corporale peste 38,5oC
c.frisoanele sunt contracŃii musculaturii netede
d.piloerecŃia este creşterea temperaturii la nivel cutanat
e.sindromul febril este o afecŃiune infecŃioasă
R: a

a.în timpul activităŃii musculare foarte intense temperatura corpului nu poate creşte
b.climatul umed şi cald nu determină creşterea temperaturii corporale
c.emoŃiile pot determina o creştere a temperaturii corporale
d.temperatura încăperi nu influenŃează temperatura corpului
e.hiperpirexia este menŃinerea temperaturii corporale peste 38,5oC
R: c.
134. Următoarele afirmaŃii sunt adevărate:

a.nou-născutul doarme 14-16 ore pe zi
b.adultul doarme 7-9 ore pe zi
35
c.vârstnicul doarme 9-13 ore pe zi

d.adolescentul doarme 8-9 ore pe zi
e.adultul doarme mai puŃin de 6 ore pe zi
R: b.
135. Următoarele afirmaŃii sunt adevatate:

a.eritemul este un abces minuscul la suprafaŃa tegumentului
b.crustele sunt leziuni elementare secundare, datorate uscării unei serozităŃi
c.acneea este o pată congestivă datorată vasodilataŃiei
d.intertrigo este un abces minuscul la suprafaŃa tegumentului
e.crustele sunt întreruperi liniare ale continuităŃii tegumentelor
R: b.

a.subfebrilitatea este menŃinerea temperaturii corporale între 36,2-37oC
b.febra moderată este menŃinerea temperaturii corporale între 37-38oC
c.febra ridicată este menŃinerea temperaturii corporale între 39-40oC
d.papula este un abces minuscul la suprafaŃa tegumentului
e.veziculele sunt desprinderi ale celulelor comoase, superficiale,
din epiderm
R: c.

a.escoriaŃia este pierderea de substanŃă superficială apărută în urma unui traumatism
b.ulceraŃia este acumularea de lichid în Ńesuturi
c.papula este un abces minuscul la suprafaŃa tegumentului
d.crustele sunt întreruperi liniare ale continuităŃii tegumentelor
e.adultul doarme mai puŃin de 6 ore pe zi
R: a.
138. Pustula este:

36
a.dilatare permanentă a unui mic vas de sânge

b.acumulare de lichid seros în Ńesuturi
c.abces minuscul la suprafaŃa tegumentului, localizat la suprafaŃa firului de păr
d.ridicătură circumscrisă şi solidă
e.pată congestivă datorată vasodilataŃiei
R: c
139. Intertrigo este:

a.infecŃie specifică foliculului pilosebaceu
b.leuco-melano-dermită de natură neuroendocrină
c.micoză cutanată situată la nivelul plicilor
d.pustulă determinată de un agent patogen
R: c
140. Alopecia este:

a.afecŃiune a plexurilor venoase
b.pierdere de substanŃă profundă în urma unui proces patologic
c.lipsa parŃială sau a părului
d.pată congestivă de la nivelul pielii
R: c.
141. Aportul alimentar este guvernat de 3 senzatii:
a. foame
b. hipoglicemie
c. apetit
d. hiperglicemie
e. satietate
R: a, c, e.
142. Enzima glicolitica din sucul gastric:

a. digera amidonul pana la maltoza si glucoza
b. se numeste amilaza
c. digera celuloza pana la maltoza
37
d. desface dizaharidele in monozaharide

e. sucul gastric nu contine enzime glicolitice
R: e.
143. Zona precordiala poate fi sediul unei dureri cu origine:

a. coronariana
b. pleurala
c. digestiva
d. apendiculara
e. anexiala
R: a, b, c.
144. Caracteristicile durerii coronariene sunt:

a. sediu retrosternal sau precordial
b. sediu in hipocondrul drept
c. iradiere tipica spre umarul stang
d. caracter constrictiv
e. se amelioreaza dupa adinistrarea de nitroglicerina sublingual
R: a, c, d, e.
145. Interventiile nursing in cazul unui pacient cu durere precordiala se refera la:
a. monitorizarea functiilor vitale
b. monitorizarea temperaturii
c. monitorizarea ECG
d. realizarea unui acces venos periferic
e. efectuarea unui test de efort imediat
R: a, c, d.
146. Circumstantele de aparitie a durerii din sindromul coronarian pot fi:

a. paroxistic
b. in timpul unui efort fizic
c. in repaus
d. nu au legatura cu activitatea fizica desfasurata
e. in timpul zilei intotdeauna
R: a, b, c.
147. Dispneea:
a. este o tulburare de absorbtie a lipidelor
b. este o tulburare a digestiei
c. poate fi paroxistica
d. poate fi prezenta in afectiuni cardiace
38
e. poate fi un simptom al unei afectiuni respiratorii
R: c, d, e.
148. Nivelul de dependenta:

a. se numeste si indice de gravitate al dependentei
b. orienteaza nursa asupra metodelor de interventie
c. este un instrument de evaluare a ingrijirilor specifice nursing
d. este calificativul cu care se noteaza activitatea desfasurata de catre nursa
e. este comportamentul inadecvat al individului pentru satisfacerea unei nevoi
R: a, b, c.
149. Au dreptul sa ia decizii personale cu privire la ingrijirea propriei sanatati persoanele:

a. care au implinit 14 ani
b. care au interdictie judecatoreasca
c. care au implinit 18 ani
d. parintii sau tutorii legali in cazul minorilor
e. casatorite, de 16 ani (fetele) sau de 17 ani (baietii)
R: c, d, e.
150. Asistentul medical are obligatia de a lua consimtamantul de la urmatoarele persoane:

a. pacient constient si cu discernamant critic
b. rudele de gradul 1 ale unui pacient inconstient
c. rudele unui pacient in stare grava, inconstient
d. rudele de gradul 1 ale unui pacient constient
e. rudele de gradul 2 care insotesc un pacient fara discernamant critic.
R: a, b.
151. Administrarea medicamentelor pe cale rectală:
ocoleşte sistemul venei porte;
se indică pentru a evita trecerea medicamentelor prin ficat;
nu se indica la pacienŃii cu intoleranŃă gastrică;
este contraindicată la bolnavii cu tulburări de deglutiŃie;
determină iritaŃia mucoasei gastrice.
R: a, b.
152. Supozitoarele utilizate cu scop purgativ:

au acŃiune generală
sunt cele cu efedrină, antibiotice
au ca materie de bază untul de cacao
se introduc în rect, fără nici o pregătire prealabilă a bolnavului
sunt formate din gelatină cu glicerină sau glicerină cu stearină
39
R: d, e.
153. Accesul venos periferic se poate realiza la următoarele nivele:

venele feŃei dorsale ale mâinii
vena medio-cefalică
vena subclaviculară
vena jugulară internă
venele de la plica cotului
R: a, b, e.
154. Abordul vascular este folosit de regulă pentru atingerea următoarelor obiective:
a. efectuarea masajului cardiac intern
b. recoltarea de probe biologice
c. administrarea medicamentelor
d. reumplere volemică
e. reechilibrare electrolitică şi acido-bazică
R: b, c, d, e.
155. Materialele necesare abordului venos periferic percutan sunt:

a. tensiometru
b. garou
c. stetoscop
d. ace de puncŃie venoasă
e. soluŃie antispastică
R: b, d, e.
156. Care din următoarele manevre aparŃin tehnicii puncŃiei venoase periferice ?
a. se montează garoul
b. se dezinfectează zona
c. se abordează vena tangenŃial avansând progresiv în profunzime pe traiectul venos
d. se abordează vena în aval de focarele de fractură
e. mandrenul odată scos, se poate introduce înapoi dacă este nevoie
R: a, b, c.
157. Accidentele abordului venos periferic pot fi:

a. pneumotoraxul
b. hemoragiile intratoracice prin lezarea arterei subclavie
c. extravazarea fluidului
d. perforaŃia venei cu hematom la locul puncŃiei
e. flebita de cateter
R: c, d, e.
40
158. Badijonările:
a. reprezintă o formă de aplicare locală a unor medicamente lichide pe suprafaŃa tegumentelor
b. se efectuează folosind tampoane de vată montate pe pense hemostatice, înmuiate în substanŃă
medicamentoasă lichidă
c. tamponul se cufundă în borcanul cu medicament
d. tamponul se poate utiliza de mai multe ori
e. se utilizează pentru dezinfecŃia tegumentelor
R: a, b, e.
159. Alegerea căii de administrare a injecŃiilor depinde de:

a. experienŃa asistentului medical
b. scopul injecŃiei
c. compatibilitatea Ńesuturilor organismului cu substanŃa injectată
d. preferinŃele pacientului
e. nici un răspuns corect
R: b, c.
160. Se va alege calea subcutanată în cazul substanŃelor:

a. cu densitate mare
b. care nu provoacă iritaŃia Ńesutului celular subcutanat
c. hiperosmolare
d. uşor resorbabile
e. care provoacă lipoliza Ńesutului adipos subcutanat
R: b, d.
161. Se va alege calea intramusculară în cazul substanŃelor:

a. cu densitate mică
b. hiperosmolare
c. cu densitate mare
d. uleioase
e. al căror efect urmărit trebuie să se instaleze în decurs de 3-10 minute
R: c, d, e.
162. Se va utiliza calea intravenoasă în cazurile în care:

a. se aşteaptă un efect lent instalat
b. se aşteaptă o acŃiune promptă sau foarte rapidă a medicamentului
c. medicamentul este o soluŃie hipertonă
d. este necesară perfuzarea soluŃiilor pentru reechilibrare volemică
e. se indică clismă medicamentoasă
R: b, d.
41
163. InjecŃiile intradermice:

a. se aplica foarte frecvent
b. se utilizează mai mult cu scop explorator
c. se indică în cazurile de extremă urgenŃă
d. se indică mai ales la copii
e. se efectuează doar la bătrâni
R: b.
164. Avantajele administrării medicamentelor sub formă de injecŃii sunt:

a. absorbŃia este uşoară şi efectul se instalează rapic
b. dozajul nu este precis, absorbŃia fiind influenŃată de starea tubului digestiv
c. medicamentele sunt distruse de enzimele intestinale
d. se pot administra medicamente atunci când calea orală este contraindicată
R: a, d.
165. SubstanŃele injectabile:

a. pot fi soluŃii apoase, uleioase sau suspensii
b. se găsesc introduse în fiole sterile de sticlă, închise ermetic
c. se găsesc în flacoane închise cu dopuri de cauciuc
d. pot fi administrate şi pe cale orală
e. sunt de regulă iritante venos
R: a, b, c.
166. Indiferent de felul injecŃiilor, pregătirea şi administrarea lor trebuie să respecte următoarele reguli:
a. verificarea soluŃiilor de injectat
b. seringile pot fi încărcate şi fără ac, introducând amboul direct în soluŃie
c. injectarea conŃinutului seringilor poate fi efectuată timp de 48 de ore
d. dezinfectarea locului puncŃiei
e. pulberile injectabile se dizolvă în prealabil cu lichidul de dizolvare
R: a, d, e.
167. Incidentele şi accidentele întâlnite în cazul injecŃiilor intradermice sunt:

a. aspectul caracteristic de coajă de portocală
b. lipotimie sau şoc
c. necroza tegumentului
d. flebită
e. embolie
R: b, c.
42
168. InjecŃiile intradermice:

a. au scop explorator şi anesteziant
b. se efectuează în regiuni cutanate bogate în foliculi piloşi
c. se efectuează pe faŃa antero-internă a antebraŃului
d. produc la locul de puncŃie aspectul de coajă de portocală
e. se efectuează subcutanat
R: c, d.
169. InjecŃiile subcutanate:

a. se efectuează cu seringi de 0,5-1 ml
b. se efectuează cu ac hipotermic, ascuŃit, cu tăietură lungă
c. utilizează soluŃii uleioase, de obicei
d. se folosesc pentru a administra bismutul, mercurul, iodul
e. pot produce durere violentă la locul injecŃiei
R: b, e.
170. Pentru injecŃiile intramusculare:

a. se utilizează ace scurte şi subŃiri
b. pacientul trebuie aşezat în decubit dorsal
c. se utilizează seringi obişnuite
d. pacientul poate fi aşezat în decubit lateral
e. bolnavul poate fi aşezat în poziŃie şezând
R: c, d, e.
171. AcŃiunea medicamentelor asupra organismului depinde de:

a. structura lor chimică
b. doza administrată
c. calea de administrare
d. starea generală a pacientului
R: a, b, c.
172. Doza terapeutică reprezintă:

a. doza utilizată pentru obŃinerea efectului terapeutic dorit, fără a produce efecte toxice asupra
organismului
b. doza cea mai mare suportată de organism, fără să apară efecte toxice
c. doza care provoacă o reacŃie toxică, periculoasă pentru organism
d. doza care este acceptată de către pacient
e. cea mai mică doză care produce un efect
R: a.
43

a. aparatul este o mică farmacie care satisface situaŃiile neprevăzute şi de urgenŃă dintr-o secŃie
b. aparatul este o farmacie care satisface necesarul de medicamente dintr-o secŃie
c. aparatul este administrat de către asistenta şefă
d. aparatul trebuie să fie plasat într-o cameră uscată
e. aparatul trebuie să fie ferit de razele solare directe
R: a, c, d, e.
174. Care dintre următoarele afirmaŃii reprezintă reguli generale de administrare a medicamentelor?
a. identificarea medicamentelor administrate
b. schimbarea medicamentului prescris cu unul asemănător dacă nu este acceptat de bolnav
c. prelungirea intervalelor de administrare a medicamentelor atunci când asistenta crede că este necesar
d. evitarea incompatibilităŃilor de medicamente
e. schimbarea căii de administrare atunci când asistenta consideră că este necesar
R: d.
175. Asistenta medicală informează medicul în următoarele situaŃii:

a. după fiecare administrare injectabilă a medicamentelor
b. nerespectarea căilor de administrare
c. schimbarea dozajului unui medicament
d. nu este obligată să facă acest lucru
e. la terminarea programului de lucru
R: b, c.
176. Introducerea medicamentelor în organism se poate face:

a. pe cale bucală
b. parenteral
c. prin mucoasa respiratorie
d. prin clismă
R: a, b, c, d.
177. AplicaŃiile terapeutice de frig:

a. regenerează musculatura epuizată indiferent cât timp se aplică
b. produce vasoconstricŃie tegumentară
c. scade excitabilitatea nervilor periferici
d. creşte excitabilitatea nervilor periferici
e. sunt indicate în hipotermie
R: b, c.
178. Căldura are o acŃiune:

44
a. stimulantă
b. antispastică
c. hipertensivă
d. hipotensivă
e. hipotermică
R: a, b, d.
179. Aplicarea frigului sub formă umedă se realizează prin:

a. pungă cu gheaŃă
b. aparate răcitoare
c. împachetări
d. comprese
e. aerosoli
R: c, d.
180. Împachetările reci:

a. se aplică în stările febrile la pacienŃii cu stare generală gravă
b. au efect stimulant şi reglator al circulaŃiei
c. se indică în tulburările uşoare de respiraŃie şi de circulaŃie
d. în caz de hiperpirexie trebuie schimbate din 5 în 5 minute
e. sunt indicate în hipotermie
R: b, c, d.
181. ContraindicaŃiile administrării medicamentelor pe cale orală sunt:

a. refuzul bolnavului
b. medicamentul este iritant gastric
c. comă
d. medicamentul se resoarbe pe cale digestivă
e. vărsături incoercibile
R: a, b, c, e.
182. Medicamentele cu efect local, administrate per os:

a. ocolesc sistemul venei porte
b. sunt iritante pe mucoasa gastro-intestinală
c. excită peristaltismul intestinal
d. favorizează cicatrizarea ulceraŃiilor
e. se pot administra şi la pacientul comatos
R: c, d.
183. Medicamentele cu efect general, administrate per os sunt:

a. antibioticele, calmantele, anestezicele generale
45
b. antiastmaticele, antihipertensivele
c. purgativele
d. apele minerale alcaline
e. uleiul de ricin
R: a, b.
184. Se administrează per os sub formă de picături:

a. lichidele amare sau cu gust dezagreabil, diluate
b. medicamentele cu bază de gelatină
c. decocturile
d. tincturile
e. ceaiurile
R: a, d.
185. AdministraŃi mai multe medicamente deodată prin amestecarea soluŃiilor în acelaşi pahar:
a. pentru a simplifica munca asistentei
b. pentru a inactiva anumite medicamente
c. Ńinând cont de incompatibilităŃile de asociere la administrare
d. clorura de calciu şi codeina fosforică totdeauna într-un pahar gradat
e. pentru a modifica gustul acestora
R: a, c.
186. În ce ordine veŃi administra medicamentele următoare la pacientul dumneavoastră?

a. ampicilină 1 capsulă p.o., algocalmin şi no-spa căte 1 fiolă i.m., diclofenac 1 supozitor i.r.
b. diclofenac 1 supozitor i.r., algocalmin 1 fiolă i.m., ampicilină 1 capsulă p.o., no-spa 1 fiolă i.m.
c. no-spa 1 fiolă i.m., algocalmin 1 fiolă i.m., diclofenac 1 supozitor i.r., ampicilină 1 capsulă p.o.
d. ampicilină 1 capsulă p.o., diclofenac 1 supozitor i.r., algocalmin şi no-spa câte 1 fiolă i.m.
e. nu este importantă ordinea administrării lor
R: a.
187. Orarul de administrare a medicamentelor trebuie să Ńină cont de:

a. alimentaŃia bolnavilor
b. modul de reacŃie al bolnavului şi de apariŃia unor efecte secundare
c. somnul bolnavului
d. numărul de bolnavi din salon
e. nici un răspuns nu este corect
R: a, b, c.
188. Cum se poate administra unui copil de 3 luni ampicilina?

a. sub formă de soluŃie, per os
46
b. sub formă de capsule, per os

c. sub formă de comprimate, per os
d. sub formă de capsule, după ce s-au deschis în prealabil şi s-a amestecat dizolvat pulberea cu apă
fiartă şi răcită
e. sub formă de supozitoare, intrarectal
R: a.
189. Respectarea dozelor prescrise de către medic presupune:

a. dozele prescrise vor fi verificate odată cu identificarea medicamentelor
b. verificarea dozelor notate în F.O. cu cele din condicile de predare şi cu adnotările asistentei de la
vizită
c. solicitarea de lămuriri suplimentare de la medic, înainte de administrarea dozei respective
d. asistenta nu trebuie să verifice dozele
e. nu este întotdeauna obligatorie
R: a, b, c.
190. Bolnav de 46 de ani acuză durere retrosternală cu caracter constrictiv, dispnee, transpiraŃii
abundente, anxietate. Nu doreşte să vorbească, răspunde cu dificultate la întrebările puse de către
asistentă. Diagnosticele nursing sunt:
a. problemă de a dormi şi a se odihni dată de agitaŃie şi manifestată prin anxietate
b. problemă de a avea o bună circlaŃie cauzată de durerea toracică şi manifestată prin dispnee
c. problemă de a respira şi a avea o bună circulaŃie cauzată de un infarct miocardic şi manifestată prin
durere retrosternală, dispnee, transpiraŃii abundente
d. problemă de a comunica dată de anxietate şi manifestată prin faptul că nu vorbeşte
e. problemă de eliminare dată de boală şi manifestată prin durere
R: c.
191. În cazul de mai sus veŃi proceda în modul următor:

a. aşezati pacientul în decubit lateral stânga, îi explicaŃi faptul că trebuie să stea liniştit şi îi administraŃi
oxigen
b. aşezaŃi pacientul în poziŃie şezând, îi administraŃi oxigen şi nitroglicerină 1 cpr. Sublingual
c. administraŃi 1 cpr. De diezepam şi după ce se linişteşte bolnavul îi efectuaŃi o ECG
d. aşezaŃi bolnavul în poziŃie şezând, îi administraŃi oxigen, realizaŃi un acces venos, efectuaŃi ECG şi
anunŃaŃi medicul
e. administraŃi antialgic (Piafen)
R: d.
192. Copil de 12 ani tuşeşte frecvent, cu expectoraŃie muco-purulentă redusă, nu se poate odihni. La
orele 17 prezintă o temperatură de 39 de grade. Ce îngrijiri nursing aplicaŃi?
a. administraŃi codeină pentru a inhiba tusea şi diazepam pentru a se putea odihni
b. efectuaŃi manevre pentru mobilizarea secreŃiilor traheo-bronşice
c. administraŃi expectorante
47
d. administraŃi antitermice (Paracetamol, Algocalmin)

e. informaŃi medicul despre această situaŃie
R: b, e.
193. Diagnosticele nursing ce se pot formula în cazul prezentat anterior sunt:

a. problemă de a respira cauzată de o afecŃiune pulmonară şi manifestată prin tuse cu expectoraŃie
muco-purulentă
b. problemă de a dormi dată de tuse şi manifestată prin tuse cu expectoraŃie muco-purulentă
c. problemă de a elimina cauzată de o afecŃiune traheo-bronşică şi manifestată prin tuse cu expectoraŃie
muco-purulentă
d. problemă de a-şi menŃine temperatura corpului constantă cauzată de boala pulmonară şi manifestată
prin febră
e. problemă de a dormi şi a se odihni dată de tuse şi manifestată prin imposibilitatea de a se odihni
R: c, d, e.
194. Procesul nursing cuprinde următoarele etape:

a. aplicarea intervenŃiilor nursing
b. stabilirea diagnosticelor medicale
c. culegerea datelor
d. alcătuirea planului nursing
e. stabilirea tratamentului medicamentos ce urmează să se administreze
R: a, c, d.
195. Culegerea datelor:

a. reprezintă prima etapă în cadrul procesului nursing
b. se realizează efectuând anamneza bolnavului
c. cuprinde stabilirea diagnosticelor nursing
d. se realizează întrebând medicul ce s-a întâmplat cu pacientul respectiv
e. reprezintă ultima etapă a procesului nursing
R:a, b.
196. Antecedentele heredo-colaterale:

a. se obŃin din anamneza pacientului
b. reprezintă afecŃiunile de care au suferit rudele de gradul 1 al pacientului
c. nu sunt importante în stabilirea diagnosticelor nursing
d. nu sunt importante decât atunci când pacientul este grav
e. se pot afla doar de la aparŃinători
R: a.
197. Antecedentele personale patologice:

a. sunt semnificative pentru un pacient vârstnic
48
b. sunt semnificative doar dacă pacientul este grav

c. nu se pot obŃine decât de la pacient
d. reprezintă afecŃiunile de care a suferit pacientul până in prezent
e. sunt totdeauna legate de boala actuală
R: d.
198. Identificarea pacientului se poate realiza cu:

a. buletinul sau cartea de identitate
b. carnetul de asigurat
c. certificatul de naştere
d. orice document în care sunt consemnate numele şi prenumele pacientului, CNP-ul şi domiciliul
acestuia
e. adeverinŃa de salariat
R: a.
199. DiferenŃele existente între diagnosticul nursing şi diagnosticul medical sunt:

a. diagnosticul nursing e stabilit de nursă, iar cel medical de către medic
b. diagnosticul nursing este unul de îngrijire, iar cel medical de boală
c. diagnosticele nursing pot fi mai multe
d. diagnosticul nursing este specific unui pacient
e. nici unul dintre răspunsuri nu este corect
R: b, d.
200. Sursele de dificultate ale dependenŃei au următoarele caracteristici:

a. reprezintă cauza dependenŃei
b. nursa nu poate interveni asupra sursei de dificultate
c. nursa nu poate interveni asupra dificultăŃilor cu caracter independent
d. factorii de ordin fizic sunt obstacole intrinseci organismului
e. obstacolele de natură intrinsecă aparŃin individului însăşi
R: a, c, e.
201. Locul de elecŃie pentru injecŃia intramusculară este:

a. regiunea supero-externă a muşchilor fesieri
b. regiunea infero-externă a muşchilor fesieri
c. muşchii laterali ai coapsei, în porŃiunea mijlocie
d. musculatura anterioară a coapsei, sub triunghiul Scarpa
e. musculatura anterioară a coapsei, deasupra triunghiului Scarpa
R: a, c, d.
202. MenŃinerea sănătăŃii copilului în condiŃii optime se realizează:

a. internând copilul în spital
49
b. stabilind legătura cu copilul şi familia acestuia

c. tratând copilul la domiciliu
d. nu este nevoie să se discute cu copilul
e. nu se complimentează copilul
R: b.
203. În procesul nursing adresat copilului:

a. încercaŃi să obŃineŃi încrederea membrilor familiei
b. membrii familiei nu sunt acceptaŃi în preajma copiilor
c. procesul nursing nu se adresează membrilor familiei
d. nu sunt necesare informaŃii privind copiii
e. membrii familiei sunt informaŃi despre starea copilului
R: a.
204. Culegerea datelor în procesul nursing adresat copilului:

a. se realizează prin obŃinerea încrederii membrilor familiei
b. nu interesează condiŃiile de locuit
c. nu include examinarea sistemelor şi aparatelor
d. se realizează folosind un limbaj simplu
e. se referă la dezvoltarea corespunzătoare vârstei
R: e.
205. Diagnosticul nursing pentru perioada copilăriei:

a. trebuie să descrie stilul de viaŃă al părinŃilor
b. trebuie să identifice factorii de stres din familie
c. trebuie să cuprindă problemele actuale de sănătate ale copilului
d. se referă la percepŃia stării de sănătate
e. include şi situaŃia financiară
R: c.
206. Caracteristicile respiraŃiei în diagnosticul de alterare a temperaturii la copil sunt:

a. ritm regulat
b. dispnee absentă
c. respiraŃie Cheyne-Stockes
d. folosirea muşchilor accesori
e. nu sunt modificări respiratorii
R: d.
207. Factorii de risc pentru alterarea temperaturii la copil sunt:

a. prematuritatea
b. activitatea lentă
50
c. respiraŃiile rapide
d. vârstă mare
e. absenŃa tulburărilor metabolice
R: a.
208. Vârsta copilului ca factor de risc pentru alterarea teperaturii are următorul aspect:
a. pentru vârstă mică este risc mare
b. pentru vârstă mică este risc mic
c. pentru vârstă mare este risc mare
d. între vârstă şi risc există un raport direct proporŃional
e. nu există relaŃie între vârstă şi risc
R: a.
209. La copil în caz de febră se administrează:

a. alimente bogate în lipide
b. alimente solide
c. apă cu sare
d. lichide cu aport caloric crescut
e. lichide simple
R: d.
210. Cea mai bună metodă de apreciere a hidratării pentru copii şi adolescenŃi este:
a. agitaŃia
b. aspectul tegumentului
c. densitatea urinei
d. greutatea cu 10% mai mare decât la internare
e. apetitul
R: c.
211. Termoreglarea ineficientă la copil se poate asocia cu:

a. boli renale
b. intoxicaŃii medicamentoase
c. boli osoase
d. boli autoimune
e. boli hematologice
R: b.
212. Culegerea datelor referitoare la hipertermia copilului include:

a. istoricul bolii prezente
b. vârsta copilului
c. condiŃii patologice ce duc la deshidratare
51
d. contactul cu boli infecŃioase

R: a, b, c, d.
213. Pentru evaluarea eficienŃei intervenŃiei nursing în caz de febră la copil se monitorizează:
a. frecvenŃa şi ritmul cardiac
b. tensiunea arterială
c. frecvenŃa respiraŃiilor
d. nivelul de conştienŃă
e. apetitul
R: a, b, c, d.
214. Semnele de deshidratare la sugar sunt:

a. fontanela bombată
b. fontanela deprimată
c. oliguria
d. persistenŃa pliului cutanat
e. mucoase umede
R: b, c, d.
215. Semnele vitale monitorizate în procesul nursing la copil sunt evaluate:

a. la interval de 12 ore
b. la interval de 4 ore sau mai des la nevoie
c. numai la nevoie
d. temperatura se verifică de 2 ori pe zi
e. la solicitarea medicului
R: b.
216. Pentru a evalua creşterea ponderală la copilul cu tulburări de nutriŃie:

a. calculaŃi necesarul energetic
b. măsuraŃi diureza copilului în fiecare dimineaŃă
c. oferiŃi copilului alimentele fierte şi pasate
d. copilului de 4 luni I se oferă alimente solide înainte de biberon
e. cântăriŃi copilul în fiecare dimineaŃă, înainte de mese
R: e.
217. Tipurile de diagnostic nursing sunt:

a. diagnosticul medical
b. diagnosticul de boală
c. diagnosticul actual
d. diagnosticul potenŃial
52
e. diagnosticul posibil
R: c, d, e.
218. Caracteristicile diagnosticului nursing:

a. este specific unui pacient
b. nu Ńine cont de factorii cauzali ai problemelor de sănătate
c. orientează medicul către diagnosticul medical
d. face dificilă comunicarea asistentei cu ceilalŃi membri ai echipei de sănătate
e. este greoi şi imprecis
R: a.
219. Evaluarea intervenŃiilor nursing cuprinde:

a. stabilirea criteriilor de evaluare
b. evaluarea atingewrii obiectivelor
c. identificarea factorilor care afectează atingerea obiectivelor
d. aplicarea intervenŃiilor
e. culegerea şi interpretarea datelor
R: a, b, c.
220. Planificarea intervenŃiilor nursing cuprinde:

a. stabilirea obiectivelor
b. enunŃarea diagnosticelor nursing
c. stabilirea priorităŃilor
d. alegerea strategiilor
R: a, c, d.
221. Accidentele transfuzionale şi posttransfuzionale sunt:

a. incompatibilitate de grup O, A, B.
b. pneumotorax
c. tamponadă cardiacă
d. hemoliză intravasculară
R: a, d.
222. Căile de hidratare a organismului sunt:

a. orală
b. intradermică
c. perfuzia endovenoasă
d. inhalatorie
e. toate căile de administrare a medicamentelor sunt şi căi de hidratare şi mineralizare a organismului
53
R: a, c.
223. SoluŃiile cristaloide utilizate pentru hidratarea şi mineralizarea organismului sunt:

a. soluŃia izotonă de NaCl
b. soluŃia Ringer
c. Dextranul 70
d. Dextranul 40
e. Plasma uscată
R: a, b.
224. SoluŃiile coloide utilizate pentru reechilibrarea volemică sunt:

a. soluŃia hipertonă de glucoză
b. soluŃia Ringer
c. Dextranul 70
d. SoluŃia de bicarbonat de sodiu 1,4%
e. Serul fiziologic
R: c.
225. Toracocenteza:
a. este stabilirea unei legături cavitatea pleurală şi mediul exterior prin intermediul unui ac de puncŃie
b. are scop explorator
c. are scop evacuator
d. stabileşte o legătură între cavitatea pericardică şi mediul exterior prin intermediul unui ac de puncŃie
e. poate determina pneumotorax
R: a, b, c, e.
226. PuncŃia pericardică:

a. înseamnă pătrunderea cu un ac în cavităŃile cordului
b. reprezintă pătrunderea cu un ac în cavitatea pleurală
c. este legătura stabilită printr-un ac de puncŃie între cavitatea peritoneală şi exterior
d. este pătrunderea cu un ac în cavitatea pericardică
e. stabileşte legătura între cavitatea pericardică şi atriul drept
R: d.
227. Paracenteza:
a. se numeşte şi puncŃie peritoneală
b. este o metodă de tratament în ascitele masive
c. se contraindică la bolnavii cu ascită
d. stabileşte o legătură între cavitatea peritoneală şi un organ cavitar intraabdominal
e. este pătrunderea cu un ac de puncŃie într-un organ cavitar intraabdominal
54
R: a, b.
228. In timpul puncŃiei peritoneale, asistenta are următorul rol:

a. pătrunde cu trocarul în caitatea peritoneală
b. izolează locul puncŃiei cu un câmp steril
c. efectuează o mică incizie prin piele cu bisturiul
d. recoltează probe sterile de laborator
e. reevaluează pacientul din 20 în 20 de minute
R: b, d.
229. Accidentele paracentezei sunt:

a. colaps
b. hipertensiune arterială
c. hemoragie internă
d. hipertensiune arterială
e. şoc anafilactic
R: a, c.
230. Ingrijirea bolnavului după puncŃia peritoneală constă în:

a. monitorizarea permanentă a bolnavului
b. aşezarea în poziŃie de decubit ventral
c. aşezarea în poziŃie şezând
d. plimbarea bolnavului prin salon în primele 30 de minute după puncŃie
e. administrarea de antialgice
R: a
231. Independent de felul şi natura instrumentelor, ele trebuie să corespundă unor criterii generale,
comune tuturor sondelor, astfel:
a. vârful sondelor trebuie să fie ascuŃit pentru a putea să pătrundă uşor
b. sondele nu se sterilizează deoarece se deteriorează
c. suprafaŃa sondelor trebuie să fie perfect netedă
d. materialul in care este confecŃionat trebuie să fie moale
e. suprafaŃa sondelor trebuie să prezinte asperităŃi
R: c.
232. Spălătura gastrică pe sonda nazogastrică se poate efectua:

a. la bolnavii comatoşi
b. la bolnavii comatoşi, după asigurarea căilor respiratorii
c. la bolnavii conştienŃi
d. la bolnavii cu fractură de bază de craniu
e. la bolnavii cu traumatisme faciale grave
55
R: b, c.
233. Accidentele care pot surveni în cazul spălăturii gastrice sunt:

a. pătrunderea sondei în calea aeriană
b. perforaŃia intestinului subŃire
c. pneumotorax
d. tamponadă cardiacă
e. pătrunderea sondei în stomac
R: a.
234. Tubajul duodenal:

a. se poate efectua cu o sondă nazogastrică
b. permite o apreciere a funcŃiei căilor biliare extrahepatice
c. se execută pentru a decomprima distensia gastrică
d. se efectuează cu scopul de a realiza spălătură gastrică
e. se efectuează pentru a opri o hemoragie digestivă superioară
R: b.
235. Sondajul vezical:

a. este indicat în retenŃia acută de urină
b. reprezintă introducerea sondei vezicale în uretră
c. se efectuează cu bolnavul în decubit lateral stâng
d. nu necesită măsuri riguroase de asepsie
e. este contraindicat la femeia gravidă
R: a.
236. Diagnosticele medicale asociate întâlnite la adolescent datorită încrederii de a fi invulnerabilpot fi:
a. politraumatism
b. intoxicaŃie acută etanolică
c. traumatism cranio-cerebral sever
d. fractură de coloană vertebrală cervicală
R: a, b, c, d.
237. Factorii care favorizează apariŃia unui conflict între adolescent şi părinŃi sunt:
a. incapacitatea familiei de a comunica cu adolescentul
b. comunicare eficientă între familie şi adolescent
c. capacitatea familiei de a recunoaşte şi a ajuta adolescentul la nevoie
d. absenŃa stresului financiar
e. capacitatea familiei de a rezolva conflictele cu adolescentul
R: a.
56
238. Factorii de risc în apariŃia conflictului decizional datorat folosirii drogurilor în perioada
adolescenŃei sunt:
a. accesul la medicamente
b. încrederea de a fi invulnerabil
c. libertatea şi independenŃa excesivă a adolescentului, acordată de către familie
d. conştientizarea efectelor nocive date de consumul de droguri şi alcool
e. autoevaluare adecvată
R: a, b, c.
239. Etapele sexualizării sunt:

a. structuralizarea sexului genetic
b. formarea gonadei
c. formarea organelor genitale interne şi externe
d. sexualizarea neuro-comportamentală
e. nici una dintre ele nu reprezintă etape ale sexualizării
R: a, b, c, d
240. Factorii implicaŃi în variabilitatea în timp a apariŃiei pubertăŃii sunt:

a. factorii emoŃionali
b. clima
c. factorii socio-economici
d. efortul fizic
e. alimentaŃia
R: b, c.
241. Igiena pubertăŃii presupune:

a. igiena alimentaŃiei
b. igiena fizică
c. igiena mentală
d. igiena şcolară
R: a, b, c, d.
242. Modificările psiho-comportamentale specifice fetelor adolescente sunt:

a. creativitatea
b. voinŃa
c. spiritul analitic
d. afectivitatea
e. tenacitatea
R: a, d.
57
243. Modificările psiho-comportamentale specifice băieŃilor la adolescenŃă sunt:

a. fantezia
b. intuiŃia
c. tenacitatea
d. voinŃa
e. creativitatea
R: c, d.
244. Factorii determinanŃi ai sexualizării sunt:

a. factorii socio-economici
b. cromozomii de sex
c. hormonii sexualizanŃi
d. educaŃia
e. efortul fizic
R: b, c.
245. Pubertatea masculină se caracterizează prin:

a. scăderea secreŃiei de FSH şi LH
b. scăderea secreŃiei de testosteron
c. testicolul devine organ producător de hormoni masculinizanŃi şi de spermatozoizi maturi
d. modificarea timbrului vocii
e. diametrul biacromial devine mai mic decât diametrul bitrohanterian
R: c, d.
246. Pubertatea feminină se caracterizează prin:

a. dezvoltarea sânilor
b. se dezvoltă foarte mult sistemul muscular
c. tegumentele sunt subŃiri, catifelate, moi
d. paniculul adipos slab reprezentat
e. toracele este bine dezvoltat
R: a, c.
247. Hematuria se întâlneşte în:

a. diabetul insipid
b. tumorile vezicale
c. cistita hemoragică
d. sarcina extrauterină
e. tuberculoza renală
R: b, c, e.
58
248. În caz de glob vezical nursa intervine astfel:

a. administrează medicaŃie antialgică
b. administrează antibiotice
c. administrează antispastice
d. aplică local comprese reci
e. aplică local comprese calde
R: e.
249. IdentificaŃi asocierea corectă:

a. vărsătură bilioasă – ulcer gastric
b. vărsătură cu sânge – boală hemoroidală
c. vărsătură cu aspect fecaloid – ocluzie intestinală
d. vărsătură sanguinolentă – TBC pulmonar
e. vărsătură în “zaŃ de cafea” – ulcer hemoragic
R: c, e.
250. IdentificaŃi asocierea corectă:

a. amenoree – dureri menstruale
b. hipermenoree – cantitate crescută de sânge menstrual
c. oligomenoree – menstruaŃii care survin la intervale mai mici de 28 de zile
d. dismenoree – cantitate crescută de sânge menstrual
e. menoragii – menstruaŃii prelungite
R: b, e.
251. Comportamentul psiho-social al adolescentului este caracterizat prin:

a. afectivitate mobilă
b. lipsa preocupării faŃă de sine
c. mulŃumire faŃă de noul aspect somatic
d. labilitate psihică şi vegetativă
e. gândire puerilă
R: a, d.
252. Maturitatea deplină biologică pentru fete este:

a. între 16 şi 18 ani
b. între 18 şi 20 de ani
c. între 20 şi 22 ani
d. după 30 de ani
e. între 14 şi 16 ani
R: b.
253. Maturitatea deplină biologică pentru băieŃi este:

59
a. între 16 şi 18 ani
b. între 18 şi 20 ani
c. între 20 şi 22 ani
d. după 30 ani
e. după 40 ani
R: c
254. Pubertatea normală:

a. este etapa de tranziŃie dintre copilărie şi adult
b. apare la vârsta de 10-16 ani în mod normal
c. apare de regulă la vârste cuprinse între 18 şi 22 de ani
d. se edifică în 10 ani
e. se edifică în 15 ani
R: a, b.
255. Diagnosticele nursing specifice perioadei adolescenŃei sunt:

a. conflictul decizional datorat activităŃii sexuale
b. conflictul decizional datorat folosirii drogurilor
c. izolarea socială dată de resursele personale inadecvate
d. intoleranŃa la activitate dată de procesul de îmbătrânire
e. accidentele datorate încrederii de a fi invulnerabil
R: a, b, e.
256. MotivaŃia sexuală este determinată de condiŃii:

a. genetice
b. neuro-hormnale
c. experienŃa personală
d. mediul socio-cultural
R: a, b, c, d.
257. Etapa genetică a procesului de sexualizare determină :

a. sexul gonadic
b. sexul genetic, cromozomial
c. diferenŃierea sexuală a sistemului nervos
d. acŃiunea hormonilor sexuali asupra organismului
e. maturarea gonadelor
R: b.
258. Etapa embrio-fetală a procesului de sexualizare determină:

a. sexul gonadic
60
b. diferenŃierea sexuală a sistemului endocrin

c. acŃiunea hormonilor sexuali asopra organismului
d. sexul genetic
R: a.
259. Etapa perinatală a procesului de sexualizare determină:

a. diferenŃierea sexuală a sistemului nervos
b. sexul gonadic
c. acŃiunea hormonilor sexuali asupra organismului
d. sexul genetic
R: a
260. Etapa pubertară a procesului de sexualizare determină:

a. maturarea sexuală pubertară
b. sexul gonadic
c. sexul genetic
d. diferenŃierea sexuală a sistemului endocrin
e. acŃiunea hormonilor sexuali asupra organismului
R: a
261. Maturizarea sexuală pubertară constă în:

a. maturarea sistemului nervos
b. maturarea gonadelor
c. apariŃia caracterelor sexuale secundare specifice
d. discordanŃa dintre sexul genetic şi gonadic
e. diferenŃierea sexuală a sistemului nervos
R: b, c.
262. Comportamentul inadecvat al familiei faŃă de copilul cu afecŃiune trenantă:

a. este un diagnostic nursing
b. este situaŃia în care un părinte nu poate îngriji adecvat copilul cu nevoi speciale
c. este căderea abilităŃii copilului de a-şi folosi timpul în avantajul său
d. înseamnă percepŃia negativă a propriei persoane de către copil
e. se manifestă prin teamă datorată necunoaşterii
R: a, b.
263. Manifestările patologice ale nevoii de a învăŃa pentru a-şi păstra sănătatea sunt:
a. dispneea
b. durerea toracică
61
c. ignoranŃa
d. sindromul de “burn-out”
e. dificultatea de a învăŃa
R: c, e.
264. Manifestările patologice ale nevoii de a fi ocupat pentru a fi util sunt:

a. devalorizarea
b. sentimentul de eşec
c. ignoranŃa
d. atacul de panică
e. suprasolicitare intelectuală
R: a, b.
265. Manifestările patologice ale nevoii de a evita pericolele sunt:

a. dificultatea de a se realiza
b. neputinŃa
c. anxietate
d. depresia
e. dispneea
R: c, d.
266. Pierderea stimei de sine se defineşte ca fiind:

a. o manifestare patologică a nevoii de a dormi şi a se odihni
b. sentimentul de inferioritate
c. percepŃia negativă a propriului corp
d. sentimentul de frustrare
e. incapacitatea de a lua decizii
R: a, e.
267. Pierderea imaginii de sine reprezintă:

a. un sentiment de devalorizare
b. un sentiment de frustrare datorat percepŃiei negative a propriului corp
c. o stare depresivă
d. un sentiment de inferioritate
e. dificultatea de a se realiza
R: b.
268. Comunicarea verbală:

a. poate fi considerată “limbajul corpului”
b. este capacitatea psihică de a transmite atitudini corporale
c. este considerată un “vehicul al gândirii”
62
d. se exprimă prin scris

e. se exprimă prin gestică şi mimică
R: c, d.
269. Comunicarea non-verbală:

a. poate fi considerată “limbajul corpului”
b. este capacitatea psihică de a transmite atitudini corporale
c. este considerată un “vehicul al gândirii”
d. se exprimă prin scris
e. se exprimă prin gestică şi mimică
R: a, b, e.
270. Cele mai frecvente cauze care pot genera dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca sunt:
a. emoŃiile
b. lipsa de comunicare
c. leziunile traumatice
d. amputaŃiile
e. obstacolele pentru mişcare
R: c, d, e.
271. Cele mai frecvente cauze care determină dezinteres pentru Ńinuta vestimentară sunt:
a. pierderea stimei de sine
b. tulburările de comportament
c. pierderea imaginii de sine
d. etilismul cronic
e. afecŃiunile cardio-vasculare
R: b, c, d.
272. Leziunile elementare prin lipsă de substanŃă sunt:

a. scuamele
b. ragada
c. ulceraŃia
d. sfacelul
e. cicatricea
R: b, c.
273. Factorii care influenŃează satisfacerea nevoii de a fi curat sunt:

a. emoŃiile
b. vârsta
c. nivelul de educaŃie
d. condiŃiile socio-economice
63
R: a, b, c, d.
274. Insomnia pre-dormiŃională:

a. este caracteristică adolescentului
b. este caracteristică vârstnicului
c. se caracterizează printr-o stare de veghe prelungită
d. se caracterizează prin somn agitat, superficial
e. constă în adormire cu dificultate
R: c.
275. Insomnia post-dormiŃională:

a. este caracteristică adolescentului
b. este caracteristică vârstnicului
c. se caracterizeză printr-o stare de veghe prelungităse caracterizează prin somn agitat, superficial
d. constă în adormire cu dificultate
R: b.
276. Hipersomnia reprezinttă:

a. peste 10 ore de somn la adult
b. peste 12 ore de somn la copil
c. accese de somn diurn
d. necesitate subită de somn
R: a, b, c, d.
277. IntervenŃiile nursing în caz de postură inadecvată sunt:

a. aşează pacientul în poziŃie şezând
b. aşează pacientul în poziŃie adecvată situaŃiilor de urgenŃă
c. prevenirea escarerelor
d. efectuează mişcări pasive ale segmentelor interesate
e. nursa nu poate interveni
R: b, c, d.
278. Somnul are două perioade distincte:

a. narcolepsia
b. somnul lent
c. letargia
d. somnul paradoxal
e. pavorul nocturn
64
R: b, d.
279. IntervenŃiile nursing în caz de hiperreactivitate sunt:

a. profilaxia escarelor
b. tratamentul escarelor
c. administrarea de tranchilizante
d. supravegherea permnentă a bolnavului
e. suplinirea pacientului în satisfacerea nevoilor
R: d.
280. IntervenŃiile nursing în cazul pacientului imobilizat la pat sunt:

a. învaŃă pacientul să utilizeze diferite aparate de susŃinere
b. efectuează exerciŃii pasive
c. aplică constrângeri fizice pacientului
d. profilaxia escarelor
e. suplineşte pacientul în satisfacerea nevoilr, cănd este necesar
R: b, d, e.
281. PronaŃia reprezintă:

a. o mişcare de flexie a antebraŃului pe braŃ
b. mişcarea de răsucire a palmelor în jos
c. mişcarea de răsucire a palmelor în sus
d. o mişcare de lateralitate
e. o mişcare în plan sagital
R: b.
282. Tonusul muscular:

a. este contracŃia izometrică permanentă a muşchilor antigravitaŃionali
b. o proprietate fundamentală a muşchiului cu inervaŃie păstrată
c. este proprietatea muşchiului de a se contracta
d. efectuează lucru mecanic
e. este o proprietate a muşchiului neted visceral
R: b.
283. IntervenŃiile nursing în caz de degerătură sunt:

a. se aşează pacientul într-un loc cald
b. se încălzeşte bine aria degerată
c. se îndepărtează flictenele
d. se masează zonele degerate
e. se administrează treptat băuturi calde şi dulci
R: a, e.
65
284. Anhidroza se defineşte ca fiind:

a. şocul caloric
b. o tulburare hidro-electrolitică
c. absenŃa sudoraŃiei în ambianŃă caldă
d. o formă particulară de insolaŃie
e. sincopa de căldură
R: c.
285. Termoliza se realizează prin:

a. radiaŃie
b. frison
c. conducŃie
d. creşterea tonusului musculaturii striate
e. creşterea tonusului musculaturii netede
R: a, c.
286. ConducŃia se referă la:

a. transferul de căldură prin contact
b. transferul de căldură din aproape în aproape
c. pierderea de căldură prin iradiere
d. termogeneză
e. gradul de încălzire al corpului
R: a.
287. Termogeneza se realizează prin:

a. convecŃie
b. apariŃia frisonului
c. iradiere
d. activitate musculară voluntară
e. conducŃie
R: b, d.
288. Diaforeza reprezintă:

a. transpiraŃie în cantitate redusă
b. transpiraŃie în cantitate mare
c. absenŃa transpiraŃiei
d. hemoragie vaginală
e. metodă de investigare a activităŃii cordului
R: b.
66
289. Vomica reprezintă:

a. eliminarea de secreŃii gastrice în cantitate redusă
b. vărsături repetate
c. eliminarea de secreŃii traheo-bronşice în cantitate mare
d. senzaŃie de greaŃă
e. reflux gastro-esofagian
R: c.
290. Tulburările defecaŃiei sunt reprezentate de:

a. sindromul diareic
b. modificările de culoare ale scaunului
c. incontinenŃa de materii fecale
d. constipaŃia
e. tenesmele rectale
R: c, e.
291. Polakiuria reprezintă:

a. micŃiuni rare şi reduse cantitativ
b. micŃiuni frecvente şi reduse cantitativ
c. eliminarea urinei cu dificultate şi durere
d. micŃiuni predominant nocturne
e. lipsa de control a sfincterelor vezicale
R: b.
292. Hipostenuria se întâlneşte în:

a. diabetul zaharat
b. insuficienŃa renală acută
c. insuficienŃa renală cronică
d. glomerulonefrită
e. sindromul nefrotic
R: a, c.
293. SituaŃiile patologice asociate cu incontinenŃa de urină sunt:

a. glomerulonefrita acută
b. spina bifida
c. tulburări psihice grave
d. diabetul zaharat
e. hipertiroidia
R: b, c.
294. Enurezisul:
67
a. reprezintă pierderea involuntară de urină noaptea

b. reprezintă pierderea involuntară de urină, peste vârsta de 3 ani
c. apare la sfârşitul crizei de epilepsie
d. se întâlneşte în insuficienŃa renală acută
e. înseamnă retenŃie acută de urină
R: b.
295. Pulsul celer se caracterizează prin:

a. o undă pulsatilă lentă
b. o undă pulsatilă rapidă
c. puls greu depresibil
d. puls uşor depresibil
e. puls amplu
R: b.
296. IntervenŃiile nursing la pacientul cu sincopă sunt:

a. se aşează în poziŃie şezând
b. se administrează hemisuccinat de hidrocortizon i.v.
c. se administreză calciu
d. se aşează în decubit dorsal
e. se monitorizeză funcŃiile vitale
R: d, e.
297. Durerea coronariană:

a. are caracter constrictiv
b. poate iradia în mandibulă
c. se poate însoŃi de graŃă şi vărsături
d. poate fi declanşată de efortul fizic
R: a, b.
298. La pacientul dispneic:

a. se administrează oxigen
b. se monitorizeză permanent funcŃiile vitale
c. se administrează sedative
d. se asigură o alimentaŃie bogată în proteine
e. se poate efectua testul de effort
R: a, b.
299. AdjuvanŃii căilor aeriene sunt:

a. masca facială
68
b. calea orofaringiană
c. tripla manevră Saffar
d. sonda nazofaringiană
e. intubaŃia orotraheală
R: b, d.
300. Pipa orofaringiană:

a. se utilizează la pacientul conştient
b. permite aspiraŃia secreŃiilor
c. este un mijloc de oxigenare a pacientului
d. este un adjuvant al căilor aeriene
e. este o metodă de intubare orotraheală
R: b, d.
DISCIPLINA: FIZIOLOGIE NORMALĂ ŞI PATOLOGICĂ

Autor : Conf. univ. Dr. CIOROIANU DAN
1. DerivaŃiile standard (bipolare) sunt notate :

a) V1 – V6
b) D I – D III
c) aVR
d) aVF
e) aVL R : 1b
2. DerivaŃiile precordiale sunt notate :

a) V1 – V6
b) D I – D III
c) aVR
d) aVL
e) aVF R:2a
3. DerivaŃiile aVR, aVL, aVF, sunt :

a) bipolare
b) standard
c) precordiale
d) unipolare ale membrelor
e) bipolare ale membrelor R:3d
4. Segmentul central (principal) al zgomotului I cardiac este generat de fenomenele :

a) MDTÎ PDAD
b) AÎPÎTDMD
69
c) MÎTÎPDAD
d) PDAD MDTÎ
e) ADPDTÎMÎ R:4c
5. Segmentul central (principal) al zgomotului II cardiac este generat de fenomenele :

a) MÎTÎPDAD
b) MDTDPÎAÎ
c) AÎPÎTDMD
d) AÎPÎ
e) TDMD R:5d
6. Postsegmentul zgomotului II cardiac este generat de fenomenele :

a) AÎPÎ
b) MÎTÎPDAD
c) TDMD
d) TÎMÎ
e) MDTDPÎAÎ R:6c
7. Unda P de pe EKG reprezintă :

a) depolarizarea atrială
b) depolarizarea ventriculară
c) conducerea atrio-ventriculară
d) depolarizarea vârfului ventricular
e) repoalrizarea ventriculară R:7a
8. Segmentul Pq al EKG reprezintă :

e) repoalrizarea ventriculară R:8c
9. Unda P de pe EKG durează :

a) 0,04 – 0,10 s
b) 0.08 – 0,11 s
c) 0,12 – 0,21 s
d) 0,24 – 0,42 s
e) 0,15 – 0,30 s R:9b
10. Complexul qRS al EKG reprezintă :

d) repolarizarea ventriculară
e) repolarizarea atrială R : 10 b
70
11. ApreciaŃi elementele criteriului EKG în cazul ritmului sinusal :

a) intervalul Pq = 0,04 – 0,10 s
b) segmentul Pq = 0,12 – 0,21 s
c) distanŃa PP = distanŃa RR
d) frecvenŃa = 80 – 100 / min.
e) intervalul Pq = 0,12 – 0,21 s R : 11 c, d, e
12. Unda T de pe EKG reprezintă :

a) repolarizarea atrială
e) repoalrizarea ventriculară R : 12 e
13. Complexul epicardic drept se caracterizează pe EKG prin :

a) undă R amplă, pozitivă şi undă S mică, negativă în derivaŃiile V1 şi V2
b) undă R mică, pozitivă şi undă S amplă, negativă în derivaŃiile V1 şi V2
c) undă R mică, pozitivă şi undă S amplă, negativă în derivaŃiile V5 şi V6
d) undă R amplă, pozitivă şi undă S mică, negativă în derivaŃiile V5 şi V6
e) undă R mică, negativă şi undă S amplă, negativă în derivaŃiile V1 şi V2 R : 13 b
14. Complexul epicardic stâng se caracterizează pe EKG prin :

a) undă R amplă, pozitivă, şi undă S mică, negativă în derivaŃiile V5V6
b) undă R amplă, pozitivă, şi undă S mică, negativă în derivaŃiile V1V2
c) undă R mică, pozitivă şi undă S amplă, negativă în derivaŃiile V1 şi V2
d) undă R mică, pozitivă şi undă S amplă, negativă în derivaŃiile V1 şi V2
e) undă R mică, negativă şi undă S amplă, negativă în derivaŃiile V1 şi V2 R : 14 a
15. ApreciaŃi plasarea focarului de ascultaŃie mitral la adultul normal :

a) spaŃiul II inter –costal parasternal stânga
b) spaŃiul II inter –costal parasternal dreapta
c) spaŃiul V inter – costal pe linia medio-claviculară stângă
d) în partea inferioară a sternului
e) în regiunea supraclaviculară stângă R : 15 c
16. Factorul central al presiunii arteriale depinde de :

a) sectorul rezistiv
b) elasticitatea peretelui vascular
c) debitul cardiac
d) forŃa de contracŃie a inimii
e) numărul elementelor figurate R : 16 c, d
71
17. Factorul periferic al presiunii arteriale depinde de :

a) forŃa de contracŃie a inimii
b) vâscozitatea sângelui
c) debitul cardiac
d) sectorul rezistiv
e) debitul sistolic R : 17 b, d
18. Între zgomotul I cardiac şi zgomotul II, pe fonocardiogramă se înregistrează :

a) pauza mare
b) sistola
c) diastola
d) pauza mică
e) umplerea rapidă R : 18 b, d
19. În alcătuirea miocardului embrionar (excito-conductor) intră :

a) actina
b) miozina
c) nodulul sinusal şi cel atrio-ventricular
d) tropomiozina
e) fasciculul His R : 19 c, e
20. În alcătuirea miocardului contractil intră :

a) actina
b) miozina
c) nodulul sinusal şi cel atrio-ventricular
d) fasciculul His
e) reŃeaua Purkinje R : 20 a, b
21. Centrul primar al automatismului cardiac este reprezentat de :

a) nodulul atrio-ventricular
b) fasciculul His
c) nodulul sinusal
d) reŃeaua Purkinje
e) septul atrio-ventricular R : 21 c
22. În procesul cuplării excitaŃiei cu contracŃia, Ca2+ se fixează iniŃial pe :

a) tropomiozină
b) troponina I
c) troponina C
d) miozină
e) meromiozina grea R : 22 c
72
23. Ritmul nodal asigură o frecvenŃă de :

a) 20-40 / min.
b) 40-60 /min.
c) 60-100 / min.
d) 120 /min.
e) 10-20 / min. R : 23 b
24. Ritmul sinusal are o frecvenŃă de emitere de :

a) 120 / min.
b) 40-60 / min.
c) 80-100 / min.
d) 20-40 / min.
e) 60 / min. R : 24 a
25. PotenŃialul de acŃiune al fibrei miocardice este declanşat de influxul ionilor :

a) Na+
b) Mg +
c) K +
d) Cl –
e) Ca2+ R : 25 a
26. Inima are particularitatea de a fi excitabilă :

a) atât în sistolă cât şi în diastolă
b) numai în sistolă
c) numai în diastolă
d) la începutul sistolei
e) numai la începutul perioadei refractare R : 26 c
27. Conducerea prefenŃială a impulsurilor între nodulul sinusal şi cel atrio-ventricular se

face prin intermediul fasciculelor :
a) James
b) Bachmann (anterior)
c) Wenckebach (mediu)
d) Paladino-Kent
e) Thorel (inferior) R : 27 b, c, e
28. Proteinele modulatoare (reglatoare) ale miocardului contractil sunt :

a) meromiozina uşoară
b) meromiozina grea
c) actina
d) troponina
e) tropomiozina R : 28 d, e
73
29. Mecanismul de contracŃie musculară se realizează prin :

a) deplasarea actinei (glisare)
b) cuplarea Ca2+ de tropomiozină
c) revenirea Ca2+ în cisternele terminale
d) intrarea Na+ în celulă
e) intrarea K+ în celulă R : 29 a
30. ApreciaŃi elementele sistemului circulator de înaltă presiune :

a) 80% din volumul sanguin total
b) ventriculul stâng în sistolă până la arteriole
c) 12% din volumul total de sânge
d) inima dreaptă, venele, teritoriul capilar
e) 50% din volumul total de sânge R : 30 b, c
31. ApreciaŃi elementele sistemului circulator de joasă presiune :

a) 80% din volumul sanguin total
b) ventriculul stâng în sistolă până la arteriole
c) 12% din volumul total de sânge
d) inima dreaptă, venele, teritoriul capilar
e) 50% din volumul total de sânge R : 31 a, d
32. Valorile normale ale VEMS sunt :

a) 1800-2600 ml
b) 2800-4000 ml
c) 800-1500 ml
d) 5500-7000 ml
e) 3500-5000 ml R : 32 b
33. Valorile normale ale VIR sunt :

a) 1800-2600 ml
b) 2800-4000 ml
c) 800-1500 ml
d) 5500-7000 ml
e) 3500-5000 ml R : 33 a
34. Valorile normale ale VER sunt :

a) 1800-2600 ml
b) 2800-4000 ml
c) 800-1500 ml
d) 5500-7000 ml
e) 3500-5000 ml R : 34 c
35. Capacitatea vitală normală, are valorile :

74
a) 1800-2600 ml
b) 800-1500 ml
c) 5500-7000 ml
d) 3500-5000 ml
e) 2800-4000 ml R : 35 d
36. Apărarea nespecifică a organismului este asigurată de :

a) granulocitul neutrofil
b) limfocitul T
c) monocit
d) plasmocit
e) limfocitul B R : 36 a, c
37. Apărarea specifică – celulară – a organismului este realizată de :

a) limfocitul B
b) limfocitul T
c) monocit
d) granulocitul neutrofil
e) plasmocit R : 37 b
38. Apărarea specifică – umorală – a organismului este realizată de :

a) limfocitul B
b) limfocitul T
c) monocit
d) granulocitul neutrofil
e) plasmocit R : 38 a
39. Care dintre următoarele substanŃe consideraŃi că au acŃiune fibrinolotică :

a) fibrina
b) plasmina
c) chemotripsina
d) protrombina
e) trombostenina R : 39 b, c
40. ApreciaŃi care sunt etapele coagulării :

a) activarea trombinei la contactul cu peretele lezat
b) formarea complexului activator al protrombinei
c) retracŃia cheagului
d) trombinoformarea
e) fibrinoformarea R : 40 b, d, e
41. Când apar aglutinogenele în sistemul sanguin OAB :

75
a) în momentul naşterii
b) în primele 30 de zile după naştere
c) în luna a II-a – a III-a de viaŃă intra-uterină
d) în luna a VII-a – a IX-a de viaŃă intra-uterină
e) posttransfuzie incompatibilă R : 41 c
42. ApreciaŃi cum trebuie să fie compatibilitatea între sângele donatorului şi cel al primitorului – la
transfuziile sub 500 ml de sânge :
a) între aglutinogen primitor şi aglutinină donator
b) între aglutinogen donator şi aglutinină primitor
c) între aglutinină donator şi aglutinogen primitor
d) nu este necesară compatibilitatea
e) între aglutininele donatorului şi cele ale primitorului R : 42 b
43. ApreciaŃi cum trebuie să fie compatibilitatea între sângele donatorului şi cel al primitorului – la
transfuziile peste 500 ml de sânge :
a) între aglutinogen donator şi aglutinină primitor
b) între aglutininele donatorului şi cele ale primitorului
c) între aglutinogen primitor şi aglutinină donator
d) între aglutinogenele primitorului şi cele ale donatorului
e) nu mai este necesară compatibilitatea R : 43 a, c
44. Aglutininele sistemului sanguin OAB apar :

a) imediat după naştere
b) progresiv, spontan, după naştere
c) în viaŃa intra-uterină
d) posttransfuzie incompatibilă
e) în luna a II-a – a III-a de viaŃă intra-uterină R : 44 b
45. De concentraŃia căror substanŃe depinde valoarea presiunii coloid-osmotice :

a) glucide
b) lipide
c) albumine
d) globuline
e) fibrinogen R : 45 c, d, e
46. Valoarea normală a timpului de sângerare (TS) este :

a) 10-18 sec.
b) 6-8 min.
c) 2-4 min.
d) 8-10 min.
e) 8-12 min. R : 46 c
76
47. Valoarea normală a timpului de coagulare (TC) este :

a) 10-12 sec.
b) 2-4 min
c) 10-18 sec.
d) 6-8 min.
e) 1 min. şi 10 sec. R : 47 d
48. Mecanismul coagulării pe cale intrinsecă este declanşat prin activarea iniŃială a
factorilor plasmatici :
a) V
b) X
c) VII
d) XII
e) VIII R : 48 d
49. Care este rolul vitaminei K în hemostază :

a) fibrinoliză
b) vasospasm
c) agregare trombocitară
d) sinteza unor factori plasmatici ai coagulării
e) favorizează unele reacŃii plachetare R : 49 d
50. Mecanismul coagulării pe cale extrinsecă este declanşat prin activarea iniŃială a
factorilor plasmatici :
a) XII
b) V
c) II
d) VII
e) X R : 50 d
51. Ce substanŃe anticoagulante cunoaşteŃi :

a) calciul
b) heparina
c) citratul de sodiu
d) oxalatul de sodiu
e) trasilolul R : 51 b, c, d
52. ApreciaŃi modificările timpului de sângerare (TS) şi de coagulare (TC) în

trombocitopenii :
a) TS şi TC cresc
b) TS creşte şi TC este normal
c) TS scade şi TC creşte
d) TS şi TC scad amândouă
e) TS este normal şi TC creşte R : 52 b
77
53. La recoltarea sucului biliar, bila A reprezintă :

a) bilă hepatică
b) bilă coledociană
c) bilă veziculară
d) bilă liberă
e) bilă neconjugată R : 53 b
54. În digestie, sucul biliar intervine prin :

a) pepsină
b) lipază
c) pigmernŃi biliari
d) săruri biliare
e) tripsină R : 54 d
55. SecreŃia de acid clorhidric – din componenŃa sucului gastric – este realizată de :
a) celulele principale
b) celulele oxintice
c) celulele endocrine
d) celulele endoteliale
e) celulele enterocromatofine R : 55 b
56. În timpul digestiei, enterokinaza activează :

a) pepsinogenul secreŃiei gastrice
b) tripsinogenul secreŃiei biliare
c) lipaza pancreatică
d) lipaza gastrică
e) tripsinogenul secreŃiei pancreatice R : 56 e
57. Enterogastrona este secretată în timpul digestiei gastrice în faza :

a) cefalică
b) intestinală
c) gastrică
d) duodenală
e) veziculară R : 57 b
58. Secretina are acŃiune stimulatoare asupra :

a) secreŃiei gastrice
b) secreŃiei biliare
c) secreŃiei intestinale
d) secreŃiei pancreatice
e) secreŃiei duodenale R : 58 d
59. Gastrina are următoarele efecte în digestie :

78
a) inhibă secreŃia gastrică

b) stimulează tonusul intestinal
c) stimulează secreŃia gastrică
d) stimulează secreŃia biliară
e) inhibă tonusul intestinal R : 59 c
60. La nivel renal, principala forŃă care favorizează filtrarea glomerulară, este :
a) presiunea coloid-osmotică
b) presiunea interstiŃială
c) presiunea hidrostatică
d) presiunea elastică
e) forŃa gravitaŃională R : 60 c
61. La nivel renal, descărcările în exces ale ADH pot avea loc :
a) în condiŃii de deshidratare
b) în condiŃii de hiperhidratare
c) în ambele situaŃii
d) în condiŃiile unor mari pierderi lichidiene în cadrul unui sindrom diareic
e) în cazul scăderii numărului de trombocite R : 61 a, d
62. Numărul normal de leucocite, la adultul normal, este :

a) 4000-8000 / cm3
b) 150 000-300 000 /mm3
c) 4000-8000 /mm3
d) 40 000-80 000 / mm3
e) 100-180 / mm3 R : 62 c
63. În cadrul formulei leucocitare, valoarea normală a eozinofilelor, procentual şi în număr

absolut, este :
a) 0,5-1%
b) 100-180 / mm3
c) 1-3%
d) 1200-2000 /mm3
e) 62-64% R : 63 b, c
64. În cadrul formulei leucocitare, valoarea normală a bazofilelor, procentual şi în număr

absolut, este :
a) 1-3%
b) 4-8%
c) 0,5-1%
d) 30-60 / mm3
e) 100-180 / mm3 R : 64 c, d
79
65. Granulocitul neutrofil, se caracterizează prin :

a) 2-5 lobi la nivelul nucleului
b) citoplasmă acidofilă
c) granulaŃii citoplasmatice brun-albăstrui ce acoperă nucleul
d) diametru de 10-15 µ
e) citoplasmă bazofilă R : 65 a, b, d
66. Granulocitul bazofil, se caracterizează prin :

a) diametru de 10-15 µ
b) diametru 10-13 µ
c) granulaŃii citoplasmatice violet-brun ce nu acoperă nucleul
d) citoplasmă acidofilă
e) nucleu nelobat R : 66 b, d
67. Anticorpii anti-Rh apar :

a) în timpul vieŃii intra-uterine
b) la mamă Rh – cu făt Rh +, după naştere
c) la mamă Rh + cu făt Rh - , după naştere
d) la mamă Rh – cu făt Rh +, înainte de naştere
e) spontan, după naştere, indiferent de Rh-ul părinŃilor R : 67 b
68. Anticorpii anti-Rh :

a) sunt Ig M care trec bariera placentară
b) sunt Ig G care nu trec bariera placentară
c) sunt Ig D care nu trec bariera placentară
d) sunt Ig G care trec bariera placentară
e) sunt Ig A care nu trec bariera placentară R : 68 d
69. ApreciaŃi testele de laborator care explorează hemostaza primară :

a) dozarea fibrinogenului
b) timpul de coagulare – TC
c) timpul de sângerare – TS
d) timpul Quick – TQ
e) testul garoului R : 69 c, e
70. Imunizarea cu ser anti-Rh a mamei cu Rh - şi făt Rh + , se face :

a) la 10-14 zile de la naştere
b) în primele 72 de ore după prima naştere
c) în primele 72 de ore doar după a doua naştere
d) în prima săptămână după prima naştere
e) nu este necesară R : 70 b
71. În mod patologic, pe EEG, undele lente apar :

80
a) la copii (SNC imatur)

b) în timpul somnului
c) în hipoxia cerebrală
d) în tumori cerebrale
e) în stări comatoase R : 71 c, d, e
72. Tracturile medulare ascendente sunt reprezentate de :

a) Goll şi Burdach
b) Gowers şi Flechsig
c) spinotalamic anterior şi posterior
d) tecto-spinal
e) piramidal direct R : 72 a, b, c
73. Cine reprezintă unitatea morfo-funcŃională a fibrei musculare, în mod direct :

a) sarcomerul
b) miofilamentele de actină şi de miozină
c) fibra musculară
d) miofibra
e) unitatea motorie R : 73 a
74. Tracturile extrapiramidale sunt reprezentate de :

a) tractul nigro-spinal
b) tractul olivo-spinal
c) tractul vestibulo-spinal
d) piramidal direct
e) reticulo-spinal R : 74 a, b, c, e
75. Sensibilitatea proprioceptivă conştientă şi inconştientă se transmite prin tracturile :

a) Flechsig – inconştientă
b) Goll – conştientă
c) Gowers – inconştientă
d) Burdach – conştientă
e) spinocerebelos direct – conştientă R : 75 a, b, c, d
76. Care este numărul normal de hematii, la adultul sănătos :

a) 400 000-500 000 / mm3
b) 4 000 000- 5 000 000 / cm3
c) 4 500 000-5 000 000 / mm3
d) 150 000-300 000 / mm3
e) 4000-8000 / mm3 R : 76 c
77. Care sunt cele trei tipuri posibile de muşchi (respectiv tipuri de Ńesut muscular) care se pot
81
întâlni la om :
a) muşchi striat, voluntar
b) muşchi cardiac, involuntar
c) muşchi neted
d) muşchi penaŃi
e) muşchi antagonişti R : 77 a, b, c
78. Care este valoarea normală a VSH-ului, la o oră şi la două ore, la modul general :
a) 1-3mm/h şi 4-6mm/2h
b) 7-9mm/h şi 10-12mm/2h
c) 15-20mm/h şi 25-45mm/2h
d) 12-15mm/h şi 20-25mm/2h
e) 0-2mm/h şi 2-4mm/2h R : 78 b
79. Factorii plasmatici care cresc VSH sunt reprezentaŃi de :

a) creşterea globulinelor
b) creşterea albuminelor
c) creşterea acizilor şi sărurilor biliare
d) creşterea fibrinogenului
e) scăderea numărului de eritrocite R : 79 a, d
80. Cine este donator universal (ce grupă sanguină) :

a) OI
b) AII
c) ABIV
d) BIII
e) OI şi ABIV R : 80 a
81. Cine este primitor universal (ce grupă sanguină) :

a) OI
b) AII
c) BIII
d) ABIV
e) OI şi ABIV R : 81 d
82. Care este numărul normal de trombocite, la adult :

a) 1500-3000 / mm3
b) 150 000-300 000 / mm3
c) 4000-8000 / mm3
d) 150 000-300 000 / cm3
e) 4 500 000-5 000 000 / mm3 R : 82 b
83. Ce anioni cunoaşteŃi în plasmă :

82
a) Na+
b) Cl-
c) K+
d) Ca2+
e) fosfaŃi R : 83 b, e
84. Ce cationi cunoaşteŃi în plasmă :

a) Na+
b) Cl-
c) K+
d) Ca2+
e) fosfaŃi R : 84 a, c, d
85. Care este valoarea normală a presiunii osmotice a plasmei :

a) 25-28 mmHg
b) 5700 mmHg
c) 7,6 atm
d) 300-350 m Osm
e) 1-2 atm R : 85 b, c, d
86. CombinaŃia hemoglobinei cu bioxidul de carbon (CO2) se numeşte :

a) oxihemoglobină
b) carboxihemoglobină
c) carbhemoglobină
d) methemoglobină
e) hemoglobină redusă R : 86 c
87. DisfuncŃiile ventilatorii de tip obstructiv sunt reprezentate de :

a) astmul bronşic
b) BPOC
c) emfizem pulmonar
d) pneumonii
e) cordul pulmonar cronic R : 87 a, b
88. Din punct de vedere fiziopatologic, BPOC se caracterizează prin :

a) bronhospasm
b) edem
c) calibrul căilor aerifere
d) hipersecreŃie
e) afectarea Ńesutului elastic peribronşic R : 88 a, b, d, e
89. În edemul pulmonar acut – cardiogen – se constată :

83
a) lichid în cavităŃile alveolare

b) distrugeri de septuri alveolare
c) exudat alveolar
d) transudat alveolar
e) creşterea frecvenŃei respiratorii R : 89 a, c, e
90. Anemia falciformă (drepanocitară) se caracterizează prin :

a) deficit cantitativ al lanŃurilor de globină
b) deficit calitativ al hemoglobinei
c) hemoglobina se prezintă sub forma unui gel vâscos în hematii
d) prezenŃa corpilor Heinz
e) lanŃuri α în exces R : 90 b, c
91. DisfuncŃia hepato-celulară – în cazul cirozei hepatice – duce la :

a) scăderea sintezei proteinelor
b) hiperbilirubinemie
c) scăderea ratei proceselor de detoxifiere – normală
d) poliglobulie
e) apariŃia corpilor Heinz R : 91 a, b, c
92. Hipertensiunea portală, din cadrul cirozei hepatice, este răspunzătoare pentru :
a) hemoragie varicoasă
b) ascită
c) carcinom hepatocelular
d) encefalopatie hepatică
e) apariŃia corpilor Heinz R : 92 a, b, d
93. Ocluzia intestinală – mecanică – se datorează :

a) unui obstacol ce blochează lumenu intestinal
b) unui fenomen refelex, în cadrul colicilor renale sau hepatice
c) unei cicatrici post operatorii
d) unui volvulus
e) hiperperistaltismului intestinal R : 93 a, c
94. Glomerulonefritele se caracterizează în general prin :

a) leziuni iniŃiale ale Ńesutului interstiŃial ce separă tubii
b) leziuni inflamatorii ale glomerulilor
c) prezenŃa anticorpilor anti-membrană bazală
d) apariŃia anemiei drepanocitare
e) existenŃa unor complexe antigen-anticorp la nivel glomerular R : b, c, e
95. InsuficienŃa renală cronică este caracterizată prin :

84
a) distrugerea ireversibilă a unui număr de nefroni

b) alterarea rapidă şi potenŃial reversibilă a funcŃiei renale
c) suprasolicitarea funcŃională a nefronilor restanŃi
d) apariŃia de leziuni tubulare
e) scăderea perfuziei renale R : 95 a, c
96. Encefalopatia hipertensivă :

a) este o complicaŃie cerebrală a HTA
b) se caracterizează prin prezenŃa edemului cerebral
c) se caracterizează prin apariŃia hipertrofiei ventriculare stângi (HVS)
d) se caracterizează prin scăderea filtrării glomerulare
e) poliglobulie R : 96 a, b
97. Diabetul zaharat de tip II :

a) este secundar unor afecŃiuni pancreatice repetitive
b) se datorează lipsei relative de insulină
c) este insulinoindependent
d) este insulinodependent
e) se datorează lipsei totale de insulină din organism R : 97 b, c
98. ApariŃia HTA esnŃială se datorează :

a) unor anomalii în metabolismul sodiului
b) alterării mecanismelor reglatoare renale
c) factorilor neurogeni
d) apariŃiei corpilor Heinz
e) disfuncŃiei hepto-celulare R : 98 a, b, c
99. Substratul fiziopatologic al cardiopatiei coronariene este reprezentat de :

a) irigaŃia deficitară a miocardului contractil
b) deprimarea funcŃiei de pompă a inimii
c) apariŃia unui dezechilibru între aportul şi necesarul de O2
d) disfuncŃia hepato-celulară
e) prezenŃa corpilor cetonici R : 99 a, c
100. InsuficienŃa cardiacă poate apare prin :

a) deprimarea funcŃiei de pompă a inimii
b) irigaŃia deficitară a miocardului contractil
c) alterarea funcŃiei diastolice prin deficit de umplere ventriculară
d) scăderea numărului de trombocite
e) alterarea funcŃiei sistolice de ejecŃie R : 100 a, c, e
85
DISCIPLINA: NEUROLOGIE
Autor : Conf. univ. Dr. . CIOROIANU DAN
1. ApreciaŃi manifestările clinice din sindromul de hipertensiune intracraniană (HIC) :

a) cefalee
b) stază papilară
c) vărsături în jet
d) hemianopsie laterală homonimă
e) tulburări psihice R : 1 a, b, c
2. AIT –urile se caracterizează – în general – prin :

a) debut brusc
b) durată maximă 24 de ore
c) carcter repetitiv
d) deficit motor persistent peste 24 de ore
e) reversibilitate în totalitate R : 2 a, b, c, e
3. AIT –urile în teritoriul carotidian prezintă :

a) cecitate unilaterală
b) deficit motor sub 24 de ore
c) hemianopsie
d) parestezii
e) paralizii de nervi cranieni, în basculă R : 3 a, b, c, d
4. AIT –ul în teritoriul vertebro-bazilar este caracterizat prin :

a) deficit motor în basculă
b) vertij
c) paralizii de nervi cranieini
d) hemianopsie
e) tulburări de sensibilitate cu nivel R : 4 a, b, c
5. Paralizia perechii a III a de nervi cranieini, de aceeaşi parte cu o leziune printr-un

AVC, concomitent cu un deficit motor de partea opusă, este tipic pentru o leziune în :
a) punte
b) mezencefal
c) bulb
d) cerebel
e) hipotalamus R:5b
86
6. . Paralizia perechii a VII a de nervi cranieini, de aceeaşi parte cu o leziune printr-un

AVC, concomitent cu un deficit motor de partea opusă, este tipic pentru o leziune în :
a) mezencefal
b) punte
c) bulb
d) cerebel
e) talamus R:6b
7. ApreciaŃi elementele tratamentului în AVC-urile ischemice :

a) tratamentul edemului cerebral
b) folosirea antiagregantelor plachetare
c) folosirea anticoagulantelor
d) utilizarea de Nimotop
e) trofice cerebrale R : 7 a, b, c, e
8. Semnul Foville cortical, apare în leziunile :

a) emisferice
b) bulbare
c) măduvei spinării
d) de la nivelul decusaŃiei bulbare
e) înainte de încrucişarea fibrelor ce coordonează mişcările R : 8 a, e
oculare de lateralitate
9. ApreciaŃi semnele AVC în teritoriul arterei cerebrale medii (ACM) :

a) Foville cortical
b) deficit motor egal distribuit pe membrele superioare şi inferioare
c) hemianopsie
d) deficit motor prevalent brahial
e) tulburări psihice R : 9 a, b, c
10. ApreciaŃi semnele AVC în teritoriul arterei cerebrale anterioare (ACA) :

a) deficit motor cu prevalenŃă brahială sau crurală
b) deficit motor egal distribuit pe membrele superioare şi inferioare
c) tulburări psihice
d) Foville cortical
e) Jacksonisme motorii R : 10 a, c, d, e
11. Boala Parkinson se caracterizează în general prin :

a) hipertonie musculară – „ în lamă de briceag”
b) akinezie
c) tremor de intenŃie
d) hipertonie musculară – „ în Ńeavă de plumb”
e) tremor de repaus / postură R : 11 b, d, e
87
12. Tratamentul bolii Parkinson presupune :

a) refacerea concentraŃiei de dopamină la nivel central
b) refacerea concentraŃiei de acetilcolină la nivel central
c) utilizarea anticolinergicelor
d) utilizarea agoniştilor dopaminergici
e) utilizarea inhibitorilor de MAO (monoaminooxidază) R : 12 a, c, d, e
13. Boala Parkinson aparŃine grupului de sindroame :

a) piramidale
b) extrapiramidale
c) cerebeloase
d) talamice
e) mezencefalice R : 13 b
14. În care din următoarele afecŃiuni neurologice este contraindicat tratamentul cu

anticoagulante :
a) hemoragia cerebrală
b) hemoragia subarahnoidiană (HSA)
c) hematomul cerebral
d) accidentul isckemic tranzitor (AIT)
e) lacunarismul cerebral R : 14 a, b, c
15. Sindromului de neuron motor central îi sunt caracteristice :

a) deficit motor extins
b) hiperreflectivitate osteo-tendinoasă
c) deficit motor limitat la un grup de muşchi
d) hipotonie musculară
e) reflexe osteo-tendinoase (ROT) diminuate /abolite R : 15 a, b
16. Sindromului de neuron motor periferic îi sunt caracteristice :

a) deficit motor limitat la un grup de muşchi
b) reflexe osteo-tendinoase (ROT) diminuate /abolite
c) hipertonie musculară
d) deficit motor extins
e) hiperreflectivitate osteo-tendinoasă R : 16 a, b
17. Hemiplegia capsulară prezintă :

a) deficit motor egal repartizat la membrele de partea opusă leziunii
b) spasticitate mare
c) sindroame alterne
d) deficit motor de aceeaşi parte cu leziunea
e) crize epileptice R : 17 a, b
88
18. DegenerescenŃa hepato-lenticulară (DHL) este determinată de :

a) tulburări ale metabolismului fierului
b) tulburări ale metabolismului cuprului
c) consum exagerat de alcool
d) anemie
e) anomalii ale sintezei ceruloplasminei R : 18 b, e
19. Simptomatologia generală a sindromului cerebelos constă în :

a) ataxie cerebeloasă
b) tremor intenŃional
c) tremor de repaus
d) mers ebrios
e) tulburări de sensibilitate profundă R : 19 a, b, d
20. ApreciaŃi etiologia sindromului cerebelos :

a) vasculară
b) toxică (alcolism)
c) tumorală
d) metabolică prin scăderea pH-ului sanguin
e) metabolică prin scăderea pH-ului sanguin R : 20 a, b, c
21. Ataxia cerebeloasă se caracterizează prin :

a) dismetrie
b) asinergie
c) adiadocokinezie
d) tulburări de deglutiŃie pentru solide
e) tulburări de vedere monoculare R : 21 a, b, c
22. În poliradiculonevrită (sd. Guillain-Barré ) apar :

a) ROT abolite de la început
b) ROT diminuate după o perioadă de exacerbare
c) hipertonie extrapiramidală
d) hipotonie musculară
e) tulburări de sensibilitate cu caracter radicular R : 22 a, e
23. Tratamentul poliradiculonevritei presupune :

a) corticoterapie
b) vitaminoterapie
c) antiagregante plachetare
d) diuretice
e) agonişti dopaminergici R : 23 a, b
89
24. Mecanismele fiziopatologice incriminate în apariŃia epilepsiei sunt :

a) diminuarea inhibiŃiei corticale produse de GABA
b) diminuarea concentraŃiei de dopamină în nucleii bazali
c) amplificarea mecanismelor excitatorii corticale
d) anomalii ale eliberării de acetilcolină la nivelul joncŃiunii neuro-musculare
e) creşterea tromboembolismului R : 24 a, c
25. ApreciaŃi măsurile terapeutice într-un status epileptic :

a) internare în ATI pentru anestezie generală
b) administrare 1f diazepam i.v şi apoi, la nevoie 1 f fenobarbital
c) administrare de fenitoin la repetarea crizelor
d) administrare de furosemid i.v, rapid
e) se instituie rapid terapie neuroprotectoare cu piracetam R : 25 a, b, c
26. ApreciaŃi factorii de risc în AVC ischemic :

a) diabetul zaharat
b) fumatul
c) alcoolul
d) fibrilaŃia atrială
e) anotimpurile R : 26 a, b, c, d
27. ApreciaŃi principiile de tratament în AVC hemoragic :

a) repaus la pat
b) tratamentul edemului cerebral
c) tratament cu anticoagulante
d) terapie cu trofice cerebrale
e) vitaminoterapie R : 27 a, b, d, e
28. În producerea ischemiei cerebrale, intervin următoarele mecanisme :

a) tromboembolic
b) vasospasmul
c) hemodinamic
d) creşterea pH-ului în parenchimul cerebral
e) ruptura vasculară R : 28 a, b, c
29. În producerea hemoragiei cerebrale, intervin următoarele mecanisme :

a) ruptura vasculară
b) tromboembolic
c) HTA
d) creşterea pH-ului în parenchimul cerebral
e) diapedeza R : 29 a, c, e
90
30. În cazul tumorilor de lob frontal, simptomatologia se caracterizează prin :

a) deficit motor cu carcter piramidal
b) tulburări psihice
c) crize epileptice
d) tulburări de auz
e) tulburări de sensibilitate R : 30 a, b, c
31. În cazul tumorilor de lob occipital, simptomatologic se pot constata :

a) cecitate corticală
b) cecitate monoculară
c) îngustarea câmpului vizual
d) tulburări psihice
e) tulburări sfincteriene R : 31 a, c
32. ApreciaŃi simptomatologia clinică evolutivă în cazul neurinomului de acustic :

a) hipoacuzie
b) vertij cu nistagmus
c) dilatarea orificiului auditiv (imagine Rx)
e) tremor de repaus R : 32 a, b, c
33. În cazul tumorilor de lob frontal, simptomatologia se caracterizează prin :

a) tulburări psihice
b) crize epileptice temporale
c) tulburări de limbaj de tip afazic
d) cecitate corticală
e) hemianopsie homonimă R : 33 a, b, c
34. Coreea cronică reprezintă un sindrom :

a) hipoton – hiperkinetic
b) hiperton – hipokinetic
c) hipoton – hipokinetic
d) extrapiramidal
e) arhicerebelos R : 34 a, d
35. Hemiplegia cu origine corticală prezintă :

a) deficit motor prevalent brahial sau crural
b) deficit motor egal distribuit la membre
c) crize jacksoniene motorii
d) deficit motor de aceeaşi parte cu leziunea
e) deficit motor de partea opusă leziunii R : 35 a, c, e
91
36. Hemiplegia cu origine în trunchiul cerebral prezintă :

a) sindroame alterne
b) deficit motor prevalent crural
c) crize epileptice
e) deficit motor de partea opusă nervului cranian afectat R : 36 a, e
37. ApreciaŃi etiologia hemoragiei subarahnoidiene (HSA) :

a) malformaŃie vasculară
b) anevrismul vascular
c) modificări ale pH-ului
d) fibrilaŃia atrială
e) ateromatoza R : 37 a, b
38. ApreciaŃi măsurile terapeutice în cazul hemoragiei intra-parenchimatoase :

a) manitol
b) glucoză hipertonă
c) anticoagulante
d) asigurarea funcŃiilor vitale
e) vasodilatatoare puternice R : 38 a, d
39. Sindromul de paleostriat (globus palidus şi substanŃa neagră) se caracterizează prin :

a) hipertonie şi hipokinezie
b) hipotonie şi hiperkinezie
c) tremor de repaus
d) tremor intenŃional
e) hipotonie cu hipokinezie R : 39 a, c
40. ApreciaŃi caracteristicile clinice ale neuropatiei alcoolice :

a) senzaŃie de arsuri în tălpi
b) dureri la compresiunea maselor musculare gambiere
c) parestezii în membrele inferioare
d) tulburări de sensibilitate cu caracter proximal
e) tulburări de sensibilitate cu caracter distal R : 40 a, b, c, e
41. Miastenia Gravis este o boală a :

a) sistemului extrapiramidal
b) sinapsei neuro-musculare
c) neuronului motor central
d) sistemului piramidal
e) hipotalamusului R : 41 b
92
42. ApreciaŃi simptomatologia clinică în cazul Miasteniei Gravis :

a) greutate la mers şi urcat de scări accentuate către seară
b) tulburări de fonaŃie
c) ptoză palpebrală
d) hipertonie musculară de tip piramidal
e) tulburări de sensibilitate mioartrokinetică R : 42 a, b, c
43. Trtamentul Miasteniei Gravis se referă la :

a) administrarea de inhibitori ai colinesterazei
b) administrarea de inhibitori ai Dopa-decarboxilazei
c) administrarea de prostigmină / mestinon
d) plasmafereză pentru îndepărtarea anticorpilor
e) antiagregante plachetare R : 43 a, c, d
44. Sindromul meningean se caracterizează prin :

a) cefalee
b) vărsături în jet
c) contractură musculară
d) stază papilară
e) asinergie R : 44 a, b, c
45. În boala Parkinson, pacientul poate prezenta :

a) mers „cosit”
b) mers stepat
c) mers cu paşi mici, aplecat în faŃă
d) mers talonat
e) mers dansant R : 45 c
46. Mersul pacientului cu afecŃiuni cerebeloase este :

a) talonat
b) legănat, de „răŃuşcă”
c) ebrios, titubant
d) dansant
e) „cosit” R : 46 c
47. ApreciaŃi mersul unui pacient cu scleroză multiplă (SIP, scleroză în plăci) :
a) spastico-cerebelos
b) dansant
c) „cosit”
d) legănat, de „răŃuşcă”
e) stepat R : 47 a
93
48. Un pacient hemiparetic va avea un mers :

a) stepat
b) „cosit”
c) dansant
d) talonat
e) ebrios R : 48 b
49. În afectarea nervului radial, pacientul va avea ca atitudine particulară :

a) mână în epolet
b) mână în „gât de lebădă”
c) mână „simiană”
d) mână în „limbă de clopot”
e) grifă cubitală R : 49 b
50. În afectarea nervului median, pacientul va avea ca atitudine particulară :

a) mână în „gât de lebădă”
b) mână „simiană”
c) mână în „limbă de clopot”
d) grifă cubitală
e) mână în epolet R : 50 b
DISCIPLINA CHIRURGIE GENERALA

Autori: Prof. univ. Dr. Dorin MercuŃ, Asist. univ. Dr. Emil Tiberius Traşcă, Asist. univ. Dr. Ianoşi
Gabriel, Asist. univ. Dr. Siloşi Cristian
1. Din punct de vedere etiopatogenic, ocluziile intestinale se clasifică în :

a. Dinamice, organice şi mixte
b. Mecanice şi mixte
c. Înalte şi joase
d. Dinamice, joase şi mixte.
e. Nici un răspuns de mai sus nu este corect.
R-a
2. Ocluziile intestinale dinamice pot fi :
a. Mecanice
b. Organice
c. Reflexe
d. Toate răspunsurile de mai sus
e. Nici un răspuns de mai sus nu este corect.
R-c
3. Alterările fiziopatologice generale din ocluziile intestinale sunt reprezentate de :
a. Pierderi hidroelectrolitice mari
b. ,,Colici de luptă’’ exprimând activitatea intestinală intensă suprajacent obstacolului
c. Crearea unei hiperpresiuni intraluminale ce comprimă circulaŃia sanguină parietală
94
d. Necroză intestinală
e. PerforaŃie intestinală.
R-a
4. Semnele radiologice patognomonice pentru ocluziile intestinale sunt reprezentate de :
a. Nişa
b. Ascensionarea hemidiafragmului stâng
c. Opacitate la nivelul hipocondrului stâng
d. Imagini hidroaerice
e. Pneumoperitoneu subdiafragmatic
R-d
5. ,,Sindromul peritonitic’’ comun peritonitelor acute difuze prezintă următoarele elemente clinice
esenŃiale:
a. vărsăturile şi diareea
b. sughiŃul şi vărsăturile
c. durerea şi vărsăturile
d. durerea şi contractura abdominală
e. diareea şi sughiŃul.
R-d
6. Cauzele cele mai frecvente de pancreatită acută sunt :
a. InfecŃiile virale (urlian, Koksakie)
b. Bolile metabolice (hiperlipidemia familială)
c. Litiaza biliară şi alcoolismul
d. Traumatismele
e. Bolile endocrine (hiperparatiroidismul).
R-c
7. Care dintre afirmaŃiile privind tratamentul necrozei din pancreatita acută sunt adevărate?
a. Necroza sterilă trebuie tratată pe cale chirurgicală, percutanată sau mixtă
b. Necroza şi colecŃiile infectate trebuie tratate pe cale chirurgicală, percutanată sau mixtă
c. PuncŃia ghidată a Ńesutului pancreatic sănătos
d. Antibioterapia sistemică precoce
e. Sfincterotomie endoscopică.
R-b
8. Care dintre afirmaŃiile privind tratamentul formelor necomplicate de pancreatită acută sunt
adevărate?
a. Nu necesită spitalizare
b. Dozajul repetat al enzimelor pancreatice
c. Ileusul şi vărsăturile cu deshidratare extracelulară justifică reechilibrarea
hidroelectrolitică
d. Tratarea durerilor cu AINS (salicilaŃi)
e. Neutralizarea mediatorilor inflamaŃiei cu antagonişti de citokine.
R-c
9. Colecistita cronică litiazică asociază din punct de vedere clinic următoarele sindroame:
95
a. Sindrom de retenŃie biliară şi sindrom depresiv

b. Sindromul insuficienŃei pancreatice exocrine şi sindrom anemic
c. Sindrom dureros şi sindrom dispeptic
d. Sindrom de iritaŃie peritoneală şi sindrom Boerhaven
e. Sindrom Mallory-Weiss şi sindrom Menetrier.
R-c
10. ComplicaŃiile mecanice ale colecistitei cronice litiazice sunt:
a. Piocolecistita acută
b. Pancreatita acută de etiologie biliară
c. Migrarea calculilor în CBP
d. DegenerescenŃa malignă a veziculei biliare
e. Nici una de mai sus
R-c
11. Formele anatomopatologice de colecistită acută sunt următoarele, cu excepŃia:
a. Colecistita acută catarală (hidropică)
b. Colecistita acută gangrenoasă
c. Colecistita acută reziduală scleroatrofică
d. Hidropsul vezicular
e. Colecistita acută flegmonoasă
R -d
12. Diagnosticul pozitiv de colecistită acută se stabileşte pe baza următoarelor elemente, cu excepŃia:
a. Antecedente de litiază
b. Sindrom infecŃios: febră, frisoane, leucocitoză
c. Semne de retenŃie biliară: subicter, icter
d. Debutul durerilor în flancul stâng cu iradiere postero-inferioară
e. Colecist palpabil, apărare musculară localizată, bloc inflamator.
R-d
13. Forma clasică de litiază a căii biliare principale (CBP) prezintă următorul tablou clinic:
a. Durere, vărsături şi inapetenŃă
b. Febră, frison şi stare generală alterată
c. Durere, febră, icter
d. Accese febrile, frisoane pseudo-palustre şi vărsături
e. Frisoane, pirozis, eructaŃii
R-c
14. Angiocolita ictero-uremigenă (Caroli) se caracterizează din punct de vedere clinic prin:
a. Lipsa prodroamelor, icter progresiv, febră
b. Accese febrile, frisoane pseudo-palustre, icter cu accentuare rapidă, oligoanurie,
azotemie, alterarea stării generale
c. Febră continuă, ridicată, frisoane, icter, azotemie normală, hepatomegalie
d. Dureri epigastrice postprandiale, constipaŃie întreruptă de crize diareice, icter
e. Durere, febră, lipsa icterului
R-b
15. În litiaza căii biliare principale (CBP) se întâlnesc următoarele forme clinice, cu excepŃia:
a. Forma clasică cu durere, febră, icter
b. Forma cu icter continuu
c. Icter cu angiocolită gravă
96
d. Angiocolita ictero-uremigenă (CAROLI)

e. Forma gangrenoasă
R-e
16. Coledocotomia (coledocolitotomia) pentru extragerea calculilor în litiaza căii biliare principale
este indicată în următoarele situaŃii, cu excepŃia:
a. PrezenŃa clinică şi biologică a icterului
b. Depistarea prin palpare a calculilor în CBP
c. PrezenŃa unei pancreatite cronice cefalice
d. Colangiografia de depistare a calculilor este negativă
e. Microlitiaza veziculară, cu calculi sub 3 mm şi cistic permeabil.
R-d
17. Ocluziile intestinale dinamice pot fi:

a. Dishomeostatice
b. Mecanice
c. Paraseptice
d. Reflexe
e. Organice.
R - a, c, d
18. Ocluziile intestinale mecanice sau organice se produc prin :

a. ObstrucŃie
b. Strangulare
c. Obstacol parietal (mural)
d. Obstacol extraparietal
e. Dezechilibre majore hidroelectrolitice.
R - a, b, c, d
19. Alterările fiziopatologice generale din ocluziile intestinale sunt reprezentate de :
d. Pierderi proteice şi de masă sanguină
R - a, d
20. Alterările fiziopatologice locale din ocluziile intestinale sunt reprezentate de :
d. Necroză intestinală
R - b, c, d, e
21. Simptomele caracteristice ocluziei intestinale sunt :
a. Accelerarea tranzitului intestinal, sughiŃul şi inapetenŃa
b. Vărsăturile, diareea şi meteorismul abdominal
c. Pirozisul, eructaŃiile, regurgitaŃiile
d. Durerile abdominale şi vărsăturile
97
e. Întreruperea tranzitului intestinal şi meteorismul abdominal.

R - d, e
22. După momentul producerii ocluziei postoperatorii, aceasta se clasifică în:
a. Ocluzii imediate – dezvoltate în primele 3 – 4 zile postoperatorii
b. Ocluzii imediate – dezvoltate în primele 2 – 3 săptămâni postoperator
c. Ocluzii tardive – dezvoltate în primele 2 – 3 săptămâni poetoperator
d. Ocluzii precoce – survin în primele 2 – 3 săptămâni postoperator
e. Ocluzii tardive – survin la mai mult de 21 zile de la operaŃia primară.
R - a, d, e
23. Criteriile clinice care definesc SIRS (sindromul de răspuns inflamator sistemic) din peritonitele
acute sunt :
a. Temperatura rectală <38˚ C sau >36˚ C
b. Temperatura rectală >38˚ C sau <36˚ C
c. Ritm cardiac >90/min
d. paCO2 <32 mmHg
e. leucocite <12000 sau >4000 sau 10% granulocite
R - b, c, d
24. MODS (sindromul disfuncŃiei multiple de organ) din cadrul peritonitei acute este definit de
următoarele elemente clinice:
a. Debit urinar sub 479 ml/24 ore
b. Ritm respirator sub 5 sau peste 49/min
c. Bradicardie sinusală
d. Ritm cardiac peste 54/min
e. Tensiunea arterială medie sub 49 mmHg.
R - a, b, e
25. Examenul radiologic al abdomenului în peritonitele acute poate evidenŃia:
a. Distensia anselor intestinale
b. Pneumoperitoneu
c. Ştergerea umbrei psoasului
d. Ştergerea reliefului mucos intestinal
e. Nici una de mai sus.
R - a, b, c, d
26. Diagnosticul diferenŃial în peritonitele acute se face cu următoarele afecŃiuni :
a. Porfiria acută intermitentă
b. Infarctul miocardic acut
c. Adenita mezenterică
d. Sarcina extrauterină ruptă
R - a, b, c, d
27. Caracterele comune peritonitelor acute primare sunt următoarele :
a. Apar în urma perforaŃiilor organelor cavitare interne
b. Apar în urma traumatismelor abdominale
c. Sunt de obicei plurimicrobiene
d. Sunt prevalente la copil pe teren nefrotic şi la adult pe ciroză cu ascită
e. Tratamentul se bazează pe antibiotice şi nu pe chirurgie
R - d, e
98
28. Principiile tratamentului chirurgical în peritonitele acute secundare sunt :

a. Eliminarea sursei de contaminare
b. Reducerea contaminării prin toaleta şi drenajul cavităŃii peritoneale
c. Tratarea infecŃiei reziduale şi prevenirea recurenŃei infecŃiei
d. Îndepărtarea obstacolului şi restabilirea tranzitului intestinal
e. Reechilibrarea hidroelectrolitică şi nutriŃională.
R - a, b, c
29. Obiectivele antibioterapiei în peritonitele acute difuze sunt următoarele :

a. Scăderea numărului şi gravităŃii bacteriilor perioperator
b. Limitarea extensiei şi a recidivei
c. Reducerea nivelului inoculării înainte şi postoperator
d. Drenajul cavităŃii peritoneale
e. Eliminarea sursei de contaminare.
R - a, b, c
30. Din punct de vedere morfopatologic se deosebesc următoarele forme de pancreatită acută :
a. Forma congestivă
b. Forma edematoasă
c. Forma flegmonoasă
d. Forma supurată
e. Forma necrotico-hemoragică.
R - b, d, e
31. Leziunile tubului digestiv din pancreatita acută sunt reprezentate de :
a. Gastroduodenite
b. PerforaŃii jejunale
c. Nefrită tubulo-interstiŃială
d. Celulită retroperitoneală
e. Hemoragii digestive superioare
R - a, b, e
32. Leziunile intraabdominale extrapancreatice din pancreatita acută sunt reprezentate de :
a. Gastroduodenite
b. Revărsat serohematic intraperitoneal (bogat în enzime pancreatice)
c. Nefrită tubulo-interstiŃială
d. Hemoragii peripancreatice
e. Hemoragii digestive superioare
R - b, d
33. Formele clinice evolutive de pancreatită acută sunt :
a. Forma ocluzivă
b. Forma medicolegală Chalmeas
c. Forma subacută
d. Forma biliară
e. Forma alcoolică.
R - b, c
34. ComplicaŃiile evolutive propriu-zise din pancreatita acută sunt :
a. Sechestrul pancreatic
b. Pseudochistul pancreatic
99
c. Abcesele pancreatice
d. Hemoragii pancreatice
R - a, b, c, d
35. Tratamentul necrozei din pancreatita acută are următoarele obiective :

a. Evacuarea detritusurilor necrotice
b. Evacuarea colecŃiilor infectate
c. RezecŃii pancreatice reglate precoce
d. Respectarea pancreasului restant
e. DerivaŃia chisto-digestivă cu stomacul sau duodenul.
R - a, b, d
36. Tratamentul formelor necomplicate de pancreatită acută presupune :
a. AspiraŃie nazo-gastrică pentru evacuarea stazei gastrice
b. Post alimentar, dacă sunt dureri şi intoleranŃă gastrică, fără a fi prelungit peste 5 zile
c. Evaluarea clinică de mai multe ori/zi pentru detectarea agravării
d. Combaterea autodigestiei pancreatice (aprotinină, gubexat, comostat)
e. Controlul secreŃiei pancreatice (scăderea) prin atropină, glucagon, somatostatin,
octreotide.
R - a, b, c
37. Tratamentul specific al formelor complicate de pancreatită acută presupune :
a. Combaterea autodigestiei pancreatice (aprotinină, gubexat, comostat)
b. Controlul secreŃiei pancreatice (scăderea) prin atropină, glucagon, somatostatin,
octreotide.
c. Neutralizarea mediatorilor inflamaŃiei (antagonişti de citokine)
d. Revascularizarea segmentului enteral ischemiat
e. Îndepărtarea obstacolului şi restabilirea tranzitului intestinal.
R - a, b, c
38. Sindromul dispeptic din colecistita cronică litiazică se caracterizează prin următoarele
manifestări clinice:
a. Meteorism abdominal
b. EructaŃii
c. SomnolenŃă postprandială
d. Disfagie
e. Migrene intolerabile
R - a, b, c, e
39. IndicaŃia de tratament chirurgical în colecistita cronică litiazică se impune în următoarele situaŃii:
a. Colecistita cronică microlitiazică (calculi mici sub 3 mm)
b. Colici veziculare repetate
c. Colecistita cronică complicată cu litiaza CBP, cu fistule bilio-biliare, bilio-digestive
d. Colecistita cronică sclero-atrofică
e. Litiaza pigmentară în cadrul bolii hemolitice
R - a, b, c, d
100
40. În colecistita cronică litiazică, alte posibilităŃi de tratament în afara celui chirurgical, sunt:
a. Litotripsia extracorporeală cu ajutorul unor unde de şoc ultrasonice
b. Colecistectomia laparoscopică
c. Litoliza pe cale generală cu acid biliar de tip chenodeoxicolic
d. Colecistostomia
e. Coledocolitotomia
R - a, c
41. Următoarele afirmaŃii privitoare la colecistectomia laparoscopică sunt false:
a. Este cea mai modernă tehnică de extirpare a colecistului
b. Este o tehnică mini-invazivă
c. Se adresează în special formelor complicate
d. Principiile operaŃiei sunt diferite faŃă de cele din tehnica clasică
e. Mijloacele de realizare a tehnicii sunt aceleaşi cu cele folosite în colecistectomia clasică
R - c, d, e
42. Următoarele afirmaŃii privitoare la colecistectomia clasică sunt adevărate:
a. Mortalitatea este cuprinsă între 3-9%
b. Morbiditatea este cuprinsă între 1-4,5%
c. Are indicaŃii restrânse, mai ales în formele complicate de colecistită cronică litiazică
d. În cazul existenŃei şi a litiazei CBP, colecistectomia se asociază cu explorarea
chirurgicală şi instrumentală (coledocolitotomia)
e. Are ca obiectiv principal suprimarea rezervorului şi locului de formare a calculilor,
respectiv bezicula biliară.
R - c, d, e
43. Următoarele afirmaŃii privitoare la colecistectomia laparoscopică sunt adevărate:
a. Este cea mai modernă tehnică de extirpare a colecistului
b. Este o tehnică mini-invazivă
c. Se adresează în special formelor complicate de colecistită cronică litiazică
d. Are rezultate postoperatorii excelente
e. Morbiditatea postoperatorie este practic nulă
R - a, b, d, e
44. Diagnosticul diferenŃial din colecistita acută include următoarele afecŃiuni:
a. Ulcerul perforat acoperit
b. Apendicita acută subhepatică
c. Pancreatita acută
d. Cistita acută
e. Infarctul miocardic
R - a, b, c, e
45. După aspectul evoluŃiei clinice deosebim următoarele forme de colecistită acută:
a. Colecistita acută gangrenoasă supraacută
b. Colecistita acută perforată cu peritonită biliară
c. Colecistita acută cu hidrops vezicular
d. Colecistita acută cu plastron şi abcese pericolecistice
101
e. Colecistita acută scleroatrofică cu piocolecist (puroi steril).

R - a, b, d, e
46. Următoarele afirmaŃii cu privire la momentul operator al bolnavilor cu colecistită acută sunt
adevărate, cu excepŃia:
a. OperaŃie imediată (urgenŃă imediată) în toate formele supraacute, indiferent de riscuri
b. OperaŃie precoce (urgenŃă amânată, 24-72 ore) este atitudinea de elecŃie în toate formele
de colecistită acută
c. De preferat, operaŃie după temporizare, 3-7 până la 10 zile de evoluŃie a unei colecistite
acute
d. OperaŃie după temporizare, 3-7 zile până la 10 zile în toate formele supraacute, indiferent
de riscuri
e. OperaŃie imediată este atitudinea de elecŃie în toate formele de colecistită acută.
R - d, e
47. Următoarele afirmaŃii cu privire la momentul operator al bolnavilor cu colecistită acută sunt
adevărate:
a. OperaŃie imediată (urgenŃă imediată) în toate formele supraacute, indiferent de riscuri
b. OperaŃie precoce (urgenŃă amânată, 24-72 ore) este atitudinea de elecŃie în toate formele
de colecistită acută
c. De preferat, operaŃie după temporizare, 3-7 până la 10 zile de evoluŃie a unei colecistite
acute
d. OperaŃie după temporizare, 3-7 zile până la 10 zile în toate formele supraacute, indiferent
de riscuri
e. OperaŃie imediată este atitudinea de elecŃie în toate formele de colecistită acută.
R - a, b, c
48. Următoarele afirmaŃii cu privire la procedeele chirurgicale indicate în tratamentul chirurgical al
bolnavilor cu colecistită acută sunt adevărate:
a. Colecistectomia clasică cu abdomen deschis este procedeul de ales în cazul colecistitelor
acute, ea suprimând focarul de infecŃie şi rezervorul de calculi
b. Colecistostomia este procedeul de elecŃie în cazul colecistitelor acute
c. Colecistectomia laparoscopică este procedeul de ales în cazul colecistitelor acute, ea
suprimând focarul de infecŃie şi rezervorul de calculi
d. Colecistectomia laparoscopică este posibilă uneori în formele complicate hidropice
e. Colecistectomia laparoscopică este contraindicată în formele gangrenoase cu peritonită.
R - a, d, e
49. În litiaza căii biliare principale (CBP) se întâlnesc următoarele forme clinice:
a. Forma clasică cu durere, febră, icter
b. Forma cu icter continuu
c. Icter cu angiocolită gravă
d. Angiocolita ictero-uremigenă (CAROLI)
e. Forma gangrenoasă
R - a, b, c, d
50. Coledocotomia (coledocolitotomia) pentru extragerea calculilor în litiaza căii biliare principale
este indicată în următoarele situaŃii:
a. PrezenŃa clinică şi biologică a icterului
b. Depistarea prin palpare a calculilor în CBP
102
c. PrezenŃa unei pancreatite cronice cefalice

d. Colangiografia de depistare a calculilor este negativă
e. Microlitiaza veziculară, cu calculi sub 3 mm şi cistic permeabil.
R - a, b, c, e
51. Tiroiditele acute

a. Sub tratament medical precoce, de regulã se remite procesul inflamator
b. Sunt mai frecvente la copii
c. Aspectul anatomo-patologic este de adenocarcinom
d. Apar mai frecvent dupã vârsta de 50 ani
e. Tratamentul este exclusiv chirurgical
R-a
52. Urmãtoarele forme sunt tiroidite cornice nespecifice:
a. Tiroidita tuberculoasã
b. Tiroidita limfomatoasã (boala Hashimoto)
c. Tiroidita lueticã
d. Tiroidita actinomicoticã
e. Nici una dintre ele
R–b
53. Tiroiditele:
a. Sunt hipertrofii difuze ale glandei tiroide
b. Sunt inflamaŃii ale glandei tiroide
c. Sunt hipertrofii localizate de naturã distroficã ale glandei tiroide
d. Sunt cele mai frecvente afecŃiuni ale glandei tiroide
e. Toate rãspunsurile sunt corecte
R-b
54. Tratamentul profilactic al guşilor:
a. Constã din hormonoterapie substitutivã
b. Presupune tiroidectomia subtotalã
c. Presupune lobectomia
d. Este indicat în regiunile endemice
e. Nici una dintre variante nu este corectã
R–d
55. Nu sunt factori etiopatogenici determinanŃi ai hipertiroidiilor urmãtorii factori:

a. Traumele psihice puternice
b. InfecŃiile microbiene
c. Encefalitele
d. Iodoterapia
e. Labilitatea hormonalã
R–e
56. Tratamentul cancerului tiroidian diferenŃiat nu presupune:
a. Lobectomie totalã de partea leziunii şi istmectomie pentru tumori sub 2 cm la pacienŃii
sub 45 ani
b. Iradiere internã (Iodoterapie)
103
c. Iradiere externã folositã rar

d. Hormonoterapie, imediat postoperator, în scop substitutiv
e. Chimioterapia indicatã la toŃi pacienŃii
R–e
57. Urmãtoarele afirmaŃii despre mastita acutã nu sunt adevãrate:
a. Este mai frecventã sub 20 ani
b. Este mai frecventã peste 40 ani
c. Ombilicarea mamelonului este factor favorizant
d. Nu se dezvoltã niciodatã posttraumatic
e. Poate fi urmarea unui hematom intraglandular
R–d
58. Tratamentul profilactic al mastitelor include:

a. Suspendarea compresivã a sânului
b. Evacuarea puroiului prin incizie
c. Tratamentul antiinflamator local
d. AspiraŃia laptelui cu pompa
e. Antibioterapie pe cale generalã
R–d
59. Urmãtoarele mastite cornice sunt specifice:
a. Abcesul cronic consecutiv unei mastite acute nespecifice
b. Galactocelul
c. Flegmonul cronic lignos al sânului
d. Tuberculoza sânului
e. Abcesul cronic nespecific dupã o infecþie generalã
R–d
60. Boala sclero-chisticã a sânului se mai numeşte:
a. Boala Paget
b. Boala Bowen
c. Maladia Dupuytren
d. Boala Reclus
e. Boala Crohn
R–d
61. Tumora Phyllodes

a. Este o tumorã malignã
b. Este o tumorã conjunctivã
c. Nu dã recidive locale
d. Are aspect clinic de mare diversitate
e. Are aspect histopatologic unic, tipic
R–d
62. Caracterele semiologice esenŃiale ale bolii Paget sunt:
a. AfecŃiunea intereseazã mamelonul de la debut
b. Leziunea este bilateralã
104
c. Boala are tendinŃã la remisiune clinicã

d. Tratamentele dermatologice obişnuite opresc evoluŃia bolii
e. Niciun rãspuns nu este adevãrat
R–a
63. Urmãtoarele afirmaŃii legate de cancerul de sân nu sunt adevãrate:
a. FrecvenŃa bolii a crescut considerabil în ultimii ani
b. Reprezintã cea mai frecventã formã de cancer la femeie
c. Boala se întâlneşte la ambele sexe
d. Etiopatogenia bolii nu este pe deplin elucidatã
e. IncidenŃa maximã a bolii apare la pubertate
R–e
64. Sindromul adiologic malign în cancerul de sân se caracterizeazã prin:
a. Edem peritumoral
b. Microcalcificãri fine intra- şi extratumorale
c. Prelungiri sub formã de spiculi
d. OpacitãŃi de intensitate crescutã, fãrã contur precis
e. Lizereu transparent peritumoral bine delimitat
R–e
65. Factorii determinanŃi în producerea herniilor sunt:
a. Stãrile de denutriŃie
b. Obezitatea
c. Efortul
d. Sarcinile repetate
e. Nici unul
R–c
66. Mecanismul patogenic al strangulãrii herniilor nu include:

a. Distensia bruscã a intestinului prin gaze
b. Ocluzia prin cudare bruscã
c. ObstrucŃia prin valvule conivente
d. Comprimarea piciorului ansei prin con mezenteric
e. Traumatismul
R–e
67. În sacul de hernie se pot gãsi urmãtoarele organe, cu excepŃia
a. Intestinul subŃire
b. Colonul sigmoid
c. Cecul
d. Pancreasul
e. Epiploonul
R–d
68. Nodulul tiroidian solitar
a. Este o hipertrofie a glandei tiroide determinatã de un proces hiperplazic de naturã
distroficã
105
b. Este o inflamaŃie a glandei tiroide

c. Este o tumefacŃie localizatã a glandei tiroide
d. NoŃiunile de nodul cald sau rece pot fi asimilate cu caracterul de malignitate sau
benignitate a leziunii
e. Reprezintã o hipertrofie fãrã expresie morfologicã la nivelul glandei tiroide
R – c,d
69. Tratamentul chirurgical al guşilor este indicat în caz de:
a. Guşi nodulare
b. Guşi difuze
c. Eşec al tratamentului medical
d. Guşi hipervascularizate
e. Guşi suspecte de malignizare
R – a,c,e
70. Urmãtoarele elemente clinice nu sunt specifice hipertiroidiilor:
a. Polimorfismul simptomatologic
b. Tahicardia sinusalã
c. Piele asprã, uscatã
d. SomnolenŃã
e. Pierdere ponderalã
R – c,d
71. Urmãtoarele entitãŃi nu sunt forme clinice de hipertiroidie:

a. Boala Basedow
b. Tiroidita cronicã lemnoasã Riedel
c. Adenocarcinomul tiroidian
d. Nodulul toxic tiroidian
e. Guşa multinodularã toxicã
R – b,c
72. La nivelul glandei tiroide se sintetizeazã urmãtorii hormoni:
a. TSH (Thyroid Stimulating Hormone)
b. Tiroxina
c. TRH (Thyroid Releasing Hormone)
d. Triiodotironina
e. Tirocalcitonina
R – b,d,e
73. Diagnosticul diferenŃial al guşii se face cu:
a. Cancerul tiroidian
b. Tumori mamare
c. Adenopatii cervicale
d. Chisturi branhiale
e. Tumori de glomus carotidian
R – a,c,d,e
74. ComplicaŃiile guşii sunt:
a. Hemoragiile interstiŃiale
b. Strumita
106
c. DegenerescenŃa malignã
d. Hipertiroidiile
e. Nici una
R – a,b,c,d
75. Urmãtorii factori de mediu sunt implicaŃi în etiopatogenia guşii:
a. CarenŃa relativã sau absolutã a iodului din apã
b. CarenŃa relativã sau absolutã a iodului din sol
c. Surmenajul
d. Anumite defecte enzimatice care perturbã metabolismul iodului
e. Factorii profesionali
R – a,b,d
76. Factori etiopatogenici favorizanŃi ai hipertiroidiilor sunt:

a. Labilitatea hormonalã
b. Traumele psihice puternice
c. Hormonoterapia
d. SituaŃiile conflictuale familiale
e. Patologia tiroidianã preexistentã
R – a,d,e
77. Tratamentul verigii periferice a hipertiroidiilor include:
a. Corticoterapia de duratã
b. Regim igieno-dietetic cu excluderea excitantelor
c. MedicaŃia simpaticoliticã
d. Tiroidectomia
e. MedicaŃia anabolizantã
R – b,c,e
78. Extensia cancerului tiroidian se face pe cale:
a. Limfaticã
b. Neuralã
c. Sangvinã
d. Prin contiguitate
e. Toate variantele
R – a,c,d
79. Dintre explorãrile paraclinice ale cancerului tiroidian:
a. Ecografia cervicalã evidenŃiazã numãrul nodulilor
b. Ecografia cervicalã evidenŃiazã dimensiunile nodulilor
c. T3 şi T4 sunt crescuŃi la majoritatea pacienŃilor
d. T3 şi T4 sunt scãzuŃi la majoritatea pacienŃilor
e. Nici o variantã nu este corectã
R – a,b
80. În funcŃie de topografie, abcesele mamare pot fi:
a. Abcese premamare
107
b. Inframastite
c. Submaxilite
d. Abcese intraglandulare
e. Adenite
R – a,b,d
81. Limfangita acutã a glandei mamare:

a. Este o complicaŃie infecŃioasã ce apare în perioada alãptãrii
b. Debuteazã lent, insidios
c. Prezintã hipotermie
d. Prezintã frisoane
e. Nici un rãspuns nu este corect
R – a,d
82. Diagnosticul diferenŃial al abcesului mamar se face cu:
a. Staza lactatã (angorjarea sânului)
b. Colecistita acutã
c. Mastita acutã carcinomatoasã
d. Erizipelul mamar
e. Carcinomul mamar
R – a,c,d,e
83. Urmãtoarele afecŃiuni sunt mastite cornice specifice:
a. Galactocelul
b. Tuberculoza sânului
c. Sifilisul mamar
d. Chistul hidatic al glandei mamare
e. Flegmonul cronic lignos al sânului
R – b,c,d
84. Urmãtoarele afirmaŃii referitoare la boala sclero-chisticã a sânului sunt adevãrate:

a. Este o boalã inflamatorie cronicã
b. Are caracter benign
c. EvoluŃia este lentã, pe parcursul mai multor ani
d. Simptomatologia este acutã
e. Apare mai ales la femei labile nervos
R – b,c,e
85. Sunt caracteristice tumorilor benigne urmãtoarele semen clinice:
a. Tumorã bine delimitatã
b. EvoluŃie rapidã
c. AderenŃe la planurile învecinate
d. Tumorã încapsulatã
e. Nedureroasã
R – a,d,e
108
86. Diagnosticul tumorii Phyllodes este sugerat de urmãtoarele caractere morfologice:

a. LobulaŃia tumorii
b. Aspectul foliat pe tranşa de secŃiune
c. TendinŃa la enucleere prin simpla presiune a lobilor
d. Aspectul malign
e. Nici una dintre ele
R – a,b,c
87. Modificãrile anatomo-patologice din mamela sângerândã pot fi reprezentate de:
a. DilataŃii simple ale unui canal galactofor
b. Cancer mamar
c. Mastozã fibro-chisticã
d. Tumora Phyllodes
e. Nici una
R – a,b,c
88. Sunt consideraŃi factori de risc pentru cancerul mamar urmãtorii:
a. Antecedentele familiale de cancer de sân
b. Antecedentele personale de cancer de sân
c. Menopauza precoce
d. Obezitatea
e. Sarcinile multiple
R – a,b,d
89. Sindromul radiologic benign în cancerul de sân include:
a. Opacitate nodularã rotundã
b. Structurã omogenã
c. RetracŃie cutanatã sau a mamelonului
d. Microcalcificãri fine intra sau extratumorale
e. Lizereu transparent peritumoral bine delimitat
R – a,b,e
90. Din punct de vedere anatomic, formele clinice de cancer de sân sunt:
a. Cancerele cadranelor interne
b. Mastita carcinomatoasã
c. Cancerul encefaloid
d. Cancerul “in situ”
e. Cancerul bilateral
R – a,d,e
91. Elementele anatomice ale herniilor sunt:

a. Punctul herniar
b. Traiectul parietal
c. ConŃinutul herniar
d. Învelişurile externe
e. Hernia interstiŃială
R – b,c,d
92. Factorii favorizanŃi în producerea herniilor sunt:
a. RezistenŃa deficitarã a musculaturii peretelui
109
b. Ereditatea
c. Efortul fizic
d. Tusitorii cronici
e. Nici unul
R - a,b
93. Obiectivele tratamentului chirurgical al herniilor sunt:
a. Reintegrarea intraabdominalã a viscerelor herniate
b. Suprimarea sacului
c. Refacerea solidã a peretelui
d. Rezecția intestinală
e. Nici unul
R – a,b,c
94. Cauzele anatomice ale strangulãrii sunt:
a. Inelul fibros la nivelul orificiului profund
b. Gangrena ansei strangulate
c. Inelele Ramonede, aderenŃele sau bridele
d. Coletul sacului herniar strâns, scleros
e. Congestia ansei strangulate
R – a,c,
95. Herniile inghinale
a. Sunt mai frecvente la bãrbaŃi datoritã persistenŃei canalului peritoneo-vaginal
b. Sunt mai frecvente la femei unde se pot şi strangula
c. Sunt cele mai frecvente tipuri topografice de hernii
d. Pot apare dupã apendicectomie
e. Sunt afecŃiuni maligne
R – a,c,d
96. Herniile femurale

a. Se produc în partea medialã a inelului femural
b. Apar mai frecvent la femei obeze
c. Apar mai frecvent la multipare
d. Sunt hernii de slãbiciune
e. Nici un rãspuns nu este adevãrat
R – a,b,c,d
97. Hernia ombilicalã a adultului
a. Se întâlneşte mai ales la femeile obeze
b. Este cea mai frecventã formã de hernie la bãrbaŃi
c. Este cea mai frecventã formã de hernie la femei
d. La bãrbaŃii obezi este adeseori asociatã cu varietatea inghinalã congenitalã
e. Se asociazã cu afecŃiuni care cresc presiunea intraabdominalã
R – a,d,e
98. Elementele morfologice care alcãtuiesc o eventraŃie sunt:
a. Orificiul de eventraŃie
b. Sacul de eventraŃie
c. ConŃinutul eventraŃiei
d. Femurul
110
e. Nici unul
R – a,b,c
99. Din punct de vedere etiologic, evisceraŃiile pot fi:

a. Postoperatorii
b. Posttraumatice
c. Mixte
d. Complexe
e. Idiopatice
R – a,b
100. Din punct de vedere anatomo-clinic, evisceraŃiile pot fi:
a. Libere (precoce)
b. Postoperatorii
c. Fixate (tardive)
d. Preoperatorii
e. Posttraumatice
R – a,c
101. Incidenta maxima a ulcerului gastric este situată in decada:

A. IV
B .III
C. II
D. VI
E. V
R:A
102. Agentul etiologic principal al ulcerului gastric este:

A. fumatul
B. Helicobacter pylory
C.tonusul vagal crescut
D.refluxul gastro-duodenal
E.scăderearezistenŃei mucoasei gastrice
R:B
103. Examenul paraclinic de primă pentrul diagnosticul diferenŃial ulcer-cancer este:

A.ecografia
B.examenul radiologic
C.examenul secreŃiei gastrice
D.endoscopia
E.tomografia computerizată
R:D.
111
104. Ulcerul de stress poate apare in urmatoarele situatii, cu exceptia:

A.traumatisme
B.arsuri
C.infecŃii grave
D.hipertensiunea arteriala severa
E.tumori ale SNC
R:D
105. Din punct de vedere anatomo-patologic formele avansate de cancer gastric sunt leziuni:
A. limitate la mucoasă
B. limitate la submucoasă
C.depăşeşc musculara mucoasei
D.localizate distal (antro-piloric)
E.localizate proximal (cardial)
R:C
106. Următoarele afirmaŃii referitoare la linita plastică sunt adevărate cu excepŃia :

A.are caracter malign
B.invadează toate structurile
C.stroma este bogată în Ńesut fibros
D.prognostic favorabil
E. prognostic nefavorabil
R:D
107. SupravieŃuirea la 5 ani, la pacienŃii cu cancer gastric, stadiul II este de:

A.peste 90%
B.50 85 %
C.20%
D.15%
E.sub 5 %
R:C
108. Strategia terapeutică în cancerul gastric, stadiul IB este

A.rezecŃie endoscopică
B.gastrectomie standard şi limfadenectomie
C.radioterapie paliativă
D.chimioterapie paliativă
E.gastrectomie paliativă
R:B
109. Strategia terapeutică în cancerul gastric, stadiul II este

A. rezecŃie endoscopică
B. gastrectomie standard şi limfadenectomie
C.gastrectomie totală/parŃială
D. chimioterapie paliativă
112
E. radioterapie paliativă
R:C
110. Dolicocolonul reprezintă:

A.creşterea în lungimii cadrului colic
B.hipertrofia pereŃilor colonului
C.absenŃa congenitală a celulelor nervoase vegetative ganglionare
D. absenŃa dobândită a celulelor nervoase vegetative ganglionare
E.hipotrofia pereŃilor colonului
R:A
111. Din punct de vedere histologic cel frecvent tip de adenom colo-rectal este:
A.tubuloase
B.tubuloviloase
C.viloase
D.polipoid
E.ulcerativă
R :A
112. Sindromul Osfield este caracterizat prin:

A.asocierea între polipoza rectocolonică şi chisturi sebacee multiple
B. asocierea polipozei gastro-intestino-colorectale cu melanoză tegumentară
C.asocierea polip tumori neurogene
D.hemoragie intestinală inferioară cu sânge roşu
E.polipi moderat diferenŃiaŃi
R:A
113. Cancerele colonice reprezintă:

A.8% din tumorile maligne
B.20% din tumorile maligne
C.40% din tumorile maligne
D.55% din tumorile maligne
E.peste 60% din tumorile maligne
R:A
114. Stadiul A în clasificarea Dukes reprezintă

A.tumora ce afectează seroasa
B.tumoră limitată la mucoasă
C.adenopatie metastatică prezentă
D.prezenŃa metastazelor la distanŃă
E.invazia altor organe
R:B
115. Stadiul B în clasificarea Dukes reprezintă

113

D.prezenŃa metastazelor la distanŃă
E.invazia altor organe
R:A
116. Stadiul D în clasificarea Dukes reprezintă

D.prezenŃa metastazelor la distanŃă sau invazia altor organe
E.asocierea cu cancerul gastric
R:D
117. În cancerul de colon drept necomplicat intervenŃia radicală recomandată este

A.colectomia segmentară
B.hemicolectomia dreaptă
C. hemicolectomia stângă
D.coloproctectomie totală
E.Colectomia totală cu anastomoză ileo-rectală
R:B
118. Următoarele afirmaŃii referitoare la sindromul Peutz-Jeghers sunt adevărate:

A.boală ereditară rară
B.malignizare în 2-4% din cazuri
C. malignizare în 2o-40% din cazuri
D.tratamentul este conservator,simptomatic
E.tratamentul este chirurgical numai în complicaŃii
R:A,B,D,E
119. Următoarele afirmaŃii referitoare la la megacolonul funcŃional sunt adevărate:

A.are evoluŃie benignă
B. are evoluŃie malignă
C.nu este consecinŃa nici unui obstacol
D.constipaŃia este simptomul major
E.frecvent ajunge la ocluzie veritabilă
R: A, C,D
120. Tratamentul chirurgical a megacolonului congenital poate consta în:

A.colostomie
B.rezecŃie ano-rectală
C.Coborârea retrorectală a colonului
D.irigografia
E.hemicolectomie dreaptă
114
R: A,B,C
121. Diseminarea celulelor neoplazice în cancerul gastric se realizează prin :

A.propagare directă din aproape în aproape
B.limfatică
C.implantare intrluminală
D.hematogenă prin artera gastrică stângă
E.transcelonică
R:A,B,C,E
122. Complicatiile acute ale ulcerului gastric sunt:

A. penetratia,
B. perforatia, .
C.hemoragia, .
D.stenoza,
Emalignizarea.
R:B,C
123. Complicatiile cronice ale ulcerului gastric sunt

A.Penetratia
B.Stenoza
C.Malignizarea
D.Hemoragia
E.Perforatia
R:A,B,C
124. Tratamentul medical al ulcerului gastric cuprinde:

A.antiacide
B.AINS
C.antagonisti de receptori H2
D.sucralfat si compusi coloidali de bismut
E.anticoagulante
R:A,C,D
125. Diagnosticul paraclinic al ulcerului gastric consta in:

A.examen radiologic baritat
B.computer tomografie
C.RMN
D.endoscopie gastrica cu biopsie
E.ecografie
R:A,D
126. Obiectivele patogenice ale tratamentului chirurgical in ulcerul gastric sunt:

A.vagotomia selectiva;
115
B.îndepăartarea leziunii
C.stomac hipoacid
D.vagotomia tronculara;
E.refacerea circuitului digestiv cat mai aproape de fiziologia normala.
R:B,C,E
127. Examenul clinic al abdomenului în ulcerul duodenal perforat în primele ore de la debut :
A.prezenŃa.contracturii abdominale la palpare
B.abdomenul este imobil cu respiraŃia
C.prezenŃa matităŃii hepatice
D.hiperestezie cutanată
E.reflexele cutanate abdominale sunt abolite
R:A,B,D,E
128. Tratamentul conservator în ulcerul duodenal perforat constă în:

A.drenajul stomacului printr-o sondă de aspiraŃie naso-gastrică
B.antibioterapie cu spectru larg
C.antiulceroase
D. supravegherea evoluŃiei clinice şi biologice
E.sutura endoscopică a perforaŃiei
R:A,B,C,D
129. Clasificarea formelor macroscopice ale cancerului gastric – Bormann deosebeste formele:
A.polipoid
B.ulcerativa
C.mixtă,ulcero -infiltrativă
D.difuz -infiltrativa
E.tuberozitară
R:A,B,C,D
130. Factorii alimentari care cresc riscul de cancer gastric sunt:

A.nitriŃii
B.consumul crescut de sare.
C.consumul de fructe
D.consumul de vegetale
E.fumatul
R:A,B
131. Clasificarea cancerelor gastrice precoce-Mukarami,deosebeşte formele

A.protruziv
B.plat
C.excavat
D.linită plastică
E.polipoză gastrică
R:A,B,C
116
132. Tratamentul chirurgical al polipozei rectocolonice cuprinde următoarele procedee

chirurgicale:
A.coloprotectomia totală
B.rectocolectomia cu păstrarea anusului şianastomoză ileo anală
C.colectomie totală cu anastomoză ileo anală
D. .hemicolectomia dreaptă
E. hemicolectomia stângă
R:A,B,C
133. Următoarele afirmaŃii referitoare la la cancerele colonice sunt adevărate:

A.afectează egal ambele sexe
B.afectează predominant sexul bărbătesc
C.localizarea pe colonul stâng reprezintă 60%
D. localizarea pe colonul drept reprezintă 40%
E.se dezvoltă cel mai adesea pe o mucoasă sănătoasă
R: A,C,D,E
134. Formele macroscopice de cancer colonic sunt următoarele:

A.vegetantă
B.ulcerovegetantă
C.infiltrativ stenozantă
D.epiteliom glandular
E.nediferenŃiate
R: A,B,C
135. Din punct de vedere microscopic tumorile colonie maligne sunt:

A.epitelioame glandulare
B.tipice
C.atipice
D.nediferenŃiate
E.vegetante
R: A,B,C,D
136. Imaginile radiologice evocatoare a cancerului colonic obŃinute prin irigografie sunt:
A.stenoza neoplazică
B.lacunele
C.stopul clismei baritate
D.nişa
E.rigiditatea pereŃilor colonici
R:A,B,C
137. Când tumorile colonului stâng sunt nerezecabile,operaŃiile paleative posibile sunt:
A.by pass ul transverse sigmoidian
B.colostomie laterală supratumorală
C.colectomii segmentare
D. hemicolectomia dreaptă
117
E. hemicolectomia stângă
R: A,B,C
138. Simptomele ce caracterizează boala Hirschprung sunt:

A.constipaŃia
B.meteorismul
C.diareea
D.ondulaŃiile peristaltice
E.ampula goală la tuşeul rectal
R: A,B,D,E
139. Diverticulii colici pot apare :

A.la nivelul inserŃiei mezocolonului
B. la nivelul inserŃiei mezenterului
C.la nivelul orificiilor de penetraŃie vasculară
D.pe marginea liberă,în vecinătatea franjurilor epiploice
E.frecvent la nivelul ileonului terminal
R :A,C,D
140. Simptomele funcŃionale ale polipozei recto colonice se manifestă prin:

A.pusee diareice
B.constipaŃie
C.hemoragii intestinale
D.durei abdominale difuze
E.inapetenŃă
R: A,C,D,E
141. Diagnosticul diferenŃial al polipozei recto colonice se face cu:

A.sindromul Peutz Jeghers
B. sindromul Gardner
C. sindromul Osfield
D. sindromulTurcot
E. sindromul Muire Torre
R: A,B,C,D
142. Manifestările clinice revelatorii pentru cancer colonic sunt:

A.Dureile abdominale
B.tulburări ale tranzitului intestinal
C.constipaŃia
D.diareea
E.febra
R: A,B,C,D
118
143. Prognosticul cancerului de colon tratat chirurgical este influenŃat de:

A.stadiul evolutiv
B.momentul operator
C.gradul de diferenŃiere neoplazică
D.sediul anatomic al tumorii
E.vârsta
R: A,B,C,D
144. Traiectul fistulelor anale poate fi reperat prin:

A.cateterizare cu un stilet butonat
B.injectare de albastru de metil
C.fistulografie cu lipiodol
D.ecografie
E.colonoscopie
R:A,B,C
145. Tabloul clinic al prolapsului rectal mucos este reprezentat de:

A.jenă dureroasă în regiunea anorectală
B.scurgeri sanguinolente anale,după scaune
C.scurgeri mucoase între scaune
D.incontinenŃa materiilor fecale
E.constipaŃie
R: A,B,C,D
146. Macroscopic cancerul rectal îmbracă următoarele forme:

A.vegetantă
B.ulcerată
C.infiltrativă
D.ulcero vegetantă
E.stenozantă
R:A,B,C,D
147. Tipurile histologice de bază ale cancerului rectal sunt:

A.adenocarcinomul
B.epitelioame
C.carcinomul spinocelular
D.carcinomul nediferenŃiat
E.sarcoame
R: A,C,D,E
148. Următoarele afirmaŃii referitoare la cancerul anal sunt adevărate:

A.constituie 1-2% din totalitatea tumorilor colonului
B. constituie 10-20% din totalitatea tumorilor colonului
C.survin între 30 şi 80 de ani
D.reprezintă 3,3-6% din toate tumorile maligne ale anusului şi rectului
E.este mai frecvent la bărbaŃi
119
R: A,C,D
149. La distanŃă extensia limfatică a tumorilor canalului anal se face prin:

A.pe cale inghinală în direcŃia ganglionilor iliaci externi
B.drenaj pelvin ganglionii pararectali,hemoroidali,superiori
C. pe cale inghinală în direcŃia ganglionilor iliaci interni
D.perineural
E.transcelonic
R: A,B
150. Principalele obiective aletratamentului chirurgical al prolapsului rectal total sunt:

A.restabilirea continuităŃii digestive
B.refacerea mijloacelor de susŃinere a rectului
C. refacerea mijloacelor de suspensie a rectului
D.corectarea unor defecte congenitale
E.refacerea stării stării biologice
R: B,C,D,E
Disciplina: SEMIOLOGIE CHIRURGICALĂ

1. Următoarele afirmaŃii cu privire la hidrosadenită sunt adevărate cu excepŃia:

a. se prezintă sub formă de nodul hipodermic de aspectul unei nodozităŃi dureroase
b. este localizată axilar
c. este pruriginoasă
d. specifică este multiplicitatea leziunilor
e. reprezintă o acumulare de furuncule la nivelul cefei
R:e
2. Flegmonul este o infecŃie acută a Ńesutului celular subcutanat caracterizată clinic prin
următoarele perioade de evoluŃie, cu excepŃia:
a. perioada de inflamaŃie
b. faza de reparaŃie
c. perioada de consolidare
d. perioada de invazie
e. perioada de necroză
R:c
3. Următoarele afirmaŃii cu privire la luxaŃiile recidivante sunt adevărate cu excepŃia:

120
a. au loc la articulaŃiile foarte mobile , în special umărul

b. survine în timpul unei contracŃii violente cînd se produce o elongaŃie sau o ruptură
ligamentară sub efectul unei abateri temporare a feŃelor articulare
c. luxaŃia recidivează de pînă la 20 – 30 de ori cu ocazia unui eveniment banal ca acela al
îmbrăcării unui veston
d. poate fi consecinŃa unei afecŃiuni capsulare contemporane cu primul traumatism
e. apariŃia ei este facilitată de o deformaŃie congenitală a extremităŃilor osoase : aplatizarea
capului humeral , deformarea in „halebardă” a extremităŃii superioare a humerusului
R:b
4. Atelectazia survenită după un traumatism toracic se recunoaşte după următoarele semne , cu

excepŃia:
a. devierea traheei
b. imobilitatea hemitoracelui interesat
c. arcuirea diafragmului la examenul radiologic
d. opacitate regulată în cîmpul pulmonar la examenul radiologic
e. cantitate mare de lichid în cavitatea pleurală evidenŃiată la examenul radiologic
R:e
5. Următoarele afirmaŃii cu privire la contuziile vezicale sunt adevărate, cu excepŃia:
a. Ruptura intraperitoneală a vezicii pe o vezică plină care ,,explodează’’ în totalitate în
cavitatea peritoneală, dă naştere unui epanşament urinar amestecat cu sânge
b. Diagnosticul se pune pe existenŃa traumatismului şi hematuria macroscopică (95% din
cazuri)
c. În caz de sindrom peritoneal provocat prin ruptura intraperitoneală a vezicii se intervine
rapid pentru lavaj peritoneal şi repararea breşei vezicale
d. În cazul unei fracturi de bazin cu hematurie macroscopică, cistografia retrogradă cu un
clişeu post-micŃional permite punerea diagnosticului de ruptură subperitoneală
e. Ruptura vezicii urinare se produce întotdeauna intraperitoneal, niciodată subperitoneal.
R:e
6. Următoarele afirmaŃii cu privire la contuzia prin strivire sunt adevărate, cu excepŃia:
a. Reprezintă o formă uşoară de leziune periferică care nu duce în mod obişnuit la
complicaŃii
b. ComplicaŃiile renale (crush sindrom), în majoritatea cazurilor, duc la moarte prin anurie
c. Pentru a se produce sindromul de strivire, este necesar ca o masă musculară să fie privată
de irigare
d. Sindromul de strivire a fost descris cel mai ades ca apărând în cazul strivirii musculaturii
membrelor inferioare
e. Compresiunea trebuie să se exercite mai mult de 2 ore, dar nu mai mult de 15 ore,
interval după care se realizează o suprimare circulatorie analoagă unei amputaŃii.
R:a
7. Următoarele afirmaŃii cu privire la herniile peretelui abdominal sunt adevărate, cu excepŃia:
a. Reprezintă ieşirea spontană a viscerelor în afara limitelor normale ale cavităŃii abdomino-
pelvine
b. Survin de regulă datorită unui defect de cicatrizare, a unei incizii parietale
121
c. Hernia strangulată este o complicaŃie redutabilă, putând duce la decesul bolnavului în

câteva ore
d. Se clasifică în hernii congenitale şi hernii câştigate (de slăbiciune)
e. Afectează cel mai frecvent regiunea inghino-crurală sau inghino-femurală şi regiunea
ombilicală
R:b
8. Diagnosticul de apendicită acută poate fi afirmat pe baza următoarei triade:
a. Durere şi apărare în fosa iliacă dreaptă, febră superioară lui 38˚C şi leucocitoză peste
10000/mm3
b. Vărsături, diaree şi febră
c. Melenă, anemie şi senzaŃie de sete
d. Durere în epigastru şi hipocondrul drept, vărsături şi febră
e. Oprirea tranzitului intestinal pentru gaze şi materii fecale, meteorism şi nivele hidroaerice
la examenul radiografic.
R:a
9. ComplicaŃiile acute ale ulcerului gastro-duodenal sunt:
a. PerforaŃia, penetraŃia şi hemoragia
b. PenetraŃia, stenoza şi hemoragia
c. PerforaŃia, stenoza şi hemoragia
d. PerforaŃia, penetraŃia şi stenoza
e. Cancerizarea, stenoza şi hemoragia.
R:a
10. ComplicaŃiile cronice ale ulcerului gastric sunt următoarele:
e. Cancerizarea şi stenoza.
R:e
11. Care dintre următoarele afirmaŃii cu privire la chistul hidatic hepatic sunt adevărate:
a. Este o boală cu transmitere autosomal-recesivă
b. În principiu este apiretic, fără infecŃii suprapuse
c. Se întâlneşte cel mai frecvent în Ńările nordice, ca Danemarca
d. Se transmite de la mamă la făt prin transpoziŃie genică
e. Localizarea hepatică este excepŃională comparativ cu alte localizări mai frecvente.
R:b
12. Care dintre următoarele afirmaŃii cu privire la pancreatita acută sunt adevărate:
a. Reprezintă aproximativ 25% din durerile abdominale
b. Formele uşoare constau în necroze ale lobulilor glandulari
c. Formele grave constau în edeme şi necroze localizate la grăsimea intra şi extrapancreatică
d. Formele grave dau o mortalitate ce ajunge la 20-50% (aproximativ 25% din cazuri)
e. Durerile sunt reduse ca intensitate şi localizate în hipogastru.
R:d
13. Care dintre următoarele afirmaŃii cu privire la pancreatita acută sunt false:
122

b. Formele uşoare constau în edeme şi necroze localizate la grăsimea intra şi
extrapancreatică
c. Formele grave constau în necroze ale lobulilor glandulari (pancreatita necrotico-
hemoragică)
e. Durerile sunt insuportabile, localizate în epigastru, transfixiante, iradiate posterior, la
dreapta sau la stânga (dureri ,,în bară’’).
R:a
14. InfecŃiile acute ale sânului sunt:
a. Mastita acută şi distrofia sclero-chistică
b. Boala Reclus şi chistul solitar
c. Adenomul şi boala Paget a sânului
d. Mastita acută şi abcesul sânului
e. Mastita carcinomatoasă şi Boala Reclus
R:d
15. Tumorile sânului sunt următoarele, cu excepŃia:

a. Chistul solitar
b. Distrofia sclero-chistică (Boala Reclus)
c. Adenomul sau adenofibromul
d. Abcesul tuberos
e. Cancerul mamar
R:d
16. Următoarele afirmaŃii cu privire la cancerul mamar sunt adevărate, cu excepŃia:
a. Este localizarea cea mai frecventă a cancerului feminin (20%)
b. O tumoră malignă este mobilă în sân, dând semnul resortului foarte caracteristic
c. O tumoră malignă, se însoŃeşte adesea de o retracŃie cutanată apărută recent, sau simplă
denivelare tegumentară
d. O femeie din 9 este atinsă
e. Pe plan mondial se raportează 700000 de cazuri noi cu 300000 de decese.
R:b
17. Caracteristicile infecŃiilor chirurgicale sunt următoarele:

a. InfecŃia chirurgicală are caracter invaziv
b. InfecŃia chirurgicală este de obicei monomicrobiană
c. Focarul infecŃios este de regulă evident la examenul clinic sau prin investigaŃiile
paraclinice
d. Focarul infecŃios se tratează medical prin administrare de antibiotice cu spectru larg
e. InfecŃia chirurgicală este de obicei polimicrobiana prin asociere microbiană
R : a, c, e
18. Cauza determinantă a infecŃiilor chirurgicale este reprezentată de o serie de germeni patogeni ,
din care cei mai importanŃi sunt:
a. taenia echinococus
b. salmonella
c. stafilococul auriu
123
d. streptococul
e. gonococul
R : c, d, e
19. Semnele clinice locale ale infecŃiei chirurgicale sunt reprezentate de:
a. rubor ( roşeaŃă)
b. limfangită
c. adenita
d. ascensiunea termică
e. dolor (durerea)
R:a,e
20. Semnele clinice generale ale infecŃiei chirurgicale sunt reprezentat de:
a. frisonul
b. tahicardia
c. alterarea stării generale
d. fluctuenŃa
e. functio laessa
R : a, b, c
21. Faza supurativă a abcesului cald se caracterizează prin următoarele elemente clinice:
a. edem inflamator
b. accentuarea tumefacŃiei
c. fluctuenŃă
d. curbă termică cu aspect oscilatoriu
e. evacuarea spontană a puroiului
R : b, c
22. Abcesul rece poate apărea ca urmare a :

a. unei necroze cazeoase subcutanată , lichefiată sau ramolită
b. o adenopatie tuberculoasă ramolită
c. o artrită tuberculoasă
d. o enterocolită acută
e. o osteită tuberculoasă
R : a,b, c, e
23. InfecŃiile premergătoare apariŃiei furunculului sunt următoarele :

a. impetigo – dermatoză infecŃioasă streptococică sau stafilococică
b. sicozis - leziune inflamatorie foliculară profundă , piogenă sau micotică
c. acneea – leziune inflamatorie foliculară seboreică
d. abcesul rece
e. gangrena gazoasă
R : d,e
124
24. Datorită elasticităŃii oaselor lungi şi grosimii periostului , copilul poate face unele fracturi cu
caracter particular:
a. fractura subperiostică
b. decolarea epifizară
c. fractura „ in lemn verde”
d. fractura „ de marş”
e. fractura „ în epolet”
R : a, b, c
25. Fracturile pot prezenta următoarele complicaŃii :

a. leziuni vasculare
b. leziuni nervoase
c. interpunerea masei musculare
d. deschiderea fracturii
e. niciuna de mai sus
R : a, b, c, d
26. Următoarele afirmaŃii cu privire la luxaŃii sunt adevărate :

a. reprezintă întreruperea bruscă a continuităŃii oaselor datorată unui traumatism important
b. cea mai frecventă este luxaŃia scapulo – humerală , antero – internă , „în epolet de
general”
c. reprezintă o deplasare a extremităŃilor articulare antrenînd o modificare permanentă a
raporturilor
d. luxaŃiile vechi reprezintă o infirmitate gravă imposibil de redus fără intervenŃie
chirurgicală
e. luxaŃiile recidivante pot fi consecinŃa unei afecŃiuni capsulare contemporane cu primul
traumatism
R : b, c, d, e
27. Următorii factori esenŃiali explică anoxia element comun în traumatismele toracelui prin plăgi
sau contuzii:
a. durerea
b. epansamentul pleural
c. contuzia pulmonară
d. tulburările de mecanică ventilatorie
e. hemoragia unui viscer parenchimatos
R : a, b, c, d
28. Contuziile toracice grave prezintă următoarele mecanisme de producere:

a. contuzia sau şocul direct antrenînd leziuni costale din afară către înăuntru
b. leziuni prin compresie , cu afectarea mediastinului, fracturi costale
c. deceleraŃia brutală (centura de siguranŃă, airbag-ul) care antrenează o ruptură a crosei
aortice sau a aortei descendente
d. traumatism violent în hipogastru pe o vezică plină care „explodează” în totalitate în
cavitatea peritoneală
e. traumatism repetat în mezogastru cu stomacul în semirepleŃie
125
R : a, b, c
29. În contuziile toracice grave examenul radiologic de urgenŃă este esenŃial pentru e depista:
a. leziunile splinei
b. deplasarea mediastinului
c. eventuale hematoame intraabdominale
d. epanşamentele pleurale aerice sau lichidiene
e. excepŃional o ruptură de cupolă diafragmatică
R : b, d, e
30. Următoarele afirmaŃii cu privire la intubaŃia oro-traheală practicată de urgenŃă in traumatismele

toracice grave sunt adevărate:
a. suprimă calea glotică şi evită obstrucŃionarea trecerii aerului către torace
b. permite aspiraŃia secreŃiilor din trahee şi bronhii
c. diminuează spaŃiul mort respirator de la orificiile nazale pîna la arborele bronşic
d. nu permite rămînerea pentru mult timp in această poziŃie , fiind nevoie de traheostomie
odata ce bolnavul a fost internat in spital
e. prin intermediul sondei de intubaŃie traheala se poate realiza respiraŃia asistată
R : a, b , c , e
31. Pentru evacuarea epanşamentelor pleurale survenite după condiŃiile toracice grave , se poate
practica :
a. puncŃie pleurală evacuatorie a unui epanşament sanguin sau exsuflaŃia uni epanşament
gazos
b. se pune in loc un drenaj toracic ireversibil (vas Beclere sau aspirativ)
c. toracotomie in caz de afecŃiuni mari ale viscerelor intratoracice
d. nu se evacuează niciodată un epanşament pleural survenit după o contuzie toracică gravă
e. laparotomie exploratorie sistematică si evacuarea lichidului pleural prin puncŃie
aspirativă transdiafragmatică
R:a,b,c
32. O plagă abdominală penetrantă poate afecta :

a. un viscer parenchimatos determinînd hemoragii
b. un viscer cavitar determinînd perforaŃie
c. mai multe viscere simultan
d. glanda tiroidă
e. nici un răspuns de mai sus nu este corect
R:a,b,c
33. Leziunea unui vas biliar survenită in timpul unui traumatism al ficatului se va manifesta clinic
prin următoarea triadă simptomatică :
a. colica hepatică
126
b. melenă
c. icter
d. metroragie
e. hematemeză
R:a,b,c
34. Traumatismele mai puŃin grave ale rinichiului se traduc prin două semne clinice:
a. hematurie macroscopică imediată, care exprimă comunicarea hematomului contuzional
cu căile de excreŃie ale rinichiului
b. durere in regiunea lombară prin palparea bimanuală , care exprimă hematomul perirenal
c. anurie
d. retenŃie completă de urină
e. sincopă
R:a,b
35. Caracterele generale ale herniilor necomplicate ale peretelui abdominal sunt următoarele:
a. Reductibilitatea
b. Impulsiunea la tuse
c. IndiferenŃa la palpare
d. Ireductibilitatea tumefacŃiei
e. Durere la palpare
R : a, b, c
36. Următoarele afirmaŃii cu privire la herniile inghinale sunt adevărate:
a. Există 2 varietăŃi de hernie inghinală: oblică externă congenitală şi directă sau de
slăbiciune
b. Hernia oblică externă congenitală este dată de o distensie sau o ruptură a fasciei
transversalis la nivelul orificiului musculo-pectineal deasupra ligamentului inghinal
c. Hernia oblică externă congenitală nu coboară niciodată în bursa scrotală şi se reduce
direct din faŃă în spate
d. Hernia oblică externă congenitală este favorizată de persistenŃa canalului peritoneo-
vaginal
e. Sacul herniar constituit prin invaginarea peritoneului în canalul inghinal poate să conŃină
intestine sau epiploon.
R : a, d, e
37. Următoarele afirmaŃii cu privire la herniile femurale sunt adevărate:
a. Sunt cele mai rare, dar cele mai frecvente la femei
b. Se realizează prin canalul femural, parte a orificiului musculo-pectineal, situate sub
ligamentul inghinal, în faŃa vaselor femurale
c. Diagnosticul diferenŃial trebuie să elimine o adenopatie sau o dilataŃie varicoasă a crosei
venei safene interne
d. Se clasifică în hernii oblice externe congenitale şi hernii directe sau de slăbiciune
e. Sunt mai frecvente la bărbaŃi.
R : a, b, c
38. Următoarele afirmaŃii cu privire la herniile strangulate sunt adevărate:
a. Herniile strangulate reprezintă contenŃia bruscă şi permanentă a conŃinutului herniar
127
b. În caz de conŃinut intestinal poate antrena rapid ocluzia intestinală acută, prin
strangularea şi sfacelarea ansei intestinale ce poate duce la deces
c. Cel mai frecvent sunt susceptibile de strangulare herniile femurale şi cele inghinale oblice
externe
d. Din punct de vedere clinic se manifestă prin lipsa durerii, oligurie, febră şi transpiraŃii
e. Unul dintre simptomele clinice caracteristice este accelerarea tranzitului intestinal pentru
gaze şi materii fecale.
R : a, b, c
39. Herniile strangulate prezintă următorul tablou clinic:
a. Durere vie la nivelul herniei este primul semn
b. GreŃuri
c. Vărsături
d. Accelerarea tranzitului intestinal pentru gaze şi materii fecale
e. Întreruperea tranzitului intestinal pentru gaze şi materii fecale.
R : a, b, c, e
40. Următoarele afirmaŃii cu privire la eventraŃiile peretelui abdominal sunt adevărate:
a. Sunt mai frecvent spontane
c. Pot fi precoce sau tardive, chiar ani după intervenŃie
d. Sunt favorizate de drenaje şi incidente postoperatorii: tuse, efort de vărsătură, supuraŃii,
hematoame
e. Realizarea unei tomografii computerizate abdominale se indică în mod sistematic la toŃi
bolnavii cu eventraŃie abdominală.
R : b, c, d
41. În apendicita acută, palparea abdomenului poate evidenŃia următoarele semne clinice:
a. Durere provocată, localizată în fosa iliacă dreaptă cu punctul clasic Mac Burney
b. Durere provocată, totdeauna mai netă la decompresiunea bruscă a fosei iliace drepte
c. În hipogastru, împăstare imprecis delimitată, nedureroasă, fluctuentă
d. În fosa iliacă dreaptă, semne de iritaŃie peritoneală
e. Contractură francă în fosa iliacă dreaptă.
R : a, b, d, e
42. Peritonita apendiculară generalizată într-un timp se caracterizează prin următoarele:

a. Criza iniŃială cedează după două sau trei zile
b. Puls rapid, temperatură în creştere
c. Întreruperea tranzitului pentru gaze şi materii fecale
d. Durerea persistă
e. La palpare, zona dureroasă se întinde şi depăşeşte fosa iliacă dreaptă
R : b, c, d, e
43. Plastronul apendicular se exprimă clinic prin:
a. Încetarea completă a durerilor abdominale
b. Scăderea temperaturii corporale sub 37˚C şi a leucocitozei
128
c. La palparea abdominală se constată prezenŃa la perete a unei împăstări dureroase la

presiune, mată la percuŃie, ce se întinde până la creasta iliacă antero-superioară, arcada
crurală, fără să depăşească linia mediană
d. Exacerbarea durerii şi apariŃia temperaturii cu aspect septic anunŃă constituirea unui
abces apendicular
e. Poate evolua spre regresie lentă.
R : c, d, e
44. După localizare, formele clinice de apendicită acută sunt următoarele:
a. Plastronul apendicular
b. Apendicita pelvină
c. Apendicita mezo-celiacă
d. Apendicita în sacul de hernie
e. Apendicita subhepatică
R : b, c, d, e
45. Peritonitele acute se exprimă clinic prin următoarele semne:
a. În perforaŃia viscerală, durerea apare brusc, adesea fiind primul semn al bolii
b. Vărsăturile sunt inconstante
c. Contractura dureroasă a musculaturii peretelui abdominal este semnul major
d. Facies pământiu în stadiile avansate
e. Relaxarea musculaturii abdominale şi atenuarea durerii
R : a, b, c, d
46. Triada funcŃională din sindromul ocluziv se caracterizează prin:

a. Durere abdominală
b. Vărsături
c. Oprirea tranzitului intestinal, asociat unui meteorism abdominal
d. Hematemeză
e. Melenă.
R : a, b, c
47. Tabloul clinic din ocluziile intestinale înalte se caracterizează prin:
a. Debut insidios, lent, fără vărsături
b. Starea generală mult timp conservată
c. Meteorism abdominal
d. Dureri intense
e. AbsenŃa sau discreŃia meteorismului abdominal.
R : d, e
48. Tabloul clinic din ocluziile intestinale joase se caracterizează prin:
a. Debut insidios, lent progresiv
b. Starea generală mult timp conservată
c. Meteorism abdominal maxim pe cadrul colic sau asimetric
d. Dureri de intensitate redusă, discrete
e. AbsenŃa sau discreŃia meteorismului abdominal.
R : a, b, c, d
129
49. DilataŃia acută de stomac se caracterizează clinic prin următoarele:

a. Dureri vii
b. Vărsături adesea profuze
c. Şoc cu tendinŃă la colaps
d. Stare generală mult timp conservată
e. Lipsa meteorismului abdominal (abdomen plat).
R : a, b, c
50. Sindromul esofagian este caracterizat de următoarele:
a. Disfagie
b. Disurie
c. RegurgitaŃii
d. FlatulenŃă
e. Sialoree.
R : a, c, e
Disciplina BOLI INFECłIOASE

Autor: Sef lucr. Dr. Dan Hurezeanu
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Pentru toxiinfecŃiile alimentare colective sunt adevărate următoarele afirmaŃii:

a. apar într-un focar de minim 2 cazuri;
b. simptomatologie în general digestivă cu cauză de origine alimentară;
c. cea mai frecvent implicată bacterie este salmonella;
d. ancheta epidemiologică indică agentul etiologic;
e. germenii se pot transmite aerogen.
R: a, b, c, d.
2. La copilul sub 2 ani rotavirusurile dau:

a. peritonite;
b. diaree profuza
c. vărsături;
d. astm bronşic;
e. bronşiolită.
R: b, c, e,
3. Din punct de vedere clinic holera poate curpinde mai multe stadii:
a. diareic,
b. encefalitic,
c. deshidratare,
d. uremic,
e. bronşiolitic.
R: a, c, d.
130
4. Oreionul este o infecŃie:

a. acută,
b. subacută,
c. cronică,
d. epidemică,
e. cauzată de virusul urlian.
R: a, d, e.
5. Exantemul din scarlatină:

a. erupŃia este aspră,
b. la presiune lasă godeus
c. facisul bolnavului este „pălmuit”,
d. semnul Pastic este negativ,
e. cianoza peioro-nazală.
R. a, c.
6. Localizările extrasalivare ale infecŃiei urliene sunt:

a. meningita,
b. pancreatita,
c. ovarita,
d. bronşiolita,
e. orhita.
R. a, b, c, e.
7. Testele serologice în infecŃia urliană sunt:

a. reacŃia de fixare a complementului,
b. reacŃia de hemaglutinare,
c. examenul salivei parotidiene,
d. dozajul amilozemiei şi amilozuriei,
e. reacŃia de neutralizare.
R. a, b, e.
8. Dintre complicaŃiile scarlatinei putem cita:

a. toxice,
b. micotice,
c. septice,
d. imunologice,
e. la distanŃă.
R: a, c, ,d, e.
9. Următoarele afirmaŃii despre eirzipel sunt adevărate:

a. incubaŃie peste 1 lună,
b. produsă de streptococi β hemolitici grup A,
c. nu este contagios,
131
d. zona de tegument afectată este palidă,

e. are tendinŃă la recidivă.
R. b, e.
10. Despre erizipel putem afirma că:

a. debutul este brusc cu frison puternic,
b. placardul este nedureros,
c. erizipelul feŃei nu există,
d. erizipelul periombilical al nou-născutului este grav,
e. diagnosticul este clinic în special.
R: a, c, e.
11. Următoarele afirmaŃii despre rujeolă sunt adevărate, cu excepŃia:

a. exantemul apare de obicei noaptea, pe ceafă, retroauricular, apoi pe frunte şi obraji,
b. este determinată de virusul ce determină zona zoster,
c. are prognostic rezervat la copilul sub 2 ani,
d. nu este o boală contagioasă,
e. poate determina meningoencefalite sau encefalită.
R: b, d.
12. Semnul Koplik:

a. prezent în 80 – 90% din cazuri,
b. îl întâlnim pe torace,
c. îl găsim pe mucoasa obrajilor,
d. are culoare alb-albăstruie,
e. se întâlneşte în rujeolă.
R. a, c, d, e.
13. Rubeola:
a. nu se însoŃeşte de modificări ale ganglionilor limfatici,
b. forma congenitală poate determina avort spontan,
c. prgnosticul formei postnatale este foarte bun,
d. se poate complica cu pancreatită acută,
e. poate avea potenŃial teratogens important la gravide.
R. b, c, e.
14. Tratamentul în varicelă utilizează:

a. acyclovir,
b. igiena mucoaselor cu ceai de muşeŃel,
c. dietă bogată în carne roşie,
d. vasodilatatoare cerebrale,
e. talc sau alcool mentolat.
R. a, b, e.
132
15. În tabloul clinic din zona zoster întâlnim:

a. durere, arsură de-a lungul nervului respectiv,
b. cianoză a segmentului respectiv,
c. erupŃie sub formă de buchete de vezicule, pe o bază inflamatorie,
d.ss Nu sunt prezente parestezii
e. afectează şi nervul oftalmic.
R. a, c, e.
16. În tratamentul zonei zoster nu se utilizează:

a. salazopirina,
b. acyclovir,
c. antiinflamatorii,
d. vitamine din grupul B,
e. tanakan.
R. a, e.
17. Hepatitele virale acute pot fi determinate de următorii viruşi:

a. virusul hepatitic B,
b. virusul hepatitic F,
c. virusul hepatiticC,
d.virusul hepatitic H,s
e.virusul hepatitic A
R. a, c, e.
18. În perioada preicterică a unei hepatite virale acute putem întâlni:

a. anorexie,
b. greŃuri,
c. pneumonie acută,
d. debut pseudogripal,
e. erupŃii de tip urticarian.
R. a, b, d, e.
19. Examenul clinic în hepatitele virale acute arată:

a. icter sclero-tegumentar,
b. hepatomegalie,
c. splenomegalie,
d. hipertensiune arterială,
e. hipertensiune portală.
R. a, b, c, e.
20. Aspectul anatomo-patologic al hepatitei virale acute arată:

a. dezorganizare lobulară,
b. celule balonizate şi degenerare eozinofilica,s
c. colestaza nu poate fi profundă,
133
d. fără elemente de necroză hepatică,

e. canalele biliare portale sunt cu aspect normal.
R. a, b, e.
21. Despre semnificaŃia markerilor serologici putem afirma că:

a. ADN-VHB = test de mare sensibilitate; hibridizare ADN,
b. anti Hbe – semn serologic favorabil de încetare a replicării
c. Ag Virale HBs nu este prezent în hepatitele cronice,
d. Anti HBc de tip IgG sunt prezenŃi în infecŃii acute,
e. Anti HBc de tip IgM sunt prezenŃi în infecŃia cronică.
R. a, b.
22. Dintre complicaŃiile infecŃiei urliene:

a. pericardita urliană,
b. surditate,
c. bronşiectazia,
d. miocardita urliană,
e. litiaza parotidiană.
R. a, b, d.
23. Mononucleaza infecŃioasă:

a. este determinată de virusul Epstein-Barr,
b. agentul etiologic este virusul urlian,
c. durerile faringiene nu fac pate din tabloul clinic,
d. hepatita mononucleazică se întâlneşte la 90% din cazuri,
e. în faza acută ganglionii limfatici se măresc în volum.
R. a, d, e.
24. Pneumoniile nozocomiale:

a. infecŃii pulmonare survenite în cursul spitalizării,
b. apar în special la bolnavii ventilaŃi artificial,
c. prognosticul nu este mai sever decât în pneumoniile comunitare,
d. nu se poate face profilaxia lor,
e. apar numai în secŃiile de boli infecŃioase.
R. a, b.
25. Diareea călătorilor:

a. entitate clinico-epidemiologică, în majoritatea cazurilor infecŃioasă,
b. nu putem vorbi de factori favorizanŃi,
c. apare la persoane ce se deplasează dintr-o zonă geografică în alta,
d. Shigella şi Salmonella pot fi implicate ca etiologie,
e. nu putem vorbi de implicarea viruşurilor şi protozoarelor.
R. a, c, d.
134
26. Următoarele afirmaŃii cu privire la tetanus sunt false.

a. este o boală subacută,
b. afecŃiune contagioasă,
c. afectează musculatura netedă în special,
d. determinat de clostridium tetan,
e. incidenŃă crescută în Ńările subdezvoltate.
R. a, b, c.
27. Despre Trichinella spiralis putem spune că:

a. este un vierme nematod.s mic,
b. lungime 6 – 8 mm,
c. omul se infectează prin consumul de legume verzi,
d. transmiterea la om prin consum de carne cu larve viabile,
e. pentru diagnostic se face biopsie musculară.
R. a, d, e.
28. Profilaxia infecŃiei cu Trichinella spiralis:

a. raportarea cazurilor şi anchetă epidemiologică,
b. pregătire adecvată tehnică la peste 75gr.C.
c. efectuarea examenului trichinoscopic,
d. afumarea cărnii,
e. deratizarea gospodăriilor în care se cresc porcine.
R. a, b, c, e.
29. Constantele normale ale LCR:

a. aspect clar ca „apa de stâncă”,
b. densitate 1006 – 1009,
c. cloruri peste 1000 mg%,
d. proteine peste 100 mg%,
e. glucoză 40 – 60 mg%.
R. a, b, e.
30. Semne de hipertensiune intracraniană în sindromul meningian:

a. bombarea fontanei la nou-născut,
b. vărsături,
c. fotofobie,
d. hipertensiune arterială,
e. cefalee.
R: a, b, c, e.
31. Următoarele pot fi complicaŃii ale puncŃiei lombare:

a. infecŃie meningiană secundară (iatrogenă),
b. hernie de disc,
c. hernierea substanŃei cerebrale,
135
d. lipotimia,
e. puncŃie albă.
R. a, c, d, e.
32. InfecŃia cu Toxoplama gondii se poate realiza prin:

a. calea digestivă.
b. transmitere transplamentară,
c. transplant de organe,
d. transfuzii de sânge,
e. sexual.
R. a, b, c, d.
33. Forme grave de toxoplasmoză congenitală:

a. calcificări intracerebrale,
b. corioretinită,
c. meningită,
d. atrofie optică,
e. retard psihomotor.
R. a, b, d, e.
34. Ce categorii de celule sunt susceptibile la infecŃia de HIV:

a. eozinofile,
b. fibroblaste,
c. limfociteTs CD4+,
d. monocite,
e. celule Langerhaus.
R. b, c, e.
35. Scopurile tratamentului infecŃiei cu HIV:

a. încetinirea progresiei infecŃiei al asimptomatici,
b. stabilirea pe termen scurt a bolnavilor simptomatici,
c. prevenirea şi tratamentul complicaŃiilor HIV – asociate,
d. creşterea infecŃiozităŃii bolnavilor,
e. reducerea infecŃiozităŃii bolnavilor.
R. a, c, e.
36. În care din următoarele situaŃii se poate constata LCR hipertensiv clar :
a. reacŃii meningiene secundare unor stomastoidite cronice supurate,
b. meningismul ăn forme severe a bolilor infecŃioase,
c. meningitele bacteriene,
d. meningite stafilococică,
e. meningita tuberculoasă.
R. a, b, e.
136
COMPLEMENT SIMPLU
1. Următoarele afirmaŃii despre angina streptococică sunt adevărate, cu excepŃie:

a. congestie intensă, roşie-violacee,
b. aspect patognomonic al limbii – ciclu lingual,
c. etiologia poate fi virală,
d. nu apare în cadrul bolilor metabolice (diabet zaharat), corticoterapie,
e. putem întâlni anticorpi antistreptolizinăs O (ASLO).
R: c.
2. Cu privire la tusea convulsivă sunt adevărate următoarele afirmaŃii:

a. agentul etiologic este acelaşi cu febra Q,
b. agentul etiologic este Bordetella pertussis,
c. boala o pot face numai copii,
d. perioada de incubaŃie este de peste 60 de zile,
e. stadiul de convalescenŃă dureazp 3 luni.
R: b.
3. AlegeŃi germenul ce nu poate fi izolat din coprocultură:

a. Shigella,
b. Campylobacter,
c. Clostridium difficile,
d. Streptococ β hemolitic,
e. Yersinia.
R: d.
4. Agentul etiologic în difeterie este:

a. Clostridium tetani,
b. Carignebacterium diphteriae,
c. Clostridium botulinum,
d. Virusul urlian,
e. Virusul varicela-zoster.
R: b.
5. Care este semnul de laborator ce ne orientează pentru diagnosticul de trichineloză:

a. anemie severă,
b. septicemie,
c. eozinofilie,
d. trombocitopnie,
e. semne de hepatită acută.
R: c.
6. Hipertensiunea intracraniană nu este exprimată prin:
a. cefalee internă, continuă, difuză, „în cască”,
b. vărsături, neprecedate de greaŃă,
c. fotofobie,
137
d. tahicardie,
e. bradicardie.
R: d.
7. În categoria C, a infecŃiei cu HIV includem:

a. candidoză orofaringiană,
b. displazie cervicală,
c. candidoză esofagiană,
d. herpes zoster,
e. candidoză vulvovaginală.
R: c.
8. InfecŃia primară cu virusul sinciŃial respirator se caracterizează prin următoarele, cu excepŃie:

a. incubaŃie peste 14 zile,
b. afectare laringiană,
c. wheezing,
d. pneumonie,
e. bronşiolită.
R: a.
9. Următoarele sunt forme clinice ale tusei convulsive după gravitate, cu excepŃie:
a. forma uşoar,
b. forma sugarului,
c. forma larvată,
d. forma ............
e. forma gravă.
R: b.
10. Una din afirmaŃiile următoare cu privire la impetigo streptococic este adevărată:
a. apare mai frecvent la adult,
b. începe cu maculo-papule generalizate,
c. postulele se erodează şi formează cruste groase cu aspect meliceric,
d. nu este contagios,
e. este sinonim cu erizipelul.
R: c.
11. Despre agentul etiologic al hepatitei B putem afirma:

a. este un virus ARN,
b. este un virus ADN,
c. nu este patogen pentru om,
d. nu are efect citopatic asupra hepatocitului,
e. replicarea VHB are loc predominant în splină.
R: b.
12. Între manifestările extrahepatice ale hepatitei C întâlnim:

138
a. vasculită,
b. tiroidita Hashimoto,
c. pancreatită,
d. glanerulonefrită membrană proliferativă,
e. disfuncŃia glandei lacrimale.
R: c.
13. AlegeŃi afirmaŃia falsă despre opistotonusul din tetanus:

a. predomină la muşchii exteriori,
b. bolnavul prezintă o ............ accentuantă,
c. se sprijină în occiput şi în călcâie,
d. poate afecta numai muşchiul flexor,
e. nu este semn patognomonic în tetanus,
R: e
14. Botulismul poate fi contactat prin următoarele cu excepŃie:

a. consumul de cârnaŃi („botulis”),
b. alimente conservate,
c. excepŃional prin infecŃia unei plăgi,
d. sexual,
e. ingerată cu alimentele la sugari.
R: d.
DISCIPLINA DISPENSARIZARE OBSTETRICALĂ

Autor: Prof. univ. Dr. Novac Liliana
GRILE CU RASPUNS SIMPLU
1. Perioada de gestaŃie sau perioada prenatală are o durată normală de :

a. 230 – 240 zile
b. 280 – 284 zile
c. 290 – 300 zile
d. 310 – 330 zile
e. 340 – 350 zile
R–b
2. Fecundarea are loc în mod normal ,pentru o evolutie fiziologică a sarcinii în :
a. porŃiunea ampulară a trompei
b. porŃiunea interstiŃială a trompei
c. cavitatea uterină
d. la nivel ovarian
139
e. cavitatea peritoneală
R–a
3. La câte zile oul uman este implantat în mucoasa uterină :
a. 5 zile
b. 8 zile
c. 7 zile
d. 10 zile
e. 20 zile
R–c
4. Hemostaza din postpartumul imediat se realizează pe baza structurii speciale a stratului :
a. extern
b. mijlociu
c. intern
d. toate
e. nici unul
R–b
5. Segmentul inferior se formează :
a. din primele luni de sarcină
b. din al II-lea trimestru
c. în al III-lea trimestru
d. pe tot parcursul sarcinii
e. în travaliu
R–c
6. Prima consultaŃie prenatală trebuie efectuată :
a. la 18 săptămâni de sarcină
b. la 5-6 săptămâni de sarcină
c. la 22 săptămâni de sarcină
d. la 33 săptămâni de sarcină
e. cu 7 zile înainte de nastere
R–b
7. Uterul gravid la termen are o lungime normală de :
a. 29 – 30 cm
b. 35 – 36 cm
c. 42 – 45 cm
d. 50 -52 cm
e. 27 – 28 cm
R.-c
8. Dacă sarcina evoluează normal, gravida va avea, în medie :
a. 14 consultaŃii
b. 10 consultaŃii
c. 6 consultaŃii
d.> 16 consultaŃii
e. 3 consultaŃii
R –b
140
GRILE CU RASPUNS MULTIPLU
9. FrecvenŃa normală a BCF este :

a. 120 bătăi/min
b. < 120 bătăi/min
c. 140 bătăi/min
d. 128 bătăi/min
e. 130 bătăi/min
R – a,c,d,e.
10. Obiectivele primei consultaŃii prenatale sunt :
a.Confirmarea diagnosticului de sarcină şi a vârstei gestaŃionale
b.Examinarea, consilierea gravidei
c. Depistarea problemelor de sănătate, elaborarea planului individual de supraveghere pe parcursul
sarcinii
d. Depistarea factorilor de risc
e. Efectuarea amniocentezei
R – a,b,c,d
11.La prima consultaŃie prenatală efectuată în primul trimestru de sarcină:
a. se stabileşte diagnosticul de sarcină
b. se ia în evidenŃă gravida, se întocmeşte fişa medicală pentru urmărirea sarcinii şi
se completează carnetul de sănătate al gravidei
c. se stabileşte data ultimei menstruaŃii, vârsta gestaŃională cu aproximaŃie
d. se monitorizează BCF
e. se stabileşte data probabilă a naşterii, în funcŃie de ultima menstruaŃie.
R – a,b,c,e
12. Creşterea în greutate în sarcina normală cu făt unic, la femeile de talie medie, trebuie să fie de
:
a. 11,5 kg
b. 12 kg
c. 20 kg
d. 30 kg
e. 13,5 kg
R – a,b,e
13. La ce valori ale TA se poate pune diagnosticul de HTA indusă de sarcină la o gravidă în
ultimul trimestru de sarcină:
a. 120/75 mmHg
b. 160/85 mmHg
c. 140/90 mmHg
d. 150/100 mmHg
e. 160/100 mmHg
R – b,c,d,e
14. La ce vârstă de sarcină se recomandă examenul ultrasonografic pentru depistarea
malformaŃiilor congenitale :
a. 6 săptămâni de sarcină
b.18 săptămâni de sarcină
c. 8 săptămâni de sarcină
141
d. 17 săptămâni de sarcină
e. 20 săptămâni de sarcină
R – b,d,e
15. Examenele de laborator standard se efectuează pe parcursul unei sarcini normale :
a.în primul trimestru
b. în al doilea trimestru
c.în trimestrul trei
d. în fiecare lună
e. o singură dată
R – a,b,c
16. Cele mai potrivite exerciŃii fizice pentru o gravidă normală sunt :
a. gimnastica aerobică moderată
b. înotul
c.exerciŃiile de relaxare plimbările active
d.nici unnul
e. plimbările active
R – a,b,c,e
17.Complicatiile chistului ovarian, de dimensiune medie, asociat sarcinii pot fi :
a. hemoragie intratumorală
b. torsiune
c. rezoluŃie spontană
d. rupere spontana
e. inclavare
R – a,b,d,e
18.Ce perioadă a sarcinii este cea mai vulnerabilă ca risc medicamentos teratogen :
a.3-4 săptămâni post concepŃie
b.5-6 săptămâni post concepŃie
c.6-7 săptămâni post concepŃie
d.8 săptămâni post concepŃie
e.10-12 săptămâni post concepŃie
R. - a,b,c,d
19.Care sunt complicaŃiile anesteziei peridurale aplicată pe parcursul travaliului:
a.blocada spinală totală
b.hipertensiunea maternă
c.hipotensiunea maternă
d.injectarea anestezicului intravenos
e.abolirea reflexelor expulzive
R. - a,c,d,e
20.Care sunt factorii medico-biologici care influenŃează fertilitatea şi natalitatea :
a.sterilitatea feminina primara si secundara;
b.sterilitatea masculina;
c. numarul de copii doriti
d.patologia genitala, inclusiv consecintele medicale ale avorturilor;
e.igiena sexuala.
R.- a,b,d,e
21. Care sunt factorii legislativi care influenŃează fertilitatea şi natalitatea :
142
a.prevederile Codului muncii si Codului familiei;

b.sistemul de alocatii pentru copii;
c.programe de protectie materno-infantila;
d.motivatiile subiective ale comportamentului demografic
e.politica de planificare familiala inclusiv legislatia privind avorturile.
R.- a,b,c,e
22.Obiectivele consultaŃiei prenatale sunt :
a.Supravegherea evoluŃiei sarcinii şi asigurarea unei bune evoluŃii a mamei şi copilului.
b.Supravegherea creşterii şi stării intrauterine a fătului .
c.Monitorizarea tensiunii arteriale la gravidă.
d.Evaluarea indicilor demografici pe plan naŃional
e.Urmărirea indicilor de bază de laborator
R.- a,b,c,e
23.Care este frecvenŃa consultaŃiilor prenatale efectuate pe parcursul unei sarcini normale :
a.lunar în primul trimestru
b.lunar în trimestrul II
c.lunar în trimestrul III
d.bilunar în trimestrul II
e.bilunar în trimestrul III
R.- a,b,e
24. Scopul consultaŃiei prenatale constă în:
a.verificarea funcŃională a organelor materne, care vor fi suprasolicitate de sarcină;
b.supravegherea sarcinii şi depistarea factorilor de risc, pentru a preveni complicaŃiile obstetricale;
c.dirijarea condiŃiilor de igienă a sarcinii;
d.pregatirea fizică şi psihică în vederea naşterii
e.supravegherea naşterii
R.- a,b,c,d
25. Lipsa proteinelor în alimentaŃia femeii însărcinate poate duce la :
a.evoluŃia normală a sarcinii
b.edeme,
c.anemie,
d.preeclampsie,
e.avort, naştere prematură
R.- b,c,d,e
143
DISCIPLINA ENDOCRINOLOGIE
Autor: Prof.univ.Dr.Marian Bistriceanu
1. Estrogenii sunt hormoni:
a. peptidici
b. sterolici
c. aminici
d. proteici
e. glicoproteici
2. Gonadotropii:
a. stimulează secreŃia de hormoni ovarieni
b. induc diferenŃierea ovarului
c. au rol în dezvoltarea canalelor Muller
d. au rol în involuŃia canalelor Wolff
e. stimulează secreŃia de prolactină
3. Tabloul clinic al menopauzei include:
a. scădere ponderală
b. tulburări de ciclu menstrual
c. scăderea tensiunii arteriale
d. simptome vasomotorii
e. creşterea riscului tromboembolic
4. În insuficienŃa ovariană prematură:
a. se modifică raportul FSH/LH
b. estrogenii sunt crescuŃi
c. creşte prolactina
d. scade cortizolul
e. nivelul gonadotropilor este crescut
5. Sindromul Turner asociază:
a. pubertate precoce
b. malformaŃii digestive
c. pterigium colli
144
d. scăderea gonadotropilor
e. statură finală înaltă cu eunucoidism
6. RezistenŃa la androgeni se caracterizează prin:
a. hirsutism
b. fenotip feminin
c. genotip feminin
d. involuŃia glandelor mamare
e. bradimenoree
7. În etiologia pubertăŃii precoce feminine este implicată:
a. disgenezia ovariană
b. rezistenŃa la gonadotropi
c. absenŃa unui cromozom X
d. hiperplazia adrenală congenitală prin deficit de 21 hidroxilază
e. hiperplazia adrenală congenitală prin deficit de 17αhidroxilază
8. În sindromul de ovar polichistic virilizant apar:
a. dislipidemie
b. crize hipoglicemice
c. scăderea gonadotropilor
d. tumori ovariene maligne
e. involuŃia canalelor Muller
9. Hormonii estrogeni:
a. sunt secretaŃi în celulele granuloase
b. sunt secretaŃi în celulele tecale
c. sunt secretaŃi în Ńesutul adipos
d. acŃionează la nivelul receptorilor nucleari
e. acŃionează pe receptori de membrană (efecte nongenomice)
10. SecreŃia pulsatilă a gonadoliberinei hipotalamice este inhibată de:
a. opioidele cerebrale
b. prolactină
c. hormoni tiroidieni
d. aldosteron
145
e. parathormon
11. În tratamentul menopauzei se folosesc:
a. Bromocriptina
b. Agoniştii de gonadoliberină
c. estrogeni naturali
d. contraceptive orale
e. Progesteronul şi progestativele
12. InsuficienŃa ovariană prematură poate fi determinată de:
a. stress
b. hiperprolactinemie
c. excesul de androgeni
d. autoimunitate
e. defecte ale genelor X linkate şi autozomale ce intervin în dezvoltarea ovarului
13. Diagnosticul de sindrom Turner este sugerat de:
a. absenŃa cromatinei Barr
b. nivelul scăzut al gonadotropilor
c. nivelul scăzut al estrogenilor
d. apariŃia hirsutismului
e. prezenŃa unui cromozom X extranumerar
14. Hermafroditismul adevărat:
a. este consecinŃa mutaŃiilor genei ce codifică receptorul androgenic
b. este prezenŃa Ńesutului testicular şi ovarian la acelaşi individ
c. asociază ambiguitatea genitală
d. are genotip 47,XXY
e. este consecinŃa deficitelor enzimatice în biosinteza corticosuprarenalei
15. Care dintre următoarele afecŃiuni sunt implicate în etiologia pubertăŃii tardive?
a. craniofaringromul
b. hipofizita limfocitară
c. sindromul Kallmann
d. sindromul McCune Albright
e. chisturile ovariene autonome
146
16. În tratamentul sindromului ovarelor polichistice se folosesc:

a. insulina
b. contraceptive orale
c. antiandrogeni
d. androgeni
e. corticoizi
17. În sindromul de hipofiză izolată scad:
a. hormonul de creştere
b. gonadoliberina
c. gonadotropii
d. TSH-ul
e. prolactina
18. Amenoreea de stress este determinată de:
a. creşterea opioidelor centrale
b. leziuni hipotalamice
c. tumori hipofizare
d. excesul de androgeni
e. scăderea amplitudinii şi frecvenŃei pulsaŃiilor gonadoliberinei
19. În etiologia sindromului amenoree-galactoree sunt implicate:
a. medicamentele ce blochează receptorii dopaminei
b. leziunile hipotalamice
c. tumorile hipofizare secretante de prolactină
d. hipotiroidismul secundar
e. leziunile tijei hipotalamohipofizare
20. Tabloul clinic al sindromului tumoral hipofizar include:
a. surditate
b. cefalee
c. îngustarea câmpului vizual
d. paralizii ale nervilor cranieni III, IV, VI
e. semne de hipersecreŃie şi hiposecreŃie a hormonilor hipofizari
21. În tratamentul infertilitaŃii endocrine feminine se folosesc:
147
a. Bromocriptina
b. Clomifenul citrat
c. Gonadoliberina administrată pulsatil
d. Octreotidul
e. Gonadotropina corionică
22. Scăderea hormonilor tiroidieni, creşterea TSH şi a titrului anticorpilor antiperoxidază sugerează
diagnosticul de:
a. tiroidită cronică Hashimoto
b. tiroidită postpartum
c. boala Basedow
d. guşă endemică
e. adenom hipofizar secretant de TSH
23. Sindromul suprarenometabolic asociază:
a. scădere ponderală
b. striuri cutanate atrofice violacee
c. hipertensiune arterială
d. galactoree
e. diabet insipid gestaŃional
24. Deficitul complet de 21 hidroxilază determină:
a. virilizarea organelor genitale externe la fătul de sex feminin
b. hipertensiune arterială
c. pubertate precoce heterosexuală la fetiŃe
d. pierdere de sare
e. scăderea ACTH
25. În insuficienŃa corticosuprarenală cronică primară:
a. tegumentele se depigmentează
b. apare hipertensiunea arterială
c. apare hirsutism
d. sodiul plasmatic scade
e. glicemia scade
148
RĂSPUNSURI TESTE GRILĂ

DISCIPLINA ENDOCRINOLOGIE
1. b
2. a
3. d
4. e
5. c
6. b
7. d
8. a
9. a, c, d, e
10. a, b
11. c, e
12. d, e
13. a, c
14. b, c
15. a, b, c
16. b, c
17. c, d
18. a, e
19. a, b, c, e
20. b, c, d, e
21. a, b, c, e
22. a, b
23. b, c
24. a, c, d
25. d, e
149
DISCIPLINA: ONCOLOGIE GENERALA SI GINECOLOGICA

Autori: Prof. univ. Dr. Florinel Badulescu, Conf. univ. Dr. Mihaela Danciulescu, Asist. univ. Dr.
Michael Schenker, Asist. univ. Dr. Anda Crisan
1. Diagnosticul de malignitate se stabileste prin :

a.anamneza
b.tomografie computerizata
c. examen clinic loco-regional
d. rezonanta magnetica nucleara
e. examen microscopic
2.Care este prima etapa a procesului de carcinogeneza:

a. progresia
b. angiogeneza
c. metastazarea
d.invazia locala
e. initierea
3.Carcinoamele se dezvolta de la nivelul:

a. tecii neuronale
b.celulelor gliale
c.celulelor epiteliale
d.fibroblastilor
e. toate de mai sus
4.Pentru diagnosticul cancerului colului uterin sunt necesare:

a.radiografie pulmonara
b.bronhoscopie
c.gastroscopie
d.tomografie computerizata pelvina
e. cistoscopie
5.Pentru evaluarea extensiei reale a cancerului colului uterin sunt necesare:

a..urografie
b.cistoscopie
c.rectoscopie
d.scintigrafie osoasa
e.tomografie computerizata
6.Care din urmatorii factori sunt implicati in aparitia cancerului :

a.azbestul
b.aflatoxinele
c. retinoizii
d. hormonii estrogeni
150
e. imunosupresia
7.Urmatoarele sunt caracteristici ale carcinomului in situ:

a.invazia membranei bazale
b.distrugerea matricei extracelulare
c.lipsa vascularizatiei
d. malignitatea
e.posibilitatea metastazarii
8.Investigatii paraclinice necesare diagnosticului oncologic sunt:

a.radiografia toraco-pleuro-mediastino-pulmonara
b.scintigrafia osoasa
c.rezonanta magnetica nucleara
d.medulograma
e.glicemia a jeune
9.Examenul citologic necesar dg.oncologic presupune prelevarea de celule din:

a.sputa
b.lichid de lavaj
c. ganglion
d. tumora
e. secretie nazala
10.Examenul histopatologic presupune prelevarea de tesut prin:

a. biopsia unei tumori
b. biopsia ganglionara
c. biopsia medulara
d.amprentare pe lama
e. ex.Babes-Papanicolaou
11. Documentele de evidenta a bolnavilor oncologici sunt:

a. fisa onc.1
b. fisa onc.2
c. certificatul medical
d. foaia de observatie oncologica
e. fisa onc.3
12.Urmatoarele sunt efecte adverse ale chimioterapiei:

a. anemia
b. leucocitoza
c. trombocitoza
d.alopecia
e.greata
13.Sindroame dureroase in cancer:

a.durerea din metastazele osoase
151
b.plexopatii
c.dureri ale extremitatilor
d.durerea abdominala
e. toate cele de mai sus
14.Sarcoamele se pot dezvolta de la nivelul:

a. tecii neuronale
b.celulelor gliale
c.celulelor epiteliale
d.fibroblastilor
e. toate de mai sus
15.Chimioterapia antineoplazica se administreaza numai dupa controlul:

a.hemoleucogramei complete
b.V.S.H.
c.ureei,creatininei
d.transaminazelor
e. calcemiei
16.Efectele secundare ale tratamentului citostatic sunt:

a.greata,varsaturi
b.alopecie
c.toxicitate hematologica
d.cresterea apetitului
e.hepatotoxicitate
17.Care dintre urmatoarele sunt metode de tratament pentru cancerul corpului uterin:
a. imunoterapie
b. terapie tintita molecular
c. hormonoterapie
d. criochirurgie
e. bisfosfonati
18.Hormonoterapia in oncologie este indicata in:

a. cancerul glandei mamare
b. cancerul endometrial
c. cancerul colului uterin
d. cancerul prostatei
e. cancerul ovarian
19.Pentru diagnosticul cancerului corpului uterin sunt necesare:

a.radiografia pulmonara
b.bronhoscopia
c. gastroscopia
d. tomografia computerizata
e. examenul clinic local
152
20.Simptomatologia de debut in cancerul ovarian poate consta in:

a. ascita
b. durere abdominala
c. manifestari paraneoplazice
d. epistaxis
e. febra
21.Tratamentul cancerului ovarian consta in:

a. interventie chirurgicala
b. chimioterapie
c. hormonoterapie
d. radioterapie
e. imunoterapie
22.Evolutia pelvina cancerului colului uterin poate consta in:

a. invazia vaginului
b. invazia parametrelor
c. invazia vezicii urinare
d. toate de mai sus sunt false
e. toate de mai sus sunt corecte
23.Evolutia naturala a cancerului ovarian consta in:

a. invazia directa
b. diseminarea limfatica
c. diseminarea hematogena
d. diseminarea peritoneala
e. diseminarea pleurala
24.Simptomatologia cancerului colului uterin consta in:

a. durere in timpul actului sexual
b. metroragie
c. leucoree
d. masa tumorala palpabila
e. dispnee cauzata de determinari secundare pulmonare
25.Simptomatologia cancerului corpului uterin consta in:

a. durere in timpul actului sexual
b. metroragie
c. leucoree
d. masa tumorala palpabila
e. dispnee cauzata de determinari secundare pulmonare
26.Explorarile paraclinice necesare diagnosticului cancerului ovarian:

a. tomografie computerizata
b. probe functionale respiratorii
153
c. bronhoscopie
d. CA 15-3
e. radiografie pelvina
27.Tratamentul complex al cancerului glandei mamare consta in:

a. interventie chirurgicala
b. radioterapie
c. chimioterapie, hormonoterapie
d. imunoterapie
e. terapie moleculara tintita
28. Factori de risc in cancerul colului uterin sunt:

a. status socio-economic precar
b. debut precoce al vietii sexuale,promiscuitate sexuala
c. virusul Papiloma uman
d. virusul Ebstein-Barr
e. numarul scazut de nasteri
29.Complicatiile ce pot apare in evolutia cancerului colului uterin:

a. hemoragii
b. insuficienta renala
c. pleurezia
d. ascita
e. infectie respiratorie severa
30.Evolutia nefavorabila a cancerului glandei mamare consta in:

a. infarctul miocardic
b.tuberculoza mamara
c. metastazarea
d. amenoreea
e.insuficienta renala
31.Diagnosticul cancerului glandei mamare presupune:

a. endoscopie digestiva superioara
b. mamografie
c. citologia sputei
d. titrul seric de hormoni estrogeni
e.determinari hormonal
32. Etapele carcinogenezei :

a. hiperplazia
b.promovarea
c. metaplazia
d. hipertofia
154
e. invazia si metastazarea
33.Celula neoplazica prezinta modificari ale suprafetei celulare:

a. modificari de permeabilitate
b. modificari de distributie si orientare a componentelor structurale
c.modificari de mobilitate(crestere)
d.modificari antigenice
e.cresterea adezivitatii intercelulare
34.Caracteristicile procesului neoplazic:

a. diferentiere crescuta
b. evolutia controlata
c. reversibilitatea
d. monoclonalitatea
e. evolutia lent progresiva
35.Criterii de clasificare a tumorilor:

a. de evolutivitate
b.histogenetic
c. de localizare
d.histologic si functional
e. toate de mai sus sunt corecte
36.Modificari biologice la nivelul celulelor maligne produse de tratamentul radiant:

a. ingrosarea cromozomilor
b.rupturi cromozomiale
c.accelerarea mitozei
d.diferentierea celulara
e.moartea celulara
37.Organele foarte radiosensibile:

a. cristalin
b. tesut conjunctiv
c .tegument
d. mucoase
e. maduva osoasa
38. Unele din scopurile tratamentului chirurgical in oncologie sunt:

a. profilactic
b.diagnostic
c.stadializare
d.curativ
e.taote cele de mai sus sunt corecte
39.Chirurgia endoscopica cu scop terapeutic NU este utilizata in oncologie in cazul:

a.leziunilor esofagului
155
b.leziunilor gastrice
c.leziunilor tractului genito-urinar
d.leziunilor colonului
e. leziunilor cardiace
40.Terapia hormonala este:

a. ablativa
b. aditiva
c.competitiva
d.toate cele de mai sus sunt false
e. toate cele de mai sus sunt corecte
41.Rolul nursei / moasei in terapia durerii:

a. -administreaza medicatia antalgica
b. -modifica tratamentul antalgic daca durerea se accentueaza
c. -urmareste efectul tratamentului antalgic
d. -urmareste efectele secundare ale terapiei antalgice
e. -in cazul persistentei durerii dupa tratamentul cu antalgice de linia intai, administreaza
opiacee
42. Rolul nursei / moasei în efectuarea tranzitului baritat esofagian constă din:
a. prepară cantitatea de bariu necesară explorării
b. recomandă repaus alimentar pacientului, cu 12 ore înaintea investigaŃiei
c. stabileşte necesitatea efectuării ei
d. administrează preventiv antialgice
e. stabileşte efectuarea ei înaintea endoscopiei digestive
43. Rolul nursei / moasei în educaŃia pacientului constă în:

a. informarea lui asupra bolii sale în şedinŃe scurte şi termeni clari
b. încurajarea pacientului să pună întrebări legate de boala sa
c. implicarea pacientului în decizia terapeutică
d. implicarea pacientului în decizia procedurilor de diagnostic
e. să răspundă corect la toate întrebările puse de pacient în legătură cu boala lui
44. Rolul nursei / moasei in administrarea chimioterapie presupune :

a.instruirea pacientului asupra unor tehnici de relaxare inainte de chimioterapie
b.educarea pacientului a referitoare la efectele secundare post-terapeutice
c.informarea pacientului referitoare la alimentatia in cursul chimioterapiei
d.stabilirea tratamentului antiemetic
e.semnalarea prompta a febrei, frisoanelor,scaunelor modificate,sangerarilor nazale
45. Rolul nursei / moasei in diagnosticul oncologic:

a. -recolteaza probe biologice
b. -pregateste materialele necesare unor explorari paraclinice
c. -pregateste psihologic pacientul
d. -insoteste pacientul la anumite investigatii
156
e. -prescrie medicatia necesara unor explorari
46. Interventia nursei / moasei in prevenirea si tratarea infectiilor in oncologie:

a. -respecta riguros regulile de asepsie
b. -urmareste pastrarea riguroasa a igienei pacientului
c. -administreaza profilactic antibiotic din proprie initiativa
d. -termometrizeaza bolnavul la indicatia medicului
e. -administreaza tratamentul antiinfectios in functie de prescriptia medicala
47. Interventia nursei / moasei in prevenirea si tratarea infectiilor in oncologie:

a. -respecta riguros regulile de asepsie
b. -urmareste pastrarea riguroasa a igienei pacientului
c. -administreaza profilactic antibiotic din proprie initiativa
d. -termometrizeaza bolnavul la indicatia medicului
e. -administreaza tratamentul antiinfectios in functie de prescriptia medicala
48. Interventia nursei / moasei in tratarea efectelor secundare ale chimioterapiei:

a. -hidratarea p.o. si parenterala a pacientului
b. -tratamentul varsaturilor conform indicatiei medicului
c. -monitorizarea pulsului,T.A.,diureza,scaun,temperaturii
d. -tratamentul urgent al efectelor alergice ale citostaticelor
e. -supravegheaza administrarii paravenoase a unor citostatice
49. In cazul diareii ca efect secundar al tratamentului cancerului colului uterin, rolul nursei / moasei
consta in:
a. -supravegherea dietei
b. -administrarea de medicatie antidiareica
c. -hidratare-minim 2l/zi
d. -clismare
e. -administrarea de anxiolitice
50. In cazul pacientilor cu ureterostoma rolul nursei / moasei consta in:

a. -invatarea pacientului sa pastreze o igiena locala riguroasa
b. -informarea bolnavului asupra regimului alimentar si hidric adecvat
c. -punerea la dispozitia pacientului a informatiilor necesare despre curatenia
personala,desfasurarea activitatii,etc.
d. -psihoterapie
e. -urmarirea clinica a evolutiei bolii
* Raspunsurile corecte la disciplina oncologie generala si ginecologica sunt boldate
157
Disciplina: ASISTENTA SOCIALA SI LEGISLATIA FAMILIEI

Autor: Conf. univ. Dr. Mugurel Ghelase
1. Dreptul la asistenta sociala in Romania este garantat in conditiile legii:

a) numai pentru cetatenii cu domiciliu in Romania
b) numai pentru cetatenii cu resedinta in Romania
c) numai pentru cetatenii romani
d) pentru toti cetatenii romani cu domiciliu sau resedinta in Romania
e) pentru toti cetatenii romani, cu exceptia celor ce detin dubla cetatenie
2. Serviciile sociale pot fi acordate:

a) numai in centre de zi si rezidentiale
b) numai in centre publice
c) in comunitate
d) numai in centre private
e) numai la domiciliul beneficiarului
3. Prestatiile sociale reprezinta:

a) suport moral
b) transferari financiare
c) servicii de consultanta
d) ingrijiri la domiciliu
e) asistenta medico-sociala
4. Serviciile si prestatiile sociale se acorda in functie de:

a) situatia persoanei
b) etnia persoanei
c) varsta persoanei
d) sexul persoanei
e) religia persoanei
5. Prestatiile sociale se acorda pe baza urmatoarelor criterii:

a) evaluarea contextului familial
b) varsta si etnia solicitantului
c) veniturile solicitantului sau ale familiei acestuia
d) conditiile de locuit
e) starea de sanatate si gradul de dependenta
6. Observatorul Social reprezinta:

a) organizatie non-guvernamentala privata ce monitorizeaza serviciile sociale
b) institutie publica cu rol de implementare a politicilor sociale la nivel national
c) publicatie a Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei
d) departament in cadrul Inspectiei Sociale de Stat
e) institutie internationala ce monitorizeaza serviciile sociale in Romania.
158
7. Agentia Nationala pentru Prestatii Sociale isi desfasoara activitatea prin structuri
organizate:
a) numai la nivel local
b) numai in resedintele de judet
c) numai in municipiul Bucuresti
d) in fiecare municipiu, resedinta de judet, precum si in municipiul Bucuresti
e) in fiecare municipiu, cu exceptia municipiului Bucuresti
8. Serviciul public de asistenta sociala are urmatoarele atributii la nivel local:

a) identifica nevoile sociale ale comunitatii si le solutioneaza
b) identifica nevoile sociale ale comunitatii, cu exceptia comunitatilor minoritare
c) elaboreaza si propune proiectul de buget anual
d) elaboreaza si implementeaza proiecte cu finantare nationala
e) elaboreaza si implementeaza proiecte cu finantare internationala
9. Serviciile sociale se clasifica in:

a) primare
b) secundare
c) tertiare
d) speciale
e) specializate
10. Organizarea, functionarea si finantarea sistemului national de asistenta sociala in

Romania este reglementata de legea:
a) 705/2001
b) 47/2006
c) 272/2004
d) 416/2001
e) 95/2006
11. Asistenta sociala a persoanelor varstnice in Romania este reglementata prin legea:
a) 47/2006
b) 705/2001
c) 17/2000
d) 416/2001
e) 95/2006
12. Diagnoza sociala cuprinde:

a) precizarea cauzei de dependenta
b) indicarea factorilor de risc ai dependentei
c) indicarea factorilor cauzali de dependenta
159
d) stabilirea factorilor care se pot utiliza in favoarea terapiei sociale

e) stabilirea factorilor care constituie obstacole in terapia sociala
13. Masurile administrative destinate protectiei copilului sunt urmatoarele:

a) tutela
b) curatela
c) plasamentul
d) incadrarea copilului intr-o categorie de varsta
e) incadrarea copilului intr-un grad de handicap
14. Casatoria este interzisa de lege in urmatoarele situatii:

a) intre rudele in linie dreapta
b) unul din viitorii soti este deja casatorit
c) intre cei infiati de persoane diferite
d) unul din viitorii este debil mintal
e) viitorii soti au religii diferite
15. Sarcina tutelei poate fi refuzata in urmatoarele cazuri:

a) persoane care au implinit varsta de 50 de ani
b) persoane care au implinit varsta de 60 de ani
c) mame ale caror copii au implinit varsta de 10 ani
d) persoane ce exercita o alta tutela sau curatela
e) femeile insarcinate
16. Nu poate fi tutore:

a) minorul
b) cel pus sub interdictie
c) cel ce are religie diferita de a minorului
d) cel decazut din drepturi parintesti
e) varstnicul
17. Persoanele cu handicap grav sau accentuat beneficiaza de urmatoarele facilitati fiscale:
a) scutire de la plata energiei electrice
b) scutire de la plata impozitului pe cladire si teren
c) scutire de la plata taxei asupra autoturismului adaptat handicapului
d) scutire de impozit pe veniturile din salarii
e) scutire de la plata ratelor pentru creditele bancare
18. Etapa de viata 0-2 ani se caracterizeaza prin:

a) fantezia si joaca
b) maturizarea sistemului nervos
c) intelegerea cauzalitatii
d) limbajul
e) diferentierea emotiilor
160

a) intelegerea cauzalitatii
b) diferentierea emotiilor
c) fantezia si joaca
d) miscarea
e) utilizarea simbolurilor in gandire

a) autocontrol
b) identificarea sexului
c) jocurile in grup
d) identificarea standardelor morale
e) limbajul

a) relatiile de prietenie in grup
b) identificarea sexului prietenilor
c) relatiile intre sexe
d) introspectia
e) cooperarea

a) jocul in echipa
b) introspectia
c) relatiile intre sexe
d) procesul de gandire abstracta
e) interiorizarea unor principii morale

a) interiorizarea unor principii morale
b) alegerea carierei si separarea de parinti
c) casatoria si nasterea copilului
d) relatiile intre sexe
e) maturizarea fizica si sexuala

a) alegerea carierei si separarea de parinti
b) relatii intre sexe
c) responsabilitatea la locul de munca
d) dezvoltarea unui sistem de viata separat de familie
e) casatoria si nasterea copilului

161
a) dezvoltarea unui sistem de viata separat de familie

b) cresterea copiilor
c) responsabilitatea la locul de munca
d) dezvoltarea profesionala
e) organizarea resurselor materiale
DISCIPLINA: NURSING COMUNITAR

Autori: Conf. univ.Dr. Madalina Manea, Asist. univ. Dr. Ana Maria Traistaru
1.Alimentatia naturala este necesara datorita urmatoarelor caracteristici:

a)asigura o crestere si dezvoltare normala a copilului
b)este adaptat nevoilor nutritive si digestiei fiziologice ale nou nascutului si sugarului
c)asigura intretinerea metabolismului bazal
d)nu contine factori de crestere
e)nu are efect contraceptiv
Raspuns : a)b)c)d)
2.Particularitatile nutritive ce deosebesc copilul de adult sunt :

a) nevoi calorice scazute in primele luni de viata
b)aport proteic crescut care sa includa aminoacizi esentiali
c)aport echilibrat de glucide si lipide
d)nevoi crescute de apa si nutrienti semiesentiali
e)nevoi calorice crescute pentru a asigura ritmul de crestere si dezvoltare
Raspuns b)c)d)e)
3. Pasajul prin laptele matern a urmatorilor agenti patogeni constituie un dezavantaj al

alaptarii la san :
a)virusul citomegalic
b)virusul rubeolei
c)virusul HIV nu prezinta pasaj prin laptele matern
d)virusul hepatitei B
e)plumbul
Raspuns a)b)d)e)
4.Contraindicatiile permanente ale alaptarii la san sunt:

a)tuberculoza
b)SIDA
c)septicemia
d)fisuri mamelonare
e)mastita
Raspuns a)b)c)
5.Necesarul de apa la copii este diferit, in functie de varsta :

a)prematur 170-200ml/kg.c./zi
b)nou nascut 100-150ml/kg.c/zi
c)sugar la 3 luni 100ml/kg.c/zi
162
d)copil la 1 an 120-130 ml/kg.c/zi

e)copil la 10 ani 70-80ml/kg.c/zi
Raspuns a)b)d)e)
6.Necesarul caloric la copil este adecvat varstei, pentru a asigura o crestere si o

dezvoltare buna astfel :
a)la prematuri 120kcal/kg.c/zi
b)la sugar 100kcal./kg.c/zi
c)in primul an de viata 80-120 kcal/kg.c/zi
d)la adult 35kcal/kg.c/zi,
e)la sugari 140-160 kcalc/zi
Raspuns a)b)c)d)
7.In organism proteinele sunt constituenti ai celulelor si tesuturilor:

a) au rol structural
b)intra in structura acizilor nucleici
c)au rol in transportul ionilor si a moleculelor mici
d)intra in structura hormonilor, receptorilor, factorilor de coagulare, a enzimelor.
e)nu au rol energetic.
Raspuns a)b)c)d)
8.Vitaminele sunt cofactori esentiali in numeroase cai metabolice. Vitaminele

liposolubile sunt:
a) vitamina A
b) vitamina B6
c)vitamina D
d) vitamina E
e)acidul nicotinic
Raspuns a)c)d)
9.Vitaminele hidrosolubile sunt:

a) vitamina B1,B2,B6
b)vitamina K
c)acidul nicotinic
d)vitamina B12
e)vitamina C sau acidul ascorbic.
Raspuns a)c)d)
10.Formulele de lapte adaptate pentru alimentatia sugarului sunt:

a) formule de start
b)formule falow up
c)laptele de vaca
d)formule pentru prematuri
e)formule speciale pentru nou nascuti
Raspuns a)b)d)e)
163
11.Vaccinul este :
a)o toxina bacteriana modificata prin prelucrare
b)o solutie sterila care contine anticorpi proveniti din plasma umana
c)o solutie de anticorpi din serul animalelor
d)o suspensie de microorganisme vii atenuate sau inactivate ce induc imunitate
e)o suspensie ce contine fractiuni de microorganisme ce induc imunitate
Raspuns d)e)
12.Creştere numericã a populaŃiei varstnice se datoreaza

a)scăderii natalităŃii,
b)a creşterii nivelului de trai,
c) a progreselor inregistrate in medicina,
d) ameliorarea morbidităŃii şi mortalităŃii,
e)scaderii sperantei de viata.
Raspuns a)b)c)d)
13.România se afla intr-un proces de îmbătrânire demografică prezentand urmatoarele

aspecte:
a) se prezinta la nivel mondial un procent mediu de imbatranire(17% reprezintă în prezent
ponderea persoanelor vârstnice);
b)speranŃa de viaŃă în România tinde spre 70, 2 ani
c) procesul de îmbătrânire este mai accentuat la femei – 18,8% - faŃă de bărbaŃi – 14,9%,
d) procesul de îmbătrânire este mai crescut în urban fata de rural.
e)sporirea populaŃiei feminine in populaŃia vârstnică, se numeşte „feminizarea populaŃiei”.
Raspuns a)b)c)e)
14.Identificati afirmatia gresita:

a)imbătrânirea este un proces fiziologic, indiferent de vârsta cronologică.
b)senescenŃa reprezintă ultima perioadă a vieŃii,
c)senilitatea este perioada finală a vieŃii, caracterizată de deteriorări biologice severe,
d)se consideră ca prag al bătrâneŃii vârsta de 60 – 65 de ani,
e)senescenta este caracterizată de deteriorări biologice severe.
Raspuns a)b)c)d)
15. Ca rezultat al actiunii multiplilor factori interni si externi ce actioneaza concomitent:

biologici, sociali, economici şi culturali senescenŃa este caracterizata de unproces de declin ce
se manifesta :
a)pe plan fiziologic,
b) psihologic,
164
c) economic
d) social
e)cultural
Raspuns a)b)c)d)
16.Clasificarea vârstelor cuprinde:
a) vârsta educaŃiei,
b)varsta copilariei
c)vârsta productivă,
d) vârsta de pensionare,
e) vârsta dependenŃei.
Raspuns a)c)d)e)
17.Îmbătrânirea fiziologică este mai evidentă clinic la nivelul urmatoarelor sisteme:

a) osteo-muscular,
b) cardio-respirator,
c)gastrointestinal,
d)nervos,
e)simtului olfactiv.
Raspuns a)b)c)d)
18. Modificarile aparatului locomotor la varstnic sunt:

a)scăderea forŃei musculare şi a toleranŃei la efort,
b)mersul devine mai încet şi cu pasi mici,
c)coloana devine cifotica, înălŃimea se reduce datorita osteoporozei oaselor si a tasarilor
vertebrale, a degenerescentei cartilajelor articulare,
d)miscarile in articulatie devin dureroase si limitate,
e)cresterea masei musculare.
Raspuns a)b)c)d)
19.Consecintele fenomenului de imbatranire la nivelul sistemului cardiovascular sunt:

a)diminuarea pulsului;
b)creşterea tensiunii arteriale sistolice
c)scăderea celei diastolice
d)scaderea reactivitatii cardio-vasculare,
e)cresterea tensiunii diastolice.
Raspuns a)b)c)d)
20.Modificarile ce apar la varstnic la nivelul aparatului digestiv sunt:

a)întârzierea tranzitului intestinal cu constipaŃii rebele,
b)scăderea secreŃiei de enzime digestive,
c)cresterea peristaltismului intestinal
d)hipoaciditate gastrică,
165
e)umplere lentă a stomacului.

Raspuns a)b)d)e)
21. Sistemul genito-urinar sufera un proces de uzura care se manifesta prin

a)reducerea capacităŃii de filtrare a rinichilor
b) oligurie,
c)incontinenta urinara de efort,
d)prostata creste in volum,
e) mucoasa vaginală se atrofiaza, devine uscată,friabila.
Raspuns a)c)d)e)
22.La varstnic modificarle sistemului nervos se caracterizează prin

a) diminuarea tuturor reflexelor
b)atrofie corticală de diferite grade,
c)cresterea irigatiei cerebrale,
d) ateroscleroza vaselor cerebrale
e) deficit de flux sanguin.
Raspuns a)b)d)e)
23.Factorii precipitanŃi pentru îmbătrânirea psihologică care determina o adevarata crizã

de adaptare la noile condiŃii sunt:
a)retragerea din activitate,
b)diferitele îmbolnăviri,
c)plecarea copiilor,
d)decesul partenerului,
e)legarea de noi prietenii.
Raspuns a)b)c)e)
24.Ingrijirea varstnicului implica analiza funcŃiilor psihice:
a)nivelul de conştienŃă, orientarea in timp si spatiu
b)starea afectivă, comportamentul,
c)integrarea în familie şi societate,
d)gandirea, limbajul.
e)reflexele osteotendinoase
Raspuns a)b)c)d)
25.Caracteristice varstnicului sunt:

a)depresia si anxietatea,
b)nstabilitatea emoŃională, ideile de persecuŃie,
c)logoreea,
d)insomnia diurna şi somnolenŃa nocturna,
e) insomnia nocturna şi somnolenŃă diurnă.
Raspuns a)b)c)d)
26. Ca urmare a procesului de imbatranire este afectat vazul situatie in care se

constata:
a)opacifieriea cristalinului,
166
b)reducerea câmpului vizual,

c)afectarea calităŃii imaginii şi a acomodării vizuale (prezbiopie),
d)scăderea secreŃiei lacrimale,
e)cresterea acomodarii vizuale.
Raspuns a)b)c)d)
27.Patognomonic perioadei de senectute este afectarea memoriei, astfel:

a)scăderea memoriei de scurtă durată
b)conservarea memoriei de lungă durată (bătrânul îşi aminteşte ce a făcut în tinereŃe, dar nu-şi
aminteşte evenimentele recente)
c)uneori varstnicul are dificultati în orientarea temporo-spaŃială,
d)bătrânul nu îşi aminteşte ce a făcut în tinereŃe,
e) bătrânul nu-şi aminteşte evenimentele recente.
Raspuns a)b)c)e)
28.La varstnic gândirea sufera modificari astfel incat

a)scade ideatia,
b)scade spontaneitatea,
c)scade flexibilitatea gândirii,
d)se conserva funcŃiile de sinteză,
e)nu prezinta dificultate în adaptare la situatii noi
Raspuns a)b)c)d)
29.Varstnicul prezinta modificari ale proceselor psihice, este afectat gandirea astfel:
a)scade flexibilitatea gandirii,
b)varstnicul devine rigid in gandire,
c)are dificultate în adaptare,
d)datorita experientei si maturitatii varstnicul isi conserva funcŃiile de sinteză,
e)nu prezinta circumspecŃie si cumpătare in gandire si reactie. e)F
Raspuns a)b)c)d)
30.Modificarile pe care le poate constata nursa la varstnic in ceea ce priveste limbajul

sunt:
a)scăderea fluxului verbal,
b)lentoarea ritmului vorbirii
c)slăbirea vocii
d)cresterea timbrului vocal,
e)fonastenie.
Raspuns a)b)c)e)
31.Nursa trebuie sa stie ca afectivitatea se modifica in sensul ca varstnicul devine :

a)depresiv ,
b)apatic,
c)labil,
d)exuberant,
e)irascibil.
167
Raspuns a)b)c)e)
32. Observatia este un mijloc important de investigare si presupune capacitate de a

sesiza detalii, de aceea nursa va sesiza alte modificări care apar la varstnic:
a)pielea devine uscată, cu pete senile şi riduri;
b)părul se răreşte şi încărunŃeşte,
c) unghiile se îngroaşă.
d)hipertricoza,
e)dentiŃia prezinta lipsuri si carii dentare.
Raspuns a)b)c)e)
33.Cele mai vulnerabile persoane din grupa populaŃională a varstnicilor sunt:

a)persoanele cu varsta intre 60 si 65 ani,
b)persoanele longevive (80 – 90 ani),
c)persoanele în vârstă care traiesc singure,
d)femeile în vârstă,
e)persoanele în vârstă institutionalizate.
Raspuns b)c)d)e)
34.Precizati care din urmatoarele categorii din populatia varstnica sunt mai vulnerabile:
a)persoanele în vârstă care trãiesc fără copii,
b)persoanele care prezinta afecŃiuni sau handicapuri grave,
c) persoanele cu varsta intre 60 si 65 ani,
d)cupluri în vârstă în care unul din membrii este grav bolnav,
e)persoane vârstnice cu probleme socio-economice (probleme de adaptare la pensionare,
păstrarea stimei de sine, maltratarea vârstnicului).
Raspuns a)b)d)e)
35. Vârstnicul îşi pierde:

a)sentimentul de utilitate socială,
b)prestigiul social,
c)sentimentele de ura si ranchiuna,
d)responsabilitatea,
e)rolul şi statutul în familie.
Raspuns a)b)d)e)
36. Examenul obiectiv al bolnavului in procesul de diagnostic nursing are un prim pas de
o importanŃă deosebită observarea bolnavului. Nursa observa:
a)faciesul, si mimica,
b)vorbirea,
c)atitudinea în pat,
d)mersul,
e)ritmicitatea zgomotelor cardiace.
168
Raspuns a)b)c)d)
37. Nursa trebuie sa cereceteze atent aspectele psiho – sociale ale vârstnicului? Care
din urmatoarele aspecte sunt adevarate:
a)pensionarea şi stresul aferent ei,
b)raporturile cu familia,
c)daca este neglijat sau ignorat de catre familie,
d) solidaritatea familială
e)nici una.
Raspuns a)b)c)d)
38. Care din urmatoarele afirmatii sunt constatate de studiile epidemiologice:

a)in mediul rural sunt mai bine păstrate şi respectate legăturile afective intrafamiliale
b)in mediul rural sunt mai bine păstrate şi respectate legăturile afective interfamiliale,
c) in mediul rural izolarea vârstnicului este mai rar întâlnită,
d)in mediul rural nu sunt mai bine păstrate şi respectate legăturile afective intrafamiliale
e) nu sunt mai bine păstrate şi respectate legăturile afective interfamiliale.
Raspuns a)b)c)
39. Care din urmatoarele obiective sunt urmarite de catre nursa in procesul de ingtijire :
a)ingrijirea varstnicului trebuie să aibă în vedere implicarea familiei
b)nursa va acorda o îngrijire individualizata,
c)nursa acorda ingrijiri centrate pe acele nevoi care îşi păstrează constant caracterul de
dependenŃă.
d)Ideală este îngrijirea la domiciliu a vârstnicului,
e)ideala este îngrijirea vârstnicului in centre speciale.
Raspuns a)b)c)d)
40.Culegerea datelor in cazul pseudoneurasteniei aterosclerotice evidentiaza:
a)scăderea memoriei
b)diminuarea atenŃiei
c)scaderea capacităŃii de concentrare.
d)cefaleea localizată frontal sau occipital care apare cu ocazia eforturilor fizice sau
intelectuale,
e)afectarea memoriei de lunga durata.
Raspuns a)b)c)d)
41. Culegerea datelor in cazul pseudoneurasteniei aterosclerotice poate evidentia:

a) tulburări de somn,
b)emotivitate accentuată,
c)iritabilitate,
d) depresie
e) jovialitate
169
Raspuns a)b)c)d)
42. Nursa trebuie sa cereceteze aspectele psiho – sociale ale vârstnicului? Care din
urmatoarele aspecte trebuiesc atent observate:
a)pensionarea şi stresul aferent ei,
b)raporturile cu familia, daca este neglijat sau ignorat de catre familie,
c)relatiile cu vecinii si prietenii,
d)raporturile cu rudele
e)nici una.
Raspuns a)b)c)d)
43. S-a constatat ca exista mai multe categorii din populatia varstnica care sunt mai
vulnerabile. Precizati care sunt:
a)persoanele care prezinta afecŃiuni sau handicapuri grave,
b)) persoanele cu varsta intre 60 si 65 ani,
c)cupluri în vârstă în care unul din membrii este grav bolnav,
d)persoane vârstnice cu probleme socio-economice (probleme de adaptare la pensionare,
păstrarea stimei de sine, maltratarea vârstnicului).
e)persoanele în vârstă care trãiesc fără copii.
Raspuns a)c)d)e)
44. Analiza functiilor psihice in cadrul procesului de ingrijire a varstnicului implica

observarea urmatoarelor aspecte:
a)motilitatea si reflectivitatea,
b)a nivelului de conştienŃă,
c)orientarea in timp si spatiu
d) comportamentul,
d)gandirea si limbajul.
Raspuns b)c)d)e)
45. Modificarile limbajului la varstnic pot fi constatate de catre nursa in procesul de

culegere a adtelor. Identificati aspectele observate frecvent:
a)scăderea fluxului verbal,
b)lentoarea ritmului vorbirii
c)slăbirea vocii
d)cresterea timbrului vocal,
e)fonastenie.
Raspuns a)b)c)e)
46. Dintre procesele psihice gandirea este afectata in grade variate, nursa trebuie sa
stie ca :
a)varstnicul devine rigid in gandire,
b)are dificultate în adaptare,
c) scade flexibilitatea gandirii,
d)datorita experientei si maturitatii varstnicul isi conserva funcŃiile de sinteză,
e)nu prezinta circumspecŃie si cumpătare in gandire si reactie.
170
Raspuns a)b)c)d)
47. Dintre modificarile senzoriale ca urmare a procesului de imbatranire vazul este

afectatat si constatam mai frecvent:
a)cataracta
b)reducerea câmpului vizual,
c)afectarea calităŃii imaginii şi a acomodării vizuale,
d)scăderea secreŃiei lacrimale,
e)cresterea acomodarii vizuale.
Raspuns a)b)c)d)
48.Odata cu trecerea timpului procesul de imbatranire se desfasoara si la nivelul

sistemului cardiovascular astfel incat este afectata nevoia de a avea o buna circulatie. Nursa
constata:
a)creşterea tensiunii arteriale sistolice
b)scăderea celei diastolice
c)scaderea reactivitatii cardio-vasculare,
d)cresterea tensiunii diastolice.
e)diminuarea pulsului;
Raspuns a)b)c)e
49 Cele mai evidente modificari in procesul de imbătrânirea fiziologică nursa le constata

mai evident, la nivelul urmatoarelor sisteme:
a) cardio-respirator,
b)gastrointestinal,
c)nervos,
d)simtului olfactiv.
e)locomotor
Raspuns a)b)c)e)
50. Imbatranirea la nivelul aparatului digestiv produce:

a)scăderea secreŃiei salivare
b) scăderea secreŃiei de enzime digestive,
c)cresterea peristaltismului intestinal
d)hipoaciditate gastrică,
e)intarzierea tranzitului intestinal cu constipatie rebela
Raspuns a)b)d)e
51.Osteoporoza face parte dintre bolile care afectează mai ales populaŃia vârstnică şi
mai ales cea de sex feminin.
a)scăderea densităŃii minerale osoase
b)osteoporoza senilă este considerată un proces fiziologic,
c)osteoporoza senila nu este considerata un proces fiziologic
d)când acest proces este prea avansat poate duce la apariŃia fracturilor
e) când acest proces este prea avansat poate duce la apariŃia deformărilor invalidante.
Raspuns a)b)d)e)
171
52.Factorii favorizanti ai osteoporozei sunt:

a)restrângerea activităŃii fizice a vârstnicului,
b)exercitiile fizice
c)carenŃele proteice,
d)carentele calorice şi vitaminice,
e) tulburările circulatorii.
Raspuns a)c)d)e)
53. În afară de scăderea estrogenilor în menopauză, la producerea osteoporozei

concură mai mulŃi factori:
a)activitatea fizica
b)rasa – femeile de culoare au o masă osoasă mai crescută comparative cu femeile albe,
femeile asiatice sau cu japonezele;
c)factorii genetici – variaŃii în gena codantă pentru receptorii vitaminei D.
d)tulburări metabolice;
e)fumatul
Raspuns b)c)d)e)
54.Nursa trebuie sa descopere factorii favorizanti ai osteoporozei:

a)sedentarismul,
b) fumatul,
c)o dietă redusă în calciu şi vitamine,
d)fumatul
e)femeile cu indicele de masa corporala crescut.
Raspuns a)b)c)d)
55.In diagnosticul nursing manifestarile clinice cautate de nursa sunt:

a)scăderea în înălŃime,
b)mobilitate redusă
c)fracturi produse la diferite structuri osoase (vertebre, humerus, femur-col femural, antebraŃ,
coaste),
d)durerea de spate dată de tasarea vertebrelor dar şi de o lordoză accentuată,
172
e)reflexe osteotendinoase vii.

Raspuns a)b)c)d)
56.Scaderea in inaltime determinata de osteoporoza constatata de nursa prin
masurarea taliei este determinata de:
a)fracturi vertebrale
b)tasarea vertebrală
c)cifoza dorsala
d)contractura musculara paravertebrala,
e)fracturi vertebrale în special la nivelul T12 şi primele trei vertebre lombare.
Raspuns a)b)c)e)
57.Osteoporoza postmenopauzala poate produce fracturi la diferite segmente ale
sistemului osos, mai frecvent la urmatoarele niveluri:
a) col femural
b)antebraŃul ( mai frecventă la extremitatea internă şi la femeile sub 75 de ani),
c)fractura la incheietura mainii,
d)fracturi vertebrale,
e)fracturi costale.
Raspuns a)b)c)d)
58.Identificati care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
a)osteoporoza este o atrofie osoasă care afectează în mod egal cele două componente ale
osului: substanŃa organică şi cea minerală.
b) osteoporoza este o atrofie osoasă care afectează numai substanŃa organică
c)osteoporoza este o atrofie osoasă care afectează numai substanta minerală.
d)diagnosticul este întârziat de faptul că osteoporoza nu se manifestă clinic decât în momentul
apariŃiei complicaŃiilor ei.
e)complicaŃiile cele mai grave sunt fracturile.
Raspuns a)d)e)
59. Osteoporoza postmenopauzala poate produce fracturi Precizati care afirmatii sunt
corecte:
a)între 50 şi 60 de ani predomină fractura încheieturii mâinii,
b)în jurul vârstei de 70 de ani predomina fractura vertebrelor,
173
c)fracturile costale sunt cele mai frecvente,

d)după 70 de ani predomina fractura de col femural,
e)profilaxia osteoporozei scade incidenta facturilor.
Raspuns a)b)d)e)
60.IntervenŃia nursing va fi orientata spre urmatoarele directii(dacă factorul vârstă nu
poate fi influenŃat):
a)activitate fizica,
b)corectarea funcŃiei hormonale (estro – progestative),
c)ameliorarea tulburărilor de nutriŃie
d)ameliorarea tulburarilor circulatorii.
e)nici una.
Raspuns a)b)c)d)
61. Identificati care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a)atunci când osteoporoza este clinic manifestă , histologic osul a pierdut substanŃele sale
componente într-o proporŃie de 50%,
b)în această fază se prescriu de catre medic estrogeni (cu precauŃiile necesare de prevenire a
cancerului de sâni)
c)nursa recomanda tratament estrogenic
d)nursa recomanda preparate de calciu (cu precauŃiile ce se impun pentru evitarea riscului
calcifierii arteriale şi renale),
e)ingrijirea femeilor cu osteoporoza este exclusiv obligatia medicului.
Raspuns a)b)d)
62.Precizati care afirmatii sunt corecte:

a)femeile sunt afectate mai precoce de osteoporoza,
b)femeile sunt afectate mai frecvent şi mai sever ,
c)la femei cauza este scăderea nivelului de estrogeni în post menopauză,
d)la bărbaŃi cauza este scăderea funcŃiei testiculare,
e)barbatii sunt mai frecvent si mai sever afectati de osteoporoza.
Raspuns a)b)c)d)
63.Limitarea evolutiei osteoporozei este un obiectiv important al planului de ingrijire

nursing si va fi atins prin:
a) recomandarea exerciŃii lor fizice in functie de toleranta individuala,
b)suplimentarea alimentatiei cu preperate de calciu, lapte,
c)suplimentarea cu vitamine,
d)evitarea imobilizării prelungite după fracturi care se realizeaza prin mobilizarea precoce,
e)dieta hipercalorica, hiperproteica.
Raspuns a)b)c)d)
64.Notati care afirmatii sunt acceptate ca urmare a studiilor epidemiologice privind
patologia varstnicului:
a)patologia psihiatrică se situeaza pe locul doi in patologia varstnicului.,
174
b)bolile cardiovasculare se situeaza pe primul loc,

c)depresiile tardive sunt cele mai frecvente afecŃiuni psihice întâlnite la vârstnici,
d)după 70 de ani să predomine bolile organice cerebrale,
e)afectiunile digestive sunt cele mai frecvente la varstnici.
Raspuns a)b)c)d)
65.Factorii precipitanŃi care stau la baza tulburărilor neuropsihice sunt:

a)modificările în statutul familiei ce creează situaŃii psihotraumatizante
b) retragerea din activitatea profesională (pensionarea),
c)bolile organice sau invalidante,
d)climatul psihologic familial favorabil,
e)psihoterapia.
Raspuns a)b)c)
66.Depresiile tardive sunt cele mai frecvente afecŃiuni psihice întâlnite la vârstnici.
Modificările în statutul familiei pot crea situaŃii psihotraumatizante, cum sunt:
a)plecarea copiilor din casa părintească,
b)restrângerea zonei de locuit,
c)pensionarea,
d)părăsirea propriei locuinŃe,
e)relaŃiile nearmonioase între generaŃii,
Raspuns a)b)d)e)
67. Modificările în statutul familiei pot crea situaŃii psihotraumatizante la

varstnicideterminand depresie.Dintre acestea precizati care sunt frecvente:
a)stările conflictuale,
b)decesul unui partener,
c)diminuarea veniturilor);
d)pensionarea
e)climatul psihologic familial favorabil.
Raspuns a)b)c)e)
68.Momentul cel mai traumatizant psihic pentru varstnic este retragerea din activitatea
profesională.Notati care afirmatie este veridica:
a)pensionarea este mai greu de suportat de către bărbaŃi
b)„şocul pensionării” sau „boala retragerii” este denumit si „moarte socială”,
c)după o viaŃă de muncă nu se pierede prestigiul social câştigat,
d) începe conştientizarea îmbătrânirii
e)poate sa apara teama de moarte.
Raspuns a)b)c)d)e)
69.Depresiile tardive sunt cele mai frecvente afecŃiuni psihice întâlnite la vârstnici. Sunt
asociate cu:
a)nevroze,
b) boli cerebrale degenerative,
c)boli vasculare,
175
d)boli endocrine, metabolice,

e)nu se asociaza cu psihoze maniaco – depresive sau melancolia de involuŃie.
Raspuns a)b)c)d)
70. Manifestarile clinice descoperite de nursa in procesul nursing in cazul depresiilor

tardive sunt:
a) dispozitie trista si idei depresive,
b)sentimente de culpabilitate,
c)sentimente de inutilitate,
d)autoacuzare,
e)manifestari digestive.
Raspuns a)b)c)d)
71. Pot apărea stări depresive după unele medicamente ? Anamneza poate descoperi
medicamentele urmatoare:
a)tranchilizante,
b) clonidina,
c)propranolol,
d)neutralizante ale secretiei gastrice acide
e)antibiotice.
Raspuns a)b)c)
72.IntervenŃia nursei se integreaza in efortul echipei medicale care trebuie sa actioneze

în urmatoarele directii:
a)ameliorarea situaŃiilor psiho – sociale
b)asigurarea unui climat psihologic familiar favorabil,
c)ameliorarea legăturilor afective,
d)recomandarea medicatiei adecvate,
e)pregătirea psihologică,
Raspuns a)b)c)e)
73. In formele grave de depresie la varstnici pot apare manifestari cum sunt:
a)deliruri,
b)idei de persecuŃie,
c)confuzii şi halucinaŃii,
d)dezordine afectivă
e)rar apar tendinte de suicid.
Raspuns a)b)c)d)
74. IntervenŃia nursei se integreaza in efortul echipei medicale care trebuie sa actioneze
în urmatoarele directii:
a)nursa trebuie sa urmareasca continuarea tratamentului
b)nursa trebuie sa participe la îngrijirea bolilor somatice coexistente
c)recomandarea tratamentului de catre nursa,
d) supravegherea tratamentului psihofarmacologici în conformitate cu indicaŃia exclusiv
medicală (nu a farmacistului)
176
e)supravegherea tratamentului diabetului, afecŃiunilor cardiovasculare asociate, digestive,

etc).
Raspuns a)b)d)e)
75.Manifestarile clinice descoperite de nursa care pledeaza pentru diagnosticul de
dementa sunt:
a)palpitatii,
b)tulburările globale de memorie,
c)dezorientarea în timp şi spaŃiu,
d)tulburările de exprimare şi
e)tulburari de înŃelegere,
Raspuns b)c)d)e)
76.Manifestarile clinice descoperite de nursa care pledeaza pentru diagnosticul de

dementa sunt
a)tulburari de limbaj,
b)tulburari de comportament,
c)tulburari de memorie,de atentie
d)tulburari de judecată,
e)dispnee de efort.
Raspuns a)b)c)d)
77.Îngrijirile acordate de nursa in cazul unui pacient cu dementa constau în: a)urmărirea
administrării medicamentelor conform recomandărilor medicale b)asigurarea unui mediu
ambiant adecvat,
c)efectuarea de exerciŃii intelectuale care mai sunt posibile (această metodă are o importanŃă
deosebit de mare).
d)acordarea de ingrijiri specifice nevoilor fundamentale,
c)recomandarea tratamentului specific.
Raspuns a)b)c)d)
78. Precizati ordinea descrescatoare a ponderii morbidităŃii varstnicului:

a)patologia psihiatrica, cardiovasculara, neurovasculara,
b)patologia cardio – vasculară, neuro – vasculară şi psihică.
c)patologia neurologica, cardiovasculara, psihiatrica,
d)patologia psihiatrica, neurologica, cardiovasculara,
e) patologia patologia caardiovasculara, cerebrovasculara si psihiatrica.
Raspuns b)e)
79.Cele mai frecvente cauze care duc la apariŃia patologiei cardio – vasculare la varstnic
sunt:
a)ateroscleroza,
b)bolile metabolice
c)procesele involutive cardio – vasculare.
d)un stil de viata sanatos
e)obezitatea si diabetul.
Raspuns a)b)c)e)
177
80.Nursa tebuie sa stie ca procesele de imbătrânirea a cordului, fiziologică, constă în :

a)acumularea de lipofuscină în nucleii celulelor miocardului,
b)acumularea de depozite de amiloid în miocard,
c)scăderea numărului de celule din nodulul sinusal,
d)infectia streptococica,
e)infectia luetica.
Raspuns a)b)c)
81.Datorita proceselor de uzura si imbatranire la nivelul cordului, in conditii de stres pot

sa apara:
a)insuficienŃa cardiacă,
b)tulburări de ritm,
c)ischemie miocardică,
d)dureri lombare,
e)poliartralgii.
Raspuns a)b)c)
82.Principalele simptome de alerta întâlnite în afecŃiunile cardio – vasculare ale

vârstnicului sunt:
a)dispneea de efort
b)durerea precordială
c)claudicaŃia intermitentă
d)casexie,
e)paralizii.
Raspuns a)b)c)
83.Simptomele de „împrumut” întâlnite în afecŃiunile cardio – vasculare ale vârstnicului

care trebuie recunoscute de catre nursa sunt:
a)starea caşectică (atrofie musculară, scăderea în greutate, anorexie) – ca formă de
manifestare pentru insuficienŃa cardiacă
b)semne de abdomen acut chirurgical – formă sub care poate să debuteze un infarct miocardic
acut
c)fenomene cerebrale asemănătoare accidentului vascular cerebral – de asemenea posibilă
formă de debut pentru infarctul miocardic acut
d)simptomatologie specifică de enterocolită infecŃioasă, ca formă nespecifică de manifestare
pentru ateroscleroza vaselor mezenterice.
e)durere precordiala.
Raspuns a)b)c)d)
84.Precizati care afirmatii verificate prin studii epidemiologice sunt acceptate:

a)infarctul miocardic este pe primul loc ca şi cauză de decese la grupa de vârstă 60 – 70 ani,
b) frecvenŃa maximă de apariŃie a infarctului s-a întâlnit la grupa de vârstă cuprinsă între 40 –
60 de ani,
c) peste 70 de ani, pe primul loc ca şi cauză de deces se situează accidentele vasculare
cerebrale,
178
d)infarctul miocardic este cel mai frecvent la persoanele sub 60 de ani,

e) infarctul miocardic este mai frecvent la femeile sub 50 ni.
Raspuns a)b)c)
85.Nursa are cunostinte privind procesele fiziologice de imbatranire. Notati care factori
contribuie la aparitia infarctului miocardic la varstnic :
a) obezitatea si hiperlipidemia
b)fumatul,
c)hipertensiunea arterială esenŃială şi
d)diabetul zaharat,
e)hipotensiunea arteriala.
Raspuns a)b)c)d)
86. In caz de infarct miocardic la varstnic nursa descopera unele caracteristici ale
simptomatologiei:
a)tablourile clinice sunt oligosimptomatice,
b)durerea precordiala este tipica,
c)tablourile clinice au aspecte atipice,
d)poate imbraca simptome de împrumut,
e)simptomatologia este polimorfa.
Raspuns a)c)d)e)
87.Precizati conditiile de suspiciune a unui infarct miocardic la varstnic:

a)infarctul miocardic se poate manifesta prin semne şi simptome de abdomen acut chirurgical,
b)infarctul miocardic se poate manifesta prin semne şi simptome de acccident vascular
cerebral,
c) infarctul miocardic se poate manifesta prin semne şi simptome de afecŃiune pulmonară,
d)frecvent prin durere precordiala tipica,
e) infarctul miocardic se poate manifesta prin algii toracice sau dureri articulare.
Raspuns a)b)c)d)
88.Caracteristicile sindromului dureros in caz de infarct la varstnic sunt:

a)durere puternica precordiala cu iradiere tipica,
b)durere atipica, frustă sau de intensitate mică, fie se manifestă ca jenă sau disconfort,
c)durerea vagă, surdă, trenantă,
d)durere intricată (când se asociază patologia coronariană cu cea osteoarticulară, de
vecinătate),
e)durerea se asociază cu elemente nespecifice pentru boala actuală: depresie, anxietate,
dispnee, paloare.
Raspuns b)c)d)e)
89.Durerea atipica din infarctul miocardic la varstnic se poate manifesta astfel:

a)sub formă de epigastralgie ca intr-un ulcer gastric,
179
b)durere caracteristica unei colecistite acută,

c)ca o hernie hiatală,
d) ca o artroză de umăr stâng,
e)durere in fosa iliaca dreapta.
Raspuns a)b)c)d)
90.Nursa are cunostinte despre un tabloul clinic de infarct miocardic care poate fi
confundat cu o tulburare digestiva:
a) durere de scurtă durată situată în abdomenul superior,
b)durere de intensitate moderată, apărută postprandial
c)durere însoŃită de greaŃă, meteorism abdominal şi vărsături.
d)durere in hipogastru si polachiurie,
e)durere la nivelul scrotului insotita de tulburari urinare.
Raspuns a)b)c)
91.Infarctul miocardic la varstnic se poate insoti de semnele insuficienŃei cardiace cu

urmatoarele aspecte:
a)deficitul circulator datorat infarctului miocardic se instalează pe un fond de insuficienŃă
cardiacă deja existent,
b)sunt prezente semnele clinice majore sunt ale insuficienŃei ventriculare stângi acute (semne
de edem pulmonar acut),
c)insuficienŃa ventriculară stângă apare paroxistic.
d)nu pot fi întâlnite şi semne de insuficienŃă ventriculară dreaptă,
e) pot fi întâlnite şi semne de insuficienŃă ventriculară dreaptă.
Raspuns a)b)c)d)
92. IntervenŃia nursing in caz de infarct miocardic la varstnic constă în: a)recunoaşterea
precoce a semnelor descrise, a caracterului de urgenta,
b) suspiciunea de infarct miocardic trebuie avută în vedere cand pacientul este intens astenic.
c)nursa anunŃa de urgenŃă ambulanŃa iar bolnavul va fi mobilizat cât mai puŃin sau deloc,
d)bolnavul va fi mobilizat pentru a evita hipotensiunea,
e) nursa are grija ca bolnavul să nu facă nici un fel de efort, nici efortul de a vorbi (cruŃarea
miocardului).
Raspuns a)b)c)e)
93.Hipertensiunea la varstnici are anumite caracteristici pe care le veti nota:

a)specific pentru vârstnici este hipertensiunea arterială sistolică,
b)dată cu înaintarea în vârstă creşte şi frecvenŃa hipertensiunii arteriale
c)hipertensiunea arteriala
d)hipertensiuneaa arteriala reprezintă pentru vârstnic principalul factor de risc pentru
accidentele vasculare coronariene,
e)specific pentru varstnici este hipertensiunea arteriala diastolica.
Raspuns a)b)c)d)
180
94.Nursa are cunostinte despre evolutia hipertensiunii arteriale la varstnici:

a)creşterea valorii tensiunii sistolice odată cu înaintarea în vârstă,
b)evoluŃia blândă şi gravitatea moderată,
c)de cele mai multe ori afecŃiunea se asociază cu ateroscleroză generalizată,
d)hipertensiunea arterială diastolica este adevărata hipertensiune geriatrică,
e)hipertensiunea arterială secundară este rară la vârstnic.
Raspuns a)b)c)e)
95.ParticularităŃile manifestarilor clinice ale hipertensiunii arteriale la vârstnic sunt:

a)exista cazuri de hipertensiune arterială cu valori mari fără simptomatologie clinică;
b)exista cazuri cu simptomatologie nu foarte zgomotoasă,
c)semnele clinice sunt în general nespecifice, ca de exemplu cefaleea, vertijul, tulburările de
vedere, palpitaŃiile şi nicturia,
d)simptomatologie tipica
e) se poate manifesta clinic prin semnele de suferinŃă cardiacă: dispnee de efort, disconfort
toracic, palpitaŃii.
Raspuns a)b)c)e)
96.Obiectivul ingrijirilor nursing privind scăderea valorilor tensionale va tine cont de

unele aspecte:
a)valorile corecte ale tensiunii arteriale la vârstnic, indiferent de vârsta acestuia, sunt aceleaşi
ca la persoanele tinere: sub 140 cu 80 mmHg.
b)nursa nu va recomandă repausul prelungit la pat deoarece studiile au dovedit că mişcarea
în limita tolerabilităŃii reduce valorile tensionale la vârstnic.
c)nursa va recomanda un regim hiposodat strict,
d)nursa va recomanda tratamentul medicamentos,
e)nursa va urmari ca tratamentul să fie permanent, fără întreruperi
Raspuns a)b)c)e)
97. Principiile generale de ingrijire in cazul hipertensiunii arteriale la varstnic care au ca

obiectiv scaderea valorilor tensionale sunt:
a) scăderea treptată a valorilor tensionale, o scădere bruscă favorizând apairŃia ischemiei
miocardice,
b)modificarea stilului de viata,
c)regim alimentar hipocaloric şi hipolipidic, hiposodat, cu mese reduse cantitativ,
d)evitarea alimentelor cu excitanŃi alimentari si alcool,
e)dieta desodata, hiperproteica.
Raspuns a)b)c)d)
98.Hipertensiunea arteriala la varstnici recunoaste urmatorii factori predispozanti:

a)obezitatea care asociaza cresterea volumului plasmatic si a debitului cardiac
b)excesul de alcool creste nivelul plasmatic al catecolamine( >40 g etanol/zi)
c)fumatul
d)sedentarismul
e)dieta hiposodata.
Raspuns a)b)c)d)
181
99. Nursa prin culegerea datelor trebuie sa puna in evidenta urmatoarele informatii:
a)antecedentele familiale
b)conditiile de viata,
c)conditiile de munca,
d)aportul scazut de sare,
e)predispozitia ereditara.
Raspuns a)b)c)e)
100.Pentru a aplica corect masurile de ingrijire nursa trebuie sa detina cunostinte despre
mecanismele aparitiei si a mentinerii hipertensiunii arteriale primare:
a)hiperreactivitatea sistemului nervos simpatic (intalnita la tineri cu tahicardie care creste
debitul cardiac),
b)bolile renale,
c)sistemul renina - angiotensina – aldosteron,
d)perturbaraea natriurezei, a capacitatii rinichiului de a excreta sodiu, hipervolemie si HTA,
e)anomalii ale schimbului Na+/K+ cu o crestere intracelulara de Na, si a Ca++, hipertonie a
fibrelor musculare netede din peretii vaselor si HTA.
Raspuns a)c)d)e)
101. Cauzele hipertensiunii arteriale secundare care este rara la varstnici pot fi:
a)medicatia estrogenica
b)bolile renale si vasculorenale,
c)hipertensiunea intracraniana,
d) hiper sau hipotiroidia,
e)aportul crescut de sare.
Raspuns a)b)c)d)
182
DISCIPLINA : I G I E N A
Autor: Şef lucr. Dr. Adriana Hurezeanu
GRILE COMPLEMENT SIMPLU
1. Vicierea aerului se produce:
a. în orice spaŃiu supraaglomerat şi neventilat

b. în spaŃii închise, supraaglomerate şi neventilate
c. în subterane prost ventilate.
d. in situatii meteorologice nefavorabile
e. in perimetrul unui centru industrial
R= b
2. În normele de potabilitate a apei sunt admise două limite pentru:
a. substanŃele cu acŃiune nocivă

b. substanŃele indezirabile
c. substanŃele indicatoare ale poluării apei.
d. substantele clorigene
e. agentii patogeni
R=b
3. Factorii fizici ai aerului sunt următorii,cu o excepŃie. PrecizaŃi excepŃia :
a. presiunea atmosferică
b. luminozitatea
c. curenŃii de aer
d. umiditatea
e. temperatura
R =b
4. ToxiinfecŃia alimentară cu salmonela are incubaŃia:
a. de la 7-12 ore şi are drept sursă rozătoarele şi omul

b. de la 30minute la 6 ore si are drept sursa omul
c. de la 5-24 ore şi are drept sursă şi omul.
d. de la 5 ore la 18 zile si nu are drept sursa omul
183
e. de la 30 minute la 12 ore si nu are drept sursa omul
R= c
5. Examenul medical de bilanŃ al copiilor şi tinerilor cuprinde următoarele examene,cu o excepŃie:

( precizati exceptia)
a. examenul dezvoltării fizice

b. examenul endocrinologic
c. examenul oftalmologic
d. examenul ORL
e. examenul ginecologic
R=e
6. ToxiinfecŃia alimentară cu stafilococi are incubaŃia:
a. de la 7-12 ore şi are drept sursă rozătoarele şi omul

b. de la 30minute la 6 ore şi are drept sursă omul
c. de la 5-24 ore şi are drept sursă şi omul.
d. de la 5 ore la 18 zile si nu are drept sursa omul
e. de la 30 minute la 12 ore si nu are drept sursa omul
R=b
7. Deversarea apelor reziduale se poate face în :
a. lacuri de agrement;
b. rigole pentru ape meteoritice
c. fântâni arteziene.
d. canale pentru irigatii
e. ape curgatoare
R =e
8. Care dintre urmatorii paraziti fac parte din grupa biohelmintilor:
a. tenia saginata;
b. bacilul tetanic;
184
c. ascaris lumbricoides(ascaridul)
d. oxiurul
e. tricocefalul
R=a
9. Prevenirea contaminării aerului din încăperile de locuit se realizează prin:
a. izolarea bolnavilor contagioşi în spital

b. dezinfecŃia aerului cu radiaŃii ultraviolete
c. dezinfecŃia aerului prin pulverizare cu formol.
d. practicarea dezinsectiei
e. ventilatie corespunzatoare
R=a
10. Amoniacul prezent în apa de băut:
a. indică poluarea apei

b. arată contaminarea apei
c. nu are nici o valoare.
d. are efect cancerigen
e. are efect emetizant
R=a
11. În zona de protecŃie sanitară a surselor şi instalaŃiilor de aprovizionare cu apă potabilă este permisă
poluarea în anumite limite:
a. în perimetrul de regim sever

b. în perimetrul de restricŃie
c. în nici unul din perimetre.
d. in ambele perimetre
e. este permisa fara restrictii
R=b
185
12. Pentru depistarea viciilor de refractie :
a. optotipul se aşează cu faŃa la subiect şi cu spatele la sursa de lumină

b. se citesc mai întâi semnele mai mici Ńi apoi următoarele, cu dimensiuni crescătoare
c. se citesc fracŃiunile notate în stânga optotipului.
d. optotipul se aseaza la o distanta de 3 metri fata de subiect
e. se utilizeaza obiecte divers colorate
R=d
13. Care este cea mai importantă măsură în acŃiunea de asanare a unei fântâni:
a. curăŃirea şi repararea fântânii

b. depistarea şi îndepărtarea sursei de poluare
c. dezinfecŃia fântânii.
d. delimitarea perimetrului de protectie
e. utilizarea galetii proprii fintinii
R=b
14. PrezenŃa clorului rezidual liber în concentraŃie de 0.5 mg/ dm3 în apa potabilă reprezintă:
a. un grad ridicat de poluare

b. element toxic
c. garanŃia potabilităŃii
d. nu are nici o semnificaŃie.
e. element cancerigen
R=c
15. CarenŃa sau lipsa glucidelor din alimentaŃie:
a. nu afectează starea de sănătate a organismului

b. perturbă echilibrul mineral al organismului
c. perturbă metabolismele proteic şi lipidic ale organismului
d. perturbă numai metabolismul proteic al organismului.
e. perturba metabolismele glucidic si lipidic
R=c
16. Guşa endemică este o afecŃiune produsă de consumul de apă:
a. săracă în fluor
b. bogată în iod
c. săracă în calciu.
186
d. saraca in iod
e. bogata in azot
R=d
17. Methemoglobinemia infantilă reprezintă intoxicaŃia nou-născutului alimentat cu lapte praf preparat
cu apă care conŃine :
a. nitraŃi
b. clor
c. fluor
d. pesticide.
e. hidrocarburi
R=a
18. Care dintre radiaŃiile solare au cea mai puternică acŃiune antibacteriană:
a. radiaŃiile infraroşii
b. radiaŃiile luminoase
c. radiaŃiile ultraviolete.
d. radiatiile ionizante
e. radiatiile calorice
R=c
19. Deversarea apelor reziduale se poate face:
a. numai după epurare

b. numai după filtrare.
c. numai dupa dezinfectie
d. numai dupa decantare
e. numai dupa epurare si dezinfectie
R=e
20. Profilaxia guşei endemice se face prin:
a. fluorizarea apei
b. expunerea la soare
c. dietă hiposodată
d. iodarea sării
e. feroterapie.
R=d
187
21. Consumul de apă cu un conŃinut de fluor de peste 2 mg. La litru produce:
a. caria dentară
b. fluoroza dentară
c. intoxicaŃia nou-născutului.
d. toxiinfectie
e. gusa endemica
R=b
GRILE COMPLEMENT MULTIPLU
22. AgenŃii poluanŃi ai aerului pot pătrunde în organism pe următoarele căi:
a. respiratorie
b. digestivă
c. cutanată
d. intravenoasă.
e. intraoculara
R = a,b, c
23. O persoană poate participa la prepararea nemijlocită a alimentelor dacă:
a. este purtătoare de bacili Koch

b. prezintă afecŃiuni otice
c. este purtătoare de bacil dizenteric
d. prezintă pediculoză
e. prezintă tricofiŃie plantară.
R = d,e
24. Germenii din grupa de contaminare om-sol-om pot avea provenienŃă:
a. cutanată;
b. digestivă superioară;
c. intestinală
d. respiratorie.
e. otica
188
R = a,c,d
25. Care este evoluŃia poluanŃilor organici în sol:
a. dispar relativ rapid;

b. dispar relativ lent;
c. se acumulează în sol.
d. se acumuleaza in plante
e. se ridica la suprafata solului
R = a,b
26. Starea de sanatate a organismului este influenŃata de :
a. compoziŃia chimică a aerului;

b. presiunea parŃială a gazelor componente.
c. proprietatile fizice ale aerului
d. cubajul de aer al incaperii
e. existenta/inexistenta aparaturii de aer conditionat
R = a,b,c,d
27. Efectele tardive ale poluării aerului pot fi:
a. infecŃiile acute ale căilor respiratorii superioare

b. apariŃia malformaŃiilor congenitale
c. intoxicaŃii.
d. toxiinfectii
e. mutatii genetice
R = b,e
28. Care dintre substantele nutritive indeplinesc in organism un rol preponderent energetic :
a. proteine
b. lipide
c. glucide
d. vitamine
e. elemente minerale
R = b,c
29. Prin examenul somatoscopic se poate aprecia:
189
a. perimetrul toracic
b. robusteŃea
c. aspectul coloanei vertebrale
d. discromatopsia
e. echilibrul bazinului
R = b,c,e
30. Salubritatea solului este influentata de urmatoarele sale proprietati :
a. capilaritatea
b. permeabilitatea pentru aer
c. temperatura
d. permeabilitatea pentru apă
e. selectivitatea.
R = b,e
31. Cresterea concentratiei CO2 in aer se poate produce in :
a. incaperi inchise si supraaglomerate

b. cala vapoarelor
c. puturi parasite
d. mijloace de transport in comun
e. gropi adinci
R = a,b,c,e
32. Actiunea frigului asupra organismului poate produce :
a. bradicardie
b. tahicardie
c. hipoestezie
d. hiperpnee
e. agitatie psihomotorie
R = a,b,c,d
33. Factorii fizici ai aerului care definesc conceptul de microclimat sunt :
a. temperatura aerului
b. umiditatea aerului
c. presiunea atmoaferica
d. curentii de aer
e. radiatiile calorice
R = a,b,d,e
190
34. Procesul de aclimatizare se produce :
a. la trecerea unei persoane dintr-un teritoriu geografic in altul

b. in cazul activitatilor desfasurate la cuptoarele industriale
c. in cazul ascensiunii rapide de la cimpie la altitudini foarte mari
d. la schimbarea mediului social
e. la trecerea dintr-o incapere in alta
R = a,b,c,d
35. Scăderea presiunii parŃiale a oxigenului afecteaza starea de sanatate a organismului :
a. la deal
b. la şes.
c. pe munte , la altitudini de 3000 de metri
d. pe munte , la altitudini de 6000 de metri
e. in conditiile zborului cu avionul
R = c,d
36. Bolile care se pot transmite pe cale aeriană sunt:
a. gripa
b. rujeola
c. boala diareică acută
d. teniaza
e. pediculoza
R = a,b
37. DezinfecŃia aerului se poate face cu:
a. substanŃe clorigene
b. radiaŃii ultraviolete.
c. prin stergerea prafului
d. prin ventilatie
e. prin asigurarea iluminarii naturale
R = a,b
38. Asigurarea cubajului unei încăperi este necesară pentru:
a. o bună ventilaŃie
b. o bună curăŃenie
c. o bună dezinfecŃie a aerului.
191
d. o buna incalzire
e. o buna luminozitate
R = a,e
39. AgenŃii patogeni pot ajunge în aer prin următoarele mecanisme:
a. prin vectori
b. prin stropi de ploaie
c. datorită curenŃilor de aer
d. diverse acte fiziologice.
e. datorita emisiilor industriale
R = c,d
40. Apa de băut bogată în calciu şi magneziu:
a. modifică proprietăŃile organoleptice ale apei

b. modifică proprietăŃile chimice ale apei
c. are efecte toxice
d. indică poluarea apei.
e. accelereaza tranzitul intestinal
R = a,b
41. Acuitatea auditivă a copilului se testează:
a. cu vocea de la o distanŃă cuprinsă între 3 – 7 m

b. cu vocea de la o distanŃă cuprinsă între 0,5 – 5 m
c. prin emiterea unor sunete de tonalitate joasa
d. prin emiterea unor sunete de tonalitate inalta
e. prin examen O.R.L.
R = b,e
42. O fântână care corespunde din punct de vedere al normelor de igienă:
a. este amplasată în aval de sursele de poluare

b. adâncimea pânzei de apă subterană trebuie să fie la peste 4 m.
c. să fie înconjurată cu pământ bătătorit pe o rază de 2 – 3 m.
d. este amplasata pe un sol foarte permeabil
e. este amplasata la o distanta de 30 de metri fata de sursele de poluare
R = b,e
43. Proteinele cu valoare biologică superioară sunt:

192
a. proteinele care conŃin toŃi aminoacizii esenŃiali şi neesenŃiali necesari organismului

b. proteinele care conŃin toŃi aminoacizii esenŃiali în cantităŃile necesare organismului
c. proteinele care se găsesc în produsele alimentare de origine animală.
d. proteinele care se gasesc in produsele alimentare de origine vegetala
e. proteinele care contin numai aminoacizi neesentiali
R = b,c
44. Metabolismul bazal este reprezentat de :
a. consumul de energie al organismului în condiŃii de activitate obişnuită

b. cheltuiala minimă de energie pentru asigurarea desfăşurării funcŃiilor vitale
c. consumul de energie al organismului în condiŃii de repaus absolut.
d. consumul de energie al organismului in conditii de stres
e. consumul de energie al organismului in efort prelungit
R = b,c
45. Apele reziduale se pot deversa :
a. numai în apele subterane, în anumite condiŃii

b. numai în apele de suprafaŃă, în anumite condiŃii
c. numai pe sol.
d. in apele de suprafata , in anumite conditii
e. in apele de profunzime , in anumite conditii
R = d,e
46. AlimentaŃia este raŃională dacă:
a. asigură cantităŃi optime din toate substanŃele nutritive necesare organismului în condiŃii de stres
b. asigură cantităŃi optime din toate substanŃele nutritive de care are nevoie organismul în diferite
stări fiziologice şi diferite condiŃii ale mediului ambiant
c. asigură cantităŃile necesare de proteine şi vitamine în funcŃie de sex şi vârstă.
d. asigura cantitatile necesare de vitamine si elemente minerale
e. asigura cantitatile optime de substante nutritive in functie de starea de sanatate
R = b,e
47. Care dintre parazitozele de mai jos au nevoie de o gazdă intermediară.
a. ascaridoză
193
b. tricocefaloză
c. teniază
d. oxiurază.
e. Trichineloza
R = c,e
48. Formele de manifestare ale bolilor infectioase hidrice sunt :
a. endemia
b. epidemia
c. viroza hidrica
d. bacterioza hidrica
e. parazitoza hidric
R = a,b
49. Testarea gradului de contaminare a aerului din incaperi se practica in :
a. unitati de invatamint
b. unitati de alimentatie
c. spitale
d. mijloace de transport in comun
e. birouri
R = a,b,c
50. Factorii care pot favoriza intirzierea in dezvoltarea neuropsihica a copiilor sunt :
a. boli / traumatisme in antecedente

b. greutatea la nastere sub 2500 grame
c. nivel cultural si educativ-sanitar redus in familie
d. alimentatie necorespunzatoare
e. imbracaminte necorespunzatoare
R = a,b,c,d
194
Disciplina MEDICINA DE FAMILIE

Şef lucr. Dr. Dumitrescu Elena Mădălina
INTREBĂRI CU UN SINGUR RASPUNS CORECT

1. Medicina de familiei are un proces specific de luare a deciziilor determinat de
a. dorinta pacientilor
b. recomandarile altor specialisti
c. prevalenŃa şi incidenŃa bolii în comunitate
d. pregatirea echipei medicale care acordă îngrijire
e. managementul practicii
2. Cel mai potrivit moment de începere a profilaxiei rahitismului cu vitamina D este:
a. in intervalul de 7-14 zile de la naştere
b. din luna a VII a de sarcină
c. din momentul diagnosticării sarcinii
d. oricând după primele 7 zile de la naştere
e. oricând după primele 14 zile de la nştere
3. Rolul de a asigura o comunicare obiectivă între diferitele eşaloane medicale cu privire la gravidă
îl are:
a. moaşa
b. medicul de familie
c. femeia gravidă
d. carnetul gravidei
e. anexa pentru supravegherea medicală a gravidei şi lăuzei
4. Calcului scorului Coopland pentru sarcina cu risc se face:
a. La luarea în evidenŃă a gravidei
b. La fiecare vizită începând cu luna a IV a de sarcină
c. La fiecare vizită indiferent de vârsta sarcinii
d. la vizita în cadrul căreia se remarcă modificări în evoluŃia fiziologică a sarcinii
e. a şi d
5. Valorea normală maxim admisă a glicemiei în sarcină este :
a. 85 mg/dl
b. 93 mg/dl
c. 100 mg/dl
d. 105 mg/dl
e. 115mg/dl
6. HTA indusă de sarcină reprezintă :
a. creşterea valorilor tensionale ≥ cu 140/90 mmHg preexistentă sarcinii sau care apare
înainte de 20 săptămâni de gestaŃie şi care persistă peste 42 de zile postpartum.
b. Orice creştere de peste 120/80mmHg
c. cresterea valorilor tensionale ≥ cu 140/90 mmHg care apare la peste 20 săptămâni de
sarcină şi care dispare de regulă în primele 42 zile postpatrum; fără proteinurie.
d. creşterea valorilor tensionale ≥ cu 140/90 mmHg asociată cu proteinurie.
e. o manifestare fiziologică în sarcină
7. În medicina de familie examenul vaginal de rutină în sarcina cu risc scăzut se recomandă a fi

facut :
195
a. la luarea în evidentă a gravidei

b. la fiecare vizită
c. la luarea in evidentă a gravidei, în luna aVII-a şi în luna a IX-a
d. în luna a V-a şi a IX-a
8. Creşterea ponderală normală în timpul sarcinii este :
a. între 6 – 12 kg
b. între 12 – 12,5 kg
c. între 13 – 18 kg
d. între 12 – 20kg
9. Care este numarul optim recomandat de vizite prenatale la gravida cu risc scazut ?
a. 6
b. 8
c. 9
d. 10
e. 14
10. Vaccinarea BCG are contraindicaŃie absolută:
a. nou născut din mamă HIV pozitivă
b. nou născut înainte de termen
c. tratament curent cu antibiotice
d. reacŃia pozitivă la tuberculină
e. alergie la peniciline
11. Care este primul vaccin administrat copilului
a. vaccin antipolio oral
b. BCG
c. Antihepatită B
d. DTP
e. Antirujeolic
12. Cine aprobă în ce condiŃii pot fi amestecate mai multe vaccinuri într-o seringă, conform PNI?
a. Medicul epidemiolog desemnat să facă acest lucru
b. Producătorul vaccinurilor
c. Autoritatea NaŃională de Control
d. Vaccinatorul, în situaŃii speciale
e. Nici un raspuns corect
13. Expresia facială este o componentă a comunicării care transmite din semnificaŃia mesajului
a. 5 – 10 %
b. 15 – 20 %
c. 25 – 30 %
d. 40 – 50 %
e. 50 – 55 %
14. Fiecare membru al unei familii optime are de îndeplinit un rol şi/sau sarcini:
a. pe care le stabilesc persoanele adulte din familie
b. pe care le hotărăşte seful recunoscut al familiei
c. pe care membri familiei şi le stabilesc împreună
d. pe care le stabileşte mama sau tata
e. pe care le negociază membrul familiei cu cea mai mare contribuŃie la venitul familiei
196
15. Un vaccinul este:

a. o suspensie de microorganisme sau fracŃiuni de microorganisme
b. o toxină bacteriană modificată
c. o soluŃie sterilă ce conŃine anticorpi proveniŃi din plasma umană
d. o soluŃie sterilă de anticorpi de la animale imunizate cu antigene specifice
e. niciuna dintre variante
ÎNTREBĂRI CU RĂSPUNSURI CORECTE MULTIPLE
16. Trăsăturile fundamentale ale disciplinei medicina de familie se refera la:

a. contextul familial, comunitar şi cultural al persoanei;
b. managementul practicii
c. capacităŃile profesionale ale medicului,
d. valorile şi principiile etice ale medicului;
e. abordare critică şi ştiinŃifică bazată pe dovezi rezultate din practică
17. În medicina familiei mijloacele de profilaxie primară sunt reprezentate de:
a. vaccinări
b. educaŃie pentru sănătate
c. identificarea factorilor de risc
d. îndepărtarea factorilor de risc.
e. prevenirea agravărilor
18. InformaŃiile obŃinute cu ocazia fiecărei consultaŃii a gravidei se notează în:
a. anexa pentru supravegherea medicală a gravidei şi lăuzei
b. carnetul gravidei
c. registrul de consultaŃii
d. registrul de evidenŃă a gravidelor
e. a şi b
19. Următoarele investigaŃii sunt obligatorii a fi recomandate femeii gravide la prima
consultaŃie, cu excepŃia :
a. hemoglobina
b. grupa sanguina şi Rh-ul gravidei
c. grupa sanguină şi Rh-ul soŃului acesteia
d. serologia pentru hepatită (Ag HBs, Ag HVC)
e. RBW
20. Luarea în evidenŃă a unei gravide se face:
a. La solicitarea gravidei
b. La solicitarea Casei de asigurări de sănătate
c. La solicitarea asistentei medicale comunitare
d. La solicitarea medicului obstetrician care a consultat gravida
e. Din oficiu, dacă femeia este asigurată medical
21. În medicina familiei evidenŃa obligatorie a imunizărilor se Ńine :

a. individual, în fişa medicală a persoanei eligibile
b. în registrul de vaccinări şi revaccinări
c. în registrul de gravide
d. pe fişele de catagrafie
e. carnetul personal de vaccinare
197
22. Care dintre următoarele sunt condiŃii de măsurare corectă a tensiunii arteriale
a. Manşeta tensiometrului să fie aşezată la 2 cm mai sus de plica cotului
b. pacientul să nu fi fumat în urmă cu 15 de minute
c. pacientul să stea cel puŃin 5 minute aşezat confortabil înainte de măsurare
d. poziŃia pacientul să fie în clinostatism
e. pacientul nu fi băut cafea in ultimile 2 ore
23. Care sunt caracteristicile relaŃiei ideale asistent medical/moaşe – pacient în medicina de
familie?
a. Este o relaŃie profesională
b. Este personalizată, directă, deschisă, durabilă.
c. Presupune incredere şi respect reciproc
d. Se dezvoltă continuu prin contacte repetate
e. Include o permanentă evaluare a unuia de catre celălalt partener.
24. Care dintre informaŃiile de mai jos sunt necesare a fi cunoscute de către pacient despre
tratamentul care îi este recomandat.
a. Modul de acŃiune
b. Firma producătoare
c. Numele substanŃei active
d. Cum se pastrează medicamentul respectiv (temperatură ambiantă, lumină, etc)
e. Posibilitatea administrării tratamentului în cazul unor boli concomitente
25. AlegeŃi contraindicaŃiile aplicabile tuturor vaccinurilor:
a. antecedente de anafilaxie sau anafilactoide la vaccinuri sau constituentele vaccinurilor
b. nou năascut din mamă HIV pozitivă
c. bolile acute cu evoluŃie clinică moderată sau severă, cu febră
d. bolile acute cu evoluŃie clinică moderată sau severă, fără febră
e. graviditatea
26. Îngrijirile paliative asigură indeplinirea nevoilor pacienŃilor:
a. a căror boală nu mai răspunde la tratament curativ
b. cu scopul de asigurare a calităŃii vieŃii pacientului şi familiei acestuia
c. indiferent de vârstă, sex, naŃionalitate, religie, stare socială şi care au o efecŃiune care la un
moment dat nu mai beneficiază de tratament curativ sau acesta nu mai este efficient
d. de vârstă avansată cu patologii multiple
e. nedeplasabili carora li se recomandă şi pot fi îngrijiŃi la domiciliu
27. Vitamina D în doză de 1000 UI/zi de este necesară gravidelor:
a. in anotimpul iarna
b. în stări de disgravidie
c. când au o alimentaŃie carenŃială
d. pe toată durata sarcinii
e. în anotimpul vara
28. care sunt regiunile anatomice recomandate pentru inocularea vaccinurilor cu administrare
intramusculară la sugar?
a. FaŃa anterioară a coapsei
b. Deltoidul dacă trebuie administrate simultan mai multe vaccinuri pe cale intramusculară
c. Regiunea gluteală dacă trebuie administrate simultan mai multe vaccinuri pe cale
intramusculară
d. La inserŃia muşchiului deltoid pe humerus
198
e. Pe faŃa volară a antebraŃului

29. dacă la cabinetul de medicina de familie este necesară injectarea a două vaccinuri simultan
a. dacă se alege aceeaşi zonă anatomica atunci locurile de inoculare vor fi spaŃiate la cel puŃin 5
cm
b. administrarea simultană două vaccinuri pe faŃa anterioară a coapsei se face la imunodeprimaŃi
c. în situaŃii speciale se pot administra simultan două vaccinuri pe faŃa anterioară a coapsei
d. vaccinurile în cabinetele de medicina familiei se administrează doar oral sau subcutanat
e. se recomandă ferm înjectarea fiecărui vaccin în locuri anatomice separate
30. Comunicarea optimă are un rol extrem de important în creşterea calităŃii îngrijirilor. Care
sunt caracteristicile mesajului transmis într-o comunicare optimă?
a. Sa fie receptat
b. Sa fie înŃeles
c. Să fie confidenŃial
d. Să poată fi acceptat
e. Să poată produce o schimbare
31. În procesul de culegere a datelor pentru asistentul medical care observă orientarea privirii
pacientului către dreapta sus aceasta are următoarele semnificaŃii
a. pacientul işi aminteşte imagini
b. pacientul nu vrea să răspundă la întrebare
c. indică spunerea adevărului
d. pacientul işi imaginează alt răspuns decât realitatea
e. pacientul improvizează
32. SelectaŃi reguli eficiente în ascultarea pacientului
a. Aşază-te şi ramâi atent
b. MenŃine contactul viuzal
c. Ascultă selectiv
d. Arată-te interesat de ceea ce urmează să auzi
e. InsoŃeşte ascultarea cu inclinări ale capului cu sens de aprobare
33. Asistentul medical poate fi considerat un bun consilier dacă:
a. este bine informat
b. este convins de ceea ce spune
c. arată empatie
d. este moralizator
e. este discret şi consecvent.
34. Se recomandă administrarea de rutină în sarcina cu risc scăzut a :
a. Fierului
b. acidului folic
c. polivitamine
d. vitaminei D
e. poliminerale
35. În medicina de familie cunoaşterea familiei pacientului cu toate caracteristicile sale ajută
moaşa în :
a. înŃelegerea capacităŃii membrilor familiei de menŃinere a sănătăŃii
b. stabilirea unui diagnostic al nevoilor de îngrijire
c. realizarea intervenŃiei pentru fiecare membru al familiei
d. programarea consultaŃiilor
199
e. înŃelegerea capacităŃii membrilor familiei de prevenire a imbolnăvirilor

36. În familia cu copii şcolari mici asistenta medicală/moaşa se aşteaptă să identifice probleme
de sănătate cum ar fi:
a. Boli transmisibile
b. probleme de văz, auz şi limbaj
c. accidente casnice
d. copii cu greutate subpondere şi/sau suprapondere
e. copil “Ńap ispăşitor”
37. Medicina de familie:
a. este o disciplina academica şi ştiinŃifică
b. are propriul conŃinut educaŃional
c. are propria activitate clinică şi de cercetare
d. are o specialitate clinică orientată către asistenŃa primara
e. este fără responsabilitate pentru sănătatea comunităŃii
38. Care dintre afirmaŃiile de mai jos sunt adevărate:
a. consultaŃia în medicina de familie este predominant analitică
b. medicina omului bolnav se opune medicinei omului sănătos
c. medicina de familie reprezintă punctul de prim contact în cadrul sistemului de sănătate
d. procesul de decizie în medicina de familie este determinat de prevalenŃa şi incidenŃa bolilor
în comunitatea căreia îi aparŃine pacientul
e. Medicina de familie se îngrijeşte de probleme de sănătate fizică, psihologică, socială,
culturală şi existenŃială.
39. Un aliment nou poate fi introdus în alimentaŃia sugarului:
a. in orice cantitate
b. când copilul este aparent sănătos
c. chiar şi conservat
d. înainte de masa de lapte
e. cu biberonul
40. Care dintre afirmaŃiile următoare sunt adevărate pentru un stil de viaŃă sănătos?
a. prevenirea obezităŃii poate fi făcută prin stimularea consumului zilnic de fructe,
legume şi lactate
b. dobândirea obiceiului de a citi instrucŃiunile de pe etichetele alimentelor poate
permite fiecărui pacient să-şi facă un bilanŃ al consumului zilnic de sare.
c. orice activitate fizică făcută constant (ideal şi cu plăcere) echivalentă a 30 minute de
mers rapid, zilnic, este benefică.
d. creşterea cantităŃii consumate de ape minerale (în România conŃinutul de sare al
apelor minerale este scăzut)
e. limitarea consumului de sare la 5 g de sare pe zi
41. EducaŃia pacienŃilor pentru renunŃarea la fumat are în vedere:
a. persoana care doreşte să renunŃe la fumat are nevoie de identificarea deprinderilor
legate de momentul fumatului şi înlocuirea acestor gesturi cu altele mai sănătoase.
b. recomandarea consumului unui pahar de lichide nealcoolice (apă plată, sucuri, ape
minerale) sau bomboane în locul fumării unei Ńigarete
c. întrebarea dacă fumează sau nu a fiecărei persoane consultate, indiferent de motivul
pentru care se prezintă la cabinet
d. reamintirea fiecărui fumător ca este imperios necesar să renunŃe la fumat
200
e. identificarea persoanelor care se gândesc că ar trebui să renunŃe şi susŃinute în a vedea

de ce ar renunŃa şi de ce nu
42. Rolul moaşei în prevenirea bolilor transmisibile se referă la:
a. Catagrafiază persoanele care necesită vaccinare şi îi programează la vaccinare
b. Inregistrează vaccinările efectuate fiecărui pacient în registrul de vaccinări
c. Pregăteşte documentele necesare raportării vaccinărilor
d. Efectuează ancheta epidemiologică acolo unde este cazul
e. Programează contacŃii la control acolo unde este cazul
43. Rolul moaşei în îngrijirea pacientului cu boală transmisibilă se referă la:
a. Izolează pacientul la domiciliu
b. Înregistrează datele culese pentru fiecare pacient în registrul de evidenŃă al bolilor
infecŃioase
c. Efectuează pacineŃilor vaccinările recomandate de PNI
d. Oferă pacienŃilor informaŃii legate de boala şi tratament insistând pe faptul ca
afecŃiunea este contagioasă ceea ce necesită condiŃii speciale de izolare, curăŃenie şi
dezinfecŃie pe care le explică pacienŃilor şi/sau familiilor acestora
e. Pregăteşte documentele necesare raportării lunare, trimestriale, numerice sau
nominale
44. SelectaŃi etapele tratamentului antidrog:
a. administrare a somniferelor
b. dezintoxicare
c. tratament analgezic
d. reinserŃie socială
e. tratamentul post cură
45. Selectati factorii precipitanŃi ai suicidului la adolescent
a. Schimbarea mediului de şcoală
b. Diminuarea sau absenŃa sprijinului afectiv
c. Sarcina sau frica unei sarcini
d. Personalitatea neadaptată, depresivă
e. Alcoolismul şi toxicomania
46. Adolescentele care fumează şi iau anticoncepŃionale se află la risc pentru:
a. neurologice
b. biliare
c. cardiace
d. cutanate
e. vasculare
47. Moaşa se poate implica în combaterea consumului de droguri prin:
a. Identificarea vârstei primei doze
b. Controlul accesului la droguri
c. Cunoaşterea mediului familial, social din care vine adolescentul
d. Identificarea timpurie a unor semne sugestive pentru consumul de droguri
e. În momentul depistării adolescentului consumator de droguri anunŃă familia acestuia
48. În cabinetul de medicina familie se desfăşoară următoarele tipuri de activităŃi medicale
propriu-zise:
a. curative
b. preventive
201
c. Îngrijiri la domiciliu
d. Îngrijiri la domiciliu
e. ActivitaŃi suport
49. AlegeŃi afirmaŃiile corecte cu privire la dezinfecŃia cu cloramină:
a. dezinfecŃia jucăriilor, a obiectelor de sticlă, porŃelan se face cu o soluŃie de cloramină
de 10 g‰
b. cloramina acŃionează asupra florei microbiene gram pozitive şi gram negative
c. la dezinfecŃia pavimentelor concentraŃia potrivită a soluŃiei de cloramina este 20 g‰
d. Asocierea cloraminei cu substanŃe alkaline este recomandată
e. Cloramina se pastrează în recipienŃi închişi, la rece şi la întuneric.
50. MenŃinerea unei echipe puternice la nivelul cabinetului de medicina familiei se poate face:
a. critica blândă
b. asigurându-vă că există fişe scrise ale postului
c. membri echipei împărtăşesc misiunea
d. mediul de muncă este stimulativ
e. performanŃa este evaluată periodic
RĂSPUNSURI CORECTE
1 c 11 c 21 ab 31 bde 41 acde
2 b 12 c 22 bc 32 abde 42 abce
3 d 13 e 23 bde 33 abce 43 bde
4 c 14 c 24 ade 34 abd 44 bde
5 a 15 a 25 acd 35 abce 45 abc
6 c 16 acde 26 acd 36 abcd 46 ce
7 a 17 abcd 27 abc 37 abcd 47 acd
8 b 18 abd 28 ab 38 cde 48 abcd
9 b 19 abce 29 ac 39 bd 49 abce
10 d 20 ac 30 abde 40 bc 50 bcde
DISCIPLINA: MEDICINĂ INTERNĂ

Autor: Sef lucr. Dr. Nicoleta Dragomir
1. Care din următoarele afirmaŃii referitoare la tusea şi expectoraŃia din bronşita cronică sunt
corecte ?
a. tusea şi expectoraŃia apar în majoritatea zilelor, cel puŃin 3 luni pe an
b. există tuse şi expectoraŃie cel puŃin 2 ani consecutiv
c. sputa este frecvent purulentă şi în cantitate mai mare de 100 ml
d. se datorează hipersecreŃiei de mucus
202
e. se datorează unei pleurezii asociate

2. Procedeul cel mai eficient de fluidificare a secreŃiei bronşice constă în:
a. administrarea de hemisuccinat de hidrocortizon
b. hidratarea corectă
c. administrarea de antitusive
d. administrarea de miofilin
e. administrarea de ampicilină
3. Care dintre următorii germeni sunt răspunzători de acutizările din bronşita cronică ?
a. streptococul viridans
b. pneumococul
c. legionella pneumophilla
d. haemophilus influenzae
e. brucella
4. Hipocratismul digital poate să apară în următoarele afecŃiuni:
a. bronşita cronică cu poliglobulie secundară
b. traheobronşita acută
c. astmul bronşic alergic
d. cancerul bronhopulmonar
e. endocardita infecŃioasă
5. Vomica reprezintă eliminarea prin căile respiratorii superioare de:
a. sânge roşu, aerat
b. mucus
c. alimente ingerate
d. puroi
e. bilă
6. Bronhopneumopatia cronică obstructivă ( BPCO ) cu predominenŃa bronşitei cronice se
caracterizează prin:
a. dispnee, ca simptom principal
b. aspect cianotic- buhăit
c. infecŃii respiratorii frecvente
d. poliglobulie
e. hipoxemie cu hipercapnie
7. La pacientul cu bronşiectazie, sputa este cel mai frecvent:
a. seroasă
b. mucoasă
c. sero-mucoasă
d. purulentă
e. hemoptoică
8. Care din următoarele afirmaŃii sunt adevărate referitor la examenul sputei ?
a. fibrele elastice nu apar în spută în caz de abces pulmonar
b. macrofagele alveolare confirmă originea bronşică
c. eozinofilele nu apar în spută în caz de bronşită cronică
d. spiralele Curshmann şi cristalele Charchot-Leyden pot să apară în spută
în caz de astm bronşic alergic
e. celulele neoplazice pot fi absente în spută, în cancerele pulmonare periferice
9. Explorarea paraclinică pentru diagnosticul de certitudine al bronşiectaziei
203
(în vederea intervenŃiei chirurgicale) este:

a. radioscopia pulmonară
b. bronhografia cu lipiodol
c. radiografia pulmonară
d. examenul de spută
e. probele funcŃionale ventilatorii
10. Care din următorii factori pot declanşa accesul de astm bronşic ?
a. praful de casă
b. alergatul
c. stress emoŃional acut
d. cotrimoxazol (biseptol)
e. fumatul pasiv
11. La pacientul cu bronşiectazie, mobilizarea secreŃiilor bronşice se realizează prin:
a. administrarea de antibiotice
b. administrarea de miofilin
c. administrarea de furosemid
d. drenajul postural
e. restricŃia de lichide
12. AlegeŃi argumentele anamnestice în favoarea diagnosticului de astm bronşic alergic la
acarieni:
a. antecedente familiale de astm bronşic alergic la praful de casă
b. recrudescenŃa simptomelor în sezoanele polenice
c. creşterea frecvenŃei acceselor de astm bronşic în perioadele reci
d. accesul de astm bronşic nu apare după un efort fizic mediu
e. reapariŃia accesului de astm bronşic în cursul expunerii la praf de casă
13. Care din următoarele gesturi terapeutice pot fi incriminate în declanşarea la adult a unui
acces sever de astm bronşic (stare de rău astmatic) ?
a. abuz de simpatomimetice administrate inhalator
b. suprimarea bruscă a corticoterapiei
c. corticosteroizi administraŃi intravenos
d. administrarea ketotifenului (zaditen) per os
e. hiposensibilizarea specifică
14. Dispneea la pacientul în stare de rău astmatic este:
a. dispnee cu bradipnee
b. dispnee inspiratorie
c. dispnee expiratorie cu polipnee
d. dispnee inspiratorie şi expiratorie
e. pacientul nu prezintă dispnee
15. Pleurezia este caracterizată prin prezenŃa în cavitatea pleurală de:
a. aer
b. lichid
c. bilă
d. Ńesut fibros
e. fibrină
16. Care din următoarele situaŃii se asociază cu un risc crescut de cancer pulmonar ?
a. fumatul (peste 20 tigarete/zi, peste 20 ani)
204
b. convieŃuirea cu un mare fumător (peste 20 de ani)

c. expunerea profesională îndelungată la azbest
d. expunerea profesională la uraniu (mineri)
e. sedentarismul
17. Care din afirmaŃiile de mai jos sunt adevărate în legătură cu lichidul pleural dintr-o
pleurezie serofibrinoasă tuberculoasă ?
a. poate fi serohemoragic
b. conŃine bacil Koch ( BK ) în peste 60 % din cazuri
c. conŃine limfocite peste 80 %
d. se poate resorbi spontan
e. se reface rapid după toracenteza evacuatorie
18. Care din următoarele afirmaŃii referitoare la testul tuberculinic sunt reale ?
a. injectare hipodermică
b. citirea rezultatului se face la 72 ore
c. reacŃia pozitivă are diametrul de peste 10 mm
d. testul negativ la tuberculină exclude diagnosticul de TBC pulmonară
e. virajul tuberculinic înseamnă un prim test pozitiv, urmat de un al doilea cu rezultat
negativ
19. Criza de astm bronşic se diferenŃiază de accesul de astm cardiac, în special, prin caracterul
dispneei care în criza de astm bronşic este:
a. dispnee inspiratorie
b. dispnee cu tahipnee
c. dispnee cu ortopnee extremă, sufocantă
d. dispnee expiratorie cu bradipnee
e. dispnee cu polipnee
20. In tratamentul accesului grav de astm bronşic se pot administra:
a. salbutamol inhalator prin nebulizare
b. bricanyl inhalator prin nebulizare
c. miofilin intramuscular
d. hemisuccinat de hidrocortizon intravenos
e. salbutamol peroral
21. Administrarea de morfină este contraindicată în:
a. accesul de astm cardiac
b. criza de astm bronşic
c. edemul pulmonar acut cardiogen
d. infarctul miocardic acut
e. BPCO acutizată
22. Administrarea de medicamente expectorante este contraindicată în:
a. hemoptizie
b. bronhopneumonie
c. criza de astm bronşic
d. BPCO acutizată
e. bronşiectazie
23. La pacientul cu hemoptizie nu se administrează:
a. medicaŃie anticoagulantă per os
b. heparină
205
c. medicaŃie hemostatică
d. trombostop
e. aspirină
24. Sediul durerii în angina pectorală stabilă (de efort ) este cel mai frecvent:
a. epigastric
b. retrosternal
c. interscapular
d. abdominal
e. toracic posterior
25. Durerea din infarctul miocardic acut cedează frecvent la administrarea de:
a. nitroglicerină sublingual
b. algocalmin
c. piafen
d. sedative
e. opiacee (mialgin, morfină)
26. Care sunt măsurile de urgenŃă care se aplică în edemul pulmonar acut cardiogen:
a. oxigenoterapie
b. sângerare (venesecŃie)
c. morfină
d. furosemid intravenos
e. propranolol intravenos
27. Edemul pulmonar acut cardiogen este o formă extrem de gravă a următoarelor
afecŃiuni:
a. cordul pulmonar cronic compensat
b. insuficienŃa cardiacă congestivă
c. cordul pulmonar cronic decompensat
d. insuficienŃa ventriculară stângă acută
e. bronhopneumonia
28. Edemul pulmonar acut cardiogen se însoŃeşte de tuse productivă cu expectoraŃie:
a. mucoasă
b. muco-purulentă
c. purulentă
d. spumoasă (rozată)
e. purulentă cu striuri sanguine
29. Cauza principală a infarctului miocardic acut este reprezentată de:
a. stenoza coronariană congenitală
b. embolia coronariană
c. spasmul coronarian
d. ateroscleroza coronariană
e. coronarita reumatică
30. Diagnosticul pozitiv în accesul anginos este susŃinut de următoarele elemente:
a. bolnavul este anxios, imobil
b. arată cu întreaga palmă localizarea durerii
c. prezenŃa frecventă a tulburărilor de ritm cardiac
d. tensiunea arterială uşor scăzută
e. bradicardie
206
31. “PoziŃia mahomedană” adoptată spontan de către pacient, este caracteristică pentru
următoarele afecŃiuni:
a. stenoza mitrală
b. infactul miocardic acut
c. angina pectorală în criză
d. pleurezia lichidiană
e. pericardita lichidiană masivă
32. Principalul factor de risc în apariŃia şi agravarea arteriopatiei obliterante aterosclerotice este:
a. hipertensiunea arterială
b. expunerea la frig şi umezeală
c. fumatul
d. vârsta înaintată
e. consumul de alcool (etilismul cronic)
33. ComplicaŃiile precoce ale infarctului miocardic acut sunt:
a. pericardita
b. tulburările de ritm ventriculare
c. insuficienŃa cardiacă congestivă
d. edemul pulmonar acut cardiogen
e. embolii periferice
34. ComplicaŃiile hipertensiunii arteriale esenŃiale (cu valori mari) sunt:
a. disecŃia de aortă
b. encefalopatia hipertensivă acută
c. embolia pulmonară
d. accident vascular cerebral
e. edemul pulmonar acut cardiogen
35. Care dintre următoarele afecŃiuni prezintă riscul cel mai mare de apariŃie a trombozei
venoase profunde a membrelor inferioare ?
a. poliglobuliile
b. obezitatea
c. anemiile
d. boala varicoasă avansată
e. caşexia
36. ComplicaŃia majoră în tromboza venoasă profundă a membrelor inferioare este reprezentată
de:
a. insuficienŃa cardiacă
b. pericardita acută
d. embolia pulmonară
e. infarctul miocardic acut
37. Cauza cea mai frecventă a şocului cardiogen este reprezentată de:
a. pierderea de sânge ( hemoragie masivă )
b. deshidratarea severă
c. septicemie
d. infarctul miocardic acut ( extins, complicaŃii majore )
e. dureri intense ( şocogene )
38. Tulburările renale mai frecvente în şocul cardiogen sunt:
207
a. poliuria
b. polakiuria
c. hematuria
d. disuria
e. oligo-anuria
39. Pentru prevenirea complicaŃiilor tromboembolice în infarctul miocardic acut se
administrează:
a. antiaritmice
b. antibiotice
c. anticoagulante
d. coronarodilatatoare
e. hemostatice
40. Pentru prevenirea aritmiilor ventriculare majore în infarctul miocadic acut se administrează:
a. antibiotice
b. bronhodilatatoare
c. calciu gluconic intravenos
d. xilină
e. sedative
41. Tratamentul medicamentos de elecŃie la pacientul cu insuficienŃă cardiacă congestivă
constă în administrarea de:
a. bronhodilatatoare
b. tonicardiace
c. antibiotice
d. sedative
e. expectorante
42. VenesecŃia poate fi salvatoare în următoarele afecŃiuni:
a. infarctul miocardic acut
b. angina pectorală în criză
d. accidentul vascular cerebral
e. stopul cardio-respirator
43. Modalitatea de aplicare a garourilor la rădăcina membrelor, la pacientul în stare de
edem pulmonar acut cardiogen este următoarea:
a. la rădăcina celor patru membre
b. schimbarea garourilor la interval de 1 oră
c. numai la rădăcina membrelor inferioare
d. la rădăcina a trei membre ( cu menŃinerea pulsaŃiilor arteriale )
e. numai la rădăcina membrelor superioare
44. Care din următoarele situaŃii se asociază cu un risc crescut de cancer bronhopulmonar ?
a. fumatul (peste 20 tigarete/zi, peste 20 ani)
b. convieŃuirea cu un mare fumător (peste 20 de ani)
c. expunerea profesională îndelungată la azbest
d. expunerea profesională la uraniu (mineri)
e. sedentarismul
45. Care dintre următoarele valvulopatii este cunoscută ca o boală dispneizantă, cianozantă,
embolizantă, hemoptoizantă, aritmogenă ?
208
a. stenoza aortică
b. insuficienŃa aortică
c. stenoza mitrală
d. dubla leziune aortică
e. insuficienŃa pulmonară
46. La pacientul cu hemoragie digestivă superioară se poate administra:

a. pungă cu gheaŃă în regiunea epigastrică
b. heparină
c. trombostop
d. fitomenadion
e. venostat
47. Fumatul intervine în patogeneza ulcerului gastric prin:
a. inhibarea secreŃiei gastrice de bicarbonat
b. creşterea concentraŃiei de nitraŃi în sucul gastric
c. favorizarea refluxului duodeno-gastric
d. creşterea tonusului sfincterului piloric
e. stimularea secreŃiei de pepsină
48. Care din următoarele medicamente au efect ulcerogen ?
a. indometacin
b. digoxin
c. aspirină
d. omeprazol
e. prednison
49. Corticosteroizii pot induce ulcer gastric şi duodenal prin:
a. reducerea circulaŃiei sanguine gastrice
b. stimularea secreŃiei clorhidropeptice
c. stază gastrică
d. creşterea masei celulelor parietale
e. inhibarea sintezei de prostaglandine
50. Care dintre următoarele boli se asociază mai frecvent cu ulcerul gastroduodenal ?
a. hipertensiunea arterială
b. ciroza hepatică
c. emfizemul puolmonar
d. pneumonia
e. poliartrita reumatoidă
51. Care dintre următoarele verigi patogenetice pot fi implicate în patogeneza ulcerului
gastric ?
a. staza gastrică antrală
b. evacuarea gastrică precipitată
c. infecŃia cu Helicobacter pylori
d. aclorhidria
e. creşterea sintezei de prostaglandine
52. Anemia din cancerul rectocolonic se datorează:
a. sângerărilor din tumoră
b. sindromului de impregnare neoplazică
209
c. scăderii aportului alimentar

d. tuturor acestor cauze
e. nici uneia din aceste cauze
53. HDS la pacientul cu ciroză hepatică se produce mai frecvent prin mecanismele:
a. sindrom Mallory-Weiss
b. ruptură de varice esofagiene
c. ulcer gastric
d. eroziuni esofagiene de reflux
e. gastropatia portală hipertensivă hemoragică
54. Encefalopatia hepato-portală la un cirotic poate fi declanşată de:

a. dietă hiperprotidică
b. dietă hiperlipidică
c. hipokaliemie
d. hemoragie digestivă
e. tratament neurosedativ
55. Tratamentul encefalopatiei hepato-portale din ciroză constă în:
a. interzicerea proteinelor
b. administrare de antibiotice orale cu spectru larg
c. administrare de lactuloză ( oral sau clismă )
d. tratament neurosedativ
e. reechilibrare hidroelectrolitică
56. Hipoalbunemia din ciroza hepatică se explică prin:
a. hipercatabolism
b. insuficienŃa sintezei hepatice
c. gastroenteropatie exudativă
d. carenŃă proteică alimentară
e. proteinurie
57. Tratamentul ascitei din ciroza hepatică se efectuează prin:
a. diuretice antialdosteronice (spironolactonă)
b. paracenteze repetate şi în cantitate mare
c. saluretice (diuretice tiazidice şi de ansă)
d. cură de sete
e. perfuzii cu soluŃii hipertonice
58. Gravitatea vărsăturilor se apreciază după asocierea următoarelor semne şi simptome:
a. tegumente şi mucoase uscate
b. oligurie
c. poliurie
d. hipotensiune arterială + tahicardie
e. HTA + bradicardie
59. AlimentaŃia şi reechilibrarea hidroelectrolitică la pacientul cu vărsături în faza acută
se va efectua:
a. pe sondă nazo-gastrică
b. pe cale orală
c. parenteral ( prin perfuzii)
d. in funcŃie de ionograme, pH, rezervă alcalină
210
e. In funcŃie de pierderi
60. In care dintre următoarele afecŃiuni ale aparatului locomotor este prezent
Atg HLA – B 27 ?
a. reumatismul articular acut
b. spodilita anchilozantă
c. poliartrita reumatoidă
d. lupusul eritematos sistemic
e. boala artrozică
61. Artrita asimetrică a articulaŃiilor mari (saltantă, migratorie, fugace) este caracteristică
următoarelor boli:
a. poliartrita reumatoidă
b. spodilita anchilozantă
c. reumatismul articular acut
e. coxartroza
62. Artrita simetrică a articulaŃiilor mici ale mâinilor şi picioarelor este caracteristică
următoarelor boli:
a. reumatismul articular acut
b. poliartrita reumatoidă
c. spondilita anchilozantă
e. boala artrozică
63. Care dintre următoarele afirmaŃii sunt reale referitor la spondilita anchilozantă ?
a. afectarea articulaŃiilor sacro-iliace
b. prezenŃa factorului reumatoid
c. prezenŃa atg. HLA - B 27
d. este mai frecventă la bărbaŃii tineri
e. este mai frecventă la femeile de vârstă medie
64. Care dintre următoarele afirmaŃii sunt reale referitor la lupusul eritematos sistemic ?
a. apare mai frecvent la femeile tinere
b. apare mai frecvent la bărbaŃi de vârstă medie
c. eritem “ în fluture “ după expunere la soare
d. se tratează cu săruri de aur + antiinflamatoare nonsteroidiene
e. se tratează cu corticosteroizi, imunosupresoare
65. Care dintre următoarele afirmaŃii sunt reale referitor la reumatismul articular acut ?
a. apare mai frecvent la vârstnici
b. apare mai frecvent la copii şi adolescenŃi
c. afectează mai frecvent cordul
d. afectează mai frecvent rinichii
e. se tratează cu penicilină G + aspirină ± prednison
66. Care dintre următoarele afirmaŃii sunt reale referitor la poliartrita reumatoidă ?
a. apare mai frecvent la femei
b. apare mai frecvent la bărbaŃi
c. Atg HLA - B 27 prezent
d. factorul reumatoid prezent
e. se tratează cu săruri de aur + imunosupresoare
211
67. Care dintre următoarele afirmaŃii sunt reale referitor la boala artrozică ?
a. apare mai frecvent la persoanele tinere
b. este mai frecventă după vârsta de 40-50 ani
c. este o afecŃiune degenerativă a cartilajului articular
d. reprezintă cea mai frecventă boală reumatică
e. se tratează cu săruri de aur + imunosupresoare
68. Care dintre urnătoarele boli cardiovasculare prezintă risc important pentru gravidă şi făt ?
a. HTA permanentă, în special de tip diastolic
b. bolile cardiace congenitale
c. stenoza mitrală strânsă
d. hipertensiunea pulmonară primitivă creste riscul matern şi incidenŃa avortului spontan
e. bradicardia sinusală prin vagotonie
69. In timpul sarcinii, datorită modificărilor hormonale şi hemodinamice, pot apare afecŃiuni
cardiovasculare precum:
a. HTA survenită în cursul sarcinii, cu evoluŃie severă
b. HTA preexistentă sarcinii cu evoluŃie favorabilă
c. preeclampsia
d. eclampsia
e. cardiomiopatia perinatală ce apare în ultimul trimestru
70. In tratamentul hipertesiunii arteriale (HTA) din sarcină trebuie evitate următoarele
medicamente:
a. inhibitorii enzimei de conversie
b. diuretice de ansă
c. tonicardiace, cu prudenŃă
d. blocante de calciu
e. beta blocante selective
71. In timpul sarcinii pot să apară următoarele complicaŃii renale la gravidă:
a. infecŃii de tract urinar
b. insuficienŃă renală cronică
c. insuficienŃă renală acută
d. sindrom hemolitic-uremic
e. litiază renală
72. Care dintre următoarele condiŃii etiopatogenice pot duce la insuficienŃă renală acută în cursul
sarcinii ?
a. obstrucŃia de căi urinare cu hidronefroză
b. preeclampsia
c. rinichi dublu
d. necroza tubulară acută
e. rinichi polichistic
73. Diagnosticul de anemie hipocromă feriprivă se stabileşte pe baza următoarelor investigaŃii:
a. determinarea colesterolemiei
b. efectuarea hemogramei cu determinarea nivelului hemoglobinei
c. determinarea sideremiei
d. determinarea bilirubinei serice
e. dozarea glicemiei
74. Referitor la anemia hipocromă feriprivă, sunt reale următoarele afirmaŃii:
212
a. cauza anemiei este hemoliza masivă

b. scade sideremia
c. nivelul seric al vitaminnei B 12 este frecvent scăzut
d. nevoile de fier sunt crescute în timpul sarcinii
e. tratamentul de elecŃie constă în administrarea de vitamină B 12
75. In evoluŃia ulcerului gastroduodenal pot să apară următoarele complicaŃii:
a. stenoză pilorică
b. ascită
c. perforaŃie
d. hemoragie digestivă superioară
e. malignizare
76. Cele mai frecvente cauze de deces în ciroza hepatică sunt următoarele:
a. HDS prin ruperea varicelor esofagiene
b. colecistita acută litiazică
c. coma hepatică
d. pancreatita acută
e. hernia ombilicală
77. Diagnosticul de cancer colorectal este sugerat de următoarele simptome şi semne:
a. balonări postprandiale
b. constipaŃie recentă, progresivă
c. rectoragii şi/sau hematochezie
d. transpiraŃii nocturne
e. tenesme rectale
78. Conduita de urgenŃă în intoxicaŃia digitalică constă în următoarele intervenŃii:
a. continuarea administrării de tonicardiac
b. întreruperea tratamentului tonicardiac
c. administrarea de clorură de potasiu
d. prevenirea tulburărilor de ritm
e. administrarea de antibiotice
79. Care dintre următoarele boli sunt implicate în etiologia cordului pulmonar cronic ?
a. stenoza mitrală
b. bronhopneumopatia cronică obstructivă
c. tuberculoza pulmonară
d. HTA primară
e. cifoscolioza deformantă
80. Referitor la poliartrita reumatoidă, este reală următoarea afirmaŃie:
a. durere meteorosensibilă
b. durere la nivelul articulaŃiilor mici, simetric, însoŃită de redoare matinală
c. durere la nivelul articulaŃiilor mari, asimetric
d. hidrartroza articulaŃiilor mari ale membrelor inferioare
e. erupŃie cutanată facială ” in vespertillo”
81. Diagnosticul pozitiv de lupus eritematos sistemic este susŃinut prin următoarele argumente
clinico-paraclinice:
a. prezenŃa anticorpilor antinucleari
b. reacŃia Waller-Rose pozitivă
c. prezenŃa celulelor lupice
213
d. osteoporoză şi geode la examenul radiologic

e. meteorodependenŃă
82. Care dintre următoarele afirmaŃii sunt reale, referitor la tamponada cardiacă ?
a. acumulare bruscă şi în cantitate mare a lichidului în pericard
b. dispneea este proporŃională cu cantitatea de lichid pericardic şi rapiditatea acumulării
c. nu necesită tratament de urgenŃă
d. necesită internare în spital pentru pericardioceneză evacuatorie, de urgenŃă
e. apare cu frecvenŃă mai mare în pericarditele virale
83. Diagnosticul diferenŃial al cancerului bronhopulmonar se face, în special, cu următoarele
afecŃiuni:
a. staza pulmonară din insuficienŃa cardiacă congestivă
b. tuberculoza pulmonară
c. abcesul pulmonar
d. chistul hidatic pulmonar
e. pneumonia trenantă, recidivantă pe acelaşi lob pulmonar
84. ComplicaŃiile mai frecvente în insuficienŃa cardiacă congestivă sunt:
a. tromboza venoasă a membrelor inferioare
b. tromboembolismul pulmonar
c. intoxicaŃia digitalică
d. tulburările de ritm şi de conducere
e. moartea subită
85. In reumatismul articular acut (RAA), agentul cauzal este:
a. stafilococul auriu
b. streptococul beta-hemolitic
c. streptococul viridans
d. escherichia coli
e. virusul gripal
86. Artrita din reumatismul articular acut (RAA) are următoarele caracteristici:
a. afectează articulaŃiile mici, simetric
b. afectează articulaŃiile mari, asimetric
c. este saltantă, fugace, migratorie
d. este meteorodependentă
e. se însoŃeşte de redoare articulară matinală
87. Diagnosticul de certitudine în endocardita bacteriană subacută (EBS) se stabileşte pe baza
următoarei analize de laborator:
a. urocultura
b. hemoleucograma
c. hemocultura
d. ASLO
e. examenul maduvei osoase
88. Endocardita bacteriană subacută (EBS) survine în următoarele situaŃii:
a. pe un cord sănătos
b. cardiopatii congenitale
c. valvulopatii
d. la pacienŃi cu proteze valvulare
e. infarct miocardic acut
214
89. Emfizemul pulmonar se caracterizează prin următoarele manifestări clinice:

a. tuse matinală la debut
b. expectoraŃie mucopurulentă
c. dispnee precoce
d. infecŃii pulmonare severe
e. facies roz-gâfâitor ”pink puffer”
90. In tuberculoza pulmonară, calea de transmitere a BK este:
a. aeriană
b. digestivă
c. intrapartum
d. genitală
e. pe toate căile menŃionate anterior
91. In pneumonia francă lobară sunt reale următoarele afirmaŃii:
a. agentul etiologic este pneumococul
b. etiologia este virală
c. debutul este brutal prin frison solemn, febră, junghi toracic
d. examenul radiologic evidenŃiază opacitate triunghiulară, omogenă
e. examenul obiectiv evidenŃiază sindromul de condensare pulmonară
92. Astmul acut grav al adultului (starea de rău astmatic) se caracterizează prin următoarele
aspecte:
a. acces sever cu durată mai mare de 24 ore
b. factorii declanşatori sunt: întreruperea bruscă a corticoterapiei; folosirea abuzivă a
medicamentelor simpaticomimetice; infecŃiile respiratorii severe
c. manifestări clinice reduse
d. hipoxemie, hipercapnie, acidoza respiratorie
e. netratat duce la exitus
93. Referitor la arteriopatia obliterantă aterosclerotică a membrelor inferioare sunt reale
următoarele afirmaŃii:
a. etiologia este aterosclerotică
b. diminuarea sau absenŃa pulsaŃiilor la arterele pedioase şi tibiale posterioare
c. prezenŃa claudicaŃiei intermitente în stadiul II al bolii
d. durerea in repaus apare în toate stadiile bolii
e. apariŃia gangrenei reprezintă stadiul IV al bolii
94. Durerea din criza de angină pectorală de efort (stabilă) are următoarele caracteristici:
a. este o durere precordială cu caracter constrictiv
b. se accentuează în inspir profund
c. durează mai mult de 1 oră
d. durează mai puŃin de 15 minute
e. cedează complet la nitroglicerină sublingual sau după întreruperea efortului
95. Referitor la infarctul miocardic acut (IMA) sunt reale următoarele afirmaŃii:
a. IMA este consecinŃa obstrucŃiei coronariene acute
b. durerea este atroce, violentă, sfâşietoare
c. durerea este localizată frecvent retrosternal, cu iradiere în umeri şi braŃe
d. este obligatorie internarea de urgenŃă în spital (unitate de coronarieni)
e. pacientul poate fi tratat numai la domiciliu
96. Referitor la hipertesiunea arterială (HTA) sunt reale afirmaŃiile:
215
a. creşterea valorilor tensiunii arteriale peste 140/90 mm Hg

b. cea mai frecventă este HTA secundară
c. HTA primară (esenŃială) este forma clinică cea mai frecventă
d. în evoluŃia bolii apar complicaŃii cardiace, cerebrale şi renale
e. tratamentul de elecŃie constă în administrarea de hipocolesterolemiante
97. Care dintre următoarele afirmaŃii sunt reale referitor la ulcerul gastroduodenal ?
a. frecvent, în primii ani, durerea ulceroasă respectă mica şi marea periodicitate
b. în etiopatogenia bolii este incriminat Helicobacter pilory
c. explorarea paraclinică de elecŃie este endoscopia digestivă superioară
d. diagnosticul pozitiv se confirmă prin ultrasonografie abdominală
e. tratamentul de elecŃie este numai chirurgical
98. In ciroza hepatică decompensată vasculo-parenchimatos, la examenul clinic se pot constata:
a. angioame stelare (uneori ”în ploaie”)
b. tegumente şi sclere normal colorate
c. icter sau subicter sclerotegumentar
d. circulaŃie colaterală abdomino-toracală
e. mărirea de volum a abdomenului prin prezenŃa ascitei
99. Sindromul nefrotic se caracterizează prin următoarele semne clinice şi de laborator:
a. edeme palpebrale şi la nivelul membrelor inferioare (albe, moi, pufoase)
b. hiperalbuminemie
c. proteinurie ≥ 3,5g/m2/24h
d. hipoproteinemie cu hiposerinemie
e. hiperproteinemie
100. Referitor la pleurezia neoplazică sunt reale următoarele afirmaŃii:
a. sunt prezente celulele neoplazice în lichidul pleural
b. frecvent, lichidul pleural este în cantitate mică
c. lichidul este frecvent, sanguinolent
d. lichidul pleural se reface rapid după toracocenteză evacuatorie
e. frecvent, lichidul pleural este în cantitate mare
VARIANTE CORECTE
DISCIPLINA: MEDICINĂ INTERNĂ
1.a,b,d. 2. b. 3. b,d. 4. a,d,e. 5. d. 6. b,c,d,e. 7. d. 8. b,d,e. 9. b. 10. a,b,d,e. 11. d. 12. a, e. 13. a,b,e.
14. c. 15. b. 16. a,b,c,d. 17. a,c,d. 18. b,c. 19. d. 20. a,b,d. 21. b,e. 22. d. 23. a,b,d,e. 24. b. 25. e. 26.
a,b,c,d. 27. d. 28. d. 29. d. 30. a,b,d. 31. e. 32. c. 33. a,b,d,e. 34. a,b,d,e 35. d. 36. d. 37. d. 38. e.
39. c. 40. d. 41. b. 42. c. 43. d. 44. a,b,c,d. 45. c. 46. a,d,e. 47. a,c,e. 48. a,c,e. 49. b,e. 50. b,c,e.
51. a,c. 52. a,b,c,d. 53. b,e. 54. a,c,d,e. 55. a,b,c,e. 56. b,d. 57. a,e. 58. a,b,d. 59. c,d,e. 60. b. 61. c.
216
62. b. 63. a,c,d. 64. a,c,e. 65. b,c,e. 66. a,d,e. 67. b,c,d. 68. a,b,c,d. 69. a,c,d,e. 70. a. 71. a,c,d. 72.
a,b,d. 73. b,c,d. 74. b,d. 75. a,c,d,e. 76. a,c. 77. b,c,e. 78. b,c,d. 79. b,c,e. 80. b. 81. a,c. 82. a,b,d.
83. b,c,e. 84. b,c,d,e. 85. b. 86. b,c. 87. c. 88. b,c,d. 89. c,e. 90. a. 91. a,c,d,e. 92. a,b,d,e. 93.
a,b,c,e. 94. a,d,e. 95. a,b,c,d. 96. a,c,d. 97. a,b,c. 98. a,c,d,e. 99. a,c,d. 100. a,c,d,e.
TESTE LICENTA 2011
SPECIALIZAREA MOAŞE
DISCIPLINA PUERICULTURĂ-PEDIATRIE-NURSING ÎN PEDIATRIE

Conf. univ. Dr. Georgeta CorniŃescu
1. Care este greutatea la naştere a nou-născutului la termen?

a. 2600 g
b. < 2500 g
c. 2800-4000 g
d. 4500 g
e. 2500-2750 g
2. Ce talie (lungime) are nou-născutul la termen?
a. 47 cm
b. 48-52 cm
c. 60 cm
d. 37 cm
e. 42 cm
3. Nou-născutul prematur se caracterizează prin:
a. concordanŃa între durata vieŃii fetale (scurtată), greutate şi talie mică la naştere
b. greutate < 2500 g
c. talie < 47 cm
d. discordanŃa dintre vârsta gestaŃiei (normală) şi greutatea la naştere
e. vârsta de gestaŃie < 37 săptămâni
4. Care din următoarele caracteristici sunt apanajul dismaturităŃii?
a. nou-născut cu vârsta de gestaŃie < 37 săptămâni şi greutatea < 2500 g
b. concordanŃa între vârsta de gestaŃie şi greutatea la naştere
c. nou-născut cu greutatea < 2500 g şi talia < 47 cm
d. discordanŃa dintre vârsta gestaŃiei (normală) şi greutatea la naştere (mică)
e. nou-născut cu vârsta de gestaŃie > 42 săptămâni şi greutate normală la naştere
5. RecunoaşteŃi particularităŃile tegumentelor la nou-născutul normoponderal, sănătos
a. pielea acoperită de vernix caseosa
b. fragilitate faŃă de acŃiunea agenŃilor mecanici, chimici şi infecŃioşi
c. lanugo
d. descuamaŃia fiziologică
e. cianoză / paloare
217
6. Care este evoluŃia normală a bontului şi plăgii ombilicale?

a. mumifierea bontului
b. formarea şanŃului de eliminare
c. detaşarea între a 5-a şi a 10- a zi
d. formarea granulomului ombilical
e. epitelizarea cicatricei ombilicale
7. În ce grad de prematuritate încadraŃi un nou-născut cu greutatea la naştere de 1300 g?
a. prematuritate gr. I
b. prematuritate gr. II
c. prematuritate gr. III
d. prematuritate gr. IV
e. dismaturitate
8. RecunoaşteŃi riscurile tardive ale prematurităŃii:
a. distrofie
b. anemie carenŃială
c. rahitism carenŃial
d. hemoragie
e. sechele neuropsihice
9. Care este rolul asistenŃei medicale în îngrijirea nou-născuŃilor prematuri?
a. supraveghează funcŃiile vitale
b. asigură protecŃia termică în funcŃie de greutate
c. supraveghează alimentaŃia
d. lasă nou-născutul în grijea mamei
e. face profilaxia infecŃiilor
10. Icterul fiziologic al nou-născutului la termen se caracterizează prin:
a. apare în primele 24 de ore
b. tegumente şi sclere icterice după 2-3 zile de la naştere
c. scaunul şi urina normal colorate
d. starea generală bună
e. vindecarea spontană în 2 săptămâni
11. Care dintre următorii parametrii sunt semnificativi pentru scorul Apgar?
a. bătăile cordului
b. respiraŃia
c. tonusul muscular
d. greutatea la naştere
e. coloraŃia pielii
12. Cum veŃi proceda în sala de naşteri la secŃionarea cordonului ombilical?
a. secŃionarea se face imediat după naştere
b. după încetarea pulsaŃiilor cordonului
c. ligatura se face la 2-3 cm de baza de implantare abdominală
d. folosim un fir steril
e. bontul ombilical se atinge cu alcool iodat şi se pansează steril
13. RecunoaşteŃi semnele clinice ce caracterizează asfixia albastră:
a. scorul Apgar > 8
b. cianoză generalizată
c. prezenŃa unui efort respirator / gasping
218
d. bătăile cordului uşor bradicardice < 100

e. atonie musculară
14. SpecificaŃi criteriile ce aparŃin icterului nuclear (hemolitic):
a. bilirubină indirectă > 20 mg/100 ml
b. bilirubină directă > 20 mg/100 ml
c. incompatibilitate în sistemul Rh
d. semne clinice neurologice: convulsii, opistotonus
e. instalarea icterului în 24 de ore.
15. PrecizaŃi indicaŃiile în prevenirea izoimunizării Rh:

a. sarcină la termen cu mama Rh(-) şi copilul Rh(-)
b. sarcină la termen cu mama Rh(-) şi copilul Rh(+)
c. accident transfuzional
d. avort sau sarcini ectopice cu aceiaşi incompatibilitate
e. sarcină la termen cu mama Rh(+) şi copil Rh(-)
16. RecunoaşteŃi particularităŃile din boala membranelor hialine (S.D.R.):
a. apare la prematuri mici, greutatea ≤ 1500 g
b. este mai frecventă la sexul feminin
c. este cea mai frecventă cauză de insuficienŃă respiratorie acută la nou-născut
d. deficienŃă de surfactant
e. sindrom de luptă respiratorie cu debut precoce în primele 4 ore de la naştere
17. SpecificaŃi care din următoarele infecŃii sunt postnatale (dobândite):
a. Toxoplamoza
b. Citomegalia
c. Pmfigus epidemic al nou-născutului
d. Omfalita
e. Septicemia
18. ParticularităŃile morfologice ale nou-născutului postmatur sunt:
a. greutate mică la naştere, < 2500 g
b. bontul ombilical şi tegumentele sunt impregnate cu meconiu
c. tegumente încreŃite, descuamate, fisurate („mâini de spălătoreasă”)
d. vârsta gestaŃională > de 42 de săptămâni
e. copilul este alert, cu privire vie.
19. Care este rolul moaşei în îngrijirea post-partum?
a. va face inspecŃia perineului pentru semne de sângerare / infecŃie;
b. va evalua starea sânilor;
c. va evalua comunicarea mamă – nou-născut şi relaŃia cu familia;
d. va evalua necesitatea administrării de gamaglobulină anti-Rh (pacientă Rh - )
e. va administra antibiotice.
20. PrecizaŃi care din următoarele măsuri sunt eficiente în îngrijirea sânilor?
a. moaşa va evalua starea sânilor şi a mameloanelor (înroşirea lor, leziuni, erodări, fisuri);
b. spălarea sânilor cu apă călduŃă, fără săpun;
c. exprimarea unei cantităŃi de lapte manual sau cu ajutorul pompelor speciale;
d. spălarea sânilor cu geluri / săpunuri parfumate;
e. purtarea sutienului pentru o susŃinere bună.
21. Ce sfaturi veŃi da privind alimentaŃia în perioada de alăptare?
219
a. veŃi face o listă cu alimente recomandate;

b. aport adecvat de lichide şi o alimentaŃie bogată în fructe proaspete şi fibre pentru reglarea
tranzitului;
c. consum de bere;
d. alimente bogate în proteine, fier, vitamine;
e. dietă de restricŃie pentru excesul ponderal.
22. PrecizaŃi etapele corecte din dezvoltarea afectivă şi socială a sugarului de la 9-12 luni:
a. copilul descoperă stând „în patru labe” lumea înconjurătoare;
b. aruncă obiectele departe de el şi cere să i se dea înapoi;
c. este fascinat de „imaginea” sa în oglindă;
d. foloseşte monosilabele, apoi silabele „duble sau triple” ;
e. sugarul vocalizează, gângureşte.
23.Rolul adultului în dezvoltarea limbajului de la 9-12 luni:
a. să vorbească pe un ton ferm, cu sonoritate înaltă;
b. să nu vorbească imitând un bebeluş;
c. să numească diferitele părŃi ale corpului;
d. să asocieze cuvintele cu gesturi;
e. să vorbească expresiv pe un ton calm.
24. PrecizaŃi care din următoarele etape sunt normale în evoluŃia intelectuală de la 3 la 6 ani:
a. copilul vorbeşte bine, pune multe întrebări;
b. copilul fabulează mult şi „prietenul imaginar” îi Ńine adeseori companie;
c. are noŃiunea de direcŃie: dreapta-stânga, în faŃă–în spate;
d. copilul ştie să numere până la 10 - 20;
e. copilul se închide în lumea sa, nu se socializează.
25. Care este ritmul de creştere normală a sugarului până la 4 luni?
a. 25-30 g/zi
b. 350 g/lună
c. în medie 750 g/lună
d. 500 g/lună
e. sugarul eutrofic îşi dublează greutatea la 4 luni.
26. Cum creşte sugarul în lungime până la 4 luni?
a. cu 1,5 cm/lună
b. la 2 luni are 49 cm
c. în prima lună creşte 4-5 cm
d. în următoarele luni cu 2-3 cm/lună
e. la 4 luni talia este de 60-64 cm.
27. Care este ritmul de creştere în G şi T la sugarul mare (8-12 luni)?
a. creştere rapidă
b. ritmul de creştere devine mai lent
c. creşte 250-300 g/lună
d. creşte cu 1 cm/lună
e. la 12 luni triplează greutatea (9 Kg) şi are o talie de 72-75 cm.
28. PrecizaŃi ordinea corectă a apariŃiei dinŃilor „de lapte”:
a. incisivii mediani inferiori în număr de 2 apar la 6-8 luni;
b. incisivii mediani superiori apar la 12 luni;
c. incisivii laterali apar între 10-12 luni;
220
d. caninii apar între 18-24 luni;

e. erupŃia dentiŃiei temporare se încheie în perioada de copil mic (2ani şi 6 luni-3 ani).
29. EvoluŃia motricităŃii de la naştere la un an se face pe etape, enumeraŃi pe cele corecte:
a. la 3-4 luni ridică capul şi toracele de la 45° la 90° deasupra planului patului;
b. la 4-5 luni nu-şi Ńine bine capul;
c. la 7-8 luni copilul stă bine în poziŃia şezând, fără ajutor;
d. la 9-10 luni copilul merge „în 4 labe” ;
e. copilul începe să îşi găsească singur echilibrul spre vârsta de 1 an.
30. De ce are nevoie sugarul pentru o dezvoltare afectivă?
a. de afecŃiune şi siguranŃă (atingere, mângâiere, luarea în braŃe) ;
b. să fie păstrat în centrul atenŃiei;
c. de calm şi linişte;
d. să fie lăsat în pătuŃul lui, să nu i se vorbească;
e. de un răspuns adaptat nevoilor sale.
31. Ce acŃiuni sunt necesare în iniŃierea alimentaŃiei la sân?
a. asistenta va sfătui mama să alăpteze cât mai curând după naştere;
b. va indica o pauză de masă de 12 ore;
c. alimentarea nou-născutului de fiecare dată la ambii sâni;
d. se începe cu 5 minute la fiecare sân permiŃând nou-născutului să sugă până se opreşte singur;
e. va învăŃa mama să Ńină nou-născutul să dea aerul afară la sfârşitul sau mijlocul alăptării.
32. Care sunt grupele de alimente din meniul zilnic al gravidei şi mamei care alăptează?
a. alimente lactate
b. hidro - carbonate
c. carne, peşte, ouă, alternative
d. fructe şi legume
e. băuturi (ceai, cola, cafea, alcool)
33. PrecizaŃi necesarul de vitamina D în perioada de sarcină:
a. 400-500 UI/zi, p.o., în anotimpul însorit;
b. 1000 UI/zi în situaŃii speciale (alimentaŃie carenŃială, anotimp de iarnă);
c. administrarea de Vit. D din a VII-a lună de sarcină, p.o. ;
d. administrarea de Vit. D pe cale parenterală;
e. administrarea săptămânală a 4000-5000UI într-o zi din săptămână, p.o. din a VII-a zi de
sarcină.
34. În ce constă tratamentul profilactic antenatal (la mamă) al anemiei feriprive?
a. regim alimentar echilibrat al mamei;
b. control sistematic al Hb. din luna a V-VI-a de sarcină;
c. tratament cu Fe în ultimul trimestru de sarcină chiar dacă valoarea Hb. > 12 g %;
d. tratament cu Fe atunci când Hb. < 11 g %;
e. dietă vegetariană.
35. Cum pregătiŃi gravida pentru alăptare?
a. veŃi da informaŃii cu privire la avantajul alimentaŃiei la sân şi ale practicii alăptării;
b. pregătirea sânilor încă din ultimul trimestru de sarcină;
c. sânii se storc periodic prin mişcări blânde în ultima lună de sarcină;
d. se masează mameloanele zilnic;
e. nu veŃi da importanŃa necesară.
36. Aplicarea principiilor de igienă se face având următoarele scopuri:
221
a. păstrarea sănătăŃii;
b. evitarea infecŃiilor;
c. evitarea răspândirii infecŃiilor;
d. evitarea infectării celui ce acordă îngrijiri;
e. multiplicarea şi răspândirea infecŃiilor.
37. Care sunt mediile propice răspândirii microbilor?
a. umezeala;
b. mediul antiseptic;
c. căldura;
d. deşeurile;
e. alimentele.
38. Care din următoarele principii de igienă trebuie aplicate curent de asistenta medicală?
a. spălarea mâinilor;
b. igiena Ńinutei vestimentare, bonetă, unghii tăiate scurt;
c. dezinfectarea sau crearea unui mediu antiseptic;
d. sterilizarea sau asepsia;
e. dezinfecŃie discontinuă.
39. PrecizaŃi ce boli pot să apară în timpul lehuziei:
a. hemoragii postpartum;
b. tromboflebită;
c. febra puerperală;
d. mastita;
e. lohiile sanghinolente în cantitate redusă, cu miros fad.
40. Care din următoarele sfaturi fac parte din pregătirea corectă a mamei pentru alimentaŃia la sân?
a. pregătirea alăptării se face înainte de a se trezi nou-născutul;
b. mama va face conversaŃie cu alte persoane în timpul alăptării;
c. mama îşi va spăla sânii cu apă călduŃă şi va mulge primele jeturi de lapte;
d. va alăpta singură în cameră fără „asistenŃă” şi fără „consiliere”;
e. mama îşi va spăla cu grijă mâinile (unghiile tăiate scurt).
41. Ce se consemnează în foaia de externare a nou-născutului?
a. istoricul prenatal, naşterea şi perioada postnatală precoce;
b. vârsta gestaŃională şi scorul Apgar la 1′ şi 5′;
c. măsurătorile (greutatea, lungimea, perimetrele);
d. imunizările (antihepatitic B, BCG) ;
e. venitul familiei.
42. Care sunt transformările fiziologice din perioada de lehuzie?
a. modificări hormonale;
b. procese de involuŃie uterină;
c. formarea laptelui;
d. febră puerperală;
e. retenŃie de urină.
43. Care sunt condiŃiile optime de microclimat la domiciliul nou-născutului / sugarului?
a. cameră luminată şi aerisită;
b. cameră insalubră;
c. temperatura din cameră 27°C;
d. temperatura din cameră 22°C;
222
e. camera cu mobilier adecvat, masă de înfăşat cu sertare care conŃin lenjeria copilului, coşuleŃ
sau pătuŃ, cântar pentru sugari.
44. Ce atitudine adoptaŃi cu ocazia primei vizite la domiciliul nou-născutului?
a. veŃi avea o pregătire teoretică şi practică deosebite;
b. examinarea se desfăşoară cu tact, gradat, în condiŃii de intimitate şi cu colaborarea familiei;
c. culegerea de date fizice (temperatură, greutate, aspecte morfo-funcŃionale);
d. consemnarea datelor pentru o informare corectă a medicului;
e. veŃi ignora datele din fişa de externare din maternitate.
45. Cum veŃi face controlul temperaturii corporale?
a. plasaŃi termometrul axilar şi îl lăsaŃi 10 minute;
b. pentru temperatura rectală termometrul se lasă 3 minute;
c. pentru temperatura rectală vom folosi numai termometrul individual;
d. se lasă termometrul la îndemâna copilului;
e. temperatura rectală este mai mică decât temperatura măsurată axilar.
46. Ce sfaturi veŃi da pentru călirea organismului nou-născutului / sau sugarului?
a. nou-născutul va fi scos la aer după ce a împlinit două săptămâni (în anotimpul cald) ;
b. nou-născutul va fi scos la aer după ce a împlinit patru săptămâni (în anotimpul rece) ;
c. timpul cel mai potrivit pentru plimbare este vara între orele 9-11 şi seara după ora 17;
d. poate fi scos la plimbare pe orice vreme;
e. sugarul va beneficia de plimbare zilnică.
47. RecunoaşteŃi calităŃile ce dau superioritatea alimentaŃiei la sân:
a. conŃine anticorpi, cu rol în protecŃia faŃă de infecŃii;
b. poate reduce riscul unor probleme alergice ca astmul, eczemele;
c. poate ajuta la prevenirea diabetului de tip 1;
d. scade riscul apariŃiei cancerului de sân;
e. conŃine de 3 ori mai multe proteine decât laptele de vacă.
48. Care sunt incidenŃele legate de alimentaŃia naturală:
a. eructaŃia;
b. regurgitarea;
c. diareea prandială;
d. diareea infecŃioasă;
e. vărsăturile.
49. Suplimentarea alimentaŃiei naturale se va face exclusiv cu:
a. Vitamina D, 400-1500 UI/zi per oral, din cea de-a doua săptămână de viaŃă;
b. Vitamina D injectabilă;
c. suplimentarea orală de fier de la vârsta de 5-6 luni la toŃi sugarii;
d. la prematuri suplimentarea cu fier se face de la vârsta de 1 lună ½- 3 luni;
e. administrarea fierului se face şi pe cale injectabilă.
50. Care pot fi motivele pentru care sugarul refuză sânul?
a. utilizarea biberonului;
b. dificultăŃi iniŃiale de coordonare a suptului;
c. semne de boală;
d. laptele de mamă „nu este bun” ;
e. prindere defectuoasă, sâni angorjaŃi.
51. Ce semne indică că sugarul nu primeşte destul lapte?
a. creştere în greutate 25 g/zi;
223
b. creştere în greutate sub 500 g/lună;

c. la vârsta de 2 săptămâni are greutatea de la naştere;
d. sugar cu scaune tari, uscate sau verzi;
e. creştere în greutate 750 g/lună.
52. SpecificaŃi semnele care confirmă că sugarul primeşte suficient lapte:
a. scutece ude – 6 sau mai multe/24 de ore;
b. scaune – 4-8/zi în cantitate mică;
c. creşterea în greutate de 100-200 g/săptămână;
d. între supturi copilul este mulŃumit;
e. sugarul nesatisfăcut la sfârşitul suptului.
53. Cum veŃi proceda în cazul angorjării sânilor?
a. veŃi recomanda întreruperea alimentaŃiei la sân;
b. mulgeŃi sânul, manual sau cu pompa;
c. puneŃi copilul la sân mai frecvent;
d. aplicaŃi un prosop cald şi umed pe sâni, timp de 3-5 minute înainte de alăptare;
e. înŃărcaŃi copilul progresiv.
54. Ce măsuri de siguranŃă adoptaŃi în alimentarea cu biberonul?
a. lăsaŃi copilul cu biberonul proptit să sugă singur;
b. ŃineŃi copilul în braŃe în timp ce îi daŃi biberonul;
c. verificaŃi temperatura laptelui pe partea inferioară a antebraŃului;
d. păstraŃi laptele cald pentru masa următoare;
e. aveŃi grijă ca tetina să fie permanent plină cu lapte.
55.Ce cantităŃi de lapte praf veŃi recomanda în alimentaŃia sugarului până la vârsta de 4-5 luni?
a. o cantitate medie de 150 ml/kgcorp/zi;
b. în luna a doua 600-700ml/zi;
c. în luna a treia 700-800 ml/zi;
d. în luna a patra mai mult de 1 litru/zi;
e. între 4-5 luni, 250 ml/kg/zi.
56.Care este numărul de mese pe zi recomandat la sugarul alimentat artificial?
a. în prima luna 7 mese /zi;
b. în luna a doua si a treia 6-5 mese/zi;
c. în luna a patra 5-4 mese/zi;
d. alimentaŃia trebuie să răspundă cerinŃei sugarului;
e. se alimentează „ad libitum” ( la cerere).
57. RecunoaşteŃi simptomele din mastită:
a. febră, frison;
b. cefalee, stare generala proastă;
c. zonă dureroasă şi roşie a sânului;
d. sâni plini, dureroşi şi angorjati fără alte semne;
e. ragade mamelonare.
58. Ce recomandaŃi în cazul înŃărcării copilului?
a. înŃărcarea bruscă;
b. înŃărcarea progresivă, gradat;
c. înŃărcarea la vârsta de 9 luni;
d. procesul de întrerupere a alăptării la vârsta de 1 an sau uneori de 2 ani;
e. mama poate să alăpteze, chiar dacă rămâne gravidă ( în primele luni ).
224
59.Care sunt cerealele recomandate în alimentaŃia sugarului?

a. cereale fără gluten (orez) pana la 6 luni;
b. cereale cu gluten (grâu, orz, ovăz, secară) peste 6 luni;
c. pesmeŃii si biscuiŃii se introduc în alimentaŃie de la vârsta de 6 luni;
d. pâinea din făina de grâu se introduce în alimentaŃie de la vârsta de 10 luni;
e. mămăliga (făina de porumb) se introduce în alimentaŃie de la vârsta de 5-6 luni.
60. Care este primul aliment de diversificare la sugarul eutrofic?
a. laptele cu făinos;
b. sucul de fructe;
c. carnea de pui;
d. supa de zarzavat;
e. oul.
61. Care este primul aliment recomandat în diversificarea sugarului malnutrit ( distrofic)?
a. supa de zarzavat strecurată;
b. banana cu urdă calcică;
c. sucurile de fructe si legume;
d. laptele cu făinos 5%;
e. măr ras.
62.Care sunt concentraŃiile şi indicaŃiile mucilagiului de orez?
a. mucilagiu de orez 3% la sugarul mic;
b. mucilagiu de orez 5 % la sugarul mare;
c. o lingură de orez cântăreşte 15 g;
d. mucilagiu de orez se foloseşte în dieta de tranziŃie din boala diareică acută;
e. se poate păstra 2-3 zile la frigider.
63.RecunoasteŃi concentraŃiile şi calităŃile supei de morcov:
a. are indicaŃii în boala diareică a sugarului si copilului mic;
b. are calităŃi absorbante pentru toxine si microbi datorită pectinelor;
c. se foloseşte în concentraŃie de 3-5 %;
d. se foloseşte în concentraŃie de 30%-50%;
e. are valoare calorică superioară laptelui.
64. SpecificaŃi datele corecte privind alimentaŃia diversificata a sugarului:
a. se poate modifica gustul supei de zarzavat cu lapte sau zahar;
b. nu se va adăuga sare in mâncarea sugarului;
c. se vor impune alimentele de la masa adultului;
d. mărul cu biscuit se va introduce de la vârsta de 3-4 luni;
e. carnea şi oul se introduc după vârsta de 1 an.
65. Ce măsuri sunt absolut necesare pentru alimentaŃia pe sondă?
a. controlul poziŃiei sondei înainte de fiecare alimentaŃie;
b. tubul nazo-gastric se schimba la 12-24 ore;
c. laptele administrat se înlocuieşte cu o priză proaspătă la fiecare 3-4 ore;
d. reziduu gastric se controlează la fiecare 2-4 ore;
e. are indicaŃie numai la prematurul mic.
66. Ce riscuri comportă nutriŃia parenterală?
a. risc de infecŃie la nivelul cateterului periferic;
b. risc de septicemie;
c. scleroză venoasă când se administrează soluŃii hiperosmolare;
225
d. locul de perfuzie se schimbă la fiecare 2 zile;

e. nici un risc.
67. Intervalul minim dintre două vaccinări:
a. 2 luni
b. 6 luni
c. 9 luni
d. 1 lună
e. 2 săptămâni.
68. Vaccinările incluse în programul naŃional de imunizare sunt:
a. antihepatitic B
b. BCG
c. Di-Te-Per
d. VP(antipoliomielitic)
e. vaccinul pneumococic.
69. Vaccinarea BCG se efectuează la:
a. nou-născutul sănătos cu greutatea ≥ 2500 g;
b. la sugarul cu I.D.R. > 10 mm;
c. la nou-născutul prematur cu G < 2500 g;
d. la copiii ce primesc chimioprofilaxie TBC;
e. la gravide.
70. SpecificaŃi care din următoarele afirmaŃii cu privire la vaccinul antipoliomielitic sunt incorecte:
a. conŃine virus atenuat (VPO) ;
b. conŃine virus inactivat (VPI) ;
c. sunt contraindicate injecŃiile i.m. după VPO;
d. sunt contraindicate injecŃiile i.m. după VPI;
e. sunt indicate injecŃiile i.v..
71. Care dintre următoarele vaccinări asigură protecŃia faŃă de malformaŃiile congenitale:
a. vaccinarea antipoliomielitică;
b. vaccinarea BCG;
c. vaccinarea antirubeolică la adolescente;
d. vaccinarea antihepatitică;
e. vaccinarea Di-Te-Per.
72. PrecizaŃi care este calea de administrare corectă a tuberculinei:
a. intramuscular;
b. subcutanat;
c. pe cale orală;
d. strict intradermic;
e. intravenos.
73. RecunoaşteŃi semnele de gravitate dintr-o afecŃiune respiratorie la sugar:
a. cianoza;
b. tahipneea (FR > 50 resp./ min.);
c. geamăt;
d. coriza sero-mucoasă;
e. dispnee.
74. Care dintre următoarele semne sunt specifice laringitei?
a. vărsătura;
226
b. tahicardia;
c. tahipneea;
d. stridorul laringian;
e. bătăile aripioarelor nazale.
75. Ce intervenŃii sunt recomandate pentru otita medie acută?
a. administrarea de analgezice şi antipiretice;
b. administrarea de antibiotice;
c. administrarea de decongestionante pentru reducerea obstrucŃiei tubare;
d. rehidratarea parenterală;
e. administrarea de soluŃii otice local.
76. Bronşiolita acută este o afecŃiune a căilor respiratorii inferioare ce apare la vârsta de:
a. copil preşcolar;
b. la adolescenŃi;
c. la 7-8 ani;
d. la sugar şi copilul mic până la vârsta de 2 ani;
e. numai la vârsta pubertăŃii.
77. RecunoaşteŃi dintre următoarele semne pe cel caracteristic bronşiolitei astmatiforme:
a. dispnee inspiratorie;
b. wheezing;
c. disfagie;
d. disfonie;
e. stridor laringian.
78. PrecizaŃi prin ce se caracterizează astmul bronşic infantil:
a. inflamaŃia cronică a mucoasei căilor respiratorii inferioare;
b. bronhospasm;
c. atopie;
d. inflamaŃia mucoasei căilor respiratorii superioare;
e. infecŃia de tract urinar.
79. Care dintre următoarele situaŃii nu se întâlnesc în aspirarea de corpi străini?
a. este comună primei copilării;
b. cel mai frecvent se produce cu particule de mâncare şi fragmente de jucării;
c. corpurile vegetale (fasole, alune, seminŃeaaaaaaaa9 favorizează edemul şi agravează
obstrucŃia;
d. cel mai frecvent se inclavează în bronhia dreaptă;
e. vârful de incidenŃă este peste vârsta de 7 ani.
80. Care din următoarele intervenŃii nu sunt necesare în cazul vărsăturilor:
a. prevenirea aspiraŃiei prin poziŃionarea copilului în decubit lateral;
b. administrarea i.v. de lichide în formele severe;
c. administrarea de lichide per os dacă nu există o cauză obstructivă;
d. administrarea de antiemetice per os;
e. asigurarea igienei bucale şi tegumentare.
81. Diareea poate fi consecinŃa:
a. alimente alterate;
b. malabsorbŃiei;
c. alergiilor gastrointestinale;
d. toxinelor;
227
e. ingestiei unei cantităŃi mari de alimente.

82. Treptele de tratament în diareea acută fără deshidratare severă sunt:
a. înlocuirea pierderilor hidroelectrolitice;
b. dieta de tranziŃie cu vegetale antidiareice;
c. întreruperea alimentaŃiei la sân, la sugarul alimentat natural;
d. tratamentul dietetic (la sugari) cu formule fără sau sărace în lactoză;
e. înlocuirea preparatului dietetic cu alimentul de bază, tatonând alimentaŃia digestivă.
83. ConstipaŃia reprezintă:
a. eliminarea zilnică a unui scaun normal;
b. eliminarea rară şi dificilă a scaunelor;
c. 3-4 scaune / zi;
d. scaune cu consistenŃă scăzută;
e. scaune în cantitate mare.
84. Termenul de „apendicită” defineşte:
a. inflamaŃia şi obstrucŃia apendicelui;
b. inflamaŃia intestinului gros;
c. prezenŃa scaunelor cu consistenŃă scăzută şi în cantitate mică;
d. durere abdominală instalată brusc;
e. prezenŃa scaunelor cu sânge roşu.
85. În evoluŃia parazitozelor intestinale putem întâlni:
a. distensie abdominală, anorexie, greaŃă, vărsături;
b. retardul creşterii prin malabsorbŃie;
c. anemie;
d. prurit intens anal şi leziuni de grataj;
e. semne de insuficienŃă respiratorie acută.
86. Valoarea normală a titrului ASLO este:
a. > 1000 U.T. ;
b. > 200 U.T. ;
c. < 200 U.T.;
d. între 300-500 U.T. ;
e. peste 500 U.T..
87. Când determinăm titrul ASLO?
a. în prima săptămână a unei infecŃii streptococice;
b. în primele zile ale unei infecŃii streptococice;
c. după 3 săptămâni de la o infecŃie streptococică;
d. nu există o limită de timp;
e. la cererea părinŃilor.
88. Cardita reumatismală este o boală:
a. infecŃioasă;
b. autoimună;
c. genetică;
d. postraumatică;
e. congenitală.
89. RecunoaşteŃi acuzele urinare ce suspicionează o infecŃie de tract urinar la copil:
a. urina hipercromă;
b. urina tulbure / fetidă;
228
c. hematurie – chiar macroscopică;

d. disurie;
e. polachiurie.
90. Care sunt regulile corecte ce trebuie aplicate în recoltarea urinei pentru urocultură:
a. urina se recoltează din porŃiunea mijlocie a jetului micŃional;
b. recoltarea urinei se va face totdeauna înaintea instituirii antibioterapiei;
c. urina se recoltează din oliŃă;
d. la sugar sunt necesare pungi adezive speciale pentru recoltarea urinei;
e. nu este necesară o riguroasă asepsie locală.
91. SpecificaŃi care dintre următoarele manifestări nu evocă posibilitatea unei infecŃii urinare:
a. perturbarea creşterii ponderale la sugar;
b. stare febrilă sau subfebrilă prelungită;
c. tulburări digestive;
d. simptomatologia neurologică (agitaŃie, convulsii) ;
e. simptomatologia respiratorie.
92. Care date sunt corecte pentru diagnosticul de infecŃie urinară?
a. urocultură semnificativă > 100000 colonii /ml urină;
b. > 30000 colonii /ml urină;
c. < 10000 colonii /ml urină;
d. examenul de urină normal;
e. urocultura suprainfectată.
93. RecunoaşteŃi sindroamele clinice cardinale specifice glomerulonefritei acute:
a. sindromul laringian;
b. sindromul edematos;
c. sindromul de supraîncărcare cardio-vasculară;
d. sindromul urinar;
e. sindromul hipertensiv.
94. Edemele din glomerulonefrita acută au următoarele caractere:
a. albe, moi, pufoase;
b. cianotice, dure;
c. sunt prezente la faŃă, pleoape;
d. mai accentuate matinal;
e. în placarde, pruriginoase.
95. Care dintre următoarele examene de laborator nu sunt importante în diagnosticul glomerulonefritei
acute?
a. proba ADDIS;
b. exudatul faringian pentru streptococul β hemolitic gr.A;
c. titrul ASLO;
d. dozarea ureei, creatininei, acidului uric;
e. coprocultura.
96. Principiile generale din regimul dietetic al bolnavului cu glomerulonefită sunt:
a. regim comun;
b. regim hiperproteic;
c. regim fără sare, proteina, potasiu;
d. regim hiperlipidic;
e. fără restricŃii de lichide în perioada edemelor.
229
97. RecunoaşteŃi factorii favorizanŃi ai bronhopneumoniei:

a. infecŃie virală premonitorie;
b. prematuritatea;
c. distrofia;
d. vârsta mai mare de 7 ani;
e. rahitismul.
98. Ce cantitate de GE-SOL veŃi recomanda în boala diareică cu deshidratare uşoară?
a. 200 ml / Kg corp / 24 h;
b. 150 ml / Kg cop / 24 h;
c. 50 ml GE-SOL pentru fiecare scaun emis;
d. 30 ml / Kg cop 24 h;
e.120 ml / Kg corp / 24 h.
99. Care sunt semnele clinice ce evocă deshidratarea acută:
a. ochi înfundaŃi în orbite;
b. fontanela anterioară deprimată;
c. facies vultuos;
d. pliul cutanat persistent;
e. edemele generalizate.
100. Care dintre obiectivele tratamentului din infecŃia respiratorie acută reprezintă primul gest:
a. combaterea hipoxiei;
b. corectarea dezechilibrelor acido-bazice;
c. permeabilizarea căilor respiratorii;
d. combaterea hipercapniei;
e. administrarea de miofilin.
101. Ce semne monitorizaŃi în vederea „înŃărcării de oxigen”?
a. dispariŃia cianozei;
b. dispariŃia tahipneei;
c. dispariŃia dispneei ;
d. dispariŃia febrei;
e. tusei.
102. Conduita terapeutică în şocul anafilactic recomandă administrarea de:
a. penicilină;
b. diuretice de tip Furosemid;
c. adrenalină, soluŃie 1/10000;
d. hemisuccinat de hidrocortizon;
e. umplerea patului vascular cu soluŃii macromoleculare.
103. Prin ce se caracterizează bradicardia sinusală?
a. predominanŃa tonusului simpatic;
b. o reducere a frecvenŃei cardiace la sugar < 80 bătăi pe minut şi la copilul mare < 60 bătăi
pe minut;
c. frecvenŃa cardiacă mai mare cu 30% peste valorile normale;
d. se asociază cu emoŃia;
e. apare în condiŃii de febră.
104. Ce consideraŃii sunt importante în administrarea medicamentelor pe cale orală?
a. veŃi ameninŃa cu injecŃia un copil ce refuză medicaŃia orală;
b. veŃi avea o relaŃie pozitivă dar fermă cu bolnavul;
230
c. medicamentele se vor amesteca cu laptele;

d. medicamentele cu gust dezagreabil se vor amesteca cu o băutură acceptată cu plăcere de
copil;
e. administrarea nu se va face în timpul meselor, cu excepŃia unor indicaŃii exprese.
105. Ce reguli folosiŃi în injecŃiile intramusculare?
a. stabiliŃi limitele anatomice;
b. stabiliŃi alternativ locurile de elecŃie;
c. verificaŃi dacă nu aŃi perforat un vas de sânge;
d. masaŃi zona după injectare;
e. folosiŃi metoda prin „bătaie” cu acul detaşat.
106. Ce reguli se impun în cazul injecŃiilor pe flexură:
a. utilizarea flexurii reduce trauma injecŃiilor multiple;
b. permeabilitatea venei trebuie verificată înainte de fiecare administrare;
c. soluŃia de heparină va fi administrată înainte şi după injectare;
d. se foloseşte 0,25 ml de heparină ( 1000 unităŃi / ml, în 10 ml apă distilată);
e. flexura poate fi folosită mai mult de 4-5 zile.
107. Cum acŃionaŃi în manevra propriu-zisă a recoltării sângelui?
a. persoana care recoltează va purta mănuşi;
b. curăŃaŃi zona cu o soluŃie antiseptică;
c. imobilizaŃi copilul;
d. după recoltare şi scoaterea acului, comprimaŃi locul 3-5 minute;
e. nu veŃi purta mănuşi de protecŃie.
108. Care din următorii factori sunt teratogeni?
a. alimentaŃia bogată în vitamine
b. infecŃiile virale
c. examenele ginecologice repetate
d. echografia
e. radiaŃii ionizate
109. Ce înŃelegeŃi prin nou născut dismatur?
a. nou născut mort antenatal
b. nou născut cu greutate mică la naştere necorespunzătoare vârstei de gestaŃie
c. nou născut cu suferinŃă fetală cronică în viaŃa intrauterină
d. nou născut malformat
e. nou născut cu vârsta de gestaŃie ≤37 săptămâni, cu G≤ 2500g
110. Care este perioada de nou născut?
a. 0-7 zile
b. 0-20 zile
c. 0-31 zile
d. 0-28 zile
e. 0-42 zile
111. Ce înŃelegeŃi prin mortalitate infantilă?
a. copii născuŃi morŃi
b. copii decedaŃi în 0-7 zile de la naştere
c. copii decedaŃi postnatal până la 7 ani datorită unor boli supraadăugate
d. copii 0-1 an decedaŃi la 1000 născuŃi vii
e. copii 0-7 ani decedaŃi la 1000 născuŃi vii
231
112. Care sunt reacŃiile adverse la tratamentul medicamentos?

a. scăderea febrei
b. toxice
c. idiosincrozie
d. dispariŃia simptomatologiei bolii
e. alergice
113. În reuşita examenului medical al copilului trebuie să se Ńină seama de:
a. antecedentele medicale patologice ale părinŃilor
b. aptitudinile copilului
c. condiŃii de ordin nutriŃional, igienic şi psihosocial ale copilului
d. talia părinŃilor
e. existenŃa unei patologii genetice sau congenitale
114. Care sunt parametrii necesari a fi măsuraŃi înainte de examenul clinic general al copilului?
a. tensiunea arterială
b. proba de efort
c. temperatura
d. greutatea, talia, perimetrele cranian, thoracic, abdominal
e. măsurarea pulsului
115. Ce talie are copilul la vârsta de 2 ani?
a. 72 cm
b. 96 cm
c. 86 cm
d. 82 cm
e. 79 cm
116. La ce vârstă copilul dublează şi triplează greutatea de la naştere?
a. dublează la 5 luni
b. triplează la 9 luni
c. dublează la 4 luni
d. triplează la 1 an
e. dublează la 6 luni şi triplează la 1 an şi 2 luni
117. PrecizaŃi care este perimetrul cranian normal la nou născut:
a. 30 cm
b. 45 cm
c. 37 m
d. 32 cm
e. 34 cm
118. La ce vârstă copilul aşezat în plan ventral Ńine capul în plan superior corpului?
a. 10 luni
b. 2 luni
c. 7 luni
d. 4 luni
e. 5 luni
119. La ce vârstă se instalează pubertatea la fetiŃe şi băieŃi?
a. 10 - 11 ani la fetiŃe şi 11-13 ani la băieŃi
b. 9 - 11 ani la fetiŃe şi 10-13 ani la băieŃi
c. 11 - 12 ani respectiv 12-14 ani
232
d. 10 - 13 ani respectiv 12-15 ani

e. 12 - 14 ani respectiv 13-15 ani
120. Când se definitivează dentiŃia la copil?
a. 10 ani
b. înainte de pubertate
c. după pubertate
d. la pubertate
e. la 16 ani
121. La ce vârstă organele sexuale feminine şi masculine devin mature, apte pentru procreere?
a. 12-13 ani, respectiv 16-17 ani
b. 14-15 ani, respectiv 15-16 ani
c. 13-14 ani, respectiv 14-15 ani
d. 16-17 ani, respectiv 18-19 ani
e. 15-16 ani, respectiv 13-14 ani
122. La ce vârstă spune copilul primele cuvinte?
a. 6 luni
b. 7 luni
c. 8 luni
d. 9 luni
e. 10 luni
123. PrecizaŃi care sunt reflexele arhaice:
a. reflexul de agăŃare
b. reflexul achilian
c. reflexul Moro
d. reflexul Bahinski
e. reflexul tonico-optic al lui Peiper
124. Care sunt fenomenele particulare perioadei de nou născut care trebuie urmărite zilnic?
a. criza genitală
b. reflexele arhaice
c. plaga ombilicală
d. icterul fiziologic
e. scăderea fiziologică
125. Ce vaccinări obligatorii se fac la nou născut?
a. vaccinarea DTP
b. vaccinarea BC6
c. vaccinarea antivariolică
d. vaccinarea antipolio
e. vaccinarea antihepatită B
126. Care sunt îngrijirile date nou născuŃilor prematuri?
a. examenul oftalmologic
b. profilaxia infecŃiilor
c. protecŃia termică
d. examenul neurologic
e. profilaxia hemoragiilor
127. În ce categorie încadraŃi un nou născut de 2500g?
233
a. născut la termen
b. prematur gradul II
c. subponderal
d. dismatur
e. prematur gradul I
128. Care sunt principalele surse de energie pentru organism?
a. proteinele
b. apa şi mineralele
c. vitaminele
d. oligoelementele
e. glucidele şi lipidele
129. Care este rolul proteinelor în organism?
a. constituienŃi ai tuturor celulelor
b. intervin în procesele de apărare împotriva infecŃiilor
c. sursă energetică principală
d. intervin în menŃinerea presiunii coloidosmatice
e. intră în compoziŃia hormonilor şi enzimelor
130. Care este ponderea principiilor nutritive în calculul raŃiei alimentare?
a. proteine 7-16%
b. glucide 25-55%
c. lipide 30-55%
d. proteine 25-35%
e. lipide 60-70%
131. PrecizaŃi care sunt nevoile fiziologice de apă pe Kg de greutate corporală la sugar.
a. 100 ml/Kgcorp
b. 150-200 ml/Kgcorp
c. 230-250 ml/Kgcorp
d. 110-120 ml/Kgcorp
e. 300 ml/Kgcorp
132. RDR zilnic de proteine/Kg corp la sugarul entrofic este:

a. 1-1,2 g
b. 2-2,2 g
c. 3-4 g
d. 5-6 g
e. 0,5-1g
133. PrecizaŃi care din următoarele glucide intră în compoziŃia laptelui de mamă:
a. fructoza
b. maltoza
c. glucoza
d. galactoza
e. toate enumerate mai sus
134. Necesarul de fier zilnic la sugarul entrofic este de:
a. 0,2-0,5 mg/Kg/zi
b. 2-2,5 mg/Kg/zi
234
c. 1 mg/Kg/zi
d. 3-4 mg/Kg/zi
e. 2-3 mg/Kg/zi
135. PrecizaŃi care sunt sursele de Vitamina D:
a. fructe şi legume
b. ulei de peşte
c. lapte, unt
d. ou, ficat
e. sinteza cutanată, sub acŃiunea razelor ultraviolete
136. Care din următoarele repere sunt recomandare în promovarea alimentaŃei la sân?
a. iniŃierea alimentaŃiei naturale după 12 ore
b. alăptarea la "cerere"
c. favorizarea contactului direct mamă - nou născut
d. alăptarea cu lapte muls
e. sistemul rooming în maternităŃi
137. PrecizaŃi în care din situaŃiile următoare copilul nu va fi alăptat la sân:
a. fisuri mamelonare
b. mama cu tuberculoză
c. mama cu hepatită cu antigen Hbs
d. mama cu o altă sarcină > 20 de săptămâni
e. copil cu diaree " la sân" (sau post -prandială)
138. Ce lapte alegeŃi în cazul când sugarul nu poate beneficia de laptele matern:
a. laptele de vacă
b. laptele praf convenŃional
c. formule de lapte adaptate "umanizate"
d. formule de lapte parŃial adaptate
e. lapte uman colectat
139. Care este vârsta propice începerii alimentaŃiei doversificate
a. precoce, la 2-3 luni
b. la 6-7 luni
c. 5-6 luni la sugarul alimentat la sân
d. 4-4 1/2 luni la sugarul alimentat artificial
e. după vârsta de 9 luni
140. PrecizaŃi care sunt condiŃiile necesare în alimentaŃia diversificată:
a. absenŃa semnelor de boală
b. evitarea introducerii a două alimente noi
c. folosirea biberonului
d. folosirea linguriŃei
e. se va insista excesiv la introducerea alimentelor
141. Care sunt reacŃii adverse ale vaccinărilor?
a. reacŃii alergice
b. reacŃii toxice
c. febră > 390
d. reacŃie locală - severă
e. rasch eruptiv
142. Vaccinarea B.C.G. se efectuează:
235
a. numai la nou - născutul normoponderal

b. la toŃi nou născuŃii cu G > 2500g
c. la nou născutul cu G< 2500g şi prematuri
d. la nou născutul bolnav
e. tuturor nou născuŃilor cu G≥ 2500g şi sănătoşi
143. În reuşita vaccinării antipoliomielitei trebuie să Ńinem seama de:
a. starea de nutriŃie
b. febră > 380
c. tulburări acute digestive
d. condiŃiile de păstrare şi transport
e. de nici una dintre acestea
144. Care sunt indicaŃiile pentru vaccinareaDI-TE-PER?
a. este o vaccinare obligatorie
b. doza de inoculare este de 0,5 ml
c. calea de administrare este intramusculară
d. calea de administrare este subcutanată
e. primavaccinarea constă în 3 doze a 0,5 ml, la intervalul de 1 lună.
145. Care sunt indicaŃiile vaccinării antihepatitei B?
a. se începe de la vârsta de 4 luni
b. este obligatorie
c. se administrează intradermic
d. se acceptă administrarea simultană cu vaccin BCG
e. se administrează în aceeaşI siringă cu alte vaccinuri
146. Ce înŃelegeŃi prin copil distrofic de gr.II
a. copil cu G corespunzătoare vârstei
b. copil cu IP =0,75-0,60
c. copil cu deficit ponderal 15-20%
d. copil cu deficit ponderal 25-40%
e. copil cu IP =0,89 - 0,76
147. Care sunt metodele de prevenire a infecŃiei HIV/SIDA?

a. sterilizarea prin fierbere 15 minute
b. sterilizarea la autoclar
c. folosirea siringilor de unică folosinŃă
d. protecŃia cu mănuşi
e. lăsarea acelor folosite pe noptieră
148. Ce înŃelegeŃi prin nou născut prematur?
a. nou născut cu greutate între 2600-2900 g
b. nou născut cu vârsta de gestaŃie de 9 l şi G ≤ 2500g
c. nou născut cu greutatea > 2500g
d. nou născut cu greutatea < 2500 g
e. nou născut cu vârsta de gestaŃie < 37 săptămâni, G ≤ 2500g şi T ≤ 47 cm
149. RecunoaşteŃi riscurile nou născutului prematur în perioade precoce (de acomodare):
a. risc hemoragic
b. risc cardio-respirator
236
c. risc infecŃios
d. risc de dereglare termică
e. risc metabolic
150. Care sunt parametrii necesari monitorizării nou născutului prematur?
a. frecvenŃa respiratorie
b. coloraŃia tegumentelor
c. criza de apnee/cianoză
d. măsurarea T.A.
e. apariŃia convulsiilor
151. RecunoaşteŃi datele ce caracterizează icterul fiziologic al nou născutului:
a. debut în primele 24 de ore
b. debut în ziua a 2-3-a de viaŃă
c. creşterea fracŃiunii neconjugate a bilirubinei
d. urina închisă la culoare (hipercromă)
e. durată de maximum 14 zile la nou născutul la termen şi respectiv 21 zile la prematur.
152. Care sunt semnele clinice care definesc boala hemoragică a nou născutului?
a. bosa sero-sangvinolentă
b. cefalhematomul
c. hemoragia intracraniană
d. hematemeza sau/şi melena
e. cianoza
153. Care din următoarele semne clinice sugerează o infecŃie la nou născut?
a. starea generală bună
b. normotermie
c. nou născutului "nu-i merge bine"
d. agitaŃie/letargie
e. bombarea fontanelei
154. RecunoaşteŃi semnele clinice ce caracterizează asfixia albă:
a. scorul APGAR > 8
c. atonie musculară
d. paloare
e. bradicardie
155. Ce obiective veŃi avea în vedere în reanimarea primară a nou - născutului?
a. flagelarea
b. dezobstrucŃia căilor respiratorii (aspirarea secreŃiilor)
c. respiraŃia artificială
d. masajul cardio-extern
e. combaterea acidozei (administrarea de bicarbonat de sodiu şi ser glucozat pe vena
ombilicală)
156. Care sunt cauzele apariŃiei stării de distrofie la sugat?
a. folosirea unei alimentaŃii hipercalorice
b. diluŃia laptelui de vacă 1/2, zahararea insuficientă, nefolosirea M.O. ca lichid de diluŃie
c. renunŃarea la alimentaŃia naturală
d. alăptarea "la cerere"
e. carenŃa psiho-afectivă
237
157. În ce grad de distofie încadraŃi un sugar cu I.P. = 0,56 şi deficit ponderal >40%?
a. distrofie grad III
b. distrofie grad II
c. distrofie grad I
d. risc de distrofie
e. dismaturitate
158. SpecificaŃi care din următoarele criterii clinice aparŃin distrofiei de grad III:
a. curba ponderală în declin şi talia normală
b. curba ponderală scade în trepte
c. talia inferioară vârstei
d. Ńesut adipos complet dispărut (persistenŃa bulei BICHAT)
e. facies simian (voltarian)
159. Care este RDR pentru proteine necesară în planul recuperator al distofiei de grad I şi grad II?
a. 2g / Kg/ zi
b. 4-5g / Kg/ zi
c. 3-3,5g / Kg/ zi
d. 2-3g / Kg/ zi
e. 6-7g / Kg/ zi
160. Ce dietă recomandaŃi în BDA simplă?
a. lapte diluat cu ceai
b. soluŃii de gesol
c. mucilagiu de orez
d. alimentaŃia diversificată
e. supă de morcov
161. Nevoile zilnice de vitamina D necesare copilului în perioada de creştere sunt asigurate numai de:
a. laptele matern
b. alimentaŃie echilibrată
c. expunerea la soare
d. 400 - 500 U.I/zi şI cele de mai sus
e. 100 - 200 U.I./zi
162. AlegeŃi datele corecte privind profilaxia rahitismului:
a. 500 U.I./zi, zilnic oer os, la gravida din ultimul trimestru de sarcină
b. 200.000 U.I. vitamina D per os la începutul lunii a VII-a de sarcină
c. 200.000 U.I vitamina D administrată parenteral (i.m.) la gravida în luna a VII-a
d. 500 U.I/zi de la vârsta de nou născut până la 24 luni şi apoi numai în lunile cu litera R
(septembrie - aprilie), până la vârsta de 15 ani.
e. 200.000 U.I. vitamina D la 2-4-6-9-12-18 luni apoi aceeaşi doză în lunile I - II şi eventual
III - IV
163. RecunoaşteŃi semnele clinice caracteristice rahitismului Vitamino D carenŃial:
a. plagiocefalie
b. fontanela anterioară 1/1 cm la vârsta de 8 luni
c. croniotabes
d. mătănii condro-castale
e. bose frontale şi parietale (macrocrania)
164. Care sunt semnele clinice specifice în angina cu streptococ β(beta) hemolitic grup A?
a. lipsa febrei
238
b. cefalee intensă cu afectarea stării generale

c. disfagie (durere la deglutiŃie)
d. exudat alb cremos la nivelul amigdalelor pe fond de hiperemie intensă faringiană
e. leziuni veziculoase pe mucoasa faringiana
165. SpecificaŃi semnele pantognomonice din sindromul laringian:
a. dispnee expiratorie
b. dispnee inspiratorie
c. disfanie / afonie
d. Wheezing
e. tuse lătrătoare
166. RecunoaşteŃi semnele clinice de agravare a bronhopneumoniei la sugar:
a. tuse, coriză, obstrucŃie nazală
b. bătăi ale aripioarelor nazale
c. balans toraco-abdominal
d. geamăt expirator scurt
e. cianoză perioronazală
167. Ce echipament este absolut necesar pentru practicarea aspiraŃiei de secreŃii din căile aeriene?
a. sonda de aspiraŃie
b. aspirator
c. apăsător de limbă
d. apă distilată
e. ochelari de protecŃie
168. SpecificaŃi poziŃia corectă a copilului în timpul aspiraŃiei orale:

a. în decubit lateral, cu capul la nivelul patului
b. în decubit dorsal
c. în decubit ventral
d. în decubit lateral, cu capul ceva mai jos decât corpul
e. cu capul mai sus decât corpul
169. RecunoaşteŃi accidentele posibile produse de aspiraŃia prelungită:
a. respiraŃii silenŃioase
b. laringospasm
c. bradicardie severă
d. tahicardie
e. apnee completă
170. Ce caracteristici atribuiŃi artritei din R.A.A.?
a. prinde articulaŃiile mici
b. caracter saltant, migrator
c. este influenŃată de tratamentul inflamator
d. lasă sechele
e. prinde articulaŃiile mari
171. Care din următoarele aspecte include răspunsul dorit la oxigenoterapie?
a. neliniştea copilului
b. ameliorarea funcŃiei respiratorii
c. îmbunătăŃirea culorii
d. îmbunătăŃirea valorilor semnelor vitale
239
e. disfuncŃia respiratorie
172. În ce constă monitorizarea copilului cu afecŃiune cardio-respiratorie?
a. măsurarea diurezei
b. monitorizare EKG
c. măsurarea TA prin ascultare
d. monitorizarea PaO2 PaCO2 (metoda Astrup)
e. puls central şi periferic din 2 în 2 ore
173. Resuscitarea cardio-respiratorie în stopul cardiac se face în următoarele împrejurări:
a. după ce se anunŃă medicul care stabileşte conduita
b. cu avizul aparŃinătorilor (părinŃilor)
c. după ce se urcă în autosanitară
d. după transportarea copilului la spital
e. la locul unde se află copilul bolnav
174. Administrarea de oxigen în insuficienŃa respiratorie acută produce:
a. creşterea efortului respirator
b. anxietate
c. cianoză
d. hipersecreŃie
e. ameliorarea ventilaŃiei şi îmbunătăŃirea transportului de O2
175. Care din următoarele semne şi simptome sunt caracteristice astmului bronşic?
a. dispnee inspiratorie
b. tuse cu expectoraŃie hemoptoică
c. junghi toracic
d. tuse, dispnee expiratorie, Wheezing
e. torace hiperinflat "în butoi"
176. Care dintre următoarele medicamente se administrează în criza de astm bronşic?
a. cromoglicatul de sodiu
b. bronhodilatatoare inhalatorii (β2- adrenergice cu acŃiune rapidă)
c. hemisuccinat de hidrocortizon i.v.
d. medicaŃie hiposensibilizantă (Ketotifen)
e. aspirina
177. RecunoaşteŃi manifestările clinice caracteristice formei clinice de deshidratere severă >10%:
a. oligo-anurie
b. facies toxic, ochi infundaŃi în orbite
c. deprimarea fontanelei anterioare
d. pliul cutanat persistent
e. pliul cunatan cu elasticitatea diminuată
178. Ce conduită abordaŃi în cazul uniu copil cu B.D.A. cu SDA> 10%?
a. tratament la domiciliu
b. restricŃie de lichide
c. internare şi rehidratare parenterală (PEV)
d. dieta cu lapte
e. suprimarea alimentaŃie anterioară îmbolnăvirii
179. Care sunt obiectivele monitorizării în BDA simplă, fără SDA?
a. curba febrilă
b. diureza
240
c. nr. scaune, vărsături

d. curba ponderală
e. frecvenŃa respiratorie şi cardiacă
180. Cu ce probleme se confruntă copilul spitalizat ?
a. regulamentul spitalului
b. independenŃa
c. boala ca atare
d. separarea de căminul familial
e. pierderea obiceiurilor zilnice
181. Care sunt procedurile de prevenire a infecŃiilor în secŃiile de nou-născuŃi?
a. supravegherea adecvată a copiilor pentru depistarea semnelor de boală şi prevenirea
contaminării
b. dezinfecŃia currentă
c. spălarea corectă a mâinilor timp de 2-3 minute cu peria şi substanŃe dezinfectante
d. îngrijirea adecvată a plăgii ombilicale
e. dezinfecŃia discontinuă
182. Ce calităŃi trebuie să întrunească un bun profesionist din domeniul medical?
a. severitate
b. aptitudini pentru efectuarea procedurilor speciale
c. capacitatea de evaluare a bolnavului
d. simŃ clinic dezvoltat
e. capacitatea de a interveni în dezvoltarea relaŃiei mamă - copil
183.Factorii favorizanŃi ai rinofaringitei acute sunt:
a. malnutriŃia, anemia carenŃială, rahitismul carenŃial
b. starea eutrofică
d. infecŃiile urinare
e. condiŃii de microclimat corespunzătoare
184. Care sunt condiŃiile optime pentru o vindecare a rinofaringitei acute?
a. temperatura în cameră peste 260C
b. îmbrăcăminte groasă
c. restricŃie de lichide
d. baia zilnică
e. bună hidratare, umidifierea aerului din cameră, temperatura în jur de 220C
185. Tratamentul antiinfecŃios al anginei acute streptococice se face cu:
a. tetraciclină
b. ampicilină
c. oxacilină
d. Kanamicină
e. penicilină G (7 - 10 zile)
186. ComplicaŃiile anginei streptococice sunt:
a. meningita acută
b. flegmon amigdalian, RAA, glumerulonefrita acută (GNA)
d. artrita reumatoidă
e. gingivita acută
241
187. Manifestări clinice ale otitei medii acute supurate pot fi:
a. febra înaltă, convulsii
b. afebrilitatea
c. disfonia
d. tuse lătrătoare
e. vărsătura
188. Criteriul de diagnostic pentru bronşiolita acută astmatiformă este:
a. dispneea inspiratorie
b. dispneea mixtă
c. cornajul
d. alterarea stării generale
e. dispneea expiratorie cu wheezing
189. Tratamentul laringitelor grave (crupul şi epiglotita) necesită:
a. tratamentul cu antitermice
b. tratamentul simptomatic
c. administrare de H.H.C. în doze mari, intubaŃie sau traheostomie
d. numai tratament cu antibiotice
e. nici unul dintre acestea
190. AfecŃiuni cardiace care predispun la endocardită infecŃioasă sunt:
a. fibroelastoza endocardică
b. miocardita
c. malformaŃii congenitale cianogene şi necianogene
d. toate cele enumerate
e. tulburările de ritm
191. Factorii predispozanŃi ai endocarditei infecŃioase sunt intervenŃii şi/sau manevre chirurgicale:
a. dentare
b. genitourinare
c. gastrointestinale
d. ortopedice
e. O.R.L.
192. Manifestările clinice din insuficienŃa cardiacă stângă sunt:
a. reflux hepato - jugular
b. hepatomegalie
c. edeme generalizate
d. tahipnee, dispnee, cianoza
e. turgescenŃa jugularelor
193. InsuficienŃa cardiacă acută se instalează rapid în:
a. tahicardia panoxistică supraventriculară (AV>200 bătăi/min)
b. tahicardia sinusală
c. bradicardia sinusală
d. blocul atrio - ventricular
e. sindromul de preexcitaŃie (W.P.W.)
194. Regimul igieno - dietetic în glumerulonefrita acută trebuie să fie:
a. hiposodat, cu proteine în exces, hipolipidic,
b. desodat fără proteine, fără K+, normoglucidicpidic
c. normoproteic, normolipidic, normoglucidic
242
d. normosodat, hiperglucidic
e. fără restricŃii
195. Tensiunea arterială din GNAPS are una din următoarele caracteristici:
a. valori crescute pentru TA sistolică
b. valori crescute pentru TA diastolică
c. creşteri imprevizibile sistolo – diastolice pe parcursul aceleaşi zile (necesită monitorizare)
d. valori în limite normale
e. valori constant crescute
196. Manifestările clinice precoce în rahitismul carenŃial sunt:
a. frunte -olimpiană
b. craniotabesul
c. sinostoze la nivelul suturilor craniene
d. craniu în turn
e. fontanela anterioară larg deschisă
197. SpecificaŃi care este manifestarea caracteristică pentru convulsiile febrile la copil
a. să apară pe fondul unei boli neurologice
b. să aibă o durată mai mare de 15 minute
c. să fie tonico - clonice generalizate, şi să apară sub vârsta de 3 ani
d. să îmbrace un caracter de rău convulsiv
e. traseul E.E.G. să aibă modificări intercritic
198. Tratamentul de primă alegere în convulsiile febrile este:
a. Metoclopramid 1-3mg/Kg
b. Fenobarbital în doză de 5 - 6 mg/Kg
c. Cloral hidrat
d. Diazepam în doză de 0,2 - 0,3 mg/Kg administrat i.v. lent sau Diazepam (Desitin)
administrat intrarerectal
e. Meprobamat
199. Tratamentul cu penicilină poate determina:
a. nefrotoxicitate
b. anemie
c. vărsături
d. şoc anafilactic
e. ototoxicitate
200. Care din următoarele manifestări clinice sunt specifice B.D.A.?
a. disurie
b. anorexia
c. redoareu de ceafă
d. vărsăturile
e. scaune modificate, în nr. >3/zi
243
RASPUNSURI CORECTE
DISCIPLINA PUERICULTURĂ-PEDIATRIE-NUSSING ÎN PEDIATRIE
1c 2 b 3 abce 4 d 5 abcd 6 abce 7 c 8 abce 9 abce 10 bcde 11 abce 12 bcde 13 bcd 14 acde 15 bcd
16 acde 17 cde 18 bcde 19 abcd 20 abce 21 abd 22 abcd 23 bcde 24 abcd 25 ace 26 cde 27 bcde 28 acde
29 acde 30 abce 31 acde 32 abcd 33 abce 34 abd 35 abcd 36 abcd 37 acde 38 abcd 39 abcd 40 acde 41
abcd 42 abc 43 ade 44 abcd 45 abc 46 abce 47 abcd 48 abc 49 acd 50 abce 51 bcd 52 abcd 53 bcd 54 bce
55 abc 56 abcd 57abc 58 bde 59 abcd 60 d 61 d 62 abcd 63 abd 64 b 65 abcd 66 abcd 67 d 68 abcd 69 a
70 d 71 c 72 d 73 abce 74 d 75 abce 76 d 77 b 78 abc 79 e 80 d 81 abcd 82 abde 83 b 84 a 85 abcd 86 c
87 c 88 b 89 bcde 90 abd 91 e 92 a 93 bcde 94 acd 95 e 96 c 97 abce 98 c 99 abd 100 c 101 abc 102 cde
103 b 104 bde 105 abcd 106 abcd 107 abcd 108 be 109 b 110 d 111 d 112 bce 113 ace 114 cd 115 d
116 cd 117 e 118 d 119 a 120 d 121 b 122 d 123 ace 124 cde 125 be 126 bce 127 e 128 e 129
abde 130 abc 131 b 132 b 133 cd 134 c 135 bcde 136 bce 137 bcd 138 cd 139 cd 140 abd 141
acd 142 e 143 bcd 144 abce 145 bd 146 bd 147 bcd 148e 149 abd 150 abce 151 bce 152 abcd
153 cde 154 cde 155 bcde 156 bce 157 a 158 cde 159 c 160 bce 161 d 162 abde 163 acde 164 bcd
165 bce 166 bcde 167 abcd 168 d 169 bce 170 bce 171 bcd 172 bcde 173 e 174 e 175 de 176 bc
177 abcd 178 ce 179 acd 180 acde 181 abcd 182 bcde 183 ae 184 e 185 e 186 b 187 ae 188 e 189
abc 190 c 191 ae 192 d 193 a 194 b 195 c 196 b 197 c 198 d 199 d 200 e .
Disciplina de NutriŃie şi Dietetică- Facultatea de Moaşe şi AsistenŃă Medicală

Autor:Conf univ dr Maria MoŃa
1. IndicaŃiile scăderii în greutate cu 20% sunt următoarele:

a) PacienŃi cu neoplasm şi IMC>30Kg/m2, indiferent de talie
b) PacienŃi cu IRC şi IMC>30Kg/m2, indiferent de talie
c) IMC între 25-29,9Kg/m2 şi CT ≥102cm la bărbaŃi şi ≥88cm la femei
d) IMC între 25-29Kg/m2 cu CT între 94-102cm la bărbaŃi şi 80-87cm la femei
e) Toate răspunsurile sunt corecte
Răspuns corect: c
2. Efectele benefice ale scăderii în greutate sunt:

a) Ameliorează controlul diabetului zaharat
b) Scade valorile tensiunii arteriale
c) Ameliorează tabloul lipidic
d) Scade hiperinsulinismul
e) Toate cele de mai sus
Răspuns corect: e
3. Care din următoarele afirmaŃii privind realimentarea în denutriŃie sunt corecte

a) alimentarea se face progresiv adaptată fiecărui pacient în parte
b) presupune 5-6 mese fraŃionate pe zi
c) se preferă alimentaŃia orală
d) se preferă proteinele cu valoare biologică înaltă, lapte, carne, ouă
244
e) toate cele de mai sus

Răspuns corect: e
4. Procentul de apă din alimente după deshidratare este:

a) 10%
b) 30%
c) 0%
d) 15%
e) 7-8%
Răspuns corect: e
5. Numărul aminoacizilor esenŃiali (care nu pot fi sintetizaŃi de organism) este:

a) 7
b) 10
c) 9
d) 6
e) 12
Raspuns corect: c
6. Cantitatea de fibre ce se recomandă a fi consumată zilnic este:

a) 30g;
b) 10g;
c) 70g;
d) 15g;
e) 100g.
Raspuns corect: a
7. La femeia însărcinată, necesarul hidric:

a) Creşte faŃă de necesarul dinaintea sarcinii;
b) Scade faŃă de necesarul dinaintea sarcinii;
c) Nu este afectat de sarcină;
d) Creşte sau scade în funcŃie de gemelaritea sarcinii;
e) Creşte sau scade în funcŃie de paritate.
Raspuns corect: a
8. Cantitatea de fibre ce se recomandă a fi consumată zilnic este:

a) 30g;
b) 10g;
c) 70g;
d) 15g;
e) 100g.
Raspuns corect: a
9. Dieta în puseul acut de artrită urică presupune:

a) Suprimarea grăsimilor
b) Suprimarea alcoolului
245
c) Aport de lichide 2-3 litri pe zi

d) Aport scăzut de proteine
e) Toate afirmaŃiile sunt corecte
Răspuns corect: e
10. Regimul alimentar in hepatita cronică este:

a) Normocaloric sau hipercaloric la denutriŃi;
b) Normoproteic, alcătuit în special din proteine cu valoare biologică mare;
c) Normolipidic cu aport de lipide la limita inferioară a normalului, din care cel puŃin jumătate vor fi de
origine animală;
d) Normoglucidic, cu evitarea dulciurilor concentrate;
e) Toate variantele sunt corecte.
Raspuns corect: e
11. Produse nutritive naturale implicate în protecŃia anticancerigenă:

a) Legumele şi fructele;
b) Peştele oceanic;
c) Produsele din germeni de grâu
d) Drojdia de bere;
e) Toate produsele anterioare sunt implicate în protecŃia anticancerigenă;
Raspuns corect: e
12. Agresiuni alimentare prin nerespectarea fiziologiei digestive:

a) Excesele alimentare;
b) Dezechilibrul raŃiei alimentare;
c) Nerespectarea bioritmului alimentar;
d) Modificarea bruscă a deprinderilor alimentare;
e) Toate răspunsurile sunt corecte.
Raspuns corect: e
13. Urmatoarele afirmatii sunt corecte despre dietoterapia la pacientii cu reflux gastro-esofagian, cu o
exceptie:
a) Evitarea meselor mari, bogate în lipide;
b) Evitarea alimentelor acide, a condimentelor, ciocolatei, alcoolului, fumatului;
c) Ultima masă va fi cu 2–3 ore înainte de culcare;
d) Se recomanda consumul de lichide in timpul mesei;
e) Evitarea unei activităŃi fizice riguroase imediat după masă;
Raspuns corect: d
14. Principalii alergeni alimetari sunt urmatorii cu o exceptie:

a) Arahidele, nucile;
b) Laptele de vacă;
c) Merele, portocalele;
d) Ouăle de găină;
e) Crustaceele.
Raspuns corect: c
246
15. Scopurile terapiei nutriŃionale în boala renală terminală sunt:

a) Prevenirea deficienŃelor şi menŃinerea unui status nutriŃional bun;
b) Controlul edemelor şi tulburărilor electrolitice prin monitorizarea aportului de Na, K şi fluide;
c) Prevenirea sau întârzierea dezvoltării osteodistrofiei renale;
d) Asigurarea unei diete atractive, care să corespundă stilului de viaŃă al pacientului;
e) Toate afirmatiile de mai sus sunt corecte.
Raspuns corect: e
16. Dieta rotatorie:

a) Se recomanda la persoanele alergice la mai multe alimente;
b) Alimentele la care pacientul nu este alergic vor fi mâncate la interval de 4–5 zile;
c) Alimentele vor fi alternate în funcŃie de apartenenŃa lor la anumite familii biologice;
d) După câteva luni de dietă se poate tenta reintroducerea treptată a alimentelor alergogene în dietă;
Raspuns corect: e
17. Regimul alimentar in insuficienta cardiaca:

a) Atingerea greutăŃii ideale va reprezenta o componentă esenŃială a tratamentului;
b) Hiposodata, iar în formele severe chiar desodata;
c) Evaluarea aportului de K se impune, mai ales la pacienŃii sub tratament cu diuretice, insuficienŃă
renală;
d) Se va Ńine cont in elaborarea dietei de patologia asociată (diabet, afectare renală);
Raspuns corect: e
18. Principii generale ale alimentatiei antiaterogene:

a) Păstrarea unei greutăŃi ideale în conformitate cu vârsta şi sexul;
b) Consum de uleiuri vegetale variate, adăugate la sfârşitul preparării alimentelor sau în salate;
c) Consumul a 2–3 porŃii de peşte pe săptămână;
d) Reducerea până la eliminarea consumului de dulciuri concentrate, lapte integral, margarină, untură,
carne grasă;
e) Toate veriantele de mai sus sunt corecte.
Raspuns corect: e
19. IndicaŃiile dietei hiposodate sunt următoarele:

a) InsuficienŃa cardiacă
b) Sindrom nefrotic
c) HTA
d) InsuficienŃă renală acută şi cronică
e) Nici una dintre cele de mai sus
Răspuns corect: a, b, c, d.
20. Regimul hiposodat standard presupune:

a) Un aport de sodiu de 1,5-2g pe zi
247
b) Un aport de 460-500mg sodiu pe zi

c) Un aport de 150mg sodiu pe zi
d) Se recomandă în edemele severe, hta severă şi insuficienŃa cardiacă severă
e) Se recomandă în glomerulonefrita acută
Răspuns corect: b, d
21. Regimul alimentar al pacienŃilor cu diabet zaharat presupune:

a) Aport de glucide între 50 şi 60 % din raŃia calorică totală
b) Se preferă glucide cu index glicemic crescut
c) Se preferă glucide cu index glicemic scăzut
d) Lipidele vor reprezenta între 12-15%
e) Se pregferă lipidele saturate care trebuie să depăşească 10% din raŃia calorică
Răspuns corect: a, c
22. Alimentele cântărite zilnic în diabetul zaharat sunt următoarele:

a) Lămâi, grapefruit
b) Portocale, mere
c) Pâine, făinoase
d) Struguri, banane, prune
e) Orez, griş, lactate
Răspuns corect: b, c, e
23. Dietoterapia pacienŃilor cu diabet zaharat implică:

a) 6 mese pe zi la un pacient sub tratament cu insulină convenŃională
b) Obligatoriu 6 mese pe zi la un pacient sub tratament cu analogi de insulină
c) Obligatoriu 4-5 mese pe zi la un pacient sub tratament cu meglinide
d) 4-5 mese pe zi la un pacient cu medicaŃie antidiabetică orală.
e) Toate variantele de mai sus sunt corecte
Răspuns corect: a, d
24. Recomandări pentru pacienŃii cu obezitate:

a) Dietă hipocalorică echilibrată în principii nutritive
b) Mic dejun obligatoriu cu 3-6 mese pe zi
c) Evitarea alimentelor cu densitate calorică mare, bogate în glucide rafinate şi lipide saturate
d) Excluderea consumului de alcool
e) ConŃinut scăzut de fibre alimentare
Răspuns corect: a, b, c, d
25. Următoarele afirmaŃii privind regimul alimentar în hiperuricemii sunt false:

a) Regimul alimentar este hipocaloric
b) Aportul de proteine este crescut
c) Aportul de lipide este scăzut
d) Aportul de glucide este scăzut
e) Alcoolul este contraindicat
Răspuns corect: b, d
248
26. Alimentele contraindicate în hiperuricemii:

a) Mezeluri, vânat
b) Făinoase, fructe
c) Cafeaua, ceaiul prin conŃinutul crescut în metilpurine
d) Carne de animal tânăr, viscere
e) Ciocolata, cacaoa
Răspuns corect: a, d, e
27. Regimul alimentar în dislipidemii presupune:

a) Aport de colesterol <300mg pe zi
b) Aport de fibre alimentare de 40g pe zi
c) Aport crescut de glucide rafinate
d) Aport de lipide saturate <10%
e) Aport de lipide saturate >10%
Răspuns corect: a, b, d
28. Regimul alimentar în dislipidemii implică:

a) Aport de lipide <30% din raŃia calorică zilnică
b) Aport de lipide polinesaturate de 20%
c) Aport de lipide mononesaturate de 10%
d) Aport de lipide saturate >10%
e) Toate afirmaŃiile sun greşite
Răspuns corect: a, c
29. Următoarele afirmaŃii cu privire la alimentarea în denutriŃie sunt incorecte:

a) Se preferă alimentaŃia parenterală
b) Determină creşterea în greutate încă din primele 5-7 zile de realimentare
c) Determină menŃinerea sau scăderea în greutate în primele 5-7 zile de realimentare
d) Se preferă realimentarea bruscă
e) Se vor administra alimente cu volum crescut pentru a determina o creştere rapidă în greutate
Răspuns corect: a, b, d, e
30. Următoarele afirmaŃii despre energia cheltuită în repaus (REE) sunt adevărate:
a) Persoanele cu greutate mai mare au o rată a metabolismului bazal mai mare;
b) La adult ree creşte progresiv, cu aproximativ 2–3% pe decadă;
c) Femeile au ree cu 5–10% mai mică decât bărbaŃii de aceeaşi înălŃime şi greutate;
d) Hipertiroismul scade ree;
e) Temperature crescută a mediului ambient creşte consumul energetic bazal.
Raspuns corect: a, c, e
31. În raŃia alimentară, glucidele:

a) Trebuie să acopere cel puŃin 50–55% din raŃia calorică;
b) Principalul rol este cel energetic;
c) Principalul rol este cel plastic;
d) Glucidele simple, rafinate trebuie să acopere cel puŃin 30% din raŃia calorică;
e) Ponderea cea mai mare trebuie să revină glucidelor complexe, de tipul amidonului.
249
Raspuns corect: a, b, e
32. Ingestia de alimente de către sportivi înaintea antrenamentului sau competiŃiei:

a) Înlătură senzaŃia de foame din timpul exerciŃiului;
b) Asigură menŃinerea nivelelor glicemiei plasmatice, a cărei valoare ar putea scădea datorită consumului
crescut de glucoză;
c) Este indicat să conŃină peste 35% grăsimi, ele asigurând o cantitate foarte mare de energie;
d) Trebuie efectuată cu o jumătate de oră înaintea exerciŃiului;
e) Proteinele din timpul acestei mese au cel mai important rol în generarea forŃei musculare.
Raspuns corect: a, b
33. Următoarele afirmaŃii despre fierul din alimentaŃia sportivilor sunt false:
a) Cantitatea de fier necesară unui sportiv poate fi asigurată din hrană;
b) Recomandările pentru ingestia de fier variază între 30–45 mg/zi;
c) AtleŃii ce se antrenează în medii cu temperaturi crescute şi cei vegetarieni nu au risc pentru scăderea
depozitelor de fier;
d) La atleŃii care se antrenează peste 6 ore/săptămână, pot să apară deficienŃe de fier chiar şi anemia
feriprivă;
e) AtleŃii utilizează depozitele de fier mai repede decât persoanele sedentare.
Raspuns corect: b, c
34. Despre conservarea alimentelor prin temperaturi scăzute este adevărat:

a) Cele mai sensibile microorganisme la acŃiunea frigului sunt fungii;
b) Frigul păstrează alimentele respectând proprietăŃile naturale;
c) Frigul nu are efecte antienzimatice asupra alimentelor;
d) Conservarea prin frig se face prin refrigerare şi congelare;
e) Refrigerarea se poate efectua folosind temperaturi cuprinse 0 şi -35 grade Celsius.
Raspuns corect: b, d
35. Conservarea prin acidifiere:

a) Este strict contraindicată legumelor;
b) Se poate realiza prin marinare;
c) Se poate realiza prin exhaustare;
d) Murarea este unul din procedeele folosite pentru conservare prin acidifiere;
e) Prin acidifiere, vitamina C este distrusă.
Raspuns corect: b, d
36. Scăderea fibrelor din alimentaŃie poate duce la:

a) Diabet zaharat;
b) Obezitate;
c) Litiază biliară;
d) Pahipleurită;
e) Cancer de colon.
Raspuns corect: a, b, c, e.
37. La femeia însărcinată:

250
a) Necesarul hidric creşte;

b) Se recomandă să consume în cantitate cît mai mare AG–forma trans;
c) Este contraindicată începerea unei diete hipocalorice;
d) Se recomandă evitarea consumului de alcool;
e) La gravida diabetică şi în timpul alăptării sunt necesare 3000–3400.
Raspuns corect: a, c, d.
38. Dieta de crutare hepatica - alimente permise:

a) Legumele bogate în celuloză dură, fructele necoapte, cu coajă şi sâmburi;
b) Carnea proaspătă şi slabă de pui, curcan, viŃel, vită, peştele alb;
c) Legumele cu celuloză fină ca pireuri, soteuri, sufleuri, salate coapte sau crude;
d) Condimentele aromate (pătrunjel, leuştean, mărar, cimbru, suc de lămâie);
e) Pâinea neagră, intermediară, pîinea proaspătă.
Raspuns corect: b,c,d
39. Urmatoarele afirmaŃii privind regimul alimentar în pancreatita cronica sunt adevarate:
a) Regimul este hipercaloric: 2500-6000 calorii/zi;
b) Regimul este hiperproteic, alcătuit în special din proteine de origine animală;
c) Regimul este hiperlipidic;
d) Se recomanda administrarea orală a unor enzime pancreatice;
e) Se recomandă 4–5 mese pe zi, egale ca volum.
Raspuns corect: a, b,d, e
40. Urmatoarele afirmaŃii privind regimul alimentar în afectiunile biliare sunt false:
a) In colecistita acuta dieta este hipocalorică, în principal glucidică, cu suprimarea temporară a
proteinelor şi lipidelor;
b) Dieta în colecistita cronică se suprapune dietei de cruŃare hepatică;
c) In dischinezia biliară hipotonă nu se recomandă alimente cu efect colagog;
d) In litiaza biliara se recomandă reducerea alimentelor bogate în colesterol;
e) Nu este necesara scaderea ponderala la pacientii supraponderali cu calculi veziculari din colesterol;
Raspuns corect: c, e
41. Urmatoarele sunt substanŃe alimentare cu proprietăŃi anticancerigene cu exceptia:

a) Fibrele alimentare;
b) Vitamina A,C,D,E;
c) Vitaminele de grup B
d) Seleniul;
e) Nitrozaminele.
Raspuns corect: c, e
42. Alimente nerecomandate în boala ulceroasă cu exceptia:

a) Laptele dulce simplu sau indulcit, brânzeturile proaspete;
b) Supa de carne preparata cu punerea cărnii la fiert în apă clocotită;
c) Carnea pusa la fiert in apa rece;
d) Zarzavaturile cu celuloză dură crude;
e) Pâine albă, veche de o zi.
251
Raspuns corect: a, b, c, e
43. Urmatoarele afirmatii despre regimul alimentar în diareea de putrefacŃie sunt false:
a) Se urmăreşte transformarea diareei de putrefacŃie în diaree de fermentaŃie;
b) Regimul alimentar va fi alcătuit din alimente sărace în glucide şi bogate în proteine;
c) Initial se recomanda consumul de fructe si legume sub forma de compoturi si piureuri, ulterior de
reintroduc preparate ce conŃin proteine
d) Sunt permise cruditatile in primele 4-5 saptamani;
e) În cazurile cu numeroase scaune diareice, se va urma o dietă hidrică de 1–2 zile;
Raspuns corect: b,d
44. Urmatoarele afirmatii cu privire la intolerantele alimentare sunt adevarate:

a) Glutenul si lactoza pot determina intolerante alimentare;
b) Simptomatologia este asemănătoare cu cea din alergiile alimentare;
c) Aditivii alimentari, conservanŃii, coloranŃii, sulfiŃii sunt frecvent implicaŃi în intoleranŃele
alimentare;
d) Deficitul de lactaza determina boala celiaca;
e) Boala celiacă este determinata de intoleranta la gluten.
45. Terapia medicală nutriŃională în insuficienta renala acuta presupune:

a) Dieta hipocalorica;
b) Dieta hiperproteica cu 1,2–1,5 g proteine/kg corp greutate ideala/zi;
c) Aport de potasiu: 30–50 mEq/zi în faza oligurică, în funcŃie de diureză, dializă, nivelul K seric);
d) Necesar de fluide: pierderile din ziua precedentă plus 500 ml;
e) Aport de sodiu: 20–40 mEq/zi în faza oligurică.
Raspuns corect: c, d, e
46. Aportul proteic la pacienŃii cu IR progresivă este de :

a) 0,8 g/kg corp/zi pentru pacienŃii cu RFG >55 ml/min;
b) 0,6 g/kg corp/zi pentru pacienŃii cu RFG între 25–55 ml/min;
c) 1,2–1,5 g/kg corp/zi la pacienŃii în program de hemodializa;
d) 1,0–1,2 g/kg corp/zi la pacienŃii cu dializa peritoneala ambulatorie continua;
e) 60–80 g proteine/zi în cazul când ureea sanguină este sub valoarea de 80 mg/zi.
47. Regimul alimentar in litiaza urica presupune:

a) Regimul clasic recomandat este lacto-fructo-vegetarian;
b) Regimul alimentar urmăreşte acidifierea urinilor si reducerea alimentelor care determina creşterea
acidului uric;
c) Se va limita global raŃia calorică în principal la obez;
d) Regim hipoproteiccu 0,8–1 g/kg corp/zi cu maximum 200 mg purine/zi.;
e) Sunt interzise carnea de animal bătran (gaina, vita) si viscerele.
Raspuns corect: a, c, d
252
48. Urmatoarele afirmatii cu privire la alergia la sugari şi copii la laptele de vacă sunt adevarate:
a) Are prevalenta crescuta in primii 3 ani de viata;
b) În cazul alergiei la laptele de vacă se recomandă formule cu hidrolizate de proteine ale laptelui de
vacă;
c) În cazul alergiei la laptele de vacă este interzis laptele de capra;
d) AlimentaŃia la sân nu previne sau întârzie debutul alergiilor alimentare;
e) ReacŃiile alergice la lapte tind să dispară în primii ani de viaŃă.
49. Urmatoarele afirmatii cu privire la aportul de sodiu in HTA sunt false:

a) Evitarea sării în exces este benefică pentru toŃi indivizii, chiar şi pentru normotensivi;
b) La persoanele cu risc de a dezvolta hipertensiune nu se recomandă regim alimentar hiposodat;
c) La persoanele hipertensive dovedite, regimul hiposodat este obligatoriu;
d) Reducerea ingestiei de sodiu la jumătate poate scădea presiunea sistolică cu 5 mmHg şi pe cea diastolică
cu 4 mmHg;
e) Regimul hiposodat determina scaderea tensiunii arteriale la toti pacientii hipertensivi.
Raspuns corect: b, e
50. Urmatoarele afirmatii cu privire la dieta in hipertensiunea arteriala sunt false:

a) Dieta se foloseşte numai in tratamentul, nu si in prevenirea hipertensiunii;
b) Cei mai importanŃi factori legaŃi de dietă sunt: supraponderea, ingestia crescută de sare, consumul de
alcool şi sedentarismul;
c) Regimul hiposodat determina scaderea tensiunii arteriale la toti pacientii hipertensivi;
d) Dieta bogată în fructe, legume şi săracă în colesterol, grăsimi saturate şi sare poate scădea tensiunea
arterială sistolică cu 6–11 mmHg;
e) Un consum de alcool mai mare de 30 g alcool pur/zi duce la o creştere cu 3 mmHg a presiunii
arteriale.
Raspuns corect: a,c
51. Dieta in infarctul miocardic este:

a) Hipocaloric chiar şi la pacienŃii fără obezitate, pentru evitarea travaliului cardiac inutil;
b) Hidrica in primele 24–48 ore de evolutie a infarctului;
c) Hipolipidica, hipoproteica, hipoglucidica si hiposodata din săptămâna a treia, în cazul evoluŃiei
favorabile;
d) Se recomandă consumul de margarina în defavoarea untului, dar fără a se face abuz;
e) Ca mijloace de preparare a alimentelor se preferă fierberea, coacerea, înăbuşirea..
Disciplina: SEMIOLOGIE CHIRURGICALĂ

253
5. Următoarele afirmaŃii cu privire la hidrosadenită sunt adevărate cu excepŃia:

a. se prezintă sub formă de nodul hipodermic de aspectul unei nodozităŃi dureroase
b. este localizată axilar
c. este pruriginoasă
d. specifică este multiplicitatea leziunilor
e. reprezintă o acumulare de furuncule la nivelul cefei
R:e
6. Flegmonul este o infecŃie acută a Ńesutului celular subcutanat caracterizată clinic prin
următoarele perioade de evoluŃie, cu excepŃia:
a. perioada de inflamaŃie
b. faza de reparaŃie
c. perioada de consolidare
d. perioada de invazie
e. perioada de necroză
R:c
7. Următoarele afirmaŃii cu privire la luxaŃiile recidivante sunt adevărate cu excepŃia:

a. au loc la articulaŃiile foarte mobile , în special umărul
b. survine în timpul unei contracŃii violente cînd se produce o elongaŃie sau o ruptură
ligamentară sub efectul unei abateri temporare a feŃelor articulare
c. luxaŃia recidivează de pînă la 20 – 30 de ori cu ocazia unui eveniment banal ca acela al
îmbrăcării unui veston
d. poate fi consecinŃa unei afecŃiuni capsulare contemporane cu primul traumatism
e. apariŃia ei este facilitată de o deformaŃie congenitală a extremităŃilor osoase : aplatizarea
capului humeral , deformarea in „halebardă” a extremităŃii superioare a humerusului
R:b
8. Atelectazia survenită după un traumatism toracic se recunoaşte după următoarele semne , cu

excepŃia:
a. devierea traheei
b. imobilitatea hemitoracelui interesat
c. arcuirea diafragmului la examenul radiologic
d. opacitate regulată în cîmpul pulmonar la examenul radiologic
e. cantitate mare de lichid în cavitatea pleurală evidenŃiată la examenul radiologic
R:e
6. Următoarele afirmaŃii cu privire la contuziile vezicale sunt adevărate, cu excepŃia:
f. Ruptura intraperitoneală a vezicii pe o vezică plină care ,,explodează’’ în totalitate în
cavitatea peritoneală, dă naştere unui epanşament urinar amestecat cu sânge
g. Diagnosticul se pune pe existenŃa traumatismului şi hematuria macroscopică (95% din
cazuri)
h. În caz de sindrom peritoneal provocat prin ruptura intraperitoneală a vezicii se intervine
rapid pentru lavaj peritoneal şi repararea breşei vezicale
254
i. În cazul unei fracturi de bazin cu hematurie macroscopică, cistografia retrogradă cu un

clişeu post-micŃional permite punerea diagnosticului de ruptură subperitoneală
j. Ruptura vezicii urinare se produce întotdeauna intraperitoneal, niciodată subperitoneal.
R:e
6. Următoarele afirmaŃii cu privire la contuzia prin strivire sunt adevărate, cu excepŃia:
a. Reprezintă o formă uşoară de leziune periferică care nu duce în mod obişnuit la
complicaŃii
b. ComplicaŃiile renale (crush sindrom), în majoritatea cazurilor, duc la moarte prin anurie
c. Pentru a se produce sindromul de strivire, este necesar ca o masă musculară să fie privată
de irigare
d. Sindromul de strivire a fost descris cel mai ades ca apărând în cazul strivirii musculaturii
membrelor inferioare
e. Compresiunea trebuie să se exercite mai mult de 2 ore, dar nu mai mult de 15 ore,
interval după care se realizează o suprimare circulatorie analoagă unei amputaŃii.
R:a
7. Următoarele afirmaŃii cu privire la herniile peretelui abdominal sunt adevărate, cu excepŃia:
f. Reprezintă ieşirea spontană a viscerelor în afara limitelor normale ale cavităŃii abdomino-
pelvine
g. Survin de regulă datorită unui defect de cicatrizare, a unei incizii parietale
h. Hernia strangulată este o complicaŃie redutabilă, putând duce la decesul bolnavului în
câteva ore
i. Se clasifică în hernii congenitale şi hernii câştigate (de slăbiciune)
j. Afectează cel mai frecvent regiunea inghino-crurală sau inghino-femurală şi regiunea
ombilicală
R:b
8. Diagnosticul de apendicită acută poate fi afirmat pe baza următoarei triade:
a. Durere şi apărare în fosa iliacă dreaptă, febră superioară lui 38˚C şi leucocitoză peste
10000/mm3
b. Vărsături, diaree şi febră
c. Melenă, anemie şi senzaŃie de sete
d. Durere în epigastru şi hipocondrul drept, vărsături şi febră
e. Oprirea tranzitului intestinal pentru gaze şi materii fecale, meteorism şi nivele hidroaerice
la examenul radiografic.
R:a
9. ComplicaŃiile acute ale ulcerului gastro-duodenal sunt:
f. PerforaŃia, penetraŃia şi hemoragia
g. PenetraŃia, stenoza şi hemoragia
h. PerforaŃia, stenoza şi hemoragia
i. PerforaŃia, penetraŃia şi stenoza
j. Cancerizarea, stenoza şi hemoragia.
R:a
10. ComplicaŃiile cronice ale ulcerului gastric sunt următoarele:
255
e. Cancerizarea şi stenoza.
R:e
11. Care dintre următoarele afirmaŃii cu privire la chistul hidatic hepatic sunt adevărate:
a. Este o boală cu transmitere autosomal-recesivă
b. În principiu este apiretic, fără infecŃii suprapuse
c. Se întâlneşte cel mai frecvent în Ńările nordice, ca Danemarca
d. Se transmite de la mamă la făt prin transpoziŃie genică
e. Localizarea hepatică este excepŃională comparativ cu alte localizări mai frecvente.
R:b
12. Care dintre următoarele afirmaŃii cu privire la pancreatita acută sunt adevărate:
b. Formele uşoare constau în necroze ale lobulilor glandulari
c. Formele grave constau în edeme şi necroze localizate la grăsimea intra şi extrapancreatică
e. Durerile sunt reduse ca intensitate şi localizate în hipogastru.
R:d
13. Care dintre următoarele afirmaŃii cu privire la pancreatita acută sunt false:
b. Formele uşoare constau în edeme şi necroze localizate la grăsimea intra şi
extrapancreatică
c. Formele grave constau în necroze ale lobulilor glandulari (pancreatita necrotico-
hemoragică)
e. Durerile sunt insuportabile, localizate în epigastru, transfixiante, iradiate posterior, la
dreapta sau la stânga (dureri ,,în bară’’).
R:a
14. InfecŃiile acute ale sânului sunt:
a. Mastita acută şi distrofia sclero-chistică
b. Boala Reclus şi chistul solitar
c. Adenomul şi boala Paget a sânului
d. Mastita acută şi abcesul sânului
e. Mastita carcinomatoasă şi Boala Reclus
R:d
15. Tumorile sânului sunt următoarele, cu excepŃia:

a. Chistul solitar
b. Distrofia sclero-chistică (Boala Reclus)
c. Adenomul sau adenofibromul
d. Abcesul tuberos
e. Cancerul mamar
R:d
16. Următoarele afirmaŃii cu privire la cancerul mamar sunt adevărate, cu excepŃia:
a. Este localizarea cea mai frecventă a cancerului feminin (20%)
b. O tumoră malignă este mobilă în sân, dând semnul resortului foarte caracteristic
256
c. O tumoră malignă, se însoŃeşte adesea de o retracŃie cutanată apărută recent, sau simplă
denivelare tegumentară
d. O femeie din 9 este atinsă
e. Pe plan mondial se raportează 700000 de cazuri noi cu 300000 de decese.
R:b
18. Caracteristicile infecŃiilor chirurgicale sunt următoarele:

f. InfecŃia chirurgicală are caracter invaziv
g. InfecŃia chirurgicală este de obicei monomicrobiană
h. Focarul infecŃios este de regulă evident la examenul clinic sau prin investigaŃiile
paraclinice
i. Focarul infecŃios se tratează medical prin administrare de antibiotice cu spectru larg
j. InfecŃia chirurgicală este de obicei polimicrobiana prin asociere microbiană
R : a, c, e
18. Cauza determinantă a infecŃiilor chirurgicale este reprezentată de o serie de germeni patogeni ,
din care cei mai importanŃi sunt:
f. taenia echinococus
g. salmonella
h. stafilococul auriu
i. streptococul
j. gonococul
R : c, d, e
19. Semnele clinice locale ale infecŃiei chirurgicale sunt reprezentate de:
f. rubor ( roşeaŃă)
g. limfangită
h. adenita
i. ascensiunea termică
j. dolor (durerea)
R:a,e
20. Semnele clinice generale ale infecŃiei chirurgicale sunt reprezentat de:
f. frisonul
g. tahicardia
h. alterarea stării generale
i. fluctuenŃa
j. functio laessa
R : a, b, c
21. Faza supurativă a abcesului cald se caracterizează prin următoarele elemente clinice:
f. edem inflamator
g. accentuarea tumefacŃiei
h. fluctuenŃă
i. curbă termică cu aspect oscilatoriu
j. evacuarea spontană a puroiului
257
R : b, c
22. Abcesul rece poate apărea ca urmare a :

f. unei necroze cazeoase subcutanată , lichefiată sau ramolită
g. o adenopatie tuberculoasă ramolită
h. o artrită tuberculoasă
i. o enterocolită acută
j. o osteită tuberculoasă
R : a,b, c, e
23. InfecŃiile premergătoare apariŃiei furunculului sunt următoarele :

a. impetigo – dermatoză infecŃioasă streptococică sau stafilococică
b. sicozis - leziune inflamatorie foliculară profundă , piogenă sau micotică
c. acneea – leziune inflamatorie foliculară seboreică
d. abcesul rece
e. gangrena gazoasă
R : d,e
24. Datorită elasticităŃii oaselor lungi şi grosimii periostului , copilul poate face unele fracturi cu
caracter particular:
a. fractura subperiostică
b. decolarea epifizară
c. fractura „ in lemn verde”
d. fractura „ de marş”
e. fractura „ în epolet”
R : a, b, c
25. Fracturile pot prezenta următoarele complicaŃii :

a. leziuni vasculare
f. leziuni nervoase
g. interpunerea masei musculare
h. deschiderea fracturii
i. niciuna de mai sus
R : a, b, c, d
26. Următoarele afirmaŃii cu privire la luxaŃii sunt adevărate :

f. reprezintă întreruperea bruscă a continuităŃii oaselor datorată unui traumatism important
g. cea mai frecventă este luxaŃia scapulo – humerală , antero – internă , „în epolet de
general”
h. reprezintă o deplasare a extremităŃilor articulare antrenînd o modificare permanentă a
raporturilor
i. luxaŃiile vechi reprezintă o infirmitate gravă imposibil de redus fără intervenŃie
chirurgicală
j. luxaŃiile recidivante pot fi consecinŃa unei afecŃiuni capsulare contemporane cu primul
traumatism
258
R : b, c, d, e
27. Următorii factori esenŃiali explică anoxia element comun în traumatismele toracelui prin plăgi
sau contuzii:
f. durerea
g. epansamentul pleural
h. contuzia pulmonară
i. tulburările de mecanică ventilatorie
j. hemoragia unui viscer parenchimatos
R : a, b, c, d
28. Contuziile toracice grave prezintă următoarele mecanisme de producere:

f. contuzia sau şocul direct antrenînd leziuni costale din afară către înăuntru
g. leziuni prin compresie , cu afectarea mediastinului, fracturi costale
h. deceleraŃia brutală (centura de siguranŃă, airbag-ul) care antrenează o ruptură a crosei
aortice sau a aortei descendente
i. traumatism violent în hipogastru pe o vezică plină care „explodează” în totalitate în
cavitatea peritoneală
j. traumatism repetat în mezogastru cu stomacul în semirepleŃie
R : a, b, c
29. În contuziile toracice grave examenul radiologic de urgenŃă este esenŃial pentru e depista:
f. leziunile splinei
g. deplasarea mediastinului
h. eventuale hematoame intraabdominale
i. epanşamentele pleurale aerice sau lichidiene
j. excepŃional o ruptură de cupolă diafragmatică
R : b, d, e
30. Următoarele afirmaŃii cu privire la intubaŃia oro-traheală practicată de urgenŃă in traumatismele

toracice grave sunt adevărate:
f. suprimă calea glotică şi evită obstrucŃionarea trecerii aerului către torace
g. permite aspiraŃia secreŃiilor din trahee şi bronhii
h. diminuează spaŃiul mort respirator de la orificiile nazale pîna la arborele bronşic
i. nu permite rămînerea pentru mult timp in această poziŃie , fiind nevoie de traheostomie
odata ce bolnavul a fost internat in spital
j. prin intermediul sondei de intubaŃie traheala se poate realiza respiraŃia asistată
R : a, b , c , e
31. Pentru evacuarea epanşamentelor pleurale survenite după condiŃiile toracice grave , se poate
practica :
f. puncŃie pleurală evacuatorie a unui epanşament sanguin sau exsuflaŃia uni epanşament
gazos
259
g. se pune in loc un drenaj toracic ireversibil (vas Beclere sau aspirativ)

h. toracotomie in caz de afecŃiuni mari ale viscerelor intratoracice
i. nu se evacuează niciodată un epanşament pleural survenit după o contuzie toracică gravă
j. laparotomie exploratorie sistematică si evacuarea lichidului pleural prin puncŃie
aspirativă transdiafragmatică
R:a,b,c
32. O plagă abdominală penetrantă poate afecta :

a. un viscer parenchimatos determinînd hemoragii
b. un viscer cavitar determinînd perforaŃie
c. mai multe viscere simultan
d. glanda tiroidă
e. nici un răspuns de mai sus nu este corect
R:a,b,c
33. Leziunea unui vas biliar survenită in timpul unui traumatism al ficatului se va manifesta clinic
prin următoarea triadă simptomatică :
f. colica hepatică
g. melenă
h. icter
i. metroragie
j. hematemeză
R:a,b,c
38. Traumatismele mai puŃin grave ale rinichiului se traduc prin două semne clinice:
f. hematurie macroscopică imediată, care exprimă comunicarea hematomului contuzional
cu căile de excreŃie ale rinichiului
g. durere in regiunea lombară prin palparea bimanuală , care exprimă hematomul perirenal
h. anurie
i. retenŃie completă de urină
j. sincopă
R:a,b
39. Caracterele generale ale herniilor necomplicate ale peretelui abdominal sunt următoarele:
f. Reductibilitatea
g. Impulsiunea la tuse
h. IndiferenŃa la palpare
i. Ireductibilitatea tumefacŃiei
j. Durere la palpare
R : a, b, c
40. Următoarele afirmaŃii cu privire la herniile inghinale sunt adevărate:
a. Există 2 varietăŃi de hernie inghinală: oblică externă congenitală şi directă sau de
slăbiciune
b. Hernia oblică externă congenitală este dată de o distensie sau o ruptură a fasciei
transversalis la nivelul orificiului musculo-pectineal deasupra ligamentului inghinal
260
c. Hernia oblică externă congenitală nu coboară niciodată în bursa scrotală şi se reduce

direct din faŃă în spate
d. Hernia oblică externă congenitală este favorizată de persistenŃa canalului peritoneo-
vaginal
e. Sacul herniar constituit prin invaginarea peritoneului în canalul inghinal poate să conŃină
intestine sau epiploon.
R : a, d, e
41. Următoarele afirmaŃii cu privire la herniile femurale sunt adevărate:
a. Sunt cele mai rare, dar cele mai frecvente la femei
b. Se realizează prin canalul femural, parte a orificiului musculo-pectineal, situate sub
ligamentul inghinal, în faŃa vaselor femurale
c. Diagnosticul diferenŃial trebuie să elimine o adenopatie sau o dilataŃie varicoasă a crosei
venei safene interne
d. Se clasifică în hernii oblice externe congenitale şi hernii directe sau de slăbiciune
e. Sunt mai frecvente la bărbaŃi.
R : a, b, c
38. Următoarele afirmaŃii cu privire la herniile strangulate sunt adevărate:
f. Herniile strangulate reprezintă contenŃia bruscă şi permanentă a conŃinutului herniar
g. În caz de conŃinut intestinal poate antrena rapid ocluzia intestinală acută, prin
strangularea şi sfacelarea ansei intestinale ce poate duce la deces
h. Cel mai frecvent sunt susceptibile de strangulare herniile femurale şi cele inghinale oblice
externe
i. Din punct de vedere clinic se manifestă prin lipsa durerii, oligurie, febră şi transpiraŃii
j. Unul dintre simptomele clinice caracteristice este accelerarea tranzitului intestinal pentru
gaze şi materii fecale.
R : a, b, c
39. Herniile strangulate prezintă următorul tablou clinic:
f. Durere vie la nivelul herniei este primul semn
g. GreŃuri
h. Vărsături
i. Accelerarea tranzitului intestinal pentru gaze şi materii fecale
j. Întreruperea tranzitului intestinal pentru gaze şi materii fecale.
R : a, b, c, e
40. Următoarele afirmaŃii cu privire la eventraŃiile peretelui abdominal sunt adevărate:
a. Sunt mai frecvent spontane
c. Pot fi precoce sau tardive, chiar ani după intervenŃie
d. Sunt favorizate de drenaje şi incidente postoperatorii: tuse, efort de vărsătură, supuraŃii,
hematoame
e. Realizarea unei tomografii computerizate abdominale se indică în mod sistematic la toŃi
bolnavii cu eventraŃie abdominală.
R : b, c, d
41. În apendicita acută, palparea abdomenului poate evidenŃia următoarele semne clinice:
f. Durere provocată, localizată în fosa iliacă dreaptă cu punctul clasic Mac Burney
g. Durere provocată, totdeauna mai netă la decompresiunea bruscă a fosei iliace drepte
h. În hipogastru, împăstare imprecis delimitată, nedureroasă, fluctuentă
261
i. În fosa iliacă dreaptă, semne de iritaŃie peritoneală

j. Contractură francă în fosa iliacă dreaptă.
R : a, b, d, e
42. Peritonita apendiculară generalizată într-un timp se caracterizează prin următoarele:

a. Criza iniŃială cedează după două sau trei zile
b. Puls rapid, temperatură în creştere
c. Întreruperea tranzitului pentru gaze şi materii fecale
d. Durerea persistă
e. La palpare, zona dureroasă se întinde şi depăşeşte fosa iliacă dreaptă
R : b, c, d, e
43. Plastronul apendicular se exprimă clinic prin:
f. Încetarea completă a durerilor abdominale
g. Scăderea temperaturii corporale sub 37˚C şi a leucocitozei
h. La palparea abdominală se constată prezenŃa la perete a unei împăstări dureroase la
presiune, mată la percuŃie, ce se întinde până la creasta iliacă antero-superioară, arcada
crurală, fără să depăşească linia mediană
i. Exacerbarea durerii şi apariŃia temperaturii cu aspect septic anunŃă constituirea unui
abces apendicular
j. Poate evolua spre regresie lentă.
R : c, d, e
44. După localizare, formele clinice de apendicită acută sunt următoarele:
f. Plastronul apendicular
g. Apendicita pelvină
h. Apendicita mezo-celiacă
i. Apendicita în sacul de hernie
j. Apendicita subhepatică
R : b, c, d, e
45. Peritonitele acute se exprimă clinic prin următoarele semne:
f. În perforaŃia viscerală, durerea apare brusc, adesea fiind primul semn al bolii
g. Vărsăturile sunt inconstante
h. Contractura dureroasă a musculaturii peretelui abdominal este semnul major
i. Facies pământiu în stadiile avansate
j. Relaxarea musculaturii abdominale şi atenuarea durerii
R : a, b, c, d
46. Triada funcŃională din sindromul ocluziv se caracterizează prin:

a. Durere abdominală
b. Vărsături
c. Oprirea tranzitului intestinal, asociat unui meteorism abdominal
d. Hematemeză
262
e. Melenă.
R : a, b, c
47. Tabloul clinic din ocluziile intestinale înalte se caracterizează prin:
f. Debut insidios, lent, fără vărsături
g. Starea generală mult timp conservată
h. Meteorism abdominal
i. Dureri intense
j. AbsenŃa sau discreŃia meteorismului abdominal.
R : d, e
48. Tabloul clinic din ocluziile intestinale joase se caracterizează prin:
f. Debut insidios, lent progresiv
g. Starea generală mult timp conservată
h. Meteorism abdominal maxim pe cadrul colic sau asimetric
i. Dureri de intensitate redusă, discrete
j. AbsenŃa sau discreŃia meteorismului abdominal.
R : a, b, c, d
49. DilataŃia acută de stomac se caracterizează clinic prin următoarele:
f. Dureri vii
g. Vărsături adesea profuze
h. Şoc cu tendinŃă la colaps
i. Stare generală mult timp conservată
j. Lipsa meteorismului abdominal (abdomen plat).
R : a, b, c
50. Sindromul esofagian este caracterizat de următoarele:
a. Disfagie
b. Disurie
c. RegurgitaŃii
d. FlatulenŃă
e. Sialoree.
R : a, c, e
DISCIPLINA: Semiologie Medicală

Şef de Lucrări: dr. LetiŃia Streba
I. RĂSPUNS SIMPLU (33)
1. Cefaleea din hipertensiunea arterială sistemică se caracterizează prin:

a. sediu occipital sau frontooccipital
263
b. febră
c. redoare de ceafă
d. absenŃa ameŃelilor, acufenelor şi fosfenelor
e. prezenŃa bradicardiei
Răspuns corect: a
2. Hiperorexia desemnează:
a. absenŃa poftei de mâncare
b. scăderea poftei de mâncare
c. apetit viciat
d. creşterea poftei de mâncare
e. saŃietate precoce
Răspuns corect: d
3. Polidipsia desemnează:
a. setea de natură psihogenă
b. absenŃa poftei de mâncare
c. scăderea senzaŃiei de sete
d. micŃiuni frecvente
e. creşterea senzaŃiei de sete şi a consumului de lichide
Răspuns corect: e
4. Anosmia desemnează:
a. sensibilitate olfactivă exagerată
b. pierderea totală a simŃului mirosului
c. confuzia mirosurilor
d. scăderea parŃială a simŃului mirosului
e. senzaŃia falsă de miros fetid
Răspuns corect: b
5. Anizocoria desemnează:
a. ptoza palperală
b. inegalitatea pupilară
c. malalinierea globilor oculari
d. scăderea secreŃiei lacrimale
e. lărgirea fantei palpebrale
Răspuns corect: b
6. Termenul “acufene” desemnează:

a. scintilaŃii vizuale
b. scăderea acuităŃii auditive
c. senzaŃie auditivă de “zgomote în urechi”
d. absenŃa transpiraŃiei
e. perturbarea calităŃii senzaŃiilor olfactive
Răspuns corect: c
264
7. PoziŃia ortopneică apare în:

a. pneumonia acută
b. pleurezia serofibrinoasă
c. tetanos
d. edem pulmonar acut
e. pericardita lichidiană
Răspuns corect: d
8. Mersul stepat apare în:

a. miopatiile grave
b. coree
c. hemiplegia spastică
d. inegalitatea membrelor inferioare
e. paralizia nervului sciatic popliteu extern
Răspuns corect: e
9. Faciesul pletoric este caracteristic:

a. cirozei hepatice
b. hipertensiunii arteriale sistemice
c. endocarditei infecŃioase
d. tuberculozei pulmonare
e. insuficienŃei aortice
Răspuns corect: b
10. Exoftalmia desemnează:

a. scăderea diametrului pupilei
b. intruzia globilor oculari în orbite
c. dilatarea pupilei
d. protruzia din orbită a globilor oculari
e. lărgirea fantei palpebrale
Răspuns corect: d
11. Enoftalmia desemnează:

a. lipsa de umiditate a globilor oculari
b. colecŃie purulentă în camera anterioară a ochiului
c. protruzia din orbită a globilor oculari
d. inegalitatea pupilară
e. intruzia globilor oculari în orbite
Răspuns corect: e
12. Paloare localizată la nivelul memebrelor inferioare, instalată brusc apare în:
a. anemie
b. obstrucŃie arterială cronică
c. cord pulmonar cronic
d. obstrucŃie arterială acută
e. hemoragie digestivă superioară
265
Răspuns corect: d
13. O paloare generalizată cu tentă pământie (“teroas”) sugerează:

a. anemie feriprivă
b. anemie megaloblastică
c. anemie hemolitică
d. anemia din insuficienŃa renală cronică
e. anemie posthemoragică
Răspuns corect: d
14. O paloare generalizată “albă ca varul”, recent instalată sugerează:

a. anemie biermer
b. anemie posthemoragică acută
c. leucemie cronică
d. anemie hemolitică
e. insuficienŃă renală cronică
Răspuns corect: b
15. O astenie progresivă însoŃită de paloare generalizată evocă:

a. poliglobulie
b. hipertiroidism
c. anemie
d. diabet zaharat
e. bronşită cronică
Răspuns corect: c
16. Pahionichia desemnează:

a. inversarea curburilor unghiilor
b. unghii “în sticlă de ceasornic”
c. dispariŃia curburilor normale ale unghiilor
d. îngroşarea unghiilor
e. culoarea brună a unghiilor
Răspuns corect: d
17. Edemul renal este:

a. roşu şi dur
b. alb, moale şi pufos
c. mai pronunŃat seara
d. dureros
e. pruriginos
Răspuns corect: b
18. Tusea bitonală apare în:

a. pneumonie acută
b. pleurezie purulentă
c. pareza corzilor vocale
266
d. infarct pulmonar
e. pneumotorax
Răspuns corect: c
19. Vomica cu aspect macroscopic purulent poate apărea în:

a. pneumonia francă lobară
b. abcesul pulmonar
c. chistul hidatic pulmonar
d. pleurezia purulentă
e. infarctul pulmonar
Răspuns corect: b
20. Tahipneea desemnează:

a. scăderea frecvenŃei respiraŃiilor sub 15/minut
b. accelerarea frecvenŃei respiraŃiilor peste 20/minut
c. o respiraŃie superficială
d. o respiraŃie în patru timpi
e. o respiraŃie cu perioade de apnee
Răspuns corect: b
21. Dispneea paroxistică expiratorie apare în:

a. emfizem pulmonar
b. sindromul de condensare pulmonară neretractilă
c. tuberculoză pulmonară
d. sindromul de revărsat pleural lichidian
e. accesul de astm bronşic
Răspuns corect: e
22. Tusea chintoasă apare în:

a. bronşita cronică
b. emfizem pulmonar
c. tusea convulsivă
d. tuberculoză pulmonară
e. astm bronşic
Răspuns corect: c
23. Bronhoreea purulentă este caracteristică:

a. pneumoniei acute pneumococice
b. supuraŃiilor bronho-pulmonare
c. pleureziei purulente
d. emfizemului pulmonar
e. pneumotoraxului
Răspuns corect: b
24. Prurit însoŃit de leziuni elementare apare în:

a. diabet zaharat
267
b. alergodermii postmedicamentoase
c. nevroze
d. ulcer duodenal
e. colestaza de sarcină
Răspuns corect: b
25. Simptomul cardinal al insuficienŃei ventriculare stângi este:

a. anorexia
b. greaŃa
c. dispneea
d. hepatalgia
e. somnolenŃa diurnă
Răspuns corect: c
26. ClaudicaŃia intermitentă apare în:

a. tromboflebita superficială
b. tromboflebita profundă
c. sindromul de ischemie arterială cronică
d. insuficienŃa aortică
e. insuficienŃa venoasă cronică
Răspuns corect: c
27. AbsenŃa pulsului arterial la nivelul extremităŃilor este caracteristică:

a. tromboflebitei superficiale
b. insuficienŃei mitrale
c. insuficienŃei aortice
d. stenozei mitrale
e. sindromului de ischemie arterială
Răspuns corect: e
28. Glosodinia semnifică:

a. dificultatea de a înghiŃi
b. lipsa poftei de mâncaree
c. durerea la nivelul limbii
d. gust neplăcut
e. dispariŃia senzaŃiilor gustative
Răspuns corect: c
29. Sialoreea desemnează:

a. scăderea secreŃiei salivare
b. absenŃa secreŃiei salivare
c. dispariŃia senzaŃiei de sete
d. creşterea secreŃiei salivare
e. dificultatea de a înghiŃi
Răspuns corect: d
268
30. Exagerarea fiziologică a sensibilităŃii gustative apare:

a. în tumori maligne digestive
b. la tineri
c. în sarcină
d. la vârstnici
e. în ciroză hepatică
Răspuns corect: c
31. Mirosul particular al gurii “de acetonă" relevă:

a. ocluzie intestinală
b. acidoacetoză diabetică
c. insuficienŃă hepatică
d. insuficienŃă renală cronică
e. o supuraŃie pulmonară
Răspuns corect: b
32. Mirosul particular al gurii - “de amoniac" - relevă:

a. ocluzie intestinală
b. diabet zaharat
c. insuficienŃă hepatică
d. uremie
e. abces pulmonar
Răspuns corect: d
33. Polakiuria reprezintă:

a. Creşterea numărului de micŃiuni/24 ore însoŃită de creşterea volumului urinar
b. Creşterea numărului de micŃiuni/24 ore fără creşterea volumului urinar
c. Imposibilitatea golirii vezicii printr-o micŃiune spontană
d. Eliminarea dificilă a urinii
e. Inversarea raportului normal nictemeral al micŃiunilor
Răspuns corect: a
II. RĂSPUNS MULTIPLU (67)
1. Cefaleea de cauză vasculară apare în:

a. hemoragie subarahnoidiană
b. anemii
c. anevrisme ale vaselor cerebrale
d. cord pulmonar cronic
e. hipertensiune arterială sistemică
Răspuns corect: a,c,e
2. Cefaleea din meningite:

a. nu este însoŃită de febră
b. debutează rapid, este intensă şi persistentă
269
c. este însoŃită de fotofobie

d. nu este însoŃită de redoarea cefei
e. este însoŃită de vărsături
Răspuns corect: b,c,e
3. Migrena se caracterizează prin:

a. sediu unilateral
b. caracter pulsatil
c. febră
d. fotofobie
e. greaŃă
Răspuns corect: a,b,d,e
4. TranspiraŃia cu caracter exploziv apare în:

a. coma hipoglicemică
b. hipotiroidism
c. infarct miocardic acut
d. hemoragii digestive masive
e. anemie feriprivă
Răspuns corect: a,c,d
5. Hipotermia poate apărea în:

a. hipertiroidism
b. coma barbiturică
c. intoxicaŃia cu cocaină
d. intoxicaŃia cu morfină
e. expunere prelungită la frig
Răspuns corect: b,c,d,e
6. Sincopa se caracterizează prin:

a. pierdere bruscă şi tranzitorie a conştienŃei
b. incapacitatea menŃinerii ortostatismului
c. durată mai mare de cinci ore
d. revenire tardivă la o stare de conştienŃă normală
e. revenire rapidă la o stare de conştienŃă normală
Răspuns corect: a,b,e
7. PoziŃia antidispneizantă este adoptată în:

a. meningită
b. pericardită lichidiană
c. colica biliară
d. edem pulmonar acut
e. astm bronşic
Răspuns corect: b,d,e
8. Faciesul hipotiroidian se caracterizează prin:

270
a. piele subŃire şi umedă

b. aspect inexpresiv
c. piele îngroşată şi palidă
d. buze groase
e. exoftalmie bilaterală
Răspuns corect: b,c,d
9. Faciesul din stenoza mitrală se caracterizează prin:

a. tegument palid-gălui
b. exoftalmie bilaterală
c. cianoză rozată a pomeŃilor
d. cianoză a buzelor, nasului şi urechilor
e. culoarea cafelei cu lapte
Răspuns corect: c,d
10. Faciesul din lupusul eritematos sistemic:

a. este inexpresiv, cu piele groasă, lipsită de elasticitate
b. prezintă eritem violaceu periorbital însoŃit de edem
c. prezintă o erupŃie eritemato-scuamoasă “în fluture”
d. erupŃia nu este fotosensibilă
e. erupŃia respectă şanŃul nazo-labial
Răspuns corect: c,e
11. Faciesul din bronşita cronică:

a. este cianotic
b. prezintă hiperemie conjunctivală
c. este roz, gâfâitor
d. prezintă congestie unilaterală a pomeŃilor
e. prezintă ochi înfundaŃi în orbite
Răspuns corect: a,b
12. Faciesul din ciroza hepatică se caracterizează prin:

a. Nas efilat, buze carminate
b. Cianoză perioronazală
c. Hiperemie conjunctivală
d. ColoraŃie icterică
e. ProeminenŃe osoase bine exprimate
Răspuns corect: a,d,e
13. Midriaza bilaterală apare în:

a. intoxicaŃia cu ciuperci
b. lues
c. intoxicaŃia cu atropină
d. anemia feriprivă
e. pneumonia acută
Răspuns corect: a,c
271
14. Cianoza adevărată:

a. este o coloraŃie brun-roşcată a tegumentelor
b. este o coloraŃie albastră-violacee a pielii şi mucoaselor
c. este determinată de scăderea hemoglobinei reduse în sângele capilar sub 5 g/dl
d. este determinată de creşterea hemoglobinei reduse în sângele capilar peste nivelul critic
de 5 g/dl
e. apare în insuficienŃa renală
Răspuns corect: b,d
15. Petele hemosiderozice:

a. apar în insuficienŃa arterială cronică
b. apar în insuficienŃa venoasă cronică
c. sunt dispuse la nivelul feŃei
d. sunt dispuse la nivelul membrelor inferioare
e. au o culoare brun-cenuşie
16. ColoraŃia icterică a tegumentelor şi mucoaselor apare în:

a. anemii hemolitice severe
b. ciroză hepatică decompensată parenchimatos
c. insuficienŃă renală cronică
d. hepatite acute
e. litiază coledociană
17. Scădere ponderală cu apetit păstrat apare în:

a. neoplasme
b. hipertiroidie
c. diabet zaharat
d. anorexia mentală
e. boala Cushing
Răspuns corect: b,c
18. Edemul cardiac este:

a. alb, moale, pufos
b. decliv
c. rece şi nedureros
d. simetric
e. unilateral
19. Edemul alergic (edemul Quincke):

a. este cianotic, dur şi nepruriginos
b. se instalează brusc
c. este alb-rozat, moale şi uşor pruriginos
272
d. este localizat îndeosebi la nivelul feŃei

e. poate interesa limba şi epiglota, putând genera asfixie acută
20. Amiotrofiile generalizate apar:

a. în caz de imobilizare prelungită
b. în pneumonia acută
c. la pacientul caşectic
d. în paralizia de nerv facial
e. în hipocalcemie
21. Artrita din reumatismul articular acut:

a. afectează simetric articulaŃiile mici
b. afectează asimetric articulaŃiile mici
c. afectează articulaŃiile mari
d. are caracter migrator şi fugace
e. nu lasă sechele
Răspuns corect: c,d,e
22. Durerea articulară din artroze:

a. este meteorosensibilă
b. apare după efort fizic
c. apare în cursul mobilizării
d. este neînsoŃită de limitarea mişcărilor
e. este însoŃită de prezenŃa cracmentelor
Răspuns corect: a,b,c,e
23. Artrita din poliartrita reumatoidă:

a. interesează predilect articulaŃiile mari
b. nu este însoŃită de redoare matinală
c. interesează predilect articulaŃiile interfalangiene proximale
d. interesează articulaŃiile metacarpofalangiene
e. este o artrită simetrică
Răspuns corect: c,d,e
24. Deformările articulare apar în:

a. poliartrită reumatoidă
b. reumatismul articular acut
c. coxartroză
d. guta cronică tofacee
e. gonartroză
Răspuns corect: a,c,d,e
25. Adenopatiile localizate sunt prezente în:

a. mononucleoza infecŃioasa
273
b. sindromul imunodeficienŃei dobândite

c. tuberculoza ganglionară
d. leucemia limfatică cronică
e. luesul primar
Răspuns corect: c,e
26. Eozinofilia apare în:

a. boli parazitare
b. tratament cu glucocorticoizi
c. dermatită atopică
d. astm bronşic extrinsec
e. trichineloză
27. ReactanŃii de fază acută sunt reprezentaŃi de:

a. hemoleucogramă
b. fibrinogen
c. viteza de sedimentare a hematiilor
d. glicemie
e. proteina c reactivă
28. Simptomele comune oricărui tip de anemie sunt:

a. astenia
b. ameŃelile
c. greaŃa
d. cefaleea
e. durerea epigastrică
Răspuns corect: a,b,d
29. Manifestările clinice din hemoliza posttransuzională sunt:

a. lombalgiile difuze
b. pirozisul
c. uneori stare de şoc
d. urină de culoare roşie
e. febră instalată la 30-60 minute posttransfuzional
30. Următoarele sindroame sunt caracteristice leucemiei acute:

a. sindromul anemic
b. sindromul hemoragic
c. sindromul dispeptic
d. sindromul infecŃios
e. sindromul nefrotic
274
31. Cauzele unui sindrom hemoragic sunt:

a. tromocitopenia
b. leucopenia
c. deficienŃe ale factorilor plasmatici ai coagulării
d. anemia
e. anomalii ale peretelui vascular
32. Sindromul hemoragic cutaneomucos se caracterizează prin:

a. peteşii
b. echimoze
c. gingivoragii
d. vezicule
e. epistaxis
Răspuns corect: a,b,c,e
33. Asterixis (flapping tremor) poate apărea în:

a. encefalopatie hepatică
b. angină pectorală
c. uremie
d. ulcer duodenal
e. infecŃie urinară
34. Durerea din infarctul pulmonar este:

a. intensă, cu debut brutal
b. neînsoŃită de hemoptizie
c. neînsoŃită de tuse
d. însoŃită de dispnee accentuată
e. însoŃită de expectoraŃie muco-purulentă
Răspuns corect: a,d
35. În edemul pulmonar acut sputa poate fi:

a. spumoasă, rozată
b. mucopurulentă
c. spumoasă, asemănătoare albuşului de ou bătut
d. purulentă
e. seroasă
36. Hemoptizia nu apare în:

a. emfizem pulmonar
b. tuberculoză pulmonară
c. infarct pulmonar
d. stenoză mitrală
e. astm bronşic
275
Răspuns corect: a,e
37. Durerea toracică cauzată de fracturile costale este:

a. accentuată de respiraŃie
b. accentuată de efort
c. neaccentuată de efort
d. accentuată de tuse
e. obiectivată prin presiune digitală
Răspuns corect: a, b, d, e
38. Sputa purulentă apare în:

a. Bronşiectazie
b. SupuraŃie pulmonară
c. Edem pulmonar acut
d. Laringită acută
e. Emfizem pulmonar
39. ParticularităŃile durerii din angina pectorală de efort sunt:

a. sediul retrosternal
b. apare numai în repaus
c. caracter de constricŃie toracică
d. nu cedează la administrarea de nitroglicerină sublingual
e. durată prelungită, de ordinul orelor
40. ParticularităŃile durerii din infarctul miocardic acut:

a. intensitate mare, atroce
b. durată peste o oră
c. cedează în repaus
d. cedează la administrarea de nitroglicerină sublingual
e. nu cedează în repaus
41. TurgescenŃa jugularelor apare în:

a. insuficienŃa cardiacă dreaptă
b. insuficienŃa cardiacă stângă
c. hepatita cronică
d. pericardita constrictivă
e. sindromul de ischemie arterială acută
42. Durerea de natură pericardică:

a. nu este accentuată de tuse şi deglutiŃie
b. este accentuată de mişcările toracelui
c. cedează în repaus
276
d. cedează la administrarea de nitroglicerină sublingual

e. apare în pericarditele acute uscate
Răspuns corect: b,e
43. InspecŃia pacientului cu insuficienŃă cardiacă dreaptă relevă:

a. ortopnee
c. turgescenŃa jugularelor
d. prezenŃa edemelor declive
e. paloare generalizată
44. Pacientul cu insuficienŃă cardiacă stângă poate prezenta:

a. dispnee
b. tuse seacă
c. spute hemoptoice
d. cianoză perioronazală
e. simptome datorate stazei viscerale abdominale
Răspuns corect: a,b,c,d
45. InspecŃia relevă în caz de tromboflebită profundă distală:

a. dilatarea venelor subcutane
b. atrofia zonei afectate
c. tumefierea zonei afectate
d. nu relevă niciun element caracteristic
e. absenŃa pilozităŃii
46. Polidipsia apare în:

a. diabet zaharat
b. regimurile desodate
c. deshidratare
d. diabet insipid
e. ulcer gastric
47. Pruritul generalizat poate apărea în:

a. uremie
b. diabet zaharat
c. sindrom de colestază
d. dermatoze alergice
e. pediculoză
48. Aspectul de “limbă saburală”:

a. desemnează o limbă roşie şi depapilată
277
b. apare în deshidratare
c. apare în stări febrile
d. apare în anemia Biermer
e. desemnează limba cu depozite de culoare alb-gălbuie
49. DispariŃia senzaŃiilor gustative poate apărea în:

a. tumori cerebrale
b. accidente cerebrale vasculare
c. sarcină
d. boli cardiace
e. parazitoze intestinale
50. Macroglosia poate apărea în:

a. acromegalie
b. hipertiroidism
c. mixedem
d. ulcer gastric
e. rectocolită ulcerohemoragică
51. Hematemeza poate apărea în:

a. gastrite hemoragice
b. cancer de rect
c. ruptura varicelor esofagiene
d. cancer gastric
e. ulcer gastroduodenal
52. Melena:
a. este o manifestare a hemoragiei digestive inferioare
b. este frecventă în constipaŃia cronică
c. scaunele sunt negre, moi şi lucioase, “ca pacura”
d. este o manifestare a hemoragiei digestive superioare
e. scaunul prezintă sânge roşu, nedigerat
Răspuns corect: c,d
53. Bombarea globală a abdomenului apare în:

a. obezitate
b. visceroptoză
c. hepatomegalie
d. splenomegalie
e. ascită
278
54. Durerea din ulcerul gastric:

a. apare la aproximativ 1-2 ore postprandial
b. poate fi calmată de vărsătură
c. are caracter de “foame dureroasă”
d. nu are caracter sezonier
e. apare la aproximativ 5-6 ore postprandial
55. Durerea din ulcerul duodenal:

a. apare posprandial precoce
b. apare postprandial tardiv
c. este calmată de ingestia alimentelor
d. nu influenşează în general starea de nutriŃie
e. are caracter sezonier
56. Disfagia din cancerul esofagian este:

a. resimŃită imediat după înghiŃire
b. progresivă
c. recent instalată
d. o disfagie veche
e. cu caracter pasager
Răspuns corect: a,b,c
57. Pirozisul este:

a. o senzaŃie de constricŃie toracică
b. o senzaŃie de arsură retrosternală
c. calmat de ingestia alimentelor fierbinŃi
d. accentuat de primodecubitul nocturn
e. însoŃit frecvent de regurgitări gastrice
58. Regurgitarea esofagiană:

a. este neînsoŃită de greaŃă
b. este însoŃită de greaŃă
c. are caracter acid
d. are conŃinut alimentar şi salivar
e. este însoŃită de contractura musculaturii abdominale
59. Vărsăturile din stenoza pilorică:

a. apar postprandial precoce
b. apar la 12-48 ore de la ingestia alimentelor
c. conŃin resturi alimentare ingerate cu 24 ore înainte
d. au miros fecaloid
e. au aspect biliar
279
60. Sindromul dispeptic de tip ulceros se caracterizează prin:

a. durere epigastrică
b. greaŃă şi vărsături acide sau alimentare
c. constipaŃie alternând cu diaree
d. pirozis
e. regurgitări acide
61. Tenesmul rectal poate apărea în:

a. cancerul colonului ascendent
b. cancerul de rect
c. rectite
d. metroanexită stângă
e. fisuri anale
62. Culoarea albă a scaunului poate apărea în:

a. obstrucŃii biliare
b. alimentaŃie bogată în lactate
c. alimentaŃie bogată în proteine
d. constipaŃie cronică
e. după efectuarea unui examen radiologic baritat
63. Colica biliară se caracterizează prin:

a. localizare în hipocondrul drept cu iradiere în umărul drept
b. intensitate atroce
c. factori declanşatori: alimentaŃie bogată în fibre
d. caracter de crampă, “sfâşiere”
e. poziŃie ortopneică
Răspuns corect: a,b,d
64. Durerea lombară difuză unilaterală este prezentă în următoarele boli renale:
a. abces perirenal
b. tuberculoză renală
c. glomerulonefrite acute
d. pilonefrită cronică
e. nefroptoză unilaterală
65. IncontinenŃa urinară ocazională apare în:

a. rupturi de perineu
b. leuconevraxite
c. prolaps genital
280
d. infecŃie urinară
e. paraplegii
66. Oliguria poate apărea în:

a. insuficienŃa renală cronică decompensată
b. diabet zaharat
c. deshidratare severă
d. diabet insipid
e. stări de şoc
67. Poliuria:
a. este o tulburare de micŃiune
b. este o tulburare de diureză
c. reprezintă creşterea volumului urinar peste 2000ml/24 ore
d. reprezintă creşterea numărului de micŃiuni/24 ore
e. apare după hemoragii masive
Răspuns corect: b,c
DISCIPLINA NURSING GINECOLOGIE
AUTOR Şef lucrări Dr. CorniŃescu Florinel
Asist. Univ. Dr. Iliescu Dominic

COAUTORI Asist. Univ. Dr. Anca Brăila
Asist. Univ. Dr. Lorena Dijmărescu
Dr. Adam George
1. Care sunt sursele de date in evaluarea nursing initiala?

a) foaia de observatie;
b) interviul pacientei;
c) efectuarea histerosalpingografiei
d) consultarea familiei si prietenilor
e) examenul clinic
R: a, b, d, e
2. Caracterele diagnosticului nursing sunt:

a) include etiologia diagnosticului
b) este formulat fiziopatologic
c) reflecta probleme din domeniul medical si de ingrijire
d) este justificat de semne si simptome
e) este fara amestec de diagnostice medicale
R: a, d, e
281
3. Caracterele planului nursing sunt:

a) este o reprezentare scrisa a diagnosticelor medicale
b) este o reprezentare scrisa a diagnosticelor nursing
c) serveste ca ghid pentru ingrijirile nursing personalizate
d) serveste ca ghid pentru asigurarea continuitatii ingrijirilor
e) este folosit pentru evaluarea nursing initiala
R; b, c, d
4. Evaluarea nursing pozitiva cuprinde:

a) rezultatele dorite si timpul alocat din planul nursing
b) prescrierea unor medicamente conform simptomatologiei
c) constatare nivelului de realizare a rezultatelor dorite: integral, partial sau deloc
d) identificarea motivelor pentru care nu s-au obtinut rezultatele asteptate
e) dozarea medicamentelor in functie de raspunsul asteptat
R: a, c, d
5. .Examenul sistemului reproductiv pentru sistematizarea evaluarii nursing cuprinde:

a) examenul echografic
b) examinarea vulvei
c) examenul sanilor
d) examenul axilei
e) date despre fluxul menstrual si menopauza
R; b, c, d,e
6. Motivele internarii unei paciente cu o afectiune ginecologica pot fi:

a) dispnee de efort
b) leucoree
c) metroragie
d) dureri in hipogastru
e) formatiuni tumorale pelvine
R: b, d, e
7. In cadrul antecedentelor personale fiziologice se vor urmari:

a) caracteristicile menopauzei
b) menarha
c) numarul de gestatii
d) felul nasterilor
e) modul de evolutie a sarcinii si de rezolvare a nasterii
R: b
8. Antecedentele ginecologice medicale vor cuprinde:

a) existenta unor tumori ovariene sau uterine
b) boli infectioase cronice specifice sau nespecifice
c) endometrioza
d) sarcinile etrauterine
e) infertilitatea
282
R:b, c, e
9. Antecedentele obstetricale la o ginecopata vor tine seama de:

a) boli declansate de sarcina ( diabet etc)
b) felul nasterilor
c) complicatiile la nastere
d) anticonceptionale folosite postpartum
e) starea socio-economica
R: a, b,c
10. In derularea interviului despre istoricul bolii trebuie considerati urmatorii factori principali:
a) daca este o boala chirurgicala
b) perioada de varsta a femeii
c) cauza probabila a fiecarui simptom sau afectiune
d) severitatea bolii pacientei
e) determinarea reactiei psihologice a pacientei fata de boala sa
R: c, d, e
11. Inspectia vaginului poate evidentia urmatoarele:

a) cauza unei metroragii
b) prezenta sangelui
c) caracterele leucoreei
d) malformatii congenitale
e) daca bolnava ia anticonceptionale
R: b, c, d
12. Tuseul vaginal combinat cu palparea abdominala da date despre:

a) marime, forma si consistenta uterina
b) existenta unor tumori rectale
c) existenta unor tumori pelvine
d) forma cavitatii uterine
e) marimea vezicii urinare
R:a, c
13. Tuseul rectal combinat cu palparea abdominala este necesar in cadrul examenului ginecologic
pentru:
a) examinarea uterului retroversat
b) examinarea parametrelor
c) examinarea peretilor vaginului din exterior
d) examinarea sigmoidului
e) golirea cavitatii uterine in hematometrie
R: a, b
14. Pregatirea pentru tuseul rectal presupune:

a) se face peste varsta de 3 ani
b) se face cu mediusul cu manusa lubrefiata
283
c) se face cu aratatorul, cu manusa lubrefiata

d) vezica si rectul sa fie golite
e) se pune pacienta sa execute efort de defecatie
R: a, c, d, e
15. Examinarea ginecologica a fetitelor presupune:

a) pot fi tinute in brate
b) pozitia deasupra mamei pe masa ginecologica
c) pozitia genunchi- piept
d) examinarea sub anestezie
e) numai examenul cu valve
R: a, b, c, d
16. Examinarea ginecologica a adolescentei are urmatoarele particularitati:

a) se face de la inceput testul de sarcina
b) se examineaza dupa ce a fost pregatita prin explicatiile necesitatii controlului si in ce consta
c) se face in prezenta parintilor
d) chestionarea despre viata sexuala se face in particular
e) daca nu a avut relatii sexuale examinarea vaginala se face numai cu speculul
R:b, d
17. La ce foloseste chiuretajul uterin biopsic?

a) in diagnosticul cancerului de ovar
b) in diagnosticul prolapsului de gradul III
c) in diagnosticul infertilitatii tubare
d) in diagnosticul cancerului de corp uterin
e) in diagnosticul celulitei pelvine
R: d
18. Examenul secretiei vaginale direct pe lama poate confirma un diagnostic de:
a) infectie cu Gardnerella
b) infectie cu Papilloma Virus
c) infectie cu Trichomonas
d) infectie cu gonococ
e) infectie cu coci sau bacili
R : a, c, d, e
19. Histerosalpingografia are urmatoarele indicatii :

a) sinechia uterina
b) sterilitate de cauza hipofizara
c) infertilitate de cauza uterina
d) infertilitatea de cauza tubara
e) prolapsul uterin
R: a, c, d
20. Histeroscopia are urmatoarele caracteristici

284
a) vizualizeaza lumenul trompelor prin substanta de contrast

b) metoda de endoscopie luminoasa a cavitatii uterine
c) se face sub anestezie
d) se foloseste in prolapsul genital cu leziuni de decubit
e) evidentiaza malformatii uterine
R: b, c, e
21. Testele imunologice de sarcina se bazeaza pe:

a) reactie antigen- anticorp
b) prezenta gonadotrofinelor coriale in serul si urina femeii gravide
c) prezenta FSH- ului in urina femeii gravide
d) pH- ul acid al mucoasei vaginale
e) pH-ul alcalin al urinei femeii gravide
R: a, b
22. Dozarile de hormoni gonadotropi (FSH si LH) se face in urmatoarele situatii:

a) frigiditate
b) pubertate intarziata
c) pubertate precoce
d) tumori ovariene maligne
e) infertilitate de origine hipotalamo- hipofizara
R: b, c, e
23. Printre testele de ovulatie pot fi urmatoarele:

a) testul Lahm-Schiller
b) colposcopia
c) curba termica bazala
d) testul Babes- Papanicolau
e) dozarea estrogenilor urinari
R: c
24. Metodele de endoscopie ginecologica sunt:

a) histerosalpingografia
b) celioscopia
c) culdoscopia
d) irigografia
e) cistoscopia
R: b, c
25. Indicatiile punctiei vaginale pot fi:

a) evacuarea vezicii urinare in retentia de urina
b) evacuarea unei colectii purulente din Douglas
c) diagnosticarea unei sarcini extrauterine
d) diagnosticul de endometrioza
e) diagnosticul de TBC pelvin
R: b, c, e
285
26. Malformatiile congenitale vulvare sunt:

a) hipertrofia clitorisului
b) imperforatia himenala
c) alungirea hipertrofica de col
d) carunculii himenali
e) stenoza de col
R:a
27. Echografia in diagnosticul patologiei ginecologice are urmatoarele indicatii:

a) tumori vaginale
b) polifibromatoza uterina
c) infertilitatea de cauza hipotalamo-hipofizara
d) diagnosticarea unor colectii lichidiene in pelvis
e) diagnosticarea tumorilor pelvine
R: b, d, e
28. Dezvoltarea gonadei nediferentiate are loc intre saptamanile:

a) 2-3
b) 7-10
c) 4-6
d) 3-8
e) 8-10
R:c
29. Difrentierea gonadei masculine incepe din saptamana:

a) 3
b) 4
c) 5
d) 6
e) 7
R:c
30. Diferentierea gonadei feminine incepe din saptamana:

a) 5
b) 7
c) 8
d) 9
e) 10
R:c
31. Dezvoltarea organelor genitale interne feminine se face din:

a) sinusul uro-genital
b) cloaca primitiva
c) canalele lui Wolff
d) canalele lui Muller
286
e) tuberculul genital
R:d
32. Uterul la nulipara are urmatoarele caracteristici:
a) are 7 cm lungime
b) are 70-80 g
c) are 9 cm lungime
d) are 50g
e) cavitatea uterina are aproximativ 4 cmc
R:a,b,e
33. Alegeti ordinea corecta de la exterior a straturilor musculaturii uterine:

a) longitudinal, circular, plexiform
b) circular, longitudinal, plexiform
c) longitudinal, plexiform,circular
d) plexiform, circular, longitudinal
e) circular, plexiform,longitudinal
R:c
34. Precizati ordinea corecta a structurii endometrului la femeia adulta:

a) strat: parabazal, bazal, compact
b) strat: bazal, spongios, compact
c) strat: compact, parabazal, bazal
d) strat: bazal, compact, spongios
e) strat: spongios, bazal, compact
R:b
35. Mucoasa colului uterin are urmatoarele caracteristici:

a) este cilindrica in totalitate
b) este de tip malpighian in totalitate
c) este keratinizata la zona de jonctiune
d) secreta hormoni estrogeni
e) este de doua feluri: cilindrica si de tip malpighian, despartite de zona de jonctiune
R:e
36. Functiile uterului sunt:

a) sustine sarcina pana la termen
b) hraneste produsul de conceptie
c) secreta estrogeni si progesteron pentru mentinerea sarcinii
d) functia menstruala
e) permite copulatia
R:a, b d,
37. Precizati care este ordinea corecta a segmentelor trompei plecand de la uter:
a) interstitiala, istmica, ampulara, pavilionara
b) istmica, interstitiala, pavilionara, ampulara
c) ampulara, interstitiala, pavilionara, istmica
287
d) pavilionara, istmica, ampulara, interstitiala

e) interstitiala, ampulara, istmica, pavilionara
R:a
38. Structura ovarului are in componenta:

a) medulara
b) hilul ovarian
c) endometru
d) epiteliul malpighian
e) corticala
R:a,b,e
39. Hormonii secretati de ovar sunt:

a) estrogeni
b) LH
c) FSH
d) progesteron
e) androgeni
R:a,d,e
40. Dimensiunile glandei mamare la nuligesta adulta pot fi:

a) 10-12 cm diametrul transversal
b) 5-7 cm diametrul antero-posterior
c) 300-800g greutate
d) 14-15 cm diametrul transversal
e) 8 cm areola mamara
R: a, b, c
41. Care sunt hormonii care participa la mamaogeneza?

a) FSH
b) prolactina
c) LH
d) estrogeni
e) progesteron
R:b,d,e
42. Care sunt procesele care caracterizeaza lactogeneza

a) dezvoltarea glandei mamare
b) initierea lactatiei
c) mentinerea secretiei lactate
d) producerea laptelui
e) depozitarea laptelui matern
R:b,d,e
43. .Caracteristicile sindromului Turner sunt:

a) amenoree primara sau spaniomenoree
288
b) ovare de ‘’portelan’’
c) infantilism sexual
d) 45XO
e) 45YO
R:a,c,d
44. Caracteristicile pseudohermafroditismului feminin sunt:

a) cariotip 46XY
b) cariotip 46XX
c) pubertate precoce de la 8 ani
d) pilozitate masculina
e) fenotip masculin
R:b,c,d,e
45. Malformatiile uterului pot fi:

a) agenezii totale (sindrom RKH)
b) alungire hipertrofica de col
c) anomalii de fuziune: uter dublu
d) retroversia uterina postpartum
e) uter septat
R:a,c,e
46. Neuronii secretori hipotalamici sunt de doua tipuri:

a) aminergici
b) peptidergici
c) secreta dopamina
d) secreta RF(releasing factor)
e) secreta ACTH
R:a,b,c,d
47. Neuronii peptidergici din hipotalamus secreta:

a) insulina
b) oxitocina
c) eritropoetina
d) vasopresina
e) PIF (prolactin inhibiting factor)
R:b,d,e
48. Neuronii aminergici hipotalamici sintetizeaza:

a) adrenalina
b) sparteina
c) cofeina
d) triptamina
e) relaxina
R:a
289
49. Care sunt nucleii hipotalamici care sintetizeaza oxitocina si vasopresina?

a) nucleii subventriculari
b) nucleii supraoptici
c) nucleii bazali
d) nucleii puntii lui Varolio
e) nucleii paraventriculari
R:b,e
50. Care sunt hormonii hipotalamici de stimulare ai hipofizei?

a) TRH
b) FSH
c) MRF
d) LH
e) GnRH (LRH)
R:a,c,e
51. Precizati care sunt hormonii hipotalamici de inhibitie hipofizara:

a) PRFI
b) MRIF
c) CRHI
d) PIF
e) CIF
R:b,d
52. Care sunt hormonii secretati de adenohipofiza?

a) adrenalina
b) FSH
c) ACTH
d) LH
e) norepinefrina
R:b,c,d
53. FSH-ul are urmatoarele proprietati:

a) determina cresterea foliculilor ovarieni
b) determina secretia de estrogeni in ovar
c) determina proliferarea endometrului
d) determina faza secretorie a ciclului menstrual
e) determina caracterele sexuale secundare
R:a,b
54. LH-ul are urmatoarela proprietati:

a) determina secretia de FSH in ovar
b) determina sinteza de progesteron in ovar
c) determina ovulatia
d) mentine corpul galben in ovar
e) determina fazaproliferativa
290
R:b,c,d
55. Prolactina are urmatoarele caracteristici:

a) este secretata in nucleii supraoptici
b) stimuleaza secretia lactata
c) este secretata de hipofiza anterioara
d) este inhibata de PIF
e) este folosita in ablactare
R: b,c,d
56. Care sunt sursele de hormoni estrogeni in organismul femeii?

a) endometrul
b) foliculii ovarieni
c) glanda suprarenala
d) hipofiza
e) medulara ovariana
R:b,c
57. Care sunt metabolitii estrogenilor

a) 17- cetosteroizii urinari
b) estriolul
c) androstendionul
d) pregnenolonul
e) epiandrosteronul
R:b
58. Precizati in ce zile secretia de estrogeni are un varf maxim preovulator si altul mai mic
premenstrual;
a) zilele 13 si 23
b) zilele 10 si 28
c) zilele 14 si 27
d) zilele 12 si 24
e) zilele 11 si 26
R:d
59. Actiunea estrogenilor asupra vaginului este caracterizata prin:

a) cresterea depozitelor de glucoza in stratul bazal
b) modificarile IA si IP spre crestere
c) depozitarea glicogenului in stratul superficial
d) aparitia unor zone iod negative pe epiteliul vaginal
e) proliferarea mucoasei vaginale
R: b,c,e
60. Actiunea estrogenilor asupra uterului determina:

a) hiperplazia fibrelor musculare uterine
b) scaderea contractilitatii uterine
291
c) cresterea contractilitatii uterine

d) descuamarea menstruala a endometrului
e) proliferarea glandelor endometriale
R: a,c,e
61. Actiunea estrogenilor asupra colului uterin se evidentiaza prin:

a) formarea dopului gelatinos
b) aparitia unui pH acid la ovulatie
c) aparitia pH-ului alcalin la ovulatie
d) cristalizarea in frunza de feriga a mucusului cervical la ovulatie
e) prezenta de glicogen in mucusul cervical
R:c,d
62. Care sunt sursele de progesteron:

a) endometrul
b) corpul galben
c) hipofiza
d) ovarul
e) suprarenala
R: b,d,e
63. Care sunt metabolitii progesteronului

a) dehidroepiandrosteronul
b) dopamina
c) cortizonul
d) pregnandiolul
e) prolactina
R:d
64. Actiunea progesteronului asupra mucoasei vaginale se caracterizeaza prin:

a) descuamarea de celule aplatizate
b) descuamarea de celule naviculare
c) glandele vaginale devin sinuoase
d) pH-ul vaginal devine alcalin
e) celulele vaginale se incarca cu aminoacizi
R:b
65. Actiunea progesteronului asupra uterului determina

a) faza secretorie
b) decidualizarea celulelor stromale
c) faza proliferativa
d) hiperplazia fibrelor musculare
e) stimularea contractilitatii uterine
R:a,b,d
66. Actiunea progesteronului asupra colului uterin poate fi:

292
a) stimuleaza secretia de mucus asupra glandelor cervicale

b) creste viscozitatea mucusului cervical
c) creste tonusul orificiului intern al colului
d) relaxeaza orificiul intern al colului
e) deschide colul in momentul menstruatiei
R:b,c
67. Actiunea estrogenilor asupra trompelor este:

a) inhibitia motilitatii
b) stimularea motilitatii
c) cresc aportul energetic de glicogen
d) determina segmentatia oului
e) stimuleaza prostaglandinele
R:b
68. Actiunea progesteronului asupra trompelor este:

a) stimuleaza motilitatea
b) inhiba motilitatea
c) transforma secretia mucoasa tubara
d) stimuleaza ciclul Krebs pentru hranirea oului
e) creste tonusul orificiului intern tubar
R:b,c
69. Actiunea estrogenilor asupra sanilor este:

a) intretine lactatia
b) inhiba tonusul sinusurilor lactifere
c) cresc secretia de proteine in lapte
d) stimuleaza dezvoltarea glandulara
e) dezvolta canalele galactofore
R:d,e
70. Actiunea progesteronului asupra hipofizei:

a) inhiba secretia de ACTH
b) stimuleaza secretia de PRL
c) inhiba secretia de LH
d) stimuleaza FSH
e) inhiba STH
R:c
71. Actiunea estrogenilor asupra sistemului osos determina:

a) oprirea cresterii
b) calcificarea cartilagiilor de crestere
c) osteoporoza
d) demineralizarea osoasa
e) stimuleaza cresterea
R:a,b
293
72. Actiunea estrogenilor asupra metabolismului apei si sodiului poate fi:

a) retentia de apa
b) eliminare crescuta de apa
c) retentie de sodiu
d) eliminare crescuta de sodiu
e) senzatie de tensiune mamara premenstruala
R:a,c,e
73. Actiunea progesteronului asupra aparatului urinar si digestiv:

a) determina constipatie
b) favorizeaza infectiile urinare
c) favorizeaza eliminarea calciului
d) creste tranzitul digestiv
e) incetineste fluxul urinar
R:a,b,e
74. Precizati sursrle de androgeni la femeie:

a) medulara ovarului
b) teaca interna foliculara
c) albugineea ovarului
d) hilul ovarian
e) teaca externa foliculara
R:b,d
75. Precizati sub ce forme sunt secretati androgenii la femeie:

a) androstendion
b) epiandrosteron
c) DHEA (dehidroepiandrosteron)
d) metiltestosteron
e) nortestosteron
R:a,c
76. .Efectele secretiei crescute de androgeni la femeie pot fi:

a) slabire generala
b) inhiba secretia de FSH si LH
c) produc metroragii
d) au efect masculinizant
e) determina atrofia endometrului
R:b,d,e
77. Productia de relaxina se realizeaza in :

a) corticosuprarenala
b) plamani
c) ovar
d) endometru
294
e) placenta
R:c,d,e
78. Efectele relaxinei sunt:

a) relaxeaza orificiul intern al colului la nastere si menstruatie
b) declanseaza menstruatia
c) detaseaza in lambouri mucoasa uterina
d) relaxeaza articulatiile bazinului pentru nastere
e) determina reluarea ciclului menstrual dupa nastere
R:a,c,d
79. Foliculii primordiali au urmatoarele caracteristici:

a) la nastere sunt in ovare in numar de la 300 000 la 1 000 000
b) se numesc foliculi De Graaf
c) contin un ovocit de ordin I , aflat in profaza diviziunii meiotice din viata intrauterina
d) ovocitul se divide ecuational
e) isi continua dezvoltarea si diviziunea ovocitului odata cu declansarea unui ciclu menstrual
R:a,c,e
80. Dezvoltarea foliculilor primordiali in perioada prepubertara are urmatoarele aspecte:

a) se pot transforma in foliculi primari prin proliferarea celulelor foliculare
b) pot ajunge la folicul cu antru
c) secreta estrogeni in cantitate mica
d) secreta androgeni in cantitate moderata
e) degenereaza si sufera fenomene de atrezie
R:a,b,c,e
81. Caracterele foliculului De Graaf sunt urmatoarele:

a) este folicul atrezic
b) contine ovocitul de ordin II
c) ovocitul de ordinul II are o marime intre 150- 200 microni
d) secreta LH
e) secreta FSH
R:b,c
82. Ovocitul de ordinul II se caracterizeaza prin :

a) isi incepe diviziunea in viata intrauterina
b) provine din diviziune meiotica
c) are n cromozomi
d) isi termina diviziunea la ovulatie
e) se numeste ovul
R:a,b,c,d
83. Ovocitul de ordinul III (ovulul) are urmatoarele caracteristici:

a) contine vezicula vitelina
b) provine din diviziune meiotica
295
c) isi termina diviziunea de maturatie numai dupa contactul cu spermatozoidul

d) provine din diviziune mitotica
e) are n cromozomi
R:c,d,e
84. Caractristicile corpului galben progestativ sunt:

a) provine din folicul primordial
b) provine din foliculul De Graaf
c) secreta progesteron
d) secreta estrogeni
e) se transforma in ovul
R:b,c,d
85. Ciclul secretor al ovarului are urmatoarele caracteristici:

a) estrogenii sunt secretati numai dupa ponta ovulara
b) progestronul este secretat numai dupa ponta ovulara
c) cu 2-3 zile inainte de menstra estrogenii si progesteronul scad brusc
d) estrogenii sunt secretati pana la menstruatie
e) androgenii au varf de secretie in ziua a-14-a determinind ovulatia
R:b,c,d
86. Hormonii implicati in ovulatie sunt:

a) estrogenii cu varf de secretia in ziua a 12-a
b) progesteronul cu varf de secretie in ziua a10-a
c) descarcarea preovulatorie de FSH si LH in ziua a 13-a
d) androgenii
e) prostaglandinele
R:a,c
87. Care hormoni determina fenomenul de feed back negativ in declansarea menstruatiei?
a) FSH
b) LH
c) 17 ceto-steroizii
d) estriolul si estrona
e) androgenii
R:d
88. Care sunt factorii care declansaza menstruatia?

a) metabolitii androgenilor
b) menotoxina
c) relaxina
d) prostaglandinele
e) corpii cetonici
R:b,c,d
89. Care sunt fazele ciclului menstrual in ordine:

296
a) faza menstruala, preovulatorie, secretorie, premenstruala

b) faza secretorie, proliferativa, ovulatorie, menstruala
c) faza premenstruala, ovulatorie, secretorie, menstruala
d) faza menstruala, proliferativa, secretorie, premenstruala
e) faza premenstruala, prolifrativa, ovulatorie, menstruala
R:d
90. .Faza proliferativa a ciclului menstrual se caracterizeaza prin:

a) este intre zilele 14-16 ale ciclului menstrual
b) este intre zilele 5-14 ale ciclului menstrual
c) glandele endometriale cresc mult in dimensiuni
d) arteriolele si venulele regreseaza
e) endometrul creste mult in grosime
R:b,c,e
91. Faza progesteronica a ciclului menstrual se caracterizeaza prin:

a) secretie abundenta glandulara
b) decidualizarea stromei
c) cresterea in grosime a endometrului
d) incarcare cu glicogen a celulelor endometriale
e) regresia stratului bazal
R:a,b,d
92. Caracterele fazei premenstruale sunt:

a) aparitia de hemoragii la nivelul stratului bazal endometrial
b) deshidratarea endometrului
c) spasmul arteriolelor spiralate
d) creste FSH pentru un nou ciclu
e) regresia corpu;ui galben
R:b,c,e
93. Care sunt etapele fazei menstruale?

a) proliferarea
b) descuamarea
c) degenerarea
d) regenerarea
e) eliminarea
R:b,d
94. Precizati varsta medie la care apare menarha;

a) 14-15 ani
b) 10-11 ani
c) 11-12 ani
d) 12-13 ani
e) 13-14 ani
R:d
297
95. Intre ce limite extreme poate varia un ciclu menstrual?

a) 18-35 zile
b) 21-45 zile
c) 27-40 zile
d) 25-42 zile
e) 28-32 zile
R:b
96. Variatiile fiziologice ale duratei fazei menstruale au urmatoarele limite:

a) 2-5 zile
b) 4-9 zile
c) 4-8 zile
d) 3-7 zile
e) 5-7 zile
R:d
97. Care este cantitatea medie de sange menstrual considerata fiziologica:

a) 100-150 ml
b) 50-80 ml
c) 90-200 ml
d) 70-120 ml
e) 40-60 ml
R:b
98. Caracterele sangelui menstrual sunt:

a) are culoare rosu aprins
b) contine cheaguri
c) este incoagulabil
d) are culoare rosu inchis
e) contine estrogeni si prostaglandine
R:c,d,e
99. Modificarile uterine in ciclul miometrial pot fi;

a) creste in greutate cu 5-10 g
b) motilitate uterina crescuta la ovulatie
c) cresterea tonusului orificiului intern al colului
d) hiperplazia fibrelor miometriale in fazele proliferativa si secretorie
a) motilitate uterina crescuta premenstrual
R:a,b,d,e
100. Ciclul cervical in faza preovulatorie determina urmatoarele modificari la nivelul colului:
a) se inchide orificiul intern al colului
b) se deschide orificiul extern al colului in pupila
c) secretia glandelor cervicale devine ca un gel
d) mucusul cervical cristalizeaza in ’’frunza de feriga’’
298
e) secretia cervicala contine din abundenta glicoproteine

R:b,d,e
101. Precizati care sunt modificarile mucoasei vaginale in perioada foliculara:

a) proliferarea bacililor Doderlein
b) cresc IA si IP
c) pH-ul devine alcalin
d) celulele se incarca cu glicogen
e) prolifereaza stratul superficial al mucoasei vaginale
R:a,b,d,e
102. Precizati care sunt modificarile mucoasei vaginale in perioada postovulatorie:

a) dezvoltarea stratului bazal
b) dezvoltarea stratului intermediar
c) scade indicele acidofil
d) scade pH-ul vaginal
e) se descuameaza celulele naviculare (plicaturate)
R:b,c,e
103. Modificarile ciclice ale trompei in faza foliculinica sunt:

a) predomina celulele ciliate
b) predomina celulele epiteliale
c) creste motilitatea trompei
d) pH-ul devine acid
e) prolifereaza stratul intermediar al mucoasei tubare
R:a,c
104. Modificarile ciclice ale trompei in faza progesteronica pot fi:

a) creste continutul celulelor in glicoproteine
b) celulele mucoasei se incarca cu glicogen
c) celulele se incarca cu lipoizi
d) pH-ul devine intens alcalin
e) prolifereaza stratul bazal al mucoasei tubare
R:b,c
105. Modificarile sanilor in faza foliculara pot fi:

a) se initiaza secretia lactata
b) se pigmenteaza areola mamara
c) se dezvolta acinii glandulari
d) creste permeabilitatea capilara si imbibitia tesutului mamar
e) apare colostrul
R:d
106. Modificarile sanilor in faza progesteronica pot fi

a) se dezvolta mameloanele
b) se dezvolta acinii glandulari
299
c) se produce edemul stromei

d) se declanseaza secretia lactata
e) prolifereaza canalele galactofore
R:b
107. Precizati simptomele cardinale in afectiunile ginecologice:

a) febra
b) prezenta maselor tumorale pelvine
c) hemoperitoneul
d) leucoreea
e) disuria
R:b,d
108. Etiologia sangerarilor genitale in copilarie poate fi:

a) neoplasm de col uterin
b) tumori ovariene secretante
c) corpi straini intravaginali
d) pubertate precoce
e) neoplasm mamar
R:b,c,d
109. Etiologia sangerarilor genitale in adolescenta poate fi:

a) metroragii disfunctionale
b) cicluri anovulatorii
c) vaginita cu Trichomonas
d) avort
e) polipoza colului uterin
R:a,b,d
110. Etiologia sangerarilor genitale intalnite frecvent la femeia adulta poate fi:
a) neoplasm de endometru
b) avort
c) sarcina extrauterina
d) metroragii disfunctionale
e) neoplasm de ovar
R:b,c,d
111. Precizati etiologia sangerarilor intalnite frecvent in premenopauza:

a) fibroamele utrine
b) metroragii disfunctionale
c) neoplasm de ovar estrogeno-secretant
d) avortul
e) polipii endometriali si cervicali
R:a,b,e
112. Etiologia sangerarilor genitale in menopauza pote fi:

300
a) cancerul de col uterin

b) cancerul de corp uterin
c) vaginita atrofica
d) metroragiile disfunctionale
e) chistul dermoid de ovar
R:a,b,c
113. Care sunt primele investigatii necesare in cazul unei metroragii la o adolescenta?
a) chiuretajul uterin biopsic
b) celioscopia
c) test de sarcina
d) tuseul vaginal
e) colposcopia
R:c
114. Caracterele leucoreei fiziologice pot fi :

a) este prezenta numai la fetite
b) are un pH intre 3,8- 4,6
c) contine mucus cervical
d) contine celule fara nucleu
e) are o culoare laptoasa, opalescenta
R:b,c,e
115. Leucoreea nou-nascutei are urmatoarele caractere:

a) dispare la 7-10 zile dupa nastere
b) nou- nascuta nu are leucoree
c) se datoreaza hormonilor steroizi placentari
d) este iritanta
e) este fiziologica
R:a,c,e
116. Leucoreea peripuberala se caracterizeaza prin:

a) apare la 12-13 ani
b) apare la 8-9 ani, cand ovarele incep sa secrete estrogeni in cantitate mica
c) este alba, omogena, aderenta de vagin
d) fetitele nu au leucoree
e) este iritanta
R:b,c
117. Leucoreea pubertara si la adolescente se caracterizeaza prin:

a) incidenta leucoreei patologice este mai mica decat la adult
b) nu apare leucoree patologica
c) are pH alcalin
d) este iritanta
e) are culoare alb-verzuie
R:a
301
118. Caracterele leucoreei patologice sunt:

a) este intotdeauna cremoasa
b) este iritanta
c) pateaza lenjeria
d) contine sange intotdeauna
e) are originea in cavitatea uterina
R:b,c
119. Etiologia leucoreei patologice la femeia adulta poate fi:

a) sarcina
b) tumorile ovariene mucoide
c) infectiile vaginale
d) tumori ale colului uterin
e) dezechilibre neuro-hormonale
R:c,d,e
120. Leucoreea patologica. Precizati care sunt formele clinice infectioase:

a) leucoreea din cervico- vaginitele nespecifice
b) leucoreea din endometrioza
c) leucoreea din inflamatiile genitale inalte
d) leucoreea din vulvo- vaginitele specifice
e) leucoreea din fibromul uterin
R:a,c,d
121. Formele clinice de leucoree patologica pot fi;

a) leucoreea din infectii genitale
b) leucoreea din prolapsul genital
c) leucoreea din tumorile meligne de col
d) leucoreea din sinechiile uterine
e) leucoreea din disfunctiile neuro- hormonale
R:a,c,e
122. Caracterele leucoreei trichomoniazice sunt:

a) este sanghinolenta
b) este iritanta
c) are culoare verzuie, aerata
d) are aspect branzos
e) are miros de mucegai
R:b,c,e
123. .Caracterele leucoreei candidozice sunt:

a) are culoare galbena
b) se insoteste de prurit
c) are aspect branzos
d) are culoare maronie
e) are pH- ul alcalin
302
R:b,c
124. Leucoreea de origine neuro- hormonala are urmatoarea etiologie:

a) hiperestrogenia la ovulatie
b) hiperandrogenismul de origine ovariana
c) hipoestrogenia prepubertara
d) antibioterapia
e) origine psihogena
R:a,c,e
125. Durerea acuta pelvina poate sa apara in urmatoarele imprejurari:

a) afectiuni ale aparatului urinar
b) afectiuni genitale
c) afectiuni hepatice
d) afectiuni pancreatice
e) afectiuni intestinale
R:a,b,e
126. Durerea acuta in ginecologie poate fi data de :

a) complicatiile sarcinii
b) neoplasm rectal
c) apendicita
d) infectii acute
e) tumori anexiale
R:a,d,e
127. Durerea acuta in infectiile genitale are urmatoarele cauze:

a) cervicita cronica
b) vaginita atrofica
c) boala inflamatorie pelvina
d) abces tubo- ovarian
e) candidoza vaginala
R:c,d
128. afectiunile anexiale care pot da durere acuta pot fi:

a) ovarul polichistic
b) ruptura unui chist ovarian
c) torsiunea unui chist de ovar
d) sarcina extrauterina rupta
e) distrofia ovariana
R:b,c,d
129. Durerea pelvina recurenta are urmatoarea etiologie:

a) apendicita
b) calculoza vezicala
303
c) dismenoreea
d) ovulatia
e) herpesul genital
R:c,d
130. Istoricul durerii in ginecologie trebuie sa cuprinda:

a) menarha
b) asocierea simptomelor gastro-intestinale
c) numar de nasteri
d) numar de avorturi
e) data instalarii menopauzei
R:b
131. Durerea acuta in ginecologie poate fi insotita de :

a) cresterea tensiunii arteriale
b) tulburari gastrointestinale
c) tulburari urinare
d) amenoree
e) anovulatie
R:b,c
132. Testele indicate in durerea acuta pelvina sunt:

a) examenul sumar de urina
b) testul de sarcina
c) dozarea estrogenilor serici
d) histerosalpingografia
e) colposcopia
R:a,b
133. Cum definiti dismenoreea primara?

a) durere la contactul sexual
b) durere menstruala asociata unei patologii genitale
c) durere la mijlocul ciclului menstrual
d) durere menstruala fara o patologie genitala asociata
e) metroragie asociata cu cicluri anovulatorii
R:d
134. Cum definiŃi dismenoreea secundară?

a) durerea menstruală cu debut în a treia zi a ciclului
b) durerea menstruală asociată unei patologii genitale
c) durere la conact sexual
d) afecŃiune ginecologică cu debut la pubertate prin menometroragii
e) menstruaŃie redusă datorită tulburărilor hormonale.
R:b
135. Cauzele dismenoreei secundare pot fi:

304
a) stenoză cervicală
b) displaziile de col uterin
c) adenomioza
d) fibromul uterin
e) endometrioza
R:a,c,d,e
136. Cauzele ginecologice în durerea pelviană cronică sunt:

a) prolapsul uterin gr II
b) rectocelul
c) endometrioza
d) displaziile de col uterin
e) sarcina extrauterină
R: c
137. PrecizaŃo care sunt masele tumorale genitale întâlnite în copilărie:

a) fibromul uterin
b) endometrioza
c) hematosalpinx
d) tumori ovariene
e) cancer de col uterin
R: d
138. PrecizaŃi care sunt masele tumorale genitale întâlnite la pubertate şi în adolescenŃă:
a) abces tubo-ovarian
b) chiste ovariene
c) fibrom uterin
d) sarcina
e) hematometrie
R: a, b, d, e
139. PrecizaŃi care sunt masele tumorale genitale întâlnite la femeie în perioada reproductivă:
a) rinichi ectopic
b) sarcina
c) vezica plină
d) abces tubar
e) cancer de col uterin
R: b,d,e
140. AlegeŃi factorii etiologici generali care pot cauza prurit vulvar:
a) alergii
b) fisuri anale
c) diabet
d) hepatite acute sau cronice
e) constipaŃia cronică
R:a,b,c,d
305
141. Care sunt factorii etiolologici locali ai pruritului gentital?

b) distrofii vulvare
c) chisturi congenitale
d) vulvo-vaginite
e) metroragiile
f) multiparitatea
R:a,c
142. Pseudohermafroditismul feminin se caracterizeaza prin:

a) se mai numeste si testicul feminizant
b) organele genitale externe sunt de tip masculin
c) organele genitale externe sunt de tip feminin
d) se intalneste in tumorile virilizante de ovar
e) cariotipul este masculin
R:b,d
143. Sindromul Turner presupune :

a) este o anomalie castigata
b) cariotipul este XXY
c) cariotipul este XO
d) organele genitale externe sunt de tip masculin
e) are etiologie infectioasa
R:c
144. Glera cervicala :

a) are rol de bariera mecanica
b) imobilizeaza germenii pentru fagocitoza
c) contine substante bactericide si bacteriostatice
d) este impenetrabila pentru majoritatea factorilor infectiosi
e) este locul de predilectie al cantonarii agentilor bacterieni si virali
R:a,b,c
145. Aparitia menarhei la noi in teritoriu este, in medie, in jurul varstei de:
a) 7-8 ani
b) 9-10 ani
c) 12-13 ani
d) 10-12 ani
e) 15-16 ani
R:c
146. Caracteristicile gonadostatului la pubertate sunt:

a) scaderea sensibilitatii centrilor hipotalamici la mecanismul de feed- back negativ exercitat de
estradiol
b) cresterea pulsatilitatii secretiei de GnRH si de gonadotrofine
c) scaderea pulsatilitatii secretiei de GnRH
306
d) feed-back-ul pozitiv al estradiolului care declanseaza ovulatia

e) scaderea sensibilitatii ovarului la gonadotrofine
R:a,b,d
147. Instalarea pubertatii fiziologice este marcata de :

a) aparitia caracterelor sexuale secundare
b) accelerarea cresterii staturo- ponderale
c) aparitia menarhei
d) ovulatia regulata
e) cresc concentratiile hormonilor sexuali
R:a,b,c,e
148. Menopauza:
a) reprezinta declinul functiilor sexuale
b) este indusa de cresterea nivelurilor de estrogeni
c) este insotita de tulburari vasomotorii
d) pentru corectarea tulburarilor datorate carentei de estrogen se administreaza progesteron
e) administrarea estrogenilor previne coplicatiile metabolice si regresive
R:a,c,e
149. Metroragiile din perioada pubertara pot fi date de :

a) avort
b) cicluri anovulatorii
c) cancer de col
d) vaginita cu Trichomonas
e) tumori ovariene cu secretie endocrina
R:a,b,e
150. Ciclurile anovulatorii se caracterizeaza prin:

a) secretia de progesteron este absenta prin lipsa ovulatiei corpului galben
b) creste secretia de progesteron
c) scaderea brusca a nivelului estrogenilor, rezultand hemoragia de privatie
d) endometrul hiperplagic prin actiunea estrogenilor
e) corpul galben are o existenta anormal de scurta
R:a,c,d
151. Hipomenoreea reprezinta:

a) absenta sangerarii menstruale pentru un interval de timp de peste 90 de zile
b) sangerare menstruala redusa cantitativ si cu o durata mai mica de 3 zile
c) episoadele menstruale se succed la intervale de peste 35 de zile
d) sangerare menstruala ciclica cu o durata de peste 7 zile
e) episoade menstruale ce survin la intervale mai mici de 21 de zile
R:b
152. Etiologia amenoreei este:

a) hiperplazia endometriala
307
b) imperforatia himenala
c) disgeneziile gonadice
d) ciclurile anovulatorii
e) administrare prelungita de progestative
R:b,c,e
153. Intre infectiile localizate vulvare avem :

a) vaginita trichomoniazica
b) distrofia vulvara
c) bartholinita
d) skenita
e) cancerul in situ vulvar
R:c,d
154. Tratmentul vaginitei trichomoniazice presupune:

a) tratament conform antibiogramei
b) nu este nevoie ca sotul sa urmeze tratament
c) se utilizeaza antimicotice
d) se utilizeaza antibiotice cu spectru larg
e) se utilizeaza metronidazolul sau tinidazolul
R:e
155. Dintre malformatiile congenitale ale vaginului fac parte:

a) septul transversal
b) septul longitudinal
c) hipoplazia labiala
d) kraurozisul
e) sindromul ROKITANSKI KUSTER HAUSER
R:a,b,e
156. Kraurozisul vulvar :

a) este un proces scleroatrofic
b) se manifesta prin prurit, dispareunie
c) apare de obicei la femeile tinere
d) prin aplicatii locale de estrogeni se obtin rezultate terapeutice bune
e) nu are potential neoplazic
R:a,b
157. In etiopatogenia leziunilor distrofice recunoastem:

a) fenomene infectioase locale
b) apar mai frecvent la menopauza
c) se datoresc lipsei hormonilor estrogeni
d) o alterare a vaselor dermului
e) mecanism imun
R:a,b,c,d
308
158. Tratamentul chirurgical in lichenul scleroatrofic este:

a) histerectomia subtotala
b) colpocleizis
c) vulvectomin
d) histerectomia totala
e) culdocenteza
R:c
159. Formele clinice de tumori vaginale maligne sunt:

a) vaginita senila
b) vaginita herpetica
c) forma vegetanta
d) forme ulcerativa
e) noduli solitari
R:c,d,e
160. Patologia tumorala benigna a colului presupune:

a) chisturile inflamatorii
b) chisturile endometriozice
c) polipii cervicali
d) cervicitele cu chlamydia
e) fibromiomul cervical
R:a,b,c,e
161. Endometrioza se caracterizeaza prin:

a) are etiologie infectioasa
b) presupun metaplazie locala din tesutul conductului mullerian
c) are o culoare albastruie ce devine ciocolatie la menstruatie
d) diagnosticul clinic este de certitudine
e) tratamentul este chirugical sau medicamentos
R:b,c,e
162. Manifestarile clinice ale polipului cervical sunt:

a) leucoreea mucoasa sau purulenta
b) sangerare
c) antreneaza prolapsul uterin
d se poate observa in canalul cervical
e) colul isi pierde mobilitatea
R:a,b,d
163. Formele clinice ale cervicitei cronice sunt:

a) polipul sesil
b) polipul pediculat
c) exocervicita
d) endocervicita
e) endometrioza
309
R:c,d
164. Simptomele cervicitelor pot fi:

a) dispareunia
b) durerea acuta
c) dismenoreea
d) leucoreea
e) polakiuria
R:a,c,d
165. Tratamentul cervicitelor cronice presupune:

a) irigatii locale cu substante antiseptice
b) tratament cu estrogeni locali
c) administrarea de ovule vaginale cu antibiotice
d) tratament chirurgical
e) administrarea de progesteron intravaginal
R:a,c,d
166. Jonctiunea scuamo- cilindrica este:

a) epiteliul cilindric normal la nivelul orificiului intern al colului
b) limita dintre stroma si epiteliul colului
c) limita dintre epiteliul pavimentos vaginal cu epiteliul cilindric glandular
d) este locul de predilectie al aparitiei displaziilor cervicale
e) este variabila in functie de nivelul estrogenilor de-a lungul vietii
R:c,d,e
167. Carcinomul in situ include leziunea intraepiteliala in urmatoarea clasa:

a) CIN 1
b) CIN 2
c) CIN 3
d) LSIL
e) HSIL
R:c,e
168. Etiologia displaziilor de col uterin include:

a) poate apare la fetite
b) apar exclusiv la femeile active sexual
c) rol primordial HPV
d) carenta de estrogeni
e) debutul precoce al vietii sexuale si numarul de parteneri
R:b,c,e
169. Depistarea leziunilor cervicale se face prin:
a) echografie endovaginala
b) examen secretie vaginala
c) examen citotumoral Babes- Papanicolaou
d) examen cu valvele
310
e) tuseu vaginal
R:b,c,d,e
170. Diagnosticul de certitudine al CIN (neoplazie cervicala intraepiteliala):

a) examen de secretie vaginala
b) examen citotumoral
c) test Lahm- Schiller
d) colposcopie
e) bioposie urmata de examen histopatologic
R:e
171. Metodele de tratament conservator in CIN sunt:

a) tratament hormonal
b) crioterapia
c) conizatia
d) ansa diatermica
e) histerectomia totala
R:b,c,d
172. Chistul glandei Bartholin :

a) este o tumora maligna
b) este un chist de retentie
c) nu este dureros la palpare
d) tratamentul este extirparea chirurgicala
e) are origine dizembrioplazica
R:b,c,d
173. Etiopatogenia distrofiilor vulvare include:

a) aparitia mai frecventa la menopauza incrimineaza lipsa hormonilor ovarieni
b) alterari ale vaselor din derm
c) fenomene alergice locale
d) infectii micotice
e) transmitere ereditara
R:a,b,c,d
174. Formele clinice ale distrofiilor vulvare sunt:

a) hiperkeratoza
b) atrofia senila
c) infectia trichomoniazica
d) kraurozisul
e) cancerul in situ
R:a,b,d
175. Aspectele clinice datorate atrofiei senile a organelor genitale sunt:

a) dispareunia si pruritul
b) labiile se atrofiaza
311
c) introitul vaginal este stenozat

d) aparitia de micropapule si placi eritematoase
e) mucoasa este hiperpigmentata
R:a,b,c
176. Tratamentul vaginitei atrofice presupune:

a) este un proces fiziologic si nu necesita tratament
b) aplicarea de crema cu estrogeni conjugati
c) se recomanda o viata sexuala normala
d) incizii de degajare
e) utilizarea ovulelor pe baza de progesteron
R:b,c
177. Fistulele recto- vaginale se manifesta clinic prin:

a) pierderi de urina prin vagin
b) incontinenta de fecale si gaze prin vagin
c) metroragii
d) hemoroizi externi
e) asimptomatice
R:b
178. Semnele cardinale in patologia sanului sunt:

a) retractia mamelonului
b) reteaua vasculara hiperdezvoltata
c) durerea la nivelul unuia sau ambilor sani
d) scurgerea mamelonara
e) hipertrofia tuberculilor Montgomery
R:c,d
179. Secretia lactescenta aparuta la femei in afara sarcinii se poate datora:

a) secretiei crescute de prolactina
b) hipotiroidismului
c) contraceptivelor orale
d) implica un proces infectios
e) tumora maligna de glanda mamara
R:a,b,c
180. In boala fibrochistica a sanului se intalnesc:

a) mase bilaterale unice sau multiple
b) mase imprecis definite sau bine delimitate
c) acuzele sunt exacerbate in perioada premenstruala
d) la palpare apar tumori mari dure la ambii sani
e) aderenta la piele si la planurile subiacente
R:a,b,c
181. Examinarea clinica a sanului presupune:

312
a) anamneza completa
b) palparea sanului se face numai in decubit dorsal
c) se palpeaza numai sanul afectat
d) se palpeaza obligatoriu ariile ganglionare supraclaviculare si axilare
e) este obligatorie palparea ambilor sani
R:a,d,e
182. Autoexaminarea sanului presupune:

a) examinarea sanului de catre medicul ginecolog in fiecare an
b) contribuie la cresterea detectarii precoce a cancerului
c) este indicata in fiecare luna, postmenstrual
d) se palpeaza fiecare san cu mana de aceeasi parte
e) orice modificare trebuie raportata medicului
R:b,c,e
183. Indicatiile mamografiei sunt:

a) screeningul la intervale regulate la femeile cu risc pentru dezvoltarea cancerului mamar
b) evaluarea unei mase mamare de natura incerta
c) dupa un diagnostic biopsic
d) la fetite pentru evaluarea dezvoltarii glandei mamare
e) monitorizarea cancerului mamar la pacientele tratate prin interventii conservatoare
R:a,b,e
184. Screeningul pentru cancerul de san presupune:

a) este indicat la toate femeile in perioada de activitate sexuala
b) este indicat la femeile peste 70 de ani
c) include examinare echografica
d) include examinare fizica si mamografica
e) este indicat anual la femeile peste 50 de ani
R:d,e
185. Fibroadenomul mamar:

a) este forma comuna de tumora maligna
b) apare de obicei la varste inaintate
c) este dependent de stimulul estrogenic
d) mamografic prezinta tumora cu limite precise
e) excizia chirurgicala se face numai la pacientele in postmenopauza
R:c,d
186. Endometrioza este :

a) implantarea de focare ectopice de mucoasa endometriala in afara cavitatii uterine
b) inflamatia endometrului
c) infectia nespecifica a endometrului
d) apanajul femeilor care au folosit contraceptive orale
e) chist functional al ovarului
R:a
313
187. Tabloul clinic al endometriozei cuprinde:

a) scaderea fertilitatii
b) frigiditate
c) hemoragia este simptomul principal
d) prezenta chisturilor ciocolatii la nivelul ovarelor
e) prezenta ovarelor ’’de portelan’’
R:a,b,d
188. Diagnosticul de certitudine in endometrioza este pus pe:

a) anamneza
b) examen local
c) histerosalpingografie
d) celioscopie
e) examen histopatologic
R:e
189. Tratamentul medical al endometriozei este:

a) estrogeni conjugati
b) progestative norsteroide
c) clomifen citrat
d) topice locale pe baza de cortizon
e) bromcriptina
R:b
190. Etiologia tumorilor de ovar recunoaste :

a) numar scazut de nasteri
b) alaptarea prelungita
c) utilizarea talcului si azbestului
d) dezvoltarea tumorilor din resturi embrionare
e) multiparitatea
R:a,c,d
191. Clasificarea tumorilor ovariene cuprinde:

a) distrofii ovariene
b) tumori ale mezenchimului si cordoanelor sexuale
c) tumori cu celule germinale
d) tumori ale tesuturilor moi nespecifice
e) neoplazii intraepiteliale
R:b,c,d
192. In sindromul Stein- Leventhal (boala polichistica ovariana) exista:

a) productie excesiva de androgeni
b) chisturi ciocolatii
c) sterilitate, obezitate, hirsutism
d) hipermenoree, polimenoree
314
e) spaniomenoree cu evolutie spre amenoree

R:a,c,e
193. Complicatiile tumorilor ovariene pot fi :

a) torsiunea
b) hemoragia intrachistica
c) ruptura
d) malignizarea
e) involutia
R:a,b,c,d
194. Diagnosticul clinic al tumorilor de ovar include:
a) echografia
b) durerea localizata in abdomenul superior
c) sindroame dispeptice
d) ascita
e) celioscopie
R:b,c,d
195. Etiologia infectiilor utero- anexiale poate fi:

a) virusurile papylloma
b) agenti parazitari :toxoplasma, chlamidya
c) asociatii aerobi- anaerobi
d) in general infectia este monomicrobiana cu bacterii Gram pozitive
e) germeni Gram+ si Gram –
R:a,b,c,e
196. Cauzele favorizante de infectie utero- anexiala sunt:

a) puerperalitatea
b) stari de denutritie
c) tratamente hormonale estro- progestative
d) traumatisme locale
e) lipsa ovulatiei
R:a,b,c,d
197. Caile de propagare a infectiei utero- anexiale sunt:

a) canaliculara ascendenta
b) metastatica
c) contiguitate din aproape in aproape
d) canaliculara descendenta
e) hematogena
R:a,c,d,e
198. Diagnosticul etiologic al infectiilor genitale se pune prin:

a) examen echografic
b) examene serologice
c) examen radiologic
315
d) examene bacteriologice
e) celioscopie
R:b,d
199. Endometritele acute se manifesta prin:

a) disurie
b) scurgeri uterine purulente
c) febra
d) dureri uterine
e) exocervicita
R:b,c,d
200. Celulita pelvina difuza are urmatoarele caracetristici:

a) invadare inflamatorie a tesutului celular pelvin
b) infiltratia este localizata
c) de obicei infiltratia difuzeaza
d) uterul isi pastreaza mobilitatea la palpare
e) uterul este imobilizat intr- un bloc rigid
R:a,c,e
201. Pelviperitonita acuta are urmatoarele caracetristici:

a) cel mai frecvent este primitiva
b) cel mai frecvent este propagata de la o infectie utero- anexiala
c) starea generala este buna
d) abdomenul este flasc la palpare
e) fundurile de sac vaginale sunt impastate, dureroase
R:b,e
202. Formele clinice ale anexitelor acute sunt:

a) salpingita sclero- atrofica
b) salpingita catarala
c) hidrosalpinx
d) abcesul tubo- ovarian
e) ovarita chistica
R:b,d
203. Diagnosticul clinic al procesului inflamator acut anexial presupune:

a) durere anexiala
b) leucocitoza
c) durere la mobilizarea colului uterin
d) febra>39*C
e) la punctie se extrage sange coagulat
R:b,c,d
204. Tratamentul infectiilor acute utero- anexiale presupune:

a) punga cu gheata pe abdomen
316
b) antibioterapie dupa recoltarea produselor biologice pentru decelarea de germeni si antibiograma

daca este posibil
c) antibioterapie precoce
d) transfuzii de sange
e) antiinflamatorii
R:a,b,c,e
205. Tratamentul anexitelor cronice implica:

a) rabdare si persistenta din partea medicului si a pacientei
b) imunoterapie nespecifica
c) antibioterapie si corticoterapie mai multe cicluri menstruale
d) stimularea ovulatiei
e) insuflatii utero- tubare
R:a,b,c
206. Fibromul uterin poate fi:

a) o formatiune tumoral dependenta de progesteron
b) o formatiune tumoral dependenta de estrogeni
c) dupa menopauza isi mareste dimensiunile
d) este o tumora maligna
e) este o tumora benigna
R:b,e
207. Formele anatomo- clinice ale fibromului uterin sunt:

a) intramural
b) sarcom
c) fibrom de col
d) adenom
e) submucos
R:a,d,e
208. Simptomele ce insotesc un fibrom uterin pot fi:

a) amenoreea
b) metroragiile abundente, prelungite
c) leucoreea trichomoniazica
d) constipatie
e) polakiurie
R:b,d,e
209. In caz de metroragie abundenta la o pacienta cu fibrom uterin de 53 de ani se impune:

a) efectuare test de sarcina
b) histerosalpingografie
c) chiuretajul uterin hemostatic si biopsic
d) radiografia micului bazin
e) examen colposcopic
R:c
317
210. Evolutia fibromului uterin :

a) are tendinta sa creasca la menopauza
b) cu cat apare la varste mai tinere cresterea este mai rapida
c) in timpul unei sarcini se produce involutia fibromului pana la disparitie
d) dupa menopauza are o tendinta naturala de involutie
e) risc mare de malignizare
R:b,d
211. .La femeia tanara tratamentul fibromului uterin include:

a) expectativa cu examinare ritmica la 6 luni
b) se recomanda sarcina pentru ca produce involutia fibromului
c) pentru hemoragii mai abundente se indica tratament antiestrogenic
d) se sanctioneaza chirurgical de la inceput
e) contraceptive orale
R:a,c
212. Indicatiile tratamentului chirurgical in fibromul uterin sunt:

a) dimensiuni mari sau crestere rapida
b) sterilitate sau avorturi repetate
c) in caz de complicatii: torsiune, necroza
d) cand se asociaza cu o sarcina
e) la femeile tinere ce refuza tratamentul hormonal
R:a,b,c
213. Factorii etiologiei implicaŃi în geneza cancerului de col sunt:

a) sexualitatea exagerată
b) factori genetici
c) factori virali
d) igienă genitală deficitară
e) hormoni androgeni crescuŃi
R:a,b,c,d
214. Virusurile oncogene implicate în etiologia cancerului de col sunt:

a) virusul herpes simplex II
b) virusul imunodeficienŃei umane
c) virusul papylloma
d) virusul Ebstein-Barr
e) virusul hepatitic
R:a,c
215. Simptomatologia în cancerul de col invaziv este:

a) sângerări anormale la traumatisme uşoare
b) leucoree
c) tulburări urinare
d) tulburări rectale
318
e) creştere în greutate
R:a,b,c,d
216. Profilaxia cancerului de col are ca obiective:

a) tratarea infecŃiilor genitale
b) parteneri sexuali multiplii
c) screening citotumoral Babeş-Papanicolau
d) igiena genitală corectă
e) debutul vieŃii sexuale cât mai precoce
R:a,c,d
217. Tratamentul curativ în cancerul de col uterin constă în:

a) radioterapie
b) tratament chirurgical
c) tratament chirurgical + radioterapie
d) regim hiposodat
e) regim hipogligemiant
R:a,b,c
218. Conduita terapeutică în cancerul de col,stadiul 0 este:

a) radioterapie
b) operaŃia Wertheim
c) histerectomie
d) amputaŃia colului
e) conizaŃia
R:c,d,e
219. Pentru ca virusurile oncogene să inducă un cancer de col uterin trebuie:
a) să infecteze o celulă susceptibilă
b) să se integreze în genomul ei
c) să existe cofactori endogeni şi exogeni
d) să existe hiperglicemie
e) să existe hipernatremie
R:a,b,c
220. InvestigaŃii practicate în suspiciunea de cancer de col uterin sunt:

a) histerosalpingografie
b) chiuretaj uterin fracŃionat
c) colposcopie cu biopsie
d) examen cito-tumoral Babeş-Papanicolau
e) cistoscopie
R:b,c,d,e
221. Din totalul neoplaziilor genitale feminine,cancerul de col uterin reprezintă:

a) 11%
b) 22%
c) 33%
319
d) 44%
e) 55%
R:d
222. T2b în cancerul de col reprezintă:

a) tumoră extinsă la parametre parŃial, fără a ajunge la peretele pelvin
b) tumoră extinsă la parametre, până la peretele pelvin
c) tumoră limitată la col
d) tumoră extinsă până la 2/3 superioare ale vaginului
e) tumoră extinsă în 1/3 inferioară a vaginului
R:a
223. Examenul de certitudine pentru confirmarea diagnosticului de cancer de col uterin este:
a) colposcopia
b) examenul histo-patologic
c) examenul cito-tumoral Babeş-Papanicolau
d) cistoscopia
e) limfografia
R:b
224. Diagnosticul de certitudine în neoplasmul vaginal necesită urămoarele investigaŃii:

a) test Babeş-Papanicolaou
b) cistoscopie
c) celioscopie
d) colposcopia + biopsia Ńintită + examen histopatologic
e) rectoscopia
R: a, b, d,e
225. Simptomele în cancerul vulvar pot fi:

a) prurit
b) dispareunie
c) menometroragii
d) adenopatia inghinală
e) polakiurie
R:a,b,d,e
226. Tratamentul cancerului vulvar Ńine seama de:

a) extensie
b) forma clinică
c) vârsta bolnavei
d) menarha
e) topografia leziunii
R:a,b,c,e
227. In cancerul vulvar T3 reprezintă tumoare extinsă la:

a) uretră inferioară
320
b) vagin
c) vezică
d) perineu
e) rect
R: a,b,d
228. .Factorii de risc în cancerul de corp uterin sunt:

a) obezitate
b) tratamentul cu progestative
c) diabet zaharat
d) tratamentul cu tamoxifen pentru cancer de sân
e) hipertensiunea arterială
R:a, c, d, e
229. Simptomul capital în neoplasmul de corp uterin este:

a) durerea în climax
b) leucoree albă, grunjoasă
c) metroragia în climax în „zeamă de carne”
d) pruritul în climax
e) bradicardia
R: c
230. Examenul de certitudine în neoplasmul de corp uterin este examenul histopatologic efectuat pe
piesa obŃinută prin:
a) biopsia de exocol
b) biopsia de endometru
c) conizaŃie
d) amputaŃie de col
e) celioscopie
R: b
231. .T2 în neoplasmul de corp uterin reprezintă:

a) tumoră limitată la corp, histerometrie sub 8 cm
b) tumoră limitată la corp, histerometrie peste 8 cm
c) tumoră extinsă la col
d) tumora interesează vaginul şi pelvisul
e) tumora interesează vezica sau rectul
R: c
232. Extensivitatea cancerului de corp uterin se face pe următoarele căi:

a) din aproape în aproape
b) numai pe cale limfatică+ hematogenă
c) numai pe cale limfatică+ din aproape în aproape
d) pe cale limfatică
e) pe cale hematogenă
R:a, d, e
321
233. EvoluŃia şi prognosticul cancerului de endometru sunt dependente de:

a) dimensiunile tumorii
b) prezenŃa sau absenŃa metastazelor
c) forma histologică
d) vârsta sub 30 de ani
e) valorile tensiunii arteriale
R:a, b, c
234. Cancerul de sân apare mai frecvent la:

a) nulipare
b) multipare
c) 40-50 ani
d) 50-60 ani
e) 30-40 ani
R:a,c
235. Diagnosticul clinic de cancer de sân se susŃine pe:

a) adenopatie regională
b) tumoare dură, neregulată, aderentă
c) tumoare chistică, mobilă
d) secreŃie mamelonară sanghinolentă
e) tegument retractat în ,, coajă de portocală ‘‘
R:a,b,d,e
236. T1a în cancerul de sân reprezintă:

a) tumoră mai mică sau egală cu 2cm,fără fixare la muşchii pectorali
b) tumoră mai mică sau egală cu 2cm,cu fixare la muşchii pectorali
c) tumoră 2-5cm,cu fixare la muşchii pectorali
d) tumoră 2-5cm,fără fixare la muşchii pectorali
e) tumoare peste 5cm
R:a
237. T2b în cancerul de sân reprezintă:

a) tumoră mai mică sau egală cu 2cm,fără fixare la muşchii pectorali
b) tumoră mai mică sau egală cu 2cm,cu fixare la muşchii pectorali
c) tumoră 2-5cm,cu fixare la muşchii pectorali
d) tumoră 2-5cm,fără fixare la muşchii pectorali
e) tumoare peste 5cm
R:c
238. T4c în cancerul de sân reprezintă:

a) tumoră de 2-5cm
b) tumoră peste 5cm
c) tumoră extinsă la peretele toracic
d) edem cutanat,infiltraŃie,ulceraŃie
322
e) tumoră extinsă la peretele toracic si piele

R:e
239. . Metastazele la distanŃă în cancerul de sân sunt:

a) pulmonare
b) osoase
c) cerebrale
d) ovariene
e) musculare
R:a,b,c,d
240. Tipurile histologice de cancer de sân sunt:

a) adenocarcinom
b) sarcom
c) epiteliom
d) mastoză fibochistică
e) corioepiteliom
R:a,b,c
241. Tratamentul curativ în cancerul de sân este:

a) chirurgical
b) antibiotic
c) radioterapeutic
d) chimioterapeutic
e) hormonoterapie cu estrogeni
R:a,c,d
242. Tratamentul profilactic în cancerul de sân constă în:

a) testarea Babes-Papanicolau
b) colposcopie
c) auto examinarea periodică lunară
d) tratamentul leziunilor precanceroase ale sânului
e) mamografie
R:c,d,e
243. Prognosticul în cancerul de sân este:

a) bun
b) rezervat
c) în 50% din cazuri apare şi la celălalt sân în 3 ani
d) în 10% din cazuri apare şi la celălalt sân în 3 ani
e) supravieŃuire peste 10 ani 25%
R:b,d,e
244. Criteriile macroscopice în cancerul de ovar sunt:

a) bilateralitatea
b) unilateralitatea
323
c) prezenŃa vegetaŃiilor intra sau extrachistice

d) absenŃa vegetaŃiilor intra sau extrachistice
e) ascita
R:a,c,e
245. In cancerul de ovar putem întâlni următoarele simptome:

a) creşterea în greutate
b) creşterea de volum a abdomenului
c) meteorism
d) dureri discrete pelvine
e) ascita
R:b,c,d,e
246. .InvestigaŃii paraclinice în neoplasmul de ovar:

a) markeri tumorali
b) ecografia pelviabdominală
c) computer tomograf
d) rezonanŃă magnetică
e) colposcopia
R:a,b,c,d
247. Diagnosticul diferenŃial în cancerul de ovar la femeia în postmenopauză se face cu:

a) fibroame uterine
b) ciroza hepatică ascitogenă
c) rinichi ectopic
d) tumori intraperitoneale
e) chist hidatic intraperitoneal
R:b,d,e
248. Simptomul principal in neoplasmul de ovar estrogeno-secretant este:

a) menometroragii
b) leucoree
c) prurit
d) dureri intense în epigastru
e) tahicardie
R:a
249. Anamneza preoperatorie trebuie să includă:

a) medicaŃia curentă şi anterioară operaŃiei
b) pielografia
c) alergiile
d) intervenŃii chirurgicale anterioare
e) limfografia
R:a,c,d
250. Evaluarea paraclinică preoperatorie necesită efectuarea de:

324
a) hemoleucogramă.
b) probe de coagulare.
c) glicemia.
d) ecografia.
e) antecedente heredo-colaterale.
R:a,b,c,d
251. Informarea preoperatorie a pacientei şi obŃinerea consimŃământului în cunoştinŃă de cauză

presupune:
a) colaborarea verbală şi nonverbală
b) scopul intervenŃiei chirurgicale
c) descrierea amănunŃită a tehnicii chirurgicale
d) rezultatul preconizat al intervenŃiei
e) complicaŃiile posibile
R:a,b,d,e
252. Pacientele cu pierderi sanghine acute necesită înlocuirea cu:

a) lichide izotonice
b) sânge
c) lichide izotonice + sânge
d) anticoagulante
e) hemostatice
R:a,b,c
253. Profilaxia antibiotică în cazul intervenŃiilor ginecologice este necesară şi eficientă când:
a) există risc semnificativ de infecŃie postoperatorie
b) contaminarea bacteriană e minoră
c) antibioticul are spectrul larg de acŃiune
d) riscul complicaŃiilor profilaxiei antibiotice este scăzut
e) antibioticul e absent în Ńesuturi în momentul contaminării
R:a,c,d
254. Factorii care situează pacientele în grupa cu risc crescut de infecŃie post histerectomie sunt:
a) statusul socio-economic scăzut
b) durata intervenŃiei chirurgicale mai mare de 2 ore
c) cancer
d) menopauza
e) număr mare de intervenŃii chirurgicale efectuate
R:a,b,c,e
255. Factorii de risc pentru morbiditatea infecŃioasă includ:

a) prezenŃa profilaxiei antibiotice perioperatorii
b) contaminarea câmpului operator
c) imunodepresia organismului gazdă
d) subnutriŃia
e) boli severe cronice
325
R:b,c,d,e
256. Examenul fizic al pacientelor operate febrile trebuie să cuprindă:

a) aparatul urinar
b) examen oftalmologic
c) aparatul respirator
d) sistemul vascular
e) incizia abdominală
R:a,c,d,e
257. Cateterul intravenos trebuie îndepărtat dacă la locul respectiv există:

a) durere
b) eritem
c) induraŃie
d) bradicardie
e) bradipnee
R:a,b,c
258. Simptomele infecŃiei plăgii operatorii includ:

a) colică renală
b) febră
c) eritem
d) sensibilitate
e) induraŃie
R:b,c,d,e
259. ComplicaŃia postoperatorie prin embolie pulmonară se caracterizează prin:

a) tahicardie
b) tahipnee
c) midriază
d) meteorism
e) respiraŃie superficială
R:a,b,e
260. Consumul energetic bazal conform formulei Harrison-Benedict se calculează astfel:

a) 655+[8,6 x greutate(kg)]+[1,7 x înălŃimea(cm)]-[4,7 x vârsta(ani)]
b) 655+[9,6 x greutate(kg)]+[1,7 x înălŃimea(cm)]-[4,7 x vârsta(ani)]
c) 655+[9,6 x greutate(kg)]+[1,5 x înălŃimea(cm)]-[4,7 x vârsta(ani)]
d) 655+[9,7 x greutate(kg)]+[1,5 x înălŃimea(cm)]-[3,7 x vârsta(ani)]
e) 658+[9,3 x greutate(kg)]+[1,5 x înălŃimea(cm)]-[3,7 x vârsta(ani)]
R:b
261. Necesarul lichidian zilnic de întreŃinere la adultul mediu este de aproximativ:

a) 20ml/Kgc/zi
b) 25ml/Kgc/zi
c) 40ml/Kgc/zi
326
d) 30ml/Kgc/zi
e) 35ml/Kgc/zi
R:d
262. DefiniŃia standard a morbidităŃii febrile la pacientele la care s-a practicat o intervenŃie
chirurgicală se bazează pe:
a) temperatură mai mare sau egală cu 38 C, în două momente aflate la cel puŃin 4 ore
diferenŃă în perioada postoperatorie, exceptând primele 24 de ore.
b) temperatură mai mare sau egală cu 38 C, în două momente aflate la cel puŃin 4 ore
diferenŃă în perioada postoperatorie, în primele 24 de ore
c) temperatură mai mare sau egală cu 37 C, în două momente aflate la cel puŃin 4 ore
diferenŃă în perioada postoperatorie, în primele 24 de ore
d) temperatură mai mare sau egală cu 37 C, în două momente aflate la cel puŃin 4 ore
diferenŃă în perioada postoperatorie, exceptând primele 24 de ore
e) temperatură mai mare sau egală cu 38 C, în două momente aflate la cel puŃin 1 oră
diferenŃă în perioada postoperatorie, exceptând primele 24 de ore.
R:a
263. IncidenŃa infecŃiilor urinare postoperatorii în cazul administrării profilactice de antibiotic este de:
a) 10%
b) 7%
c) 4%
d) 9%
e) 12%
R:c
264. IncidenŃa flebitei asociate cateterizării creşte semnificativ după:

a) 12 ore
b) 24 ore
c) 36 ore
d) 48 ore
e) 72 ore
R:e
265. Tromboza venoasă profundă acută postoperatorie apare:

a) în primele 24 de ore de la intervenŃie
b) după 24 de ore de la intervenŃie
c) după 36 de ore de la intervenŃie
d) după 48 de ore de la intervenŃie
e) după 72 de ore de la intervenŃie
R:a
266. Conform principiilor OMS,sănătatea reproducerii umane presupune:
a) planificarea familială
b) asistenŃa maternă
c) prevenirea avorturilor
d) prevenirea infecŃiilor respiratorii şi hepatice
327
e) prevenirea infecŃiilor tractului genital,inclusiv bolile cu transmitere sexuală

R:a,b,c,e
267. Contraceptivele orale hormonale au în compoziŃia chimică:

a) numai estrogeni
b) numai progestative
c) estrogeni + progestative
d) numai androgeni
e) androgeni + progestative
R:b,c
268. ConsecinŃa unei cantităŃi insuficiente de estrogen din contraceptiv este:

a) durerea
b) sângerarea
c) leucoreea
d) pruritul
e) tulburări de micŃiune
R:b
269. Modificările fizico-chimice determinate de contracepŃia hormonală la nivelul mucusului cervical

sunt:
a) vâscuozitate crescută
b) vâscuozitate scăzută
c) filanŃă redusă
d) filanŃă crescută
e) absenŃa cristalizării ,, în ferigă ``
R:a,c,e
270. IndicaŃiile contraceptivelor estro-progestative sunt:

a) leucoree
b) dismenoree
c) meno-metroragii disfuncŃionale
d) endometrioză
e) chist de ovar
R:b,c,d,e
271. ContraindicaŃiile estro-progestativelor orale sunt:

a) hipertensiunea arterială
b) hipotensiunea arterială
c) afecŃiuni hepatice
d) sarcina
e) migrena
R:a,c,d,e
272. ContraindicaŃile progestativelor contraceptive sunt:

a) infecŃiile genitale
328
b) profil lipidic aterogen

c) adenom hepatic
d) sângerare genitală nediagnosticată
e) cardiopatia ischemică
R:b,c,d,e
273. Dispozitivele intrauterine au ca mecanism de acŃiune:

a) blocarea ovulaŃiei
b) blocarea nidaŃiei
c) blocarea ovulaŃiei + nidaŃiei
d) efect toxic al cuprului asupra spermatozoizilor
e) modificări enzimatice şi imunologice endometriale
R:b,d,e
274. ContraindicaŃiile dispozitivelor intrauterine sunt:

a) sarcina
b) consolidarea curei chirurgicale a sinechiilor uterine
c) malformaŃia uterină
d) infecŃia anexială
e) endocervicita
R:a,c,d,e
275. Metodele locale şi de barieră de contracepŃie sunt:

a) condomul
b) diafragma
c) capişonul
d) dispozitiv intrauterin
e) spermicide
R:a,b,c,e
276. Utilizarea condomului are rol în profilaxia:

a) transmiterii bolilor sexuale
b) neoplasmului ovarian
c) ovarelor polichistice
d) adenocarcinomului de corp uterin
e) fibromului uterin
R:a
277. Mecanismul de acŃiune al metodelor de barieră feminină este:

a) previne ovulaŃia
b) previne nidaŃia
c) previne aspirarea mecanică a spermei în col
d) facilitează sarcina ectopică
e) previne patologia tumorală de ovar
R:c
329
278. ContracepŃia chirurgicală masculină este reprezentată de:

a) tratamentul flebotrombozei gambiere
b) laparotomia pubo-subomibilicală
c) colecistectomia
d) nefrectomia
e) vasectomia
R:e
279. Cauzele sterilităŃii feminine sunt:

a) anovulaŃie
b) obstrucŃie tubară
c) tulburări de fecundaŃie
d) endometru atrofic
e) pH vaginal alcalin
R: a, b,c, d
280. Cauzele sterilităŃii masculine pot fi:

a) cardiopatia ischemică
b) anomalii testiculare
c) orhite+epidimite
d) prostatite
e) diabet zaharat
R: b, c, d, e
281. PrezenŃa ovulaŃiei poate fi identificată prin:

a) glicemie
b) temperatură bazală
c) frotiu vaginal
d) glera cervicală
e) dozări hormonale
R: b, c, d, e
282. InvestigaŃiile în sterilitatea feminină sunt:

a) histerosalpingografia
b) histeroscopia
c) test postcoital
d) dozările hormonilor steroizi
e) colposcopia
R:a, b, c, d
283. Examenul morfologic al spermei normale constă în :

a) 2-5 ml volum
b) spermatozoizi anormali 35%
c) pH=7,4
d) 60-120 milioane spermatozoizi/mm3
e) mobilitate după 4 ore de la recoltare 50-80%
330
R:a, c, d, e
284. Tratamentul sterilităŃii de cauză ovulatorie constă în :

a) instilaŃii tubare
b) miomectomie
c) stimularea ovulaŃiei
d) operaŃii plastice uterine
e) decorticare ovariană
R: c, e
285. Calitatea spermei poate fi îmbunătăŃită prin administrarea de:

a) testosteron
b) estrogeni
c) progesteron
d) hormon antidiuretic
e) parathormon
R: a
286. Fertilizarea „în vitro” este indicată în:

a) neoplasm ovarian
b) afectare tubară unilaterală
c) afectarea ireversibilă tubară bilaterală
d) mucus cervical ostil
e) infertilităŃi de cauză imunologică
R: c, d, e
287. Invalizii de gradul III se caracterizează prin:

a) pierderea totală şi de lungă durată a capacităŃii de muncă şi autoservirii
b) pierderea a cel puŃin jumătate din capacitatea lor de prestaŃie şi de muncă
c) obligaŃia lor de a rămâne în activitate cu ½ de normă
d) obligativitatea recuperării lor în condiŃii de repaus profesional total
e) predominanŃa măsurilor recuperatorii efectuate în condiŃii de ambulatoriu
R:b,c,e
288. Invalizii de gradul II se caracterizează prin:

c) necesită însoŃitor
d) reluarea activităŃii cu ½ de normă când este posibil
e) continuarea măsurilor recuperatorii
R:d, e
289. .Invalizii de gradul I se caracterizează prin:

c) obligaŃia lor de a rămâne în activitate cu ½ de normă
331
d) nu necesită măsuri recuperatorii

e) predominanŃa măsurilor recuperatorii efectuate în condiŃii de ambulatoriu
R:a
290. În analiza locului de muncă solicitările energetice şi locomotorii profesionale se calculează

plecând de la:
a) postura
b) deplasările posturale în timpul activităŃii
c) timpul şi gradul de solicitare a atenŃiei
d) gestualitatea
e) deplasările gestuale şi amplitudinea lor
R:a, b, d, e
291. În analiza locului de muncă solicitările psihice se calculează în funcŃie de :

a) timpul şi gradul de solicitare a atenŃiei
b) raŃionament
c) automatisme
d) ritm de activitate profesională
e) gradul de folosire al organelor de simŃ
R:a, b, c,d
292. În cadrul tulburărilor funcŃionale şi psihice cu răsunet asupra organelor genitale la femeie,
tulburările menstruaŃiei cuprind:
a) algii lombo-pelviene
b) menometroragii
c) vaginismul
d) amenoreea psihogenă
e) frigiditatea
R: b, d
293. . Hiperemotivitatea domină sfera afectivă a femeii în perioada:

a) pubertară
b) premenstruală
c) în sarcină
d) copilărie
e) menopauză
R:a, b, c,e
294. . InvestigaŃia de teren pentru evaluarea capacităŃii de muncă se efectuează :

a) la domiciliul bolnavei
b) la unităŃile sanitare unde s-a tratat
c) la locul de muncă
d) are caracter de anchetă
e) se iau relaŃii de la vecini
R:a, b, c
332
295. . Capacitatea de muncă la femeie creşte treptat până la vârsta de:

a) 24-32 ani
b) 25-30 ani
c) 30-36 ani
d) 36-40 ani
e) 40-45 ani
R: c
296. Factorii care afectează răspunsul sexual sunt:

a) vârsta
b) antibiotice
c) infarctul miocardic
d) diabetul zaharat
e) afecŃiuni neurologice
R:a,c,d,e
297. DisfuncŃiile sexuale la femei ce suferă intervenŃii chirurgicale pentru cancer genital sunt:
a) inhibarea dorinŃei sexuale
b) excitare sexuală scăzută
c) lubrefiere vaginală accentuată
d) dispareunie
e) anorgasmie
R:a,b,d,e
298. Cauzele anorgasmiei secundare (dobândite) pot fi:

a) depresia
b) probleme de cuplu
c) diabet zaharat
d) exces de estrogeni
e) afecŃiuni neurologice
R:a,b,c,e
299. Factorii etiologici organici implicaŃi in dispareunie pot fi:

a) boala inflamatorie pelviană
b) endometrioza
c) uter retoversat
d) atrofie vaginală
e) displazii de col uterin
R:a,b,c,d
300. Factorii etiologici psihologici implicaŃi în dispareunie pot fi:

a) psihoza de lactaŃie
b) vagin scurt congenital
c) resentiment faŃă de partenerul sexual
d) hipersensibilitate clitoridiană
e) cistita şi uretrita
333
R:c
301. Scopurile principale ale consultaŃiei prenupŃiale sunt:

a) evitarea căsătoriei între parteneri cu boli mintale
b) evitarea transmiterii de boli venerice
c) evitarea transmiterii bolilor ereditare
d) evitarea căsătoriilor între parteneri sterili
e) încurajarea căsătoriei între consanghini
R:a,b,c
302. PotenŃialul biologic al cuplului în cadrul consultaŃiei prenupŃiale:Ńine seama de:

a) vârsta premaritalilor
b) talia premaritalilor
c) cicluri anovulatorii
d) boli infecto-contagioase
e) naşteri
R:a,c,d
303. Factorii teratogeni ce pot acŃiona asupra fondului biologic al cuplului:

a) radiaŃiile ionizante
b) vârsta sub 35 ani
c) agenŃii infecŃioşi
d) substanŃe toxice
e) munca în stress
R:a,c,d,e
304. Anteflexia este:

a) unghiul format de axul uterului cu axul vaginului
b) unghiul format de axul uterului cu axul cervixului
c) unghiul format de axul vaginului cu axul cervixului
d) unghi de 95-1000
e) unghi de 100-1100
R:b,e
305. .Factorii etiopatogenici în tulburările de statică pelvină sunt:

a) multiparitatea
b) deficienŃa congenitală de Ńesut conjuctiv
c) patologie tumorală a organelor pelvine
d) deficitul de estrogeni
e) excesul de estrogeni
R:a,b,c,d,
306. .Forme clinice de prolaps genital:

a) colpocel anterior
b) colpocistocel
c) colporectocel
334
d) prolaps uterin
e) prolaps rectal
R:a,b,c,d,
307. IncontinenŃa de urină la efort,gradul I apare la:

a) efort important
b) efort moderat
c) repaus
d) infecŃii genitale
e) infecŃii urinare
R:a
308. .IncontinenŃa de urină la efort, gradul III apare la:

a) efort important
b) efort moderat
c) repaus
d) tromboflebite pelvine
e) malformaŃii renale
R:c
309. Prolapsul uterin gradul III se poate caracterizea prin:

a) col in afara vulvei
b) col neexteriorizat
c) ulceraŃii traumatice ale colului şi vaginului
d) mucoasa colului şi vaginului suferă de keratinizare
e) uretero hidro nefroză
R:a,c,d,e
310. Principiile terapeutice în prolapsul genital sunt:

a) tratament chirurgical
b) tratament paleativ cu pesare
c) tratament de susŃinere a funcŃiilor vitale
d) chimioterapie
e) radioterapie
R:a,b
DISCIPLINA NURSING OBSTETRICA NORMALA

Dr. Adam George
1. BifaŃi modul corect al diviziunilor în cadrul ovogenezei:
335
a. Diviziune meiotică cu formarea ovocitului de ordinul II

b. Diviziune mitotică cu formarea ovocitului de ordinul II
c. Diviziune mitotică cu formarea ovocitului de ordinul III
d. Diviziune meiotică cu formarea ovocitului de ordinul III
e. Diviziuni mitotice (ecuaŃionale) la formarea ovocitelor de ordin II şi III
R: a,c
2. Următoarele afirmaŃii referitoare la formarea ovocitului de ordin I sunt corecte:

a. Se produce prin diviziunea mitotică a ovogoniilor
b. Se produce prin diviziunea reducŃională a ovocitelor de ordin II
c. Formarea sa începe intrauterin în săptămâna a 8-a
d. Formarea sa începe în luna a 8-a de viaŃă intrauterină
e. Este o celulă haploidă (22x)
R: a, c
3. Următoarele afirmaŃii referitoare la formarea ovocitului de ordin II sunt corecte:

a. Formarea sa începe în viaŃa intrauterină
b. Formarea sa începe la pubertate
c. Rezultă dintr-o diviziune meiotică, reducŃională
d. Rezultă dintr-o diviziune mitotică, ecuaŃională
e. Prezintă set haploid de cromozomi (22x)
R: a, c, e
4. Următoarele afirmaŃii referitoare la formarea ovulului sunt corecte:

a. Rezultă dintr-o diviziune mitotică (ecuaŃională)
b. Rezultă dintr-o diviziune meiotică (reducŃională)
c. Diviziunea şi formarea sa se finalizează în momentul pontei ovulare
d. Prezintă set diploid de cromozomi
e. O dată cu el se formează primul globul polar
R: a
5. BifaŃi modul corect al diviziunilor în cadrul spermatogenezei:

a. Spermatocitul I se formează din diviziunea mitotică a spermatogoniilor de tip B
b. Spermatocitul I se formează din diviziunea mitotică a spermatogoniilor de tip A
c. Formarea spermatocitului de ordin II se face printr-o diviziune meiotică, reducŃională
d. Spermatidele se formează prin diviziunea ecuaŃională (mitotică) a spermatogoniilor
e. Dintr-un spermatocit de ordinul II, prin diviziune mitotică, se formează două spermatide
R: b, c, e
6. PunctaŃi rezultatul corect al procesului de spermiogeneză.

a. Spermatida
b. Spermatozoidul
c. Spermatocitul de ordinul II
d. Spermatocitul de ordinul I
e. Spermatogonia
R: b
336
7. Următoarele afirmaŃii referitoare la morfologia spermatozoidului sunt false:

a. Are o lungime de 500 microni
b. are acrozom
c. Coada are trei porŃiuni
d. Capul are o lungime de 4-5 microni
e. Piesa terminală a cozii este cea mai lungă porŃiune a sa
R: a, e
8. Sperma conŃine:
a. Lichid spermatic cu trigliceride, uree, lecitină
b. Lichid spermatic cu albumine, globuline, fructoză
c. Elemente celulare – spermatozoizi
d. Prostaglandine
e. Celule stem
R: b,c,d
9. Spermograma normală înregistrează:

a. Densitatea spermatozoizilor :10-20 milioane/ml
b. Mobilitatea spermatozoizilor: peste 80%
c. Forme normale ale spermatozoizilor: peste 50%
d. Volum ejaculat:1-2 ml
e. pH acid
R:b
10. Captarea şi transportul ovulului de către trompă se face:

a. Ovulul migrează cu ajutorul mişcărilor flagelului în lumenul tubar
b. Ovocitul II expulzat este aspirat de trompă
c. În captarea şi transportul oului în trompă au rol şi contracŃiile tubare
d. În captarea ovulului fimbriile tubare nu au nici un rol
e. Controlul hormonal al acestor mecanisme este realizat de creşterea progesteronului postovulator
R: b, c
11. Transportul spermatozoizilor până în treimea externă a trompei se realizeaza prin:

a. Glera cervicală optimă sub acŃiunea progesteronului
b. Glera cervicală optimă sub acŃiunea estrogenilor
c. MigraŃia spermatozoizilor spre trompă este facilitată de contracŃiile uterine
d. Glera favorabilă a ascensiunii spermatozoizilor cristalizează în „frunză de artar” şi are pH acid
e. Majoritatea spermatozoizilor malformati sunt distruşi în endocol
R: b, c
12. Care afirmaŃii despre capacitaŃia spermatozoidului sunt adevărate?

a. Reprezintă creşterea capacităŃii ovulului de a fi fecundat
b. Constă în înlăturarea protecŃiei spermatozoidului în faŃa acŃiunii fagocitare şi litice a mucoasei
genitale
c. Conduce la creşterea puterii fecundante a spermatozoidului
337
d. Presupune modificări morfologice ale spermatoziodului

e. Reprezintă procesul de accelerare a diviziunilor de la spermatogonie la spermatozoid
R: b,c
13. Ce este caracteristic reacŃiei acrozomiale?

genitale
c. Dezintegrarea straturilor zonei pellucida prin eliberarea unor substanŃe din capul
spermatozoidului
d. Presupune modificări funcŃionale cu creşterea vitezei de deplasare a spermatoziodului
e. Reprezintă procesul de accelerare a diviziunilor de la spermatogonie la spermatozoid
R: c
14. Ce este reacŃia zonală?

genitale
c. Dezintegrarea straturilor zonei pellucida prin eliberarea acrozinei din capul spermatozoidului
d. Presupune modificări funcŃionale cu creşterea vitezei de deplasare a spermatoziodului
e. Modificarea structurii biochimice a membranei ovulului şi zonei pellucida ce împiedică
pătrunderea altor spermatozoizi si implicit fecundatia polispermatica
R: e
15. FecundaŃia recunoaşte următoarele :

a. Procesul are loc în mod normal în cavitatea uterină
b. Reprezintă fuziunea citoplasmatică şi nucleară a spermatozoidului cu al doilea globul polar
c. Are ca etapă preliminară fomrarea ovulului
d. Se realizează între spermatozoid şi ovul (ovocit de ordin III)
e. Are o durată medie de 30 de ore
R: c, d, e
16. Faza migraŃiei oului neimplantat are următoarele perioade:

a. Perioada de viaŃă tubară a oului, de aproximativ 5 zile
b. Perioada petrecută la trecerea prin joncŃiunea utero-tubară până la implantare de aproximativ 5
zile
c. Perioada de viaŃă tubară a oului, de aproximativ 24 de ore
d. Perioada petrecută la trecerea prin joncŃiunea utero-tubară până la implantare de aproximativ 24
de ore
e. MigraŃia oului durează pe toată faza secretorie a ciclului menstrual
R: a, d
17. Factorii care contribuie la migraŃie sunt următorii:

a. ContracŃiile uterine
b. Mişcările peristaltice ale trompei
c. Mişcările cililor epiteliului cervical
338
d. Curentul lichidian al secreŃiei tubare

e. Mişcările cililor epiteliului tubar
R: b, d, e
18. Următoarele afirmaŃii despre dezvoltarea oului în trompă sunt adevărate:

a. La circa 24 d ore de la fecundaŃie începe diviziunea în plan meridional
b. La circa 24 d ore de la fecundaŃie începe diviziunea în plan ecuatorial
c. La 24 de ore există 8 blastomere
d. Oul ajunge în stadiul de gastrulă după 72 de ore (16 blastomere)
e. După prima diviziune a oului rezultă 2 celule egale
R: a
19. Ce este blastocistul?

a. Un stadiu al diviziunii oului aflat în mod normal la nivelul trompei
b. Un stadiu al oului la 48 de ore de la fecundaŃie
c. Stadiu de dezvoltare al oului aflat în mod normal în cavitatea uterină liber sau implicit
d. Stadiu evolutiv ce apare în ziua a 6-a de dezvoltare a oului
e. Stadiu evolutiv al oului ce conŃine 16 blastomere
R: c, d
20. Ce conŃin secreŃiile endometriale în zilele 6-7 de la fecundaŃie?

a. Aminopeptidaze
b. Glicoproteine
c. Fosfataze
d. Amilaze
e. Oxitocine
R: a,b,c,d
21. BifaŃi afirmaŃiile corecte despre ovoimplantaŃie.

a. Se produce la circa 14 zile de la fecundaŃie
b. Se produce la circa 24 de ore de la fecundaŃie
c. Reprezintă procesul prin care spermatozoidul se implantează în ovul
d. Reprezintă procesul prin care oul aderă si se cuibareste in mucoasa uterină
e. are ca primi timpi procesele de orientare si de atasare la decidua
R: d, e
22. RecunoaşteŃi fazele ovoimplantaŃiei:

a. Faza de ataşare
b. Faza de alipire
c. Faza de penetraŃie
d. Faza de acoperire
e. Faza de decidualizare
R: a,b,c,d
23. NidaŃia oului este însoŃită de următoarele procese:

a. Oul se ataşează de mucusul uterin şi îşi pierde zona pellucida
339
b. Oul se ataşează de mucusul uterin şi îşi pierde blastomerele

c. Trofoblastul se ataşează la miometru prin prelungirile celulelor trofoblastice
d. Endometrul este lizat şi fagocitat de către celulele trofoblastice
e. Celulele endometriale fagocitează citotrofoblastul
R: a, c, d
24. BifaŃi afirmaŃiile corecte cu privire la caduca uterină:

a. Caduca bazală acoperă zigotul spre cavitatea uterină, între lumenul cavităŃii uterine şi embrion
b. Caduca bazală se găseşte la nivelul zonei de implantare, între embrion şi miometru
c. Caduca parietală reprezintă endometrul decidualizat, care nu vine în contact cu oul
d. decidua capsulara tapetează pereŃii cavităŃii uterine în afara ariei de implantare
e. decidua capsulara acopera aria de implantare a oului
R: b, c
25. Când este placenta definitiv constituită?

a. La 37săptămâni
b. La 11săptămâni
c. La 40 săptămâni
d. La 20 săptămâni
e. La 28 săptămâni
R: d
26. Următoarele caracteristici ale placentei complet constituite sunt adevărate:

a. Diametrul: 20-25 cm
b. Diametrul: 10-15cm
c. Greutate: 500-600g
d. Cântăreşte circa 1/4 din greutatea fătului
e. Este alcătuită din 5-10 cotiledoane
R: a,c
27. BifaŃi afirmaŃiile eronate referitoare la structura vilozităŃii coriale:

a. Prezintă la exterior un strat conjunctivo-vascular
b. Prezintă un ax central format din sinciŃiotrofoblast
c. SinciŃiotrofoblastul este alcătuit dintr-o masă protoplasmatică cu nuclei, asezata la exterior
d. Axul conjunctivo-vascular pluteşte liber în camera viloasă
e. Citotrofoblastul este alcătuit dintr-o masă protoplasmatică de nuclei, fără limite celulare
R: a,b,d,e
28. Placenta asigură transportul următoarelor substanŃe care asigură viaŃa fătului:
a. Tiroxina
b. Vitamine hidrosolubile
c. Gaze
d. ElectroliŃi
e. Apă
R: c,d,e
340
29. Placenta asigură transportul următoarelor substanŃe care asigură nutriŃia fătului.
a. Gaze (oxigen)
c. Tiroxina
d. Glucoză
e. Aminoacizi
R: b,d,e
30. Placenta asigură transportul următoarelor substanŃe care asigură menŃinerea sarcinii şi
dezvoltarea fetală.
a. Tiroxina
c. Estrogeni
d. ElectroliŃi
e. Apă
R: a,c
31. Placenta secretă următorii hormoni proteici:

a. Estrogeni
b. Alfa-feto-proteina
c. Prolactina
d. Relaxina
e. Progesteron
R: b,c,d
32. Sinteza estrogenilor în sarcină se realizeaza de catre:

a. numai din precursori androgeni de origine fetală
b. numai din precursori de origine maternă
c. de catre placenta si suprarenala fetala
d. gonadotropinele coriale ]n ficatul matern
e. suprarenala materna
R:c
33. BifaŃi afirmaŃiile care descriu corect metabolismul progesteronului în sarcină.

a. Este sintetizat în placentă din colesterolul matern
b. Majoritatea producŃiei se realizează din precursori androgeni de origine fetală
c. Metabolitul principal în urină este pregnandiolul
d. Are rolul principal în acceptarea oului de către mamă
e. Pregăteşte şi menŃine endometrul adecvat pentru fecundaŃie
R: a,c,d
34. BifaŃi afirmaŃiile corecte despre gonado–trofina corionică umană:

a. Este un hormon sterolic
b. Este o glico-proteină
c. Se poate pune în evidenŃă la circa 7 zile de la concepŃie
d. Are rol de a stimula corpul gestaŃional
341
e. Are rol de a dezvolta glanda mamară

R: b,c,d
35. cate foite au membranele si care sunt ele in ordinea dinspre partea interna:
a. trei foite
b. doua foite
c. decidua, corion, amnios
d. amnios, decidua, corion
e. amnios, corion
R: a,c
36. Următoarele afirmaŃii despre cordonul ombilical sunt adevărate:

a. În structura sa la termen, în mod normal, intra trei vase: două artere şi o venă
b. În structura sa la termen, în mod normal, intra trei vase: două vene şi o arteră
c. Vena ombilicală transportă sânge oxigenat, arterial
d. Arterele ombilicale transportă sânge oxigenat, arterial
e. Lungimea, la termen, a cordonului ombilical este de 80 cm
R: a,c,e
37. ToleranŃa oului ca şi heterogrefă de către organismul matern se datorează:

a. Separării circulaŃiei materne de cea fetală
b. Supresiei sau blocării limfocitelor materne
c. HiperantigenicităŃii Ńesutului embrionar tânăr
d. ExistenŃei de IgG şi IgA în endometru în ambele faze ale ciclului
e. Creşterea de volum a ganglionilor limfatici de drenaj ai uterului
R: a,b
38. BifaŃi sursele lichidului amniotic

a. Diureza fetală
b. SecreŃiile pulmonare fetale
c. Epiteliul membranelor amniotice
d. DeglutiŃia fetală
e. Tegumentele fetale
R: a,b,c,e
39. Care din următoarele proprietăŃi ale lichidului amniotic sunt adevărate:
a. Aspectul lichidului amniotic este iniŃial opalescent, cu mici flocoane, apoi devine clar
b. Are pH uşor acid (6-7)
c. CompoziŃia sa la începutul sarcinii este asemănătoare seruluui sangvin
d. Creşterea cantităŃii de lichid amniotic peste 1000 ml este considerată în exces
e. Aspectul lichidului amniotic este clar iniŃial, apoi opalescent
R: c,d,e
40. Lichidul amniotic contine:

a. Celule sebacee fetale
b. Lanugo
342
c. Celule epiteliale din aparatul urinar

d. progesteron in cantitati mari
e. În marea majoritate apă
R: a,b,c,e
41. Ce cantităŃi de lichid amniotic sunt considerate normale?

a. 400 ml la jumătatea sarcinii (aproximativ egal cu greutatea fătului)
b. 1000 ml la vârsta de 8 luni
c. 600-1000 ml la termen
d. 1000-2000 ml la peste 40 săptămâni
e. Sub 400 ml la 40 săptămâni
R: a,b,c
42. Rolurile lichidului amniotic în sarcină sunt următoarele:

a. Hidratarea fătului
b. NutriŃia fătului
c. ProtecŃia fătului la traumatisme
d. Favorizează dilataŃia colului uterin la nastere prin formarea pungii apelor
e. ProtecŃia fătului împotriva malformatiilor fetale
R: a,b,c,d
43. Oul în a doua săptămână de sarcină are următoarele caracteristici:

a. Apare discul embrionar cu două foiŃe: ectoderm şi endoderm
b. Apare discul embrionar cu două foiŃe: ectoderm şi mezoderm
c. Apare discul embrionar cu două foiŃe: endoderm şi mezoderm
d. Între ectoderm şi trofoblast se formează cavitatea amniotică
e. Din ectoderm se formează vezicula vitelină
R: a,d
44. Oul în a treia săptămână de sarcină are următoarele caracteristici:

a. Apare discul embrionar cu două foiŃe: ectoderm şi endoderm
b. Apare discul embrionar cu trei foiŃe: ectoderm, endoderm şi mezoderm
c. Apare discul embrionar cu patru foiŃe: ectoderm, endoderm, mezoderm intraembrionar şi
mezoderm extraembrionar
d. Oul este în stadiul de blastocist cu trofoblast şi buton embrionar
e. Apare alantoida
R: b,e
45. Oul în a patra săptămână de sarcină are următoarele caracteristici:

a. Apare discul embrionar cu patru foiŃe: ectoderm, endoderm, mezoderm intraembrionar şi
mezoderm extraembrionar
b. Apare discul embrionar cu trei foiŃe: ectoderm, endoderm şi mezoderm
c. Vezicula amniotică creşte şi înconjoară embrionul
d. Vezicula vitelină creşte şi înconjoară embrionul
e. Cavitatea celomică creşte şi înconjoară embrionul
R: c
343
46. Organele care se dezvoltă din ectoblast sunt:

a. Schelet
b. Sistem nervos
c. Aparat renal
d. Tub digestiv
e. Aparat respirator
R: b
47. Organele care se dezvoltă din mezoblast sunt:

a. łesut conjunctiv
b. Muşchii
c. Sistem nervos
d. Aparat respirator
e. Aparat genital
R: a,b,e
48. Organele care se dezvoltă din endoblast sunt:

a. Cristalin
b. Piele
c. Aparat circulator
d. Tub digestiv
e. ovare
R: d,e
49. Embrionul la două luni are următoarele caracteristici:

a. Lungimea 4 cm
b. Greutate 11 g
c. Lungime 2 cm
d. Greutate 100 g
e. Craniul reprezintă o treime din talie
R: a,b,e
50. Embrionul la trei luni are următoarele caracteristici:

a. Placenta este formată anatomic şi funcŃional
b. Se diferenŃiază organele genitale externe
c. Lungimea = 4 cm
d. Lungimea = 9cm
e. Greutatea = 55 g
R: a,b,d,e
51. Fătul la patru luni are următoarele caracteristici:

a. Se formează mugurii membrelor
b. Prezintă mişcări active ale membrelor
c. Greutatea = 55g
d. Greutatea = 250 g
344
e. Lungimea = 16 cm
R: b, d,e
52. Fătul la cinci luni are următoarele caracteristici:

a. Se diferenŃiază organele genitale externe
b. Greutatea = 250-270 g
c. Greutatea =500-600 g
d. Lungimea = 16 cm
e. Lungimea = 25 cm
R: c,e
53. Fătul la şase luni are următoarele caracteristici:

a. Greutatea = 600 g
b. Greutatea = 1000 g
c. Lungimea = 35cm
d. Lungimea = 25 cm
e. Se pot percepe cel mai devreme miscarile fetale
R: b,c,
54. Fătul la şapte luni are următoarele caracteristici:

a. Testiculele coboară în canalul inghinal
b. Se diferenŃiază organele genitale externe
c. Lungimea = 35 cm
d. Lungimea = 40 cm
e. Greutatea = 1000 g
R: a,d
55. Fătul la opt luni are următoarele caracteristici:.

a. Lungimea = 40 cm
b. Lungimea = 45 cm
c. Greutatea = 1700-1900 g
d. Greutatea = 2500 g
e. La această vârstă are loc de obicei orientarea definitivă în cavitatea uterină „culbuta”
R: b, d
56. BifaŃi caracteristicle circulaŃiei fetale:

a. Sângele vine de la placentă prin vena ombilicală
b. Sângele vine de la placentă prin arterele ombilicale
c. Sâgele intra în circulaŃia fetală prin canalul Arantzius
d. Sâgele intra în circulaŃia fetală prin canalul Botalo
e. Sâgele intra în circulaŃia fetală prin vena portă
R: a, c,e
57. BifaŃi caracteristicile circulaŃiei la nou născut

a. După apariŃia primei respiraŃii sângele din artera pulmonară trece prin canalul arterial în artera
aortă
345
b. După apariŃia primei respiraŃii sângele din artera pulmonară trece în plămâni
c. După apariŃia primei respiraŃii sângele din artera pulmonară trece prin venele subclaviculare în
atriul stâng
d. După expansiune pulmonară sângele din atriul drept trece prin orificiul Botalo în atriul stâng
e. După expansiune pulmonară, tot sângele din atriul drept trece prin valva tricuspidă în ventriculul
drept
R: b, e
58. Aparatul respirator fetal în ultimul trimestru de sarcină are următoarele caracteristici:
a. Surfactantul apare din săptămâna 28
b. Surfacttantul apare la termen
c. Surfactantul împiedică colabarea alveolelor pulmonare
d. Surfactantul produce atelectezia alveolelor pulmonare
e. Fătul prezintă mişcări respiratorii de la 28 de săptămâni
R: a, c
59. Sângele fetal are următoarele caracteristici:

a. Hb = 15 g/dl
b. Hb = 12-13 g/dl
c. Hb de tip fetal are afinitate mare pentru oxigen
d. Hb de tip fetal are afinitate mică pentru oxigen
e. Leucocitele = 4-9000/mmc
R: a,c
60. Caracterele aparatului digestiv fetal sunt:

a. Intestinul subtire măsoară 1 metru
b. Intestinul subtire măsoară 2 metri
c. Colonul măsoară 50 cm
d. Colonul măsoară 75 cm
e. Ficatul este mare, atingând creasta iliacă
R: b,c,e
61. Meconiul conŃine următoarele, cu excepŃia:

a. bilirubină
b. lipide
c. celule descuamate
d. lanugo
e. sfingomielină
R: e
62. RecunoaşteŃi modificările incipiente ale uterului în sarcină:

a. În prima fază se îngroaşă peretele
b. În primele luni peretele uterin se destinde
c. În primele luni uterul este globulos
d. În primle luni uterul este în formă de pară cu fundul uterin mai voluminos
e. Forma uterului rîmâne nemodificată în primele luni de sarcină
346
R: a, c
63. RecunoaşteŃi modificările dimensionale ale uterului în sarcină:

a. Lungimea uterului gravid al termen= 36- 40 cm
b. Lungimea uterului gravid al termen= 32-35 cm
c. Greutatea uterului gravid la termen = 500-800 g
d. Greutatea uterului gravid la termen = circa 1000 g
e. Volumul uterului gravid la termen = 7000 ml
R: b, d
64. Modificările structurale ale corpului uterin în sarcină sunt:

a. Stratul mijlociu al miometrului este alcătuit dintr-o reŃea de fibre musculare în formă de 8, care
ajută hemostza la naştere
b. Stratul mijlociu al miometrului este alcătuit dintr-o reŃea de fibre musculare în formă de X, care
c. Stratul mijlociu al miometrului este alcătuit dintr-o reŃea de fibre musculare dispuse circular, care
d. Fibra musculară se hipertrofiază de la 50 microni la 250 microni
e. Fibra musculară se hipertrofiază de la 50 microni la 100 microni
R: a, d
65. BifaŃi caracteristicile segmentului inferior al uterului:

a. Din luna a treia, din istm începe formarea segmentului inferior
b. În ultimele trei luni, din istm începe formarea segmentului inferior
c. Lungimea segmentului inferior la termen este de 15-20 cm
d. Lungimea segmentului inferior la termen este de 10-12 cm
e. Grosimea segmentului inferior la termen este de 2 -3 cm
R: b,d
66. Colul uterin suferă următoarele modificări în sarcină cu excepŃia:

a. ConsistenŃa colului uterin scade în sarcină
b. ConsistenŃa colului uterin creşte în sarcină
c. SecreŃia glandelor endocervicale creşte
d. SecreŃia glandelor endocervicale scade
e. Stratul mijlociu este alcătuit dintr-o reŃea de fibre musculare în formă de 8, care ajută hemostza
la naştere
R: b, d
67. Următoarele afirmaŃii reprezintă modificări ale ovarelor în sarcină.

a. Corpul gestativ funcŃionează douăsprezece săptămâni
b. Corpul gestativ funcŃionează două luni
c. Corpul gestativ funcŃionează până la termen
d. OvulaŃia şi maturarea foliculilor este blocată din al doilea trimestru de sarcină
e. O dată cu dispariŃia corpului gestativ reîncepe maturarea foliculilor şi ovulaŃia
R: a
347
68. Corpul gestativ funcŃionează sub influenŃa următorilor hormoni:

a. Estrogenii
b. Progesteronul
c. HCG (gonadotrofina corionică umană)
d. HPL (hormonul lactogen placentar)
e. LH, FSH
R: c
69. Modificările vaginului în sarcină sunt următoarele:

a. Mucoasa devine violacee
b. Mucoasa devine roşu aprins
c. Mucoasa devine roz strălucitor
d. pH-ul vaginal este acid 3,5-5
e. pH-ul vaginal este uşor acid 6-7
R: a, d
70. Modificările sânilor în sarcină sunt următoarele:

a. Tensiunea mamară apare din al doilea trimestru de sarcină
b. Sânii îşi dublează volumul până la sfârşitul sarcinii
c. Sânii îşi dublează volumul după al doilea trimestru de sarcină
d. Din primul trimestru de sarcină apare vizibilă reŃeaua arterială mamară
e. Din primul trimestru de sarcină apare vizibilă reŃeaua venoasă mamară
R: b,e
71. În trimestrul întâi de sarcină sistemului nervos suferă următoarle modificări, cu excepŃia:
a. Labilitate psihică
b. SomnolenŃă
c. Modificări ale gustului
d. Modificări ale mirosului
e. Stare euforică
R: e
72. Sistemul endocrin al gravidei suferă următoarle modificări în sarcină:

a. Lobul hipofizar anterior este intens activ
b. Creşte secreŃia de oxitocină şi vasopresiunea din lobul hipofizar anterior
c. Lobul hipofizar posterior este intens activ
d. Tiroxina creşte în sarcină
e. Tiroxina scade în sarcină
R: a, c, d
73. Modificările tegumentare în sarcină pot fi de următorele tipuri, cu excepŃia:

a. Hiperpigmentare
b. Vergeturi la nivelul feŃei şi perineului
c. Cloasma la nivelul feŃei
d. Vergeturi la nivelul sânilor
e. Vergeturi la nivelul abdomenului şi copaselor
348
R: b
74. Modificări osteoarticulare si musculare în sarcină pot fi următoarele, cu excepŃia:

a. Creşterea mobilităŃii articulaŃiilor bazinului
b. „relaxarea” dureroasă a articulaŃiilor
c. „diastaza” muşchilor drepŃi abdominali
d. Scăderea mobilităŃii articulaŃiilor bazinului
e. „sinostoza” muşchilor drepŃi abdominali
R: c,d,e
75. În sarcină se produc următoarele modificări ale aparatului respirator:

a. Scade ventilaŃia pulmonară pe minut
b. Coboară diafragmul
c. Creşte amplitudinea respiraŃiilor
d. Scade frecvenŃa respiraŃiei
e. Scade amplitudinea respiraŃiilor
R:c
76. Aparatul cardio-vascular suportă următoarele modificări fiziologice în sarcină:

a. Inima este coborâtă şi suferă o uşoară rotaŃie
b. Apare „şocul de postură” în decubitul lateral stang în luna a noua la 10% din gravide
c. Debitul cardiac creşte în sarcină şi scade în travaliu
d. Inima se hipertrofiază şi se dilată
e. Presiunea venoasă scade datorită compresiunii prin uterul gravid a venelor cave şi pelvine
R: d
77. Următoarele modificări hematologice apar în sarcină.

a. Scade fibrinogenul
b. Leucocitele cresc în sarcină şi scad la naştere
c. Scad trombocitele
d. Valorile normale ale Hb sunt peste 11g/dl
e. Valorile normale ale Hb sunt peste 12g/dl
R: d
78. Semnele de probabilitate în sarcina din trimestrul I sunt următoarele:

a. Amenoreea
b. Creşterea în volum a sânilor
c. Modificările de contractilitate uterină
d. Pozitivarea testului de sarcină
e. Vizualizarea echografică a embrionului
R: c,d
79. Modificări metabolice în sarcină.

a. Greutatea creşte cu circa 15-20kg
b. Greutatea creşte cu circa 12-15 kg
c. Greutatea creşte cu circa 9-12 kg
349
d. Se produce retenŃie de Na şi apă în lichidul interstiŃial

e. RetenŃia de apă conduce la varice în jumătatea inferioară a corpului
R: c,d
80. Semnele de prezumŃie în sarcina de trimestru I pot fi următoarele:

a. Semne echografice
b. Pozitivarea testului de sarcină
c. Modificările consistenŃă şi dimensiuni ale colului uterin
d. Modificările de coloraŃie ale colului uterin
e. Creşterea în dimensiuni a uterului
R: d
81. Modificările aparatului digestiv în sarcină pot fi următoarele.

a. Stomacul este deplasat posterior la termen
b. ConstipaŃie
c. Diaree
d. Hipotonia vezicii biliare
e. Scăderea secreŃiei salivare
R: b, d
82. Semnele de certitudine în sarcina din trimestrul I pot fi următoarele.

a. Pozitivarea testului de sarcină
b. Amenoreea
c. Modificările de consistenŃă şi mărime a uetrului
d. Modificările de contractilitate uterină
e. Vizualizarea echografică a embrionului
R: e
83. Semnele de certitudine în sarcina din trimestrul II pot fi următoarele .

a. Balotarea fetală
b. PercepŃia mişcărilor active fetale de catre examinata
c. Detectarea bătăilor cordului fetal
d. Vizualizarea echografică a sarcinii
e. Testul de sarcină franc pozitiv
R: b,c,d
84. Semnele de probabilitate în sarcina din trimestrul II pot fi următoarele, cu excepŃia:

a. Vergeturile abdominale
b. Balotarea fetală
c. Modificările dimensionale şi de consistenŃă ale colului uterin
d. Modificări de contractilitate uterină
e. Mărirea de volum a abdomenului
R: a, e
85. Diagnosticul de certitudine în sarcina din trimestrul III poate fi obŃinut prin.
a. Balotarea fetală
350
b. Palparea de către cadrul medical a mişcărilor fetale active

c. Echografia
d. AuscultaŃia bătăilor cordului fetal
e. Radiografia
R: b,c,d,e
86. Printre obiectivele consultaŃiei prenatale se numără:

a. Reducerea riscului matern şi fetal perinatal
b. Recunoaşterea precoce a patologiei, a anomaliilor şi complicaŃiilor
c. Pregătirea fătului în vederea travaliului
d. Pregătirea psihosomatică a gravidei
e. Pregătirea bazinului osos şi moale pentru naştere
R: a,b,d
87. La examenul clinic al primei consultaŃii prenatale se va realiza:

a. Numai examenul clinic pe aparate şi sisteme, urmând ca până la sfârşitul sarcinii să fie efectuat
şi examenul local obstetrical
b. Atât examenul clinic general pe aparate şi sisteme, cât şi examenul local obstetrical
c. Stabilirea vârstei gestaŃionale
d. Calcularea datei probabile a naşterii
e. Evaluarea stării psihice şi afective a gravidei
R: b,c,d,e
88. Printre investigaŃiile paraclinice obligatorii prescrise la prima consultaŃie prenatală se numără
următoarele, cu excepŃia:
a. Examenul secreŃiei vaginale
b. Examenul sumar de urină
c. Glicemie
d. Lipidogramă
e. Examen citotumoral Babeş-Papanicolaou
R:d
89. BifaŃi examenele paraclinice de rutină care trebuie repetate în trimestrul III de sarcină:
a. Examenul sumar de urină
b. Hemoglobină, hematocrit
c. Grup, Rh
d. Examen bacteriologic al secreŃiei vaginale
e. Examen citotumoral Babeş-Papanicolaou
R: a,b,d
90. În sarcină se efectuează următoarele vaccinări:

a. Secundiparele se vaccinează antitetanic numai dacă au trecut mai mult de 10 ani de la ultima
revaccinare
b. Gravidele nevaccinate se vaccinează la prima sarcină cu două doze de vaccin tetanic (VTA) sau
bivaccin diftero-tetanic (DT) în săptămâna 34 şi 38 de amenoree
351
c. Gravidele nevaccinate se vaccinează la prima sarcină cu două doze de vaccin tetanic (VTA) sau
bivaccin diftero-tetanic (DT) în săptămâna 10-14 şi 37-40 de amenoree
d. Gravidele primipare vaccinate se revaccinează cu o doză de VTA/DT la 34 de săpămâni de
amenoree
e. Gravidele nu se vaccinează în timpul sarcinii cu VTA/DT datorită datorită riscului de afectare
fetală
R: a, b, d
91. Următoarele principii referitoare la vitaminoterapia din timpul sarcinii sunt corecte:
a. Se face profilaxia rahitismului copilului cu vitamina D2 sau D3 din trimestrul II de sarcină
b. Se face profilaxia rahitismului copilului cu vitamina D2 sau D3 din trimestrul III de sarcină
c. Doza de vitamina D2/D3 administrată este de 500ui/zi per os în anotimpul însorit
d. Doza de vitamina D2/D3 administrată este de 1000ui/zi per os iarna
e. Doza de vitamina D2/D3 administrată este de 5000ui/zi per os iarna
R: b, c, d
92. Care din următoarele situaŃii prezente la o gravida nu reprezintă riscuri prin circumstanŃe psiho-
sociale?
a. Sarcina nedorită
b. Cu domiciliul în zone greu accesibile
c. Vârsta peste 30 de ani
d. Nivel economic scăzut
e. Igienă deficitară
R: c
93. BifaŃi situaŃiile de risc obstetrical prin factorii generali.

a. Vârsta sub 18 ani
b. Vârsta peste 30 de ani
c. Multipare cu peste 4 naşteri
d. ÎnălŃimea sub 145 cm
e. Volum cardiac redus
R: a,d
94. Care dintre gravidele următoare nu comportă risc prin patologie ginecologico-obstetricală
anterioară?
a. Gravide cu operaŃii plastice pe sfera genitală
b. Gravide cu preeclampsie la sarcina anterioară
c. Gravide cu un avort spontan în antecedente
d. Gravide cu naşteri premature în antecedente
e. Gravide care au născut anterior prin operaŃie cezariană
R: c
95. Necesarul de principii alimentare în vederea asigurăriii unui aport caloric adecvat gravidei este
următorul:.
a. 300 - 350 g de lipide/zi
b. 300 – 350 g de glucide/zi
352
c. 300 -350 g de proteine/zi

d. 50 - 60g de proteine/zi
e. 200 g de lipide/zi
R: b
96. Necesarul de Fe, Ca în vederea asigurăriii unui aport adecvat la o gravidă este următorul:
a. Este necesar un consum suplimentar zilnic de aproximativ. 1g de Fe
b. Este necesar un consum suplimentar zilnic de aproximativ 30-60 mg de Fe/zi
c. Este necesar un consum suplimentar zilnic de aproximativ 1g de Ca/zi
d. Este necesar un consum suplimentar zilnic de aproximativ 30-60mg Ca/zi
e. Necesarul de Ca în sarcină poate fi acoperit din consunul zilnic de lapte de 1l de lapte
de vacă
R: a, c, e
97. AlimentaŃia în travaliu şi alăptare trebuie să respecte următoarele principii:

a. În travaliu, parturientei i se recomandă ingestia de lichide puternic zaharate pentru acoperirea
nevoilor energetice folosite în travaliu
b. În alăptare, lehuza necesită un aport caloric crescut cu 500 calorii/zi
c. În alăptare, lehuza necesită un aport caloric crescut cu 1000 calorii/zi
d. În travaliu se preferă aportul digestiv în locul perfuziilor in primele ore de travaliu
e. În travaliu se preferă perfuziile cu glucoza 33% in scop energetic
R: c, d, e
98. Îngrijirea dinŃilor şi combaterea constipaŃiei în sarcină:

a. Tratamentul stomatologic este contraindicat pe perioada sarcinii
b. În caz de constipaŃie, gravidei i se recomandă ingestia de lichide puternic zaharate
c. În caz de constipaŃie, se administrează alimente bogate în celuloză
d. În caz de constipaŃie, se administrează alimente bogate în Fe
e. În caz de constipaŃie, se administrează ulei de ricin
R: c
99. Igiena sânilor, comportamentul sexual şi irigaŃiile vaginale trebuie să respecte următoarele reguli
în sarcină .
a. IrigaŃiile vaginale se recomandă în vaginitele cronice
b. Activitatea sexuală rămâne normală în trimestrele II şi III de sarcină
c. Activitatea sexuală trebuie diminuată pe toată perioada sarcinii
d. Se recomandă abstinenŃă sexuală în lunile 8-9
e. Pregătirea sânilor pentru alăptare este demarată din primele zile de lehuzie
R: d
100. Baia generală şi igiena vestimentară trebuie să respecte următoarele reguli în sarcină:
a. Se recomandă baia generală în locul duşului
b. Este interzisă centura în orice situaŃie
c. Este interzis sutienul cu excepŃia primului trimestru
d. este recomandat sutienul pentru mentinera sanilor
e. Este interzisă încălŃămintea cu toc înalt
R: d,e
353
101. Următoarele medicamente sunt permise în sarcină

a. toate progestativele de sinteza
b. Androgeni
c. Antibiotice: tetracicline
d. Antibiotice: betalactamine
e. Citostatice
R: d
102. Fătul la termen are următorii parametrii morfologici:

a. Greutatea medie 3200-3300 g
b. Greutate cu limite între 2800-3500 g
c. Lanugo prezent pe picioare şi pe piept, care cade în primele săptămâni
d. Lanugo prezent dorsal şi pe frunte
e. Unghiile nu acoperă în totalitate buricele degetelor
R: a,b, d
103. Următoarele reflexe sunt întâlnite la nou-născutul la termen:

a. Reflexul de tuse
b. Reflexul de strănut
c. Reflexul Moro
d. Reflexul Monroe
e. Reflexul de mers
R: a,c,e
104. Strâmtoarea superioară a bazinului are următoarele diametre:

a. Diametrul antero-posterior promontoretropubian de 11,5- 11,8 cm
b. Diametrul antero-posterior promontoretropubian de 10,5- 10,8 cm
c. Diametrul oblic drept de 13 cm
d. Diametrul transversal anatomic (mediu) de 13cm
e. Diametrul oblic stâng de 11 cm
R: b
105. Strâmtoarea inferioară a bazinului are următoarele diametre:

a. Diametrul antero-posterior subcocci-subpubian de 10,5 cm
b. Diametrul antero-posterior subsacru-subpubian obŃinut prin luxarea posterioară a coccisului ce
măsoară 13 - 14 cm
c. Diametrul transversal, bischiatic, de 10,5 cm
d. Diametrele oblice sunt egale, evaluate la 13 cm
e. Diametrul biischiatic de 11 cm
R: b,e
106. La pelvimetria externă se descriu urmatoarele diamtre normale::

a. Diametrul bispinos de 24cm
b. Diametrul bitrohanterian de 32cm
c. Diametrul bicret de 24cm
354
d. Diametrul bischiatic de 11cm

e. Diametrul antero-posterior de 20cm
R: a,b,e
107. Punctul de reper în prezentaŃia craniană flectată este:

a. Occiputul
b. Nasul
c. Fruntea
d. Mentonul
e. Sutura lamdoidă
R: a
108. Punctul de reper în prezentaŃia frontală este:

a. Occiputul
b. Nasul
c. Fruntea
d. Mentonul
e. Sutura sagitală
R: b
109. Punctul de reper în prezentaŃia craniană bregmatică este:

a. Occiputul
b. Nasul
c. Bregma
d. Mentonul
e. Sutura metopică
R: c
110. Punctul de reper în prezentaŃia facială este:

a. Occiputul
b. Nasul
c. Fruntea
d. Mentonul
e. Orbitele
R: d
111. Diametrul de angajare în prezentaŃia craniana flectată este de:

a. 9,5 cm
b. 13 cm
c. 12 cm
d. 10,5 cm
e. 11 cm
R: d
112. Diametrul de angajare în prezentaŃia frontală este de:

a. 10,5 cm
355
b. 13 cm
c. 12 cm
d. 9,5 cm
e. 11 cm
R: c
113. Diametrul de angajare în prezentaŃia facială este de:

a. 10,5 cm
b. 13 cm
c. 12 cm
d. 9,5 cm
e. 11 cm
R: d
114. PrezentaŃia pelviană completă prezintă următoarele caracteristici:

a. Coapsele flectate pe abdomen şi gambele în extensie pe coapse
b. Coapsele flectate pe abdomen şi gambele flectate pe coapse
c. Coapsele în extensie şi gambele flectate pe coapse
d. Gambele şi coapsele în extensie
e. Diametrul de angajare este de 9 cm
R: b
115. PrezentaŃia pelviană decompletă, modul feselor prezintă următoarele caracteristici:

a. Coapsele flectate pe abdomen şi gambele în extensie pe coapse
b. Coapsele flectate pe abdomen şi gambele flectate pe coapse
c. Coapsele în extensie şi gambele flectate pe coapse
d. Gambele şi coapsele în extensie
e. Diametrul de angajare este de 9 cm
R: a,e
116. BifaŃi semnele premonitorii ale travaliului:

a. Creşterea fundului uterin cu 3-4 cm
b. Coborârea fundului uterin cu 3-4 cm
c. ContracŃii uterine dureroase cu caracter diurn ce dispar nocturn
d. ContracŃii uterine dureroase cu caracter nocturn ce dispar ziua
e. Stergerea si dilatarea colului pana la 5 cm
R: b,d
117. BifaŃi semnele definitorii ale travaliului:

a. ContracŃii uterine dureroase cu ritm de două la 10 minute, cu durata de peste 15-20 secunde şi
intensitatea de 15-20 mmHg
b. Ştergerea şi dilatarea colului uterin peste 1 cm
c. ContracŃii uterine dureroase cu ritm de 2 la 10 minute, cu durata de peste 10 secunde şi
intensitatea de 10 mmHg
d. Ştergerea şi dilatarea colului uterin peste 2 cm
356
e. ContracŃii uterine dureroase cu ritm de 3 la 10 minute, cu durata de peste 20-30 secunde şi

intensitatea de 20-30 mmHg
R: a,e
118. MarcaŃi care este perioada a doua a naşterii:

a. Ştergerea colului uterin
b. Expulzia anexelor fetale
c. Dilatarea colului
d. Expulzia fătului
e. Consolidarea hemostazei
R:d
119. Pregătirea parturientei pentru naşterea pe cale vaginală include:

a. Evacuarea vezicii urinare
b. Evacuarea rectului
c. Evacuarea stomacului
d. Toaleta organelor genitale externe
e. Recoltarea unor analize: grup sangvin +Rh, hemoleucograma, VDRL, glicemie, uree, creatinină,
examen secreŃie vaginală
R: a,b,d, e
120. Tonusul bazal uterin, intre contracŃii, are valori măsurate tokografic de:
a. 10-20 mmHg
b. 20-30 mmHg
c. 5-8 mmHg
d. 50-60 mmHg
e. 0 mmHg
R: c
121. BifaŃi substantele medicamentoase care nu intră în alcătuirea unei perfuzii ocitocice:
a. Oxitocin
b. ergomet
c. Glucoză 5%
d. solutie Ringer
e. Scobutil
R: b,d
122. Întreruperea perfuziei ocitocice se face în următoarele circumstanŃe:

a. contracŃiile uterine se normalizeată
b. pacienta acuză contracŃii uterine dureroase
c. contractii uterine slabe
d. BCF = 128/min
e. hipertonie uterina
R: e
123. Următoarele afirmaŃii despre dilataŃia colului uterin sunt false:

a. La primipare se dilată mai întâi orificiul intern
357
b. La primipare se dilată mai întâi orificiul extern

c. La multipare se dilată ambele orificii odată
d. Orificiul uterin este dilatat complet atunci când ajunge la 10,5 cm dilataŃie
e. Orificiul uterin este dilatat complet atunci când nu se mai simt margimile orificiului extern la
tuşeul vaginal
R: b
124. Între cauzele dilataŃiei lente şi staŃionare se numără:

a. Tulburări de dinamică uterină în minus
b. Membrane rezistente
c. Col fibros, nedilatabil
d. incompetenta cervico-istmica
e. Col spastic
R: a,b,c,e
125. Următoarele afirmaŃii despre ruperea membranelor sunt corecte:

a. Ruperea precoce a membranelor se produce înaintea declanşării travaliului
b. Normal, membranele se rup spontan la dilataŃie de 4-5 cm
c. Normal, membranele se rup spontan la dilataŃie de 5-6 cm
d. Normal, membranele se rup spontan la dilataŃie peste 7 cm
e. La primipare, membranele se pot rupe artificial la o dilataŃie de 4-5 cm, pentru scurtarea
perioadei de dilataŃie
R: d
126. Durata primei perioade a naşterii la primipare este de:

a. Sub 4 ore
b. 4-6 ore
c. 6-8 ore
d. 8-10 ore
e. 10-12 ore
R: d
127. Primei perioade a naşterii îi corespund următorii timpi ai naşterii:

a. Angajarea
b. Angajarea şi coborâreaîn treimea superioară
c. Angajarea şi coborâreaîn treimea inferioară
d. Angajarea, coborârea şi degajarea
e. Coborârea şi degajarea
R: c
128. Diagnosticul de craniu angajat se pune la tuşeul vaginal, astfel:

a. Se intră cu greutate între prezentaŃie şi sacrum cu trei degete
b. Se intră cu greutate între prezentaŃie şi sacrum cu două degete
c. Se intră cu greutate între prezentaŃie şi sacrum cu un deget
d. PrezentaŃia este fixă şi nu se mai deplasează
e. PrezentaŃia se afla la orifciul vulvar
358
R: b,d
129. Când craniul fetal este coborât în excavaŃia pelvină, auscultaŃia bătăilor cordului fetal se face:
a. Pe linia spino-ombilicală
b. numai cu cardiotocodraful
c. Latero-ombilical
d. Suprasimfizar
e. Nu este posibilă auscultaŃia BCF
R: d
130. Diagnosticul de expulzie fetală este dat de :

a. ApariŃia senzaŃiei de vărsătură
b. ApariŃia senzaŃiei de defecaŃie
c. AgitaŃia neuro-psihică
d. tahicardie fetala
e. Ruptura membranelor amnio-coriale
R: b
131. Fenomenele importante urmărite în progresiunea travaliului aflat în perioada a doua a naşterii
sunt:
a. Dinamica uterină
b. Amplificarea senzaŃiei de screamăt
c. Dilatarea orificiului uterin
d. Dilatarea perineului
e. Dilatarea orificiului vulvar
R: a,d,e
132. Durata perioadei a doua a naşterii nu trebuie să depăşească:

a. 15 minute
b. 30 minute
c. 45 minute
d. 60 minute
e. Nu există o limită de timp, dacă bătăile cordului fetal se menŃin în limite normale
R: b
133. ComplicaŃiile potenŃiale ale fătului în cazul prelungirii expulziei, pot fi:
a. Eliminarea de meconiu
b. Hemoragii meningo-cerebrale
c. SuferinŃă fetală cronică
d. apgar mic la nastere
e. Necroze, escare de decubit
R: b,d
134. Extragerea manuală a placentei este indicată în următoarele situaŃii:

a. retentie de placenta peste 30 min
b. dupa perineotomie profilactica
359
c. dupa aplicatie de forceps

d. Sângerare peste 300 ml în delivrenŃă
e. Sângerare peste 50 ml în delivrenŃă
R: a,c,d
135. Hemoragiile din timpul delivrenŃei pot avea următoarele cauze:

a. AderenŃă patologică a a placentei
b. Apoplexia utero-placentară
c. Hipertonia uterină
d. Rupturi ale colului uterin
e. hipotonie uterina
R: a,b,d,e
136. În perioada de delivrenŃă, când placenta se dezlipeste şi coboara în canalul segmento-cervico-

vaginal, situaŃia uterului şi cordonului ombilical este următoarea:
a. Corpul uterin este coborât sub cicatricea ombilicală
b. Corpul uterin este ascensionat deasupra cicatricii ombilicale
c. Cordonul ombilical coboară uşor prin orificiul vulvar
d. Segmentul inferior este pliat
e. Segmentul inferior este destins
R: b,c,e
137. Punctul de reper în prezentaŃia craniană flectată este:

a. Occiputul
b. Sinciputul
c. Bregma
d. Fruntea
e. Sutura lambdoidă
R: a
138. Diametrul de angajare în prezentaŃia craniană flectată este:

a. Diametrul occipito-frontal de 12 cm
b. Diametrul suboccipito-frontal de 10,5 cm
c. Diametrul submento-bregmatic de 9,5 cm
d. Diametrul mento-sincipital de 13 cm
e. Diametrul suboccipito-frontal de 11 cm
R: b
139. Diametrul de angajare în prezentaŃia frontală este:

d. Diametrul maxilosincipital de 12 cm
e. Diametrul occipito-mentonier de 13 cm
R: d
360
140. Diametrul de angajare în prezentaŃia bregmatică este:

d. nu exista mecanism de nastere in prezentatia bregmatica
e. Diametrul occipito-mentonier de 13 cm
R: d
141. Diametrul de angajare în prezentaŃia facială este:

d. Diametrul mento-sincipital de 13 cm
e. Diametrul fronto-mentonier de 9,5 cm
R: c
142. In prezentatia faciala:

a. bataile cordului fetal se percep sub ombilic in dreapta sau in stanga liniei -mediane, in
partea in care se gaseste toracele fetal;
b. bataile cordului fetal se percep paraombilical;
c. la inspectie, uterul este dezvoltat in sens transversal;
d. diagnosticul diferential se face cu prezentatia frontala;
e. operatia cezariana este o optiune terapeutica.
R a,d,e
143. In prezentatia frontala:

a. la inspectie se evidentiaza un uter cu axul mare transversal;
b. capul fetal are o pozitie moderat deflectata, iar in aria stramtorii superioare se prezinta
fruntea;
c. nasterea fatului se produce pe cale naturala, operatia cezariana nefiind o optiune
terapeutica;
d. prognosticul este bun,la nasterea pe cai naturale atat pentru mama cat si pentru fat;
e. diagnosticul diferential e face cu prezentatia transversa.
R b,
144. Mecanismul de nastere in prezentatia pelvina presupune:

a. coborarea se face cu o rotatie interna a soldului anterior la simfiza;
b. angajarea se face cu un timp complementar, tasareain prezenatiile complete;
c. coborarea se face cu o rotatie interna externa
d. imediat dupa nasterea umerilor, urmeaza nasterea pelvisului;
degajarea se face cu o rotatie externa de 90 de grade.
R a,b
145. In prezentatia pelvina, conduita este urmatoarea:

a. in cursul sarcinii se poate incerca o versiune externa;
b. in cursul travaliului nasterea se produce de cele mai multe ori prin operatia cezariana
361
la primipare
c. in cursul travavliului, nasterea nu se poate produce pe cale naturala;
d. cezariana este indicata daca nasterea pe cai naturale se anunta a fi dificila
e. in cursul sarcinii se poate incerca o versiune interna.
R a,b,d
146. Dintre proprietatile muschiului uterin nu face parte:

a. excitabilitatea
b. conductibilitatea
c. contractilitatea
d. elasticitatea
e. automatismul.
R e,
147. Maturarea colului:

a. are loc cu cateva zile inainte de debutul travaliului;
b. colul devine moale, scurtat, centrat;
c. colul devine dur, se alungeste, situat posterior;
d. nu se produce in timpul sarcinii;
e. precede dilatarea colului.
R a, b, e
148. Perioadele nasterii sunt urmatoarele:

a. perioada de stergere si dilatatie a colului;
b. perioada de lehuzie imediata;
c. perioada de nidatie;
d. perioada de expulzie a anexelor;
e. perioada de expulzie a fatului.
R a, b, d,
149. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a. nasterea normala reprezinta eliminarea fatului si anexelor pe cai naturale, fara
complicatii materne sau fetale;
b. nasterea prematura reprezinta intreruperea evolutiei sarcinii inainte ca fatul sa ajunga
la termen
c. termenul de nastere prematura se foloseste pentru intreruperea sarcinii intre 28-37 de
saptamani de gestatie;
d. termenul de nastere prematura se foloseste pentru intreruperea sarcinii intre 21-28 de
saptamani de gestatie;
e. termenul de nastere prematura se foloseste pentru intreruperea sarcinii intre 38-42 de
saptamani de gestatie.
R a, b, c
150. In prezentatia craniana OISA:

a. fatul se prezinta la stramtoarea superioara cu cu diametrul occipito-frontal;
b. punctul fix de pe prezentatie este mentonul;
362
c. punctul fix de pe prezentatie este bregma;

d. fatul se prezinta la stramtoarea superioara cu diametrul suboccipito-bregmatic;
e. diametrul de angajare este de 13,5 cm.
Ra
151. Urmatorii parametri urmaresc in cadrul perioadei I a nasterii, cu exceptia:

a. Starea generală a pacientei
b. temperatura;
c. pulsul;
d. se urmareste scaunul
e. se urmareste respiratia.
Rd
152. In perioada I a nasterii se urmaresc urmatorii parametri:

a. astarea parturientei;
b. starea lehuzei;
c. starea nou nascutului;
d. expulzia placentei;
e. sectionarea cordonului ombilical.
Ra
153. In perioada I a nasterii se urmăreşte:

a. Progresia dilatatiei colului uterin care se face la 3-4 ore;
b. membranele care trebuie rupte spontan de obicei inaintea inceperii travaliului ;
c. daca dilatatia este aproape completa, membranele nu se rup artificial ;
d. durata acesteia care trebuie sa depaseasca 12 ore la primipare ;
e. durata acesteia care trebuie sa depaseasca 7-8 ore la multipare.
Ra
154. Perioada de expulzie :

a. incepe la o dilatatie de 6-7 centimetri ;
b. incepe la o dilatatie de 8-9 centimetri ;
c. colul este complet dilatat si prezentatia este coborata pe planseul pelvin ;
d. se caracterizeaza prin faptul ca parturienta este complet relaxata ;
e. contractiile sunt rare.
Rc
155. Perioada a treia a nasterii se caracterizeaza prin :

a. se termina prin expulzia fatului ;
b. incepe dupa expulzia fatului ;
c. expulzia placentei si a membranelor ;
d. uterul este complet relaxat ;
e. parturienta este agitata, anxioasa.
R b,c
156. In cadrul mecanismului de nastere in prezentatie craniana OISA angajarea:

363
a. este efectuata cand cicumferinta care trece prin extremitatile diametrului fronto
suboccipital trece de conturul stramtorii superioare;
b. de obicei, se face în diametrul oblic stâng;
c. de obicei angajarea se face în diamterul antero posterior;
d. se face cu doi timpi complementari : orientarea si flexiunea ;
e. se face fara timpi complementari.
R a,c,d
157. In cadrul mecanismului de nastere in prezentatie craniana OISA, coborârea:

a. reprezinta parcurgerea distantei de la stramtoarea superioara la stramtoarea inferioara
de catre prezentatie ;
b. se face cu un timp complementar, rotatia interna şi deflexiunea moderată;
c. se face cu doi timpi complementari, orientarea si flexiunea ;
d. prin rotatie intrapelvina, diametrul suboccipitofrontal se orienteaza in diametrul
transvers al excavatiei ;
e. prin rotatie pelvina, occiputul se orienteaza spre simfiza pubiana.
R a, b, e
158. In cadrul mecanismului de nastere in prezentatie craniana OISA la degajare:

a. Subocciputul se fixează la marginea inferioara a simfizei pubiene ;
b. fruntea trece prin fata sacrului printr-o miscare de deflexiune ;
c. diametrul suboccipito-frontal se gaseste orientat in directia diametrului subsacro-
subpubian ;
d. perineul nu bombeaza iar fanta vulvara nu se deschide ;
e. examenul vaginal arata ca prezentatia se gaseste pe planseul pelvin.
R a, b, c, e
159. Mecanismul de nastere al umerilor in prezentatia craniana OISA :

a. angajarea umerilor se face pe diametrul oblic drept;
b. angajarea umerilor se face pe diametrul oblic stang ;
c. coborarea umerilor se face cu o rotaŃie interna de 45 de grade ;
d. coborarea umerilor se face cu o rotaŃie externa de 45 de grade ;
e. degajarea umerilor se face sinclitic, ambii umeri coborand in acelasi timp.
R a, c
160. Dinamica uterina din perioada I a nasterii se caracterizeaza:

a. contractiile uterine apar la 2-3 minute la inceputul dilatatiei si la 5-6 minute la sfarsitul
dilatatiei ;
b. contractiile uterine apar la 5 minute la inceputul dilatatiei si la 2minute la sfarsitul
dilatatiei ;
c. durata contractiilor nu trebuie se depaseasca 40-60 de secunde ;
d. durata contractiilor trebuie se depaseasca 20-30 de secunde ;
e. este apreciata palpator sau este monitorizata.
R a, c, e
161. In perioda I a nasterii, dilatatia colului uterin :

364
a. se poate aprecia prin tact vaginal sau prin tact rectal ;

b. nu este indicat tactul rectal ;
c. se apreciază prin pelvimetrie externă
d. se urmareste la un interval de 3-4 ore ;
e. se urmareste la un interval de 6-8 ore.
R a, d
162. In cadrul perioadei I a nasterii :

a. ruperea spontana a membranelor se face de obicei la o dilatatie de 6-7 cm;
b. prezentatia se angajaza, coboara si roteaza ;
c. durata acestei perioade nu trebuie sa depaseasca 12 ore la primipare ;
d. durata acestei perioade trebuie sa depaseasca 12 ore la primipare ;
e. durata acestei perioade nu depaseşte 2 ore la multipare.
R a, b, c
163. In cadrul perioadei a doua a nasterii :

a. contractiile sunt puternice, se succed la un interval de 2 minute;
b. contractiile sunt rare;
c. creste distanta dintre anus si comisura vulvara posterioara ;
d. scade distanta dintre anus si coccis;
e. se dilata inelul vulvar, prin care se vede scalpul.
R a, c, e
164. In cadrul perioadei a doua a nasterii :

a. se completeaza coborarea si se produce degajarea din canalul dur si canalul moale;
b. durata acesteia nu trebuie sa depaseasca 1/2 ora ;
c. durata ei este cuprinsa de obicei intre 4 si 6 ore ;
d. cand rotarea se face anterior, occiputul se gaseste suprasimfizar ;
e. la degajare, occiputul se gaseste subsimfiza pubiană.
R a, b, e
165. Perioada a treia a nasterii :

a. incepe imediat dupa expulzia placentei si a membranelor ;
b. incepe imediat dupa expulzia fatului si se termina odata cu expulzia placentei si a
membranelor;
c. parturienta este calma si linistita ;
d. parturienta nu acuza nici o durere, este ‘repausul fiziologic’ ;
e. in mod normal, in aceata perioada, parturienta pierde sange în cantitate fiziologică
până la 300 ml.
R b, c, d, e
166. Care sunt semnele de deylipire a placentei ?:

a. consta in impingerea uterului transabdominal, deasupra simfizei ;
b. consta in apasarea fundului uterin, pentru ajutarea expulziei placentei ;
c. daca placenta nu s-a decolat, cordonul se retrage in vagin ;
d. daca placenta s-a decolat, cordonul coboară uşor din vagin
365
e. este asemanatoare manevrei Crede.

R a, d
167. Dupa delivrare:

a. se examineaza placenta pentru a se verifica integritatea ei;
b. se examineaza fata fetala a placentei;
c. se examineaza fata materna a placentei;
d. parturienta nu trebuie sa piarda mai mult de 600 ml de sange ;
e. parturienta poate pierde in mod normal pana la 1500 de ml de sange.
R a,b,c
168. Perioada a treia a nasterii:

a. dureaza in medie 2-3 ore;
b. dureaza in medie până la 30 de minute;
c. se caracterizeaza prin coborarea craniului fetal pana la nivelul stramtorii inferioare;
d. se caracterizeaza prin starea de agitatie a pacientei
e. daca dupa 30 de minute nu se produce decolarea si expulzia placentei, este nevoie de o
extragere manuală de placentă
R b, e
169. Lehuzia fiziologica:

a. se defineste ca perioada de timp dupa nastere in cursul careia organismul matern isi
revine la starea morfo-fiziologica premergatoare sarcinii;
b. se intinde pe o perioada de aproximativ un an;
c. lehuzia imediata cuprinde primele 56 ore dupa perioada a 4-a a nasterii;
d. lehuzia propriu-zisa se intinde intre zilele 12-24 dupa nastere;
e. se intinde pe parcursul a 42 de zile
R. a., e
170. Modificarile organelor genitale in lehuzie:

a. dupa expulzarea placentei, fundul uterin se gaseste deasupra ombilicului;
b. zilnic, uterul isi reduce dimensiunile cu 1-2 cm.;
c. la 10-15 zile post-partum, colul este inca deschis;
d. vaginul, supradetins de prezentatie, nu mai poate reveni la dimensiuni apropiate de
cele dinainte de nastere;
e. vulva ramane beanta ulterior nasterii, mai multe luni.
R. b
171. In cadrul lehuziei:

a. in ziua a 2-a, fundul uterin se gaseste la nivelul cicatricii ombilicale;
b. uterul ajunge la dimensiuni normale in saptamanile 5-6;
c. lohiile sunt sangvinolente in primele 2-3 zile;
d. lohiile sunt seroase in primele 2-3 zile;
e. lohiile sunt seroase din ziua a 7-a
R. b,c,e.
366
172. In cadrul lehuziei fiziologice:

a. inchiderea colului se face in 6-7 zile;
b. vergeturile cutanate devin violacee dupa 1 an de la nastere;
c. hiperpigmentarea persista;
d. amenoreea fiziologica de alaptare este prezenta;
e. sanii devin turgescenti, durerosi la 2-3 zile de la nastere.
R. a,d,e.
173. Conduita in timpul lehuziei consta in:

a. uterul scade zilnic cu 5-6 cm.;;
b. se controleaza zilnic lohiile;
c. se verifica tranzitul intestinal;
d. se va urmari involutia uterului
e. spitalizarea lehuzei cu evolutie normala variaza intre 10-14 zile.
R b,c,d.
174. IntervenŃiile nursing efectuate de moaşă la gravida cu sarcină multiplă în vedera ameliorării
anxietăŃii, trebuie să cuprindă:
a. Moaşa are o discuŃie realistă despre prognosticul şi efectele sarcinii multiple
b. Moaşa evită să informeze pacienta despre tulburările pe care le poate induce sarcina multiplă
gravidei, precum şi despre complicaŃiile specifice ale sarcinii multiple
c. Moaşa încurajează gravida să discute sentimentele legate de sarcina multiplă
d. Moaşa limitează discuŃiile cu gravida despre sentimentele legate de sarcina multiplă, pentru a nu
crea false speranŃe
e. Moaşa pregăteşte gravida pentru naşterea gemenilor şi eventualele tratamente necesare nou-
născutului la nevoie
R: a,c,e
175. BifaŃi statusul obstetrical corect al gravidei secundigestă, primipară:

a. Are în antecedente o naştere şi două avorturi
b. Are în antecedente două naşteri şi un avort
c. Are în antecedente un avort şi prezintă actual o sarcină sub vârsta viabilităŃii fetale
d. Are în antecedente un avort şi prezintă actual o sarcină peste 28 săptămâni
e. Are în antecedente două avorturi şi prezintă actual o sarcină peste 28 săptămâni
R: d
176. Pentru o gravidă la 29 de săptămâni care a născut de două ori, are o întrerupere a sarcinii la
cerere în luna a II-a şi un avort spontan la 26 de săptămâni, se foloseşte următoarea terminologie:
a. III gesta, V para
b. II gesta, III para
c. V gesta, II para
d. III gesta, II para
e. V gesta, III para
R: e
367
177. Pentru o gravidă la 26-27 de săptămâni care a născut un făt mort de 29 săptămâni , are o
întrerupere a sarcinii la cerere în luna a II-a şi un avort spontan la 25 de săptămâni, se foloseşte
următoarea terminologie:
a. I gesta, IV para
b. IV gesta, I para
c. II gesta, II para
d. IV gesta, II para
e. IV gesta, III para
R: b
178. BifaŃi data probabilă a naşterii corectă calculată la o gravidă la care ultima menstruaŃie a durat
între 09 - 14 octombrie 2007:
a. 29 iulie 2008
b. 09 iulie 2008
c. 19 iulie 2008
d. 24 iulie 2008
e. 14 iulie 2008
R: c
179. Următoarele afirmaŃii referitoare la uterul gravid în ultimele 2 săptămâni de sarcină sunt
adevărate:
a. Fundul uterin ascensionează secundar creşterii fetale, iar pereŃii acestuia cresc în grosime pentru
o continenŃă mai bună
b. Fundul uterin coboară uşor, iar pereŃii acestuia se subŃiază
c. Fundul uterin ascensionează, iar pereŃii acestuia se subŃiază
d. Fundul uterin ascensionează secundar creşterii fetale, iar pereŃii acestuia nu suferă modificări de
grosime
e. Fundul uterin coboară uşor, iar pereŃii acestuia mai târziu
R: b
180. Următoarele afirmaŃii referitoare la funcŃia ovariană în sarcină sunt adevărate:

a. OvulaŃia se răreşte pe perioada sacinii
b. OvulaŃia este suprimată pe perioada sarcinii
c. Corpul gestaŃional funcŃionează în primele 8-9 săptămâni, producând mai ales progesteron
d. Corpul gestaŃional funcŃionează pe toată perioada sarcinii, producând progesteron şi estrogeni în
acelaşi raport
e. Corpul gestaŃional funcŃionează în primele 28 săptămâni, producând mai ales estrogeni
R: b,c
181. Modificări normale ale sânilor în sarcină sunt următoarele:

a. Mameloanele se măresc, se depigmentează şi devin mai sensibile
b. Areolele mamare scad ca arie, dar se hiperpigmentează
c. Areola secundară conŃine tuberculi Montgomery, care sunt glande sebacee hipertrofiate
d. Areola secundară conŃine tuberculi Montgomery, care sunt glande sudoripare hipertrofiate
e. Areola secundară conŃine tuberculi Montgomery, care sunt canale galactofore hipertrofiate, din
care, în trimestrul al II-lea, se exteriorizează colostru
368
R: d
182. Creşterea ponderală normală în sarcina normală la termen recunoaşte următoarele principii:
a. Câştigul ponderal este de circa 9 – 12kg
b. Placentă 400-600 grame
c. łesut mamar 400-600 grame
d. Volum sangvin 2000 grame
e. Uter 1000-1100 grame
R: a,b,e
183. Aparatul circulator în sarcină suferă următoarele modificări:

a. Inima îşi modifică poziŃia
b. FrecvenŃa cardiacă scade
c. Inima suferă un proces de hipertrofie
d. Tensiunea arterială scade mai ales în clinostatism dorsal
e. Tensiunea arterială scade mai ales în clinostatism lateral stâng
R: a,c,d
184. Aparatul respirator în sarcină suferă următoarele modificări:

a. FrecvenŃa respiratorie creşte
b. FrecvenŃa respiratorie scade
c. Modificările activităŃii centrului respirator sunt induse de HCGşi HPL
d. Este indusă o alcaloză respiratorie moderată
e. Este indusă o acidoză respiratorie moderată
R: a,d
185. Ureterele se dilată în perioada sarcinii datorită:

a. Creşterii fluxului plasmatic renal şi filtrării glomerulare
b. Creşterii reabsorbŃiei tubulare
c. AcŃiunii progesteronului
d. Compresiunii mecanice determinate de uterul gravid, asupra ureterelor pe strâmtoarea superioară
e. Compresiunii mecanice determinate de prezentaŃie la strâmtoarea superioară, împiedicând
drenajul sangvin şi limfatic de la baza vezicii urinare
R: c,d
186. Rolurile ecografiei în primul trimestru de sarcină sunt urmatoarele:

a. Aprecierea decolării oului
b. Aprecierea inserŃiei placentare
c. Diagnosticul diferenŃial cu sarcina ectopică
d. Diagnosticul de sarcină oprită în evoluŃie
e. Aprecierea curbei de creştere ponderală a fătului
R: a,c,d
187. Examenul ecografic în primul trimestru de sarcină stabileşte următoarele:

a. Vărsta precisă a sarcinii
b. Diagnosticul de sarcină multiplă
369
c. Creşeterea în greutate a fătului

d. Aprecierea viabilităŃii embrionului
e. Aprecierea existenŃei de malformaŃii embrionare precoce
R: a,b,d,e
188. Teste opŃionale, recomandate în anumite situaŃii la prima consultaŃie prenatală, sunt:
a. Examenul bacteriologic şi parazitologic al secreŃiei vaginale
b. Testarea serologică HIV
c. Testarea serologică HBS, HVC
d. Testarea serologică RBW
e. Testarea serologică TORCH
R: d,e
189. ÎnălŃimea mai mare a fundului uterin faŃă de perioada de amenoree poate sugera:
a. Calcularea greşită a vârstei gestaŃionale
b. Sarcină multiplă
c. Sarcină patologică molară
d. Sarcină patologică oprită în evoluŃie
e. Exces de lichid amniotic
R: a,b,c,e
190. O înălŃime mai mică a fundului uterin faŃă de perioada de amenoree poate sugera:
a. Estimarea greşită a vârstei gestaŃionale
b. Polihidramnios
c. SuferinŃă fetală cronică
d. SuferinŃă fetală acută
e. Moarte fetală intrauterină
R: a,c,e
191. PrecizaŃi vârsta sarcinii când fundul uterin este la ½ distanŃei dintre simfiza pubiană şi cicatricea
ombilicală:
a. 6 săptămâni
b. 10 săptămâni
c. 3 luni şi ½
d. 8 săptămâni
e. 5 luni
R: c
192. Diagnostice nursing ce reprezintă acuze, obişnuite ale gravidelor, sunt reprezentate de:
a. Durerea din boala hemoroidală
b. Tulburări de micŃiune – polakiurie
c. Tulburări de micŃiune – usturimi la micŃiune
d. Lipotimiile
e. Pirozisul
R: a,b,e
370
193. Diagnostice nursing ce reprezintă acuze, obişnuite ale gravidelor, sunt reprezentate de:
a. Dispneea de la începutul sarcinii
b. Vărsăturile matinale
c. Deficitul de cunoştinŃe legat de nevoile nutriŃionale
d. Diareea
e. Alterarea relaŃiilor intrafamiliale, datorită noilor cerinŃe impuse de sarcină
R: b,c,e
194. IntervenŃia asistentei în educaŃia pentru sănătate trebuie să cuprindă următoarele principii la
gravida care acuză fatigabilitate:
a. este informată despre motivele pentru care apare oboseala, care sunt unele fiziologice şi nu
necesită o schimbare a programului uzual
b. este informată că insomnia se poate datora oboselii excesive din timpul zilei
c. sunt necesare peste 10 ore de odihnă noaptea
d. fatigabilitatea din ultimul trimestru se datorează în special excesului ponderal
e. ori de câte ori este posibil, pacienta va evita desfăşurarea activităŃii în poziŃia şezândă, cu
picioarele puŃin ridicate
R: b,d
195. IntervenŃia asistentei în educaŃia pentru sănătate trebuie să cuprindă următoarele principii la
gravidă în vederea asigurării unei nutriŃii de calitate:
a. Femeia trebuie învăŃată cât de importantă este necesitatea vitaminoterapiei zilnice de la începutul
sarcinii
b. Femeia trebuie învăŃată că, pentru a evalua pozitiv o alimentaŃie corectă, câştigul ponderal la
sfârşitul primului trimestru trebuie să fie de circa 5-6 kg
c. Consumul de alcool în sarcină este acceptat, dar limitat
d. Ingestia de grăsimi este strict interzisă pe perioada sarcinii
e. Femeile sub 20 ani au nevoie de aport alimentar suplimentar
R: e
196. PrecizaŃi cauzele modificării frecvenŃei actelor sexuale în timpul sarcinii:

a. Scăderea activităŃii sexuale poate să apară datorită disconfortului fizic
b. Scăderea activităŃii sexuale poate să apară datorită pierderii interesului
c. Scăderea activităŃii sexuale poate să apară datorită fatigabilităŃii materne
d. Scăderea activităŃii sexuale poate să apară datorită secreŃiei placentare de estrogeni
e. Creşterea activităŃii sexuale poate să apară în cursul celui de-al doilea trimestru
R: a,b,c,e
197. IntervenŃiile nursing în ameliorarea arsurilor retrosternale din sarcină includ următoarele, cu
excepŃia:
a. Mese frecvente
b. Mese cu alimente uşor digerabile
c. Mese reduse cantitativ
d. Se recomandă antiacide precum bicarbonat de sodiu
e. Sunt recomandate alimentele crude
R: d
371
198. IntervenŃiile nursing în ameliorarea constipaŃiei din sarcină includ următoarele:

a. Evitarea exerciŃiilor fizile zilnice, datorită disconfortului produs de balonare
b. Sunt evitate alimente laxative (suc de prune) , datorită potenŃialului de declanŃare a contracŃiilor
uterine
c. Se recomandă suplimentarea consumului de fibre alimentare
d. Se recomandă decubit ventral pentru scăderea compresiunii exercitate de uterul gravid asupra
intestinelor
e. Se recomandă antiprogesteronice, pentru a contracara efctul negativ al progesteronului asupra
peristaltismului intestinal
R: c
199. IntervenŃiile nursing în ameliorarea durerilor lombare din sarcină includ următoarele
recomandări:
a. Ortostatism cu capul şi umerii împinşi posterior şi pieptul înainte, pentru a compensa schimbarea
centrului de greutate din sarcină
b. Purtarea de încălŃăminte confortabilă
c. Centuri speciale pentru gravide
d. ExerciŃii fizice cu balans pelvin
e. Mişcările ergonomice
R: b,c,d,e
200. IntervenŃiile nursing în ameliorarea dispneei din sarcină includ următoarele recomandări:
a. Adoptarea poziŃiei semi-Fowler
b. Ortostatism
c. Clinostatism
d. Consumul de mese frecvente şi reduse cantitativ
e. Administrarea intermitentă de Miofilin
R: a,b,d
201. IntervenŃiile nursing în ameliorarea acuzelor legate de varice în sarcină includ următoarele
recomandări:
a. Odihna cu membrele inferioare mai ridicate decât corpul
b. Odihna cu membrele inferioare în poziŃie declivă
c. Pentru varicele membrelor inferioare se recomandă purtarea ciorapilor elastici
d. Pentru varicele membrelor inferioare nu se recomandă purtarea ciorapilor elastici, deoarece
trebuie evitată îmbrăcămintea strânsă pe corp
e. Pentru varicele vulvare se recomandă odihna cu o pernă mică sub şezut
R: a,c,e
202. IntervenŃiile nursing în ameliorarea acuzelor legate de mastodinie, iritaŃia mamelonului şi

pregătirea sânului pentr lactaŃie în sarcină includ următoarele recomandări:
a. Purtara de sutiene adecvate
b. Este interzisă contenŃia sânului în sutien
c. Sânul şi mamelonul trebuie spălate cu soluŃii antiseptice
d. Aplicarea de creme cu lanolină
372
e. Exprimarea mamelonului de trei ori pe zi

R: a,d,e
203. BifaŃi care din următarele domenii nu fac parte din cele7 dimensiuni ale personalităŃii cuprinse
de conceptul LEDERMANS pentru asumarea rolului de mamă
a. Acceptarea şi adaptarea la sarcină
b. RelaŃia cu propria mamă
c. RelaŃia cu soŃul
d. Identificarea cu rolul de soŃie
e. Frica pentru pierdera controlului în cursul travaliului
R: d
204. Pentru evaluarea bunăstării fetale, nursa va ausculta frecvenŃa bătăilor cordului fetal în ultimul
trimestru în următoarele focare:
a. În flanc în prezentaŃiile occipitale posterioare
b. La nivelul sau sub cicatricea omblicală în prezentaŃiile pelvine
c. În apropirea liniei mediane în prezentaŃiile transverse
d. Lateroombilical în prezentaŃiile occipitale posterioare
e. În apropirea liniei mediane în prezentaŃiile occipitale posterioare
R: a
205. BifaŃi markerii maturităŃii fetale evaluaŃi prin amniocenteză:

a. Raportul lecitină/sfingomielină
b. Raportul ecogenităŃii pulmon/ficat
c. Creatinina
d. Acetilcolina
e. Celule orange
R: a,c,e
206. BifaŃi markerii bunăstării fetale evaluaŃi prin amniocenteză:

a. Celulele oranjofile
b. Bilirubina
c. Creatinina
d. Estriolul
e. Fosfatidilglicerolul
R: b,d
207. Evaluarea testului non-stress drept reactiv se face pe baza următorilor parametri:
a. Ca răspuns la activitatea fetală frecvenŃa BCF creşte cu 15 b/min peste frecvenŃa de bază
b. Ca răspuns la activitatea fetală frecvenŃa BCF creşte cu 120-160 b/min peste frecvenŃa de bază
c. Este de ajuns o reacŃie fetală la un traseu de 20 de minute
d. Ritmul de baza nu trebuie să depăşească 120 b/min
e. Ritmul de bază trebuie să se situeze între 120+160b/min
R: a,e
208. Evaluarea nursing clinică la debutul travaliului cuprinde:

373
a. Evaluarea stării fetale prin non-stress test

b. Evaluarea pulsului matern în timpul contracŃiilor
c. Evaluarea respiraŃiilor materne între contracŃii
d. Evaluarea respiraŃiilor materne în timpul contracŃiilor
e. Evaluarea tesiunii arteriale materne în timpul contracŃiilor
R: c
209. Momentul de alertă nursing la evaluarea contracŃiilor uterine din travaliu se stabileşte pe baza
următoarelor criterii:
a. ContracŃii cu durata peste 2-3 minute
b. ContracŃii cu durata peste 70 secunde
c. ContracŃii cu durata peste 50 secunde
d. Relaxare de 1-2 minute între contracŃii
e. Hipertonie uterină
R: b,e
210. IntervenŃiile nursing în timpul monitorizării fetale cardiotokografice la vizita antenatală:

a. Informarea gravidei va fi cât mai sumară, pentru a nu creşte emoŃiile sau aşteptările mamei
b. Ca măsură de creştere a confortului, nursa va masa pacienta pe abdomen
c. Gravida poate să-şi schimbe poziŃia după cum doreşte, fără ca traseul cardiotokografic să sufere
modificări
d. Nursa va limita mişcările mamei pentru obŃinerea unui traseu fără variaŃii
e. Nursa va explica beneficiile aceste examinări
R: d,e
211. BifaŃi intervenŃiile nursing corecte ce se impun în timpul primului stadiu al naşterii:
a. Monitorizarea temperaturii gravidei la 6 ore daca valorile acesteia sunt normale şi membranele
intcte
b. Monitorizarea temperaturii gravidei la 4 ore daca valorile acesteia sunt normale şi membranele
intacte
c. Monitorizarea pulsului şi frecvenŃei respiratorii materne la fiecare oră
d. Monitorizarea pulsului şi frecvenŃei respiratorii materne la fiecare 2 ore
e. Monitorizarea tensiunii arteriale materne la fiecare 2 ore, în cazul obŃinerii unor valori anterioare
normale
R: b,c
212. RecunoaşteŃi intervenŃiile nursing necesare monitorizării fazei de latenŃă a naşterii:

a. În caz de rupere a membranelor , BCF vor fi monitorizate imediat după ruptura membranelor,
apoi odată la o jumătate de oră
b. În caz de rupere a membranelor, BCF vor fi monitorizate imediat după ruptura lor, apoi odată la
5 contracŃii
c. În caz de rupere a membranelor, BCF vor fi monitorizate imediat după ruptura lor, apoi odată la
5 minute
d. În caz de rupere a membranelor , temperatura va fi monitorizată la 2 ore
e. În caz de rupere a membranelor , temperatura va fi monitorizată la 4 ore
R: b,d
374
213. RecunoaşteŃi intervenŃiile nursing necesare monitorizării fazei active a naşterii:

a. Monitorizarea temperaturii gravidei la 6 ore daca valorile acesteia sunt normale şi membranele
intcte
b. Monitorizarea temperaturii gravidei la 2 ore daca valorile acesteia sunt normale şi membranele
intacte
c. Monitorizarea pulsului şi frecvenŃei respiratorii materne la fiecare oră
d. Monitorizarea pulsului şi frecvenŃei respiratorii materne la fiecare jumătate de oră
e. Monitorizarea tensiunii arteriale materne la fiecare oră, în cazul obŃinerii unor valori anterioare
normale
R: d
214. RecunoaşteŃi intervenŃiile nursing necesare îmbunătăŃirii confortului în faza activă a naşterii:
a. Masaj lombar
b. Masaj al fundului uterin
c. Masaj al membrelor inferioare
d. Ştergerea feŃei cu comprese umede
e. Câmpuri umede pe sâni
R: a,c,d
215. RecunoaşteŃi intervenŃiile nursing necesare monitorizării naşterii în expulzie:

a. Monitorizarea tensiunii arteriale la 5 minute
b. Monitorizarea tensiunii arteriale la 5 contracŃii
c. Monitorizarea bătăilor cordului fetal la 5 minute
d. Monitorizarea pulsului şi respiraŃiilor parturientei la 5 minute
e. Monitorizarea pulsului şi respiraŃiilor parturientei la 15 minute
R: a,c,e
216. RecunoaşteŃi intervenŃiile nursing necesare tehnicii de screamăt în expulzia fetală:

a. Nursa va îndruma parturienta să îşi împingă membrele inferioare spre abdomen, pentru a
deschide canalul de naştere
b. Nursa va îndruma parturienta să îşi Ńină membrele inferioare apropiate, pentru a mai diminua
intensitatea durerii
c. Nursa va sfătui parturienta sa screamă odată cu contracŃia uterină
d. Nursa va sfătui parturienta să screamă în afara contracŃiei uterine
e. Nursa va sfătui parturienta să respire după un effort expulziv de aproximativ 10 secunde
R: a,c,e
217. RecunoaşteŃi intervenŃiile nursing necesare monitorizării perioadei a patra a naşterii:

a. Pulsul, tensiunea arterială şi respiraŃiile se măsoară la fiecară oră în primele 2 ore postpartum
b. Pulsul, tensiunea arterială şi respiraŃiile se măsoară la fiecare 15 minute în primele 2 ore
postpartum
c. Evaluarea plăgii de epiziotomie se face la fiecare jumătate de oră în primele 2 ore după naştere
d. Evaluarea plăgii de epiziotomie se face la fiecare sfert de oră în primele 2 ore după naştere
e. Nursa va evalua starea de plenitudine a vezicii urinare
R: b,d,e
375
218. RecunoaşteŃi intervenŃiile nursing necesare înbunătăŃirii confortului pacientei în perioada a patra
a naşterii:
a. Poate aplica o pungă cu gheaŃă învelită în câmp pe perineu, pe plaga de epiziotomie
b. Nursa nu va permite aplicarea pungii de gheaŃă pe perineu, deoarece poate favoriza dezvoltarea
unei inflamaŃii pelvine postprtum
c. Nursa nu va permite odihna pacientei între monitorizări timp de cel puŃin 2 ore
d. Nursa nu va permite accesul familiei la parturientă cel puŃin 2 ore după naştere
e. Torşonul vulvar nu va fi schimbat în primele 2 ore, pentru a putea fi evaluată corect pierderea de
sânge pe cale vaginală
R: a
219. BifaŃi afirmaŃiile false referitoare la statusul emoŃional şi modul de comportament al lehuzei:
a. După naştere, femeia trece prin două etape, progresând de la stadiul de regresie la cel de asumare
b. În stadiul de regresie, lehuza are un comportament independent, activ şi solitar
c. În stadiul de regresie, lehuza este concentrată să doarmă şi să se alimenteze
d. În stadiul de asumare, lehuza cere explicaŃii şi asigurări despre starea de bine
e. În stadiul de asumare, femeia reuşeşte să aibă grijă cu succes de nou-născut
R: b
220. IntervenŃiile nursing de ordin general corecte în îngrijirea postpartum periodică sunt:
a. interzice vizitele din afara spitalului
b. Va evalua consistenŃa şi înălŃimea uterului de trei ori / zi
c. Va evalua consistenŃa şi înălŃimea uterului odată / zi
d. Va evalua plăgile perineale la 3 zile
e. Va evalua sânii la două zile
R: c
221. IntervenŃiile nursing corecte de îngrijire a sânilor în lehuzie sunt:

a. În cazul congestiilor şi eroziunilor mamelonare, se poate aplica unguent cicatrizant
b. Şi în cazul aspectului indemn al mameloanelor, se poate aplica unguent cicatrizant profilactic
c. Lehuza va fi învăŃată să îşi spele sânii cu apă fară săpun
d. Lehuza va fi învăŃată să îşi spele sânii cu apă călduŃă şi săpun
e. Lehuza va fi învăŃată să nu poarte sutien, pentru a nu inhiba procesul de producŃie a laptelui
R: a,c
222. Greutatea la nastere a nou nascutului este:

a. intre 3000- 3500 grame;
b. intre 4000-5000 grame;
c. indiferenta de varsta mamei, paritate;
d. indiferenta de statura parintilor si starea de sanatate a mamei;
e. dependenta de varsta tatalui.
R. a
223. La nou nascutul la termen:

a. pielea este violacee spre neagra;
376
b. pielea este groasa, rugoasa;

c. pielea este roza, acoperita de vernix caseosa;
d. ochii sunt de obicei deschisi, irisul este intotdeauna negru;
e. bataile cordului sunt puternice, ritmice, aproximativ 80-100 pe minut.
R: c
224. Urmatoarele reflexe sunt prezente la nou nascutul sanatos, cu exceptia:

a. reflexul Morro;
b. reflexul Rooting;
c. reflexul de supt;
d. reflexul de deglutitie;
e. reflexul conditionat.
R:e
225. Scorul Apgar se bazeaza pe urmatoarele elemente:

a. bataile cordului;
b. respiratia;
c. reflexe;
d. eliminarea meconiului;
e. culoarea irisului
R:a,b,c
226. Scorul Apgar:

a. intre 10-8 este normal;
b. intre 7-4 este mediocru;
c. sub 3 este un scor bun;
d. se noteaza la 10 minute dupa nastere.
e. se noteaza la 1 minut si la 5 minute dupa nastere.
R:a,b,e.
227. Icterul nou nascutului:

a. apare la 2/3 nou nascuti intre a 2-a si a 5-a zi de viata;
b. se datoreaza unui deficit de conjugare hepatica a bilirubinei
c. coloratia icterica dispare intre ziua 10-12;
d. pare la o concentratie de 0,2-0,4mg bilirubina in ser;
e. este o notiune inexistenta.
R:a,b,c.
228. Criza genitala:

a. apare doar la baieti;
b. apare doar la fete;
c. apare catre a 5-a, a 6-a zi;
d. consta in o tumefiere a glandei mamare ce se insoteste de secretie asemanatoare cu
colostru;
e. se mentine aproximativ 60 zile.
R:c,d.
377
229. Imediat dupa expulzia nou nascutului:

a. in cazurile normale, acesta tipa si respira;
b. se apreciaza scorul Apgar;
c. se sectioneaza si apoi se ligatureaza cordonul ombilical la aproximativ o ora dupa
nastere;
d. se imbaiaza nou nascutul;
e. se poate aspira cu o sonda Nelaton din trahee de unde se poate extrage meconiul
R:a,b.
230. In primele zile dupa nastere:

a. nou nascutul scade in greutate cu 500 g
b. nou nascutul isi dubleaza greutatea;
c. nou nascutul atinge greutatea de la nastere la 10 zile post partum;
d. la 4 luni dupa nastere isi dubleaza greutatea;
e. nou nascutul isi tripleaza greutatea la 5 luni de la nastere.
R:c,d.
231. La nou nascutul sanatos:

a. la cei de sex masculin se poate observa o tumefiere a glandei tiroide
b. la cei de sex masculin, hidrocelul este frecvent, un inceput de spermatogeneza fiind
posibil;
c. la cei de sex masculin, erectia post partum este obisnuita;
d. la cei de sex feminin, apare o tumefactie a glandei mamare;
e. la cei de sex feminin, hidrocelul este frecvent.
R:b,d.
DISCIPLINA NURSING OBSTETRICA PATOLOGICA

Dr. Adam George
232. In prezentatia faciala :

a) operatia cezariana este inutila
b) cand travaliul nu progreseaza, se recurge la operatia cezariana ;
c) aplicatia de forceps este o manevra utilizata in peste 90% din cazuri ;
d) daca fatul roteaza posterior, nasterea se produce pe cale naturala ;
e) daca fatul roteaza anterior cu mentonul, nasterea se produce pe cale naturala .
R:b,e
233. In prezentatia frontala:
378
a) nasterea pe cale naturala este imposibila;

b) nasterea pe cale naturala este posibila, dar se rezolva în majoritatea cazurilor prin operatie
cezariana ;
c) prognosticul este bun atat pentru mama cat si pentru fat ;
d) nasterea pe cai naturale nu este posibila, mai ales daca prezentatia se transforma in faciala ;
e) diametrul de angajare al craniului fetal este occipito-frontal (12,5 cm).
R:b
234. In prezentatia pelvina :

a) operatia cezariana se practica la multipare;
b) nu se practica operatie cezariana, nasterea pe cai naturale fiind intotdeauna posibila
c) membranele se rup de la debutul travaliului;
d) nu se face nici o interventie pe fat pana nu apare insertia ombilicului la naşterea pe căi naturale;
e) se poate aplica una din urmatoarele manevre: Bracht, Mauriceaux
R :d,e
235. In prezentatia transversa :

a) versiunea externa se practica dar este greu de efectuat si fatul nu isi pastreaza noua
pozitie întotdeauna;
b) se practica operatie cezariana inainte de inceperea travaliului unei primipare;
c) se practica operatie cezariana inainte de luna a 8-a
d) se practica operatie cezariana inainte de inceperea travaliului daca membranele s-au rupt
prematur ;
e) nu se practica operatie cezariana, nasterea pe cai naturale fiind posibila.
R:a
236. Prognosticul in prezentatia transversa:

a) este favorabil atat mamei cat si fatului;
b) este nefavorabil atat mamei cat si fatului;
c) se apreciaza ca mortalitatea fetala este direct proportionala cu ruperea membranelor ;
d) mortalitatea fetala este ridicata(30%) ;
e) mortalitatea fetala este mai mare in cazurile rezolvate pe cai naturale.
R:b,c,d,e
237. Ruperea artificiala a membranelor se face in urmatoarele conditii, cu exceptia:

a. la o dilatatie aproape completă;
b. cand se estimeaza ca membranele impiedică dilataŃia colului
c. uneori in declansarea artificiala a travaliului;
d. dupa iesirea primului fat din sarcina gemelara;
e. dupa iesirea celui de-al doilea fat din sarcina gemelara.
R:e
238. Tehnica ruperii artificiale a membranelor presupune urmatoarele, cu exceptia:

a. se introduce indexul si mediusul de la mana dreapta in vagin;
b. cu mana stanga se introduce un brat al pensei de col, cu un dinte protejându-l intre cele
două degete;
379
c. perforarea se face de obicei in timpul unei contractii;

d. perforarea se face de obicei in afara unei contractii;
e. dupa rupere, se verifica daca lichidul este clar.
R:d
239. Perineotomia se efectueaza în următoarele situaŃii:

a. in nasterile premature, cand evita lupta fatului fragil cu perineul rigid;
b. la primipare la care se constata un perineu inalt, rigid si un inel vulvar în iminenŃă de ruptură;
c. fatul apreciat ca fiind mare;
d. la multipare
e. in placenta praevia.
R:a, b, c
240. Rupturile vagino-perineale se impart in functie de intinderea lor in 3 grade:

a) rupturi de gradul I, care cuprind mucoasa vaginala si tegumentele perineale, tesutul celular
subcutanat, muschii perineali superficiali;
b) rupturi de gradul I, care cuprind mucoasa vaginala si tegumentele perineale, tesutul celular
subcutanat, muschii perineali profunzi;
c) rupturi de gradul II, care cuprind mucoasa vaginala si tegumentele perineale, tesutul celular
subcutanat, muschii perineali superficiali, si muschii ridicatori anali;
d) rupturi de gradul II, care cuprind mucoasa vaginala si tegumentele perineale, tesutul celular
subcutanat, muschii perineali superficiali, muschii ridicatori anali, sfincterul anal extern;
e) rupturi de gradul III, care cuprind mucoasa vaginala si tegumentele perineale, tesutul celular
subcutanat, muschii perineali superficiali, muschii ridicatori anali, sfincterul anal extern.
R:a, c, e
241. Extractia manuala a placentei se indica in urmatoarele situatii:

a) lipsa expulziei placentei dupa 30 de min de la nastere;
b) ca timp complementar al aplicaŃiei de forceps;
c) ori de cate ori se impune verificarea imediata a integritatii cavitatii uterine;
d) hemoragia prin decolarea partiala a placentei, ce depaseste 300 de ml;
e) lipsa expulziei placentei dupa 15 min de la nastere.
R:a, b, c, d
242. Anomaliile care se produc in perioada a treia a nasterii sunt urmatoarele, cu exceptia :
a) hemoragii de delivrare prin aderenŃă patologică;
b) retentia de placenta;
c) inversiunea uterina ;
d) hemoragii prin hipotonie uterină ;
e) ruptura uterina.
R:e
243. Hemoragiile de delivrare :

a) sunt definite ca o pierdere de sange din aceasta perioada, care depaseste 500 de ml;
b) sunt definite ca o pierdere de sange din aceasta perioada, care nu depaseste 300 de ml;
c) pot avea cauze ruptura uterina, apoplexia utero-placentara ;
380
d) pun in pericol viata parturientei ;

e) daca hemoragia depaseste 900 de ml, este bine tolerata.
R:b,c,d
244. In etiologia inversiunii uterine sunt implicate urmatoarele, cu exceptia :

a) ruptura uterina
b) hipotonia uterina ;
c) aderente placentare si localizarea placentei la fundul uterului ;
d) tractiuni de cordon ;
e) compresiuni pe fundul uterului pentru decolarea placentei
R:a
245. Simptomatologia hemoragiilor de delivrare :

a) hemoragia survine inainte sau dupa expulzia placentei ;
b) hemoragia poate fi interiorizata, externa si mixta.
c) forma mixta este cea mai rara
d) hemoragie intre 500 si 800 de ml nu necesita transfuzie;
e) hemoragie peste 1000 de ml este bine tolerata.
R:a,b,d
246. Cauzele care duc la retentie de placenta sunt urmatoarele, cu exceptia :

a) procese inflamatorii endometrale ;
b) anexite cronice ;
c) cicatrici la nivelul uterului ;
d) decolarea prematura de placenta normal inserata ;
e) placenta acreta.
R:b,d
247. Placenta acreta :

a) este o varietate normala a placentei ;
b) vilozitatile coriale sunt in contact direct cu muschiul uterin ;
c) vilozitatile coriale sunt patrunse in grosimea miometrului ;
d) are ca si variante anatomice placenta acreta, placenta increta, placenta percreta ;
e) aceasta varianta de placenta este datorata unor anomalii cromozomiale.
R:b,c,d
248. In atonia uterina :

a) hemoragia se poate produce inainte sau dupa delivrare;
b) daca hemoragia incepe si placenta este in cavitatea uterina se incearca un masaj extern sau se
administreaza intravenos oxitocin;
c) daca placenta nu se decoleaza si nu se elimina imediat, se practica o decolare manuala de
placenta;
d) uterul mic si de consistenta crescuta
e) tratamentul cuprinde si compresiunea aortei abdominale si histerctomie de hemostaza pentru
salvarea vietii mamei
R:a,c,e
381
249. In cadrul retentiei de membrane sau de resturi placentare :

a) Uterul este relaxat;
b) Nu sunt solutii de continuitate la nivelul canalului moale;
c) La examinarea placentei se constata lipsa cotiledoanelor;
d) se poate face control manual sau instrumental al cavitatii uterine;
e) Nu se practica controlul manual sau instrumental al cavitatii uterine.
R:b,c,d
250. Rupturile vulvo-perineale:

a) sunt mai frecvente la multipare;
b) se impart in doua categorii: posterioare, care sunt mai frecvente; si cominutive, care sunt mai rare;
c) se intalnesc in special la primipare si la nasterea fetilor cu greutate peste 4000 g
d) nu depind de calitatea perineului;
e) nu depind de cicatricile anterioare.
R:c
251. Cauzele fetale care genereaza rupturi vulvo-perineale, sunt urmatoarele, cu exceptia:
a) extremitate cefalica voluminoasa;
b) degajarea in occipito-sacrata;
c) nasterea in prezentatii deflectate;
d) degajarea in occipito-pubiana la fatul prematur;
e) aplicatia de forceps.
R:d
252. In cadrul rupturilor vulvo-perineale sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:

a)in ruptura de grd. 1 sunt interesate doar o parte din tesuturile perineului anterioar;
b)in ruptura de grd. 2 sunt interesati toti muschii perineului anterior, pana la sfincterul anal;
c)in ruptura de grd. 3 este interesant si sfincterul anal;
d~)ruptura de grd. 3 se mai numeste si ruptura completa;
e)in ruptura de grd. 1 vaginul comunica cu rectul.
R:e
253. Rupturile colului uterin:

a) sunt frecvente dupa perineotomie profilactica
b) cea mai frecvent interesata este comisura stanga;
c) se pot propaga la segment
d) unicul simptom al rupturii este durerea;
e) hemoragia ce apare in cadrul rupturii de col este o hemoragie cu sange negru, venos.
R:b,c.
254. Ruptura uterina poate fi determinata de urmatorii factori, cu exceptia:

a) varsta, aparand mai frecvent la femeile mai in varsta;
b) cicatricile uterine;
c) obstacole praevia;
d) fat eutrofic;
382
e) prezentatii flectate.
R:a,b,c
255. Simptomatologia iminentei de ruptura uterina este:

a) dinamica uterina este excesiva ( hiperkinetica si hipertona);
b) contractiile depasesc 60 sec, pauzele dintre contractii se scurteaza;
c) durerea este din ce in ce mai intensa;
d) aspectul uterului este acela de para;
e) apare suferinta fetala, sau se produce chiar moartea fatului.
R:a,b,c,e.
256. Simptomele rupturii uterine sunt urmatoarele:

a) durerea devine la un moment dat foarte puternica, sincopala, apoi cedeaza brusc;
b) parturienta are puls bine batut, puternic;
c) contractiile sunt violente, subintrante;
d) in general, regiunea supraombilicala este foarte sensibila;
parturienta este palida, cu puls tahicardic, filiform.
R:a,e
257. Tratamentul curativ al rupturii uterine consta in:

a) tratament chirurgical;
b) tratament radioterapic;
c) tratarea socului;
d) tratament chimioterapic;
e)prevenirea infectiei.
R:a,c,e.
258. In cadrul rupturii uterine:

a) diagnosticul de certitudine nu necesita laparotomie;
b) in timpul interventiei se va practica histerectomie daca ruptura este intinsa, anfractuoasa;
c) in timpul interventiei se va practica sutura plagii chiar daca ruptura este intinsa, anfractuoasa;
d) se va practica histerorafie daca ruptura este redusa si pacienta nu are copii;
e) tratamentul antiinfectios nu este necesar.
R:b,d.
259. In cadrul rupturii uterine:

a) prognosticul matern este bun;
b) prognosticul fetal este si mai rezervat, mortalitatea este in jur de 75%;
c) in general, mortalitatea materna nu depinde de gradul hemoragiei;
d) prognosticul cel mai bun il au rupturile produse dupa cezariene;
e) prognosticul cel mai bun il au rupturile traumatice.
R:b,d.
260. Suferinta fetala:

a) este o stare patologica determinata de diferite agresiuni care actioneaza printr-un mecanism
comun, hipoxia;
383
b) nu i se poate decela cauza

c) determina modifficari ale BCF-urilor;
d) nu determina modificari ale ph-ului sangelui fetal;
e) poate duce la moarte fetala intrapartum.
R:a,c,e
261. Pentru imbunatatirea fluxului sanguin uterin, se practica urmatoarele:

a) pacientele trebuie asezate in decubit lateral stang;
b) daca a fost folosita o perfuzie ocitocica, aceasta trebuie intrerupta;
c) se poate incerca tocoliza;
d) perfuzia ocitocica trebuie accelerata;
e) pacienta trebuie asezata in decubit dorsal.
R:a,b,c.
262. Cauzele tahicardiei fetale sunt urmatoarele:

a) hipoxie;
b) febra materna;
c) prematuritatea;
d) prezentatii vicioase
e) medicamentele antispastice
R:a,b,c
263. Indicatiile aplicatiei de forceps sunt următoarele, cu exceptia:

a) uter cicatricial;
b) rinichi chirurgical;
c) eclampsia si preeclampsia;
d) afectiuni oftalmologice;
e) infectie urinara joasa.
R:e
264. Tehnica aplicatiei de forceps cuprinde urmatorii timpi:

a) introducere si asezarea lingurilor;
b) articularea lingurilor;
c) infiltratia perineului in H1H2Aburel
d) extractia cordonului;
e) delivrenta naturala.
R:a, b, c
265. Indicatiile vidextractiei obstetricale sunt urmatoarele:

a) membrane intacte;
b) orificiu uterin dilatat complet;
c) membrane rupte;
d) fat viu;
e) prezentatie craniana sus situata.
R:b,c,d
384
266. Printre indicatiile materne ale operatiei cezariene se numara urmatoarele, cu exceptia:
a) distociile;
b) boli preexistente sarcinii;
c) interventii operatorii anterioare;
d) infectie urinara joasa;
e) sindrom hemoragic.
R:d
267. Printre indicatiile fetale ale operatiei cezariene se numara urmatoarele, cu exceptia:
a) suferinta fetala;
b) prolabare de cordon;
c) sarcina biologic prelungita;
d) izoimunizarea;
e) fat cu monstruozitati prematur.
R:e
268. Precizati indicatiile operatiei cezariene sunt:

a) prezentatie transversa;
b) prezentatie in expulzie;
c) disproportie cefalo-pelvica;
d) prezentatie craniana cu fat de 3000 g;
e) fat mort, placenta praevia centrala
R:a,c,e
269. Operatia cezariana cuprinde urmatorii timpi:

a) incizia peretelui abdominal;
b) incizia peritoneului uterin;
c) perineotomie;
d) incizia segmentului inferior;
e) extragerea fatului.
R:a, b, d, e
270. Complicatiile ce pot aparea in timpul operatiei cezariene sunt urmatoarele:

a) accidente determinate de anestezie;
b) hemoragii grave in placenta cu aderente anormale;
c) prelungirea liniilor de incizie cu interesarea vaselor mari;
d) leziuni vezicale sau ureterale;
e) leziuni uretrale.
Rasp:a, b, c, d
271. In cadrul infectiei puerperale:

a) germenii provin fie din mediul extern,in majoritatea cazurilor;
b) este mai frecventa la primipare
c) germenii provin doar din mediul intern pe cale sangvina sau limfatica;
d) nu se complica cu septicemie;
e) dintre cauzele favorizante, nu este implicat actul sexual in lehuzie.
385
R:a.
272. Endometrita acuta:

a) apare de obicei la 7-10 zile dupa nastere;
b) apare de obicei la 2-3 zile dupa nastere;
c) la examenul cu valve, lohiile sunt nemodificate;
d) tuseul vaginal constata uter involuat contractat;
e) tratamentul este strict profilactic.
R:b.
273. Metrita parenchimatoasa:

a) se asociaza de obicei cu endometrita;
b) procesul inflamator depaseste bariera endometrului;
c) uterul este involuat, contractat;
d) fenomenele apar la 4-7 zle dupa nastere;
e) tratamentul este acelasi ca la endometrita acuta, strict profilactic.
R:a,b,d.
274. Pelviperitonita:
a) reprezinta extensia procesului inflamator la nivelul peritoneului pelvin;
b) clinic, se manifesta prin dureri in etajul abdominal superior;\
c) tratamentul consta in administrarea de antibiotice, echilibrare hidro-electrolitica, gheata pe
abdomen;
d) adesea, se face colpotomie in fundurile de sac vaginale laterale;
e) abcesul Douglas-ului reprezinta localizarea colectiei purulente
R:a,c,e.
275. Tromboflebita puerperala:

a) este o complicatie ce afecteaza structurile venoase si venele membrelor inferioare;
b) tromboflebita pelvina se manifesta prin dureri pelvine, febra, frison,;
c) tromboflebita superficiala are doua aspecte: flegmatia alba dolens si flegmatia celulea dolens;
d) tratamentul anticoagulant este total ineficient;
e) tromboflebita profunda apare de obicei dupa travalii distocice, operatie cezariana.
R:a,b,e.
276. Sarcina gemelara:

a) monozigota, uniovulara sau univitelina, rezulta din fecundarea a doua ovule;
b) bizigota, biovulara sau bivitelina rezulta din fecundarea unui ovul;
c) in sarcina monozigota, un ovul este fecundat de 2 spermatozoizi;
d) in sarcina dizigota, doua ovule sunt fecundate de un spermatozoid;
e) sarcina multipla poate fi tripla, cvadrupla, cvintupla, sextupla.
R:e.
277. Cauzele ce duc la aparitia sarcinii gemelare sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) varsta inaintata a mamei;
b) caldura ambianta ridicata;
386
c) ereditatea;
d) contacte sexuale multiple in perioada ovulatiei;
e) medicatia care stimuleaza ovulatia.
R:d
278. Diagnosticul sarcinii gemelare se pune pe urmatoarele elemente:

a) anamneza;
b) inspectie;
c) palpare;
d) percutia;
e) examenul cu valve.
R:a,b,c.
279. Operatia cezariana este indicata in urmatoarele situatii in sarcina gemelara:

a) placenta praevia;
b) prezentatie transversa a primului fat;
c) suferinta fetala;
d) varsta mamei intre 25-35 ani;
e) membrane rupte intempestiv.
R:a,b,c.
280. Distociile ce pot aparea in cursul nasterii in sarcina gemelara sunt:

a) prezentatie transversa la cel de-al doilea fat;
b) prezentatii combinate;
c) distocii de dinamica in minus;
d) hidrocefalia
e) eliminarea meconiului.
R:a,b,c,
50. Naşterea patologică sau distocică poate fi secundară unor anomalii ale:
a) Canalului dur
b) Canalului moale
c) Perioadei a III-a a naşterii
d) Perioadei a V-a a naşterii
e) Perioadei a IV-a a naşterii
R:a,b,c,e
51. După clasificarea dimensională, canalul dur patologic strâmtat limită la strâmtoarea superioară are
următoarele diametre la nivelul acestei strâmtori:
a) Diametru antero-posterior< 12 cm şi diametru transversal < 10 cm
b) Diametru antero-posterior< 11 cm şi diametru transversal < 12 cm
c) Diametru antero-posterior< 10 cm şi diametru transversal < 12 cm
d) Diametru antero-posterior< 11 cm şi diametru transversal < 11 cm
e) Diametru antero-posterior< 10,5 cm şi diametru transversal < 12 cm
R:c
387
52. Următoarele tipuri de afecŃiuni osoase nu sunt implicate în determinismul bazinului patologic:
a) AfecŃiuni ale oaselor bazinului
b) AfecŃiuni ale oaselor membrelor inferioare
c) AfecŃiuni ale coloanei vertebrale
d) AfecŃiuni ale oaselor membrelor superioare
e) AfecŃiuni generale osoase
R: d
53. Prognosticul naşterii este periclitat în condiŃiile unui canal dur patologic prin următoarele riscuri:
a) Risc de tulburări de dinamică uterină
b) Risc de rupere precoce de membrane
c) Risc crescut de macrosomie fetală
d) Risc de distocie de dilataŃie a colului uterin
e) Risc de distocie de placentă
R: a, b, d
54. Următoarele tipuri de distocii la naştere nu se datorează vaginului:
a) Prin septuri
b) Prin cicatrici
c) Prin vaginism
d) De dinamică
e) Prin tumori
R: d
55. Următoarele condiŃii nu constituie obstacole praevia la naştere:

a) Rinichi ptozat
b) Tumori ovariene
c) Tumori vezicale
d) Hidrosalpinx
e) Fibroame uterine
R: d
56. Următoarele deplasări uterine pot constitui premisele unui avort sau unei distocii la naştere:
a) Anteflexie exagerată – abdomen pendulum
b) Retroversie fixă
c) LaterodeviaŃia spre dreapta
d) Prolaps uterin
e) Retroversie mobilă
R: a,b,d
57. DilataŃia colului uterin începe de la o intensitate a contracŃiilor uterine sistematizate de:
a) 15 mmHg
b) 14 mmHg
c) 13 mmHg
d) 10 mmHg
e) 8 mmHg
R: a
388
58. Limita superioară fiziologică de intesitate şi frecvenŃă a contracŃiilor uterine dureroase este de:
a) intensitate 20-30 mmHg
b) intensitate 50-60 mmHg
c) frecvenŃă 3-5 contracŃii la 10 minute
d) frecvenŃă 5-10 contracŃii la 10 minute
e) durata unei contracŃii 5 minute
R: b,c
59. Factorii implicaŃi în apariŃia dinamicii uterine în exces (hipekineziei) pot fi:
a) DisproporŃia cefalo-pelvică
b) Administrarea în exces a medicamentelor antispastice
c) RezistenŃa anormală a membranelor amnio-coriale
d) Placenta praevia
e) Distocia de col uterin
R: a,c,e
60. Prognosticul naşterii este afectat în cazul dinamicii în exces prin următoarele complicaŃii:
a) Naşterea precipitată
b) Tetanizarea uterului
c) InfecŃie amniotică
d) Embolie amniotică
e) Hemoragii în perioada a III-a naşterii
R: a,b,d,e
61. Principiile terapeutice în cazul dinamicii în minus din timpul travaliului, cuprind:
a) Glucoza hipertonă
b) Oxitocin
c) Atropina
d) Spasmolitice
e) Prostaglandinele
R: a,b,e
62. Factorii de risc în apariŃia dinamicii uterine în minus (hipokineziei) pot fi:
a) Multiparitatea
b) PrezentaŃii fetale vicioase
c) Cicatricile uterine
d) Tumorile praevia
e) Anemia
R: a,c,e
63. Prognosticul naşterii este afectat în cazul dinamicii în minus din timpul travaliului prin
următoarele complicaŃii frecvente:
a) InfecŃie amniotică
b) Tetanizarea uterului
c) Ruptura uterină
389
d) Încarcerarea placentei
e) Traumatisme obstetricale materne prin naştere precipitată
R: a
64. Tratamentul în cazul dinamicii excesive din timpul travaliului, cuprinde:

a) Neuroleptice
b) Oxitocin
c) Atropina
d) Spasmolitice
e) Sulfat de Magneziu
R: a,c,d,e
65. Caracteristicile definitorii ale hipokineziei se situeză între următoarele limite:

a) ContracŃiile uterine rare, 1 la 20 minute
b) ContracŃiile uterine rare sub 2 la 10 minute
c) Intensitatea contracŃiilor sub 25 mmHg
d) Intensitatea contracŃiilor sub 15 mmHg
e) Intensitatea contracŃiilor sub 5 mmHg
R: b,d
66. Principiile terapeutice în cazul dinamicii în minus din timpul travaliului, cuprind:
a) Vitamina B1
b) Glucoza hipertonă
c) Infiltrarea cervicală sau paracervicală cu novocaină
d) SoluŃii parenterale cu calciu
e) Estrogeni
R: a,b,d,e
67. Distocia de volum fetal total este considerată la greutăŃi ale fătului peste:
a) 3500g
b) 3700g
c) 4000g
d) 4200g
e) 4500g
R: c,
68. BifaŃi factorii de risc pentru apariŃia macrosomiei fetale:

a) Multiparitatea
b) Primiparitatea
c) Sexul masculin
d) Sexul feminin
e) Sarcina prelungită
R: a,c,e
69. Riscurile implicate de distocia de volum fetal total sunt:

a) Hemoragii meningo-cerebrale fetale
390
b) Rupturi de părŃi moi materne

c) Naşterea precipitată
d) Aglutinarea colului uterin
e) Traumatism fetal
R: a,b,e
70. Ce riscuri implică o varietate de cordon ombilical scurt?

a) PrezentaŃie distocică
b) Decolare de placentă
c) Circulară de cordon
d) Inversiune de uter
e) ProcidenŃă de cordon
R: a,b,d
71. Circularele de cordon ombilical predispun la deces fetal în timpul:

a) Sarcinii
b) Pretravaliului
c) Perioadei I a naşterii
d) Perioadei a II-a a naşterii
e) Perioadei a III-a a naşterii
R: d
72. RecunoaşteŃi complicaŃiile caracteristice rupturii premature de membrane:

a) Rupturi ale colului uterin
b) Prolabarea de cordon
c) InfecŃia amniotică
d) Dinamică uterină în exces
e) RetracŃia uterului
R: b,c,e
73. Care este cantitatea corectă de lichid amniotic ce defineşte hidramniosul?

a) 600 ml
b) 1200 ml
c) Peste 2000 ml
d) Peste 800 ml
e) Peste 1500 ml
R: c
74. BifaŃi cauzele materne din etiologia hidramniosului:

a) Tromboza de cordon ombilical
b) Diabet matern
c) Spina bifida fetală
d) Atrezia esofagiană fetală
e) InsuficienŃa renală maternă
R: b,e
391
75. Care este cantitatea corectă de lichid amniotic ce defineşte oligoamniosul?

a) Sub 2000 ml
b) Sub 1000-1500 ml
c) Sub 500-1000 ml
d) Sub 300-400 ml
e) Sub 200-300 ml
R: d
76. PrecizaŃi care dintre complicaŃiile de mai jos nu sunt întâlnite în oligoamnios:
a) Distocii de dinamică
b) SuferinŃă fetală
c) PrezentaŃii fetale anormale
d) Naşterea precipitată
e) Prolabarea de cordon
R: d,e
77. BifaŃi definiŃia corectă a placentei praevia anatomică:

a) Placenta care acoperă complet orificiul cervical intern
b) Placenta care acoperă parŃial orificiul cervical intern
c) Placenta care se inseră la marginea orificiului cervical intern
d) Placenta care se inseră sub 2 cm de marginea orificiului cervical intern
e) Placenta care se inseră la la 2 – 10 cm de marginea orificiului cervical intern
R: e
78. Factorii favorizanŃi în etiologia placentei praevia pot fi:

a) Multiparitatea
b) Vârsta tânără
c) Cicatricile uterine
d) MalformaŃiile uterine
e) InsuficienŃa corpului gestaŃional
R: a,c,d
79. Originea sângerării din delivrenŃă la o pacientă cu placentă praevia poate fi:
a) Deficit de contracŃie a segmentului uterin
b) Ruptura colului uterin de sub aria de inserŃie a placentei
c) AderenŃa anormală a placentei cu decolare parŃială
d) Leziuni deciduale de sub aria de inserŃie placentară
e) Ruptura placentei la trecerea fătului transplacentar prin canalul de naştere
R: a,c,d
80. RecunoaşteŃi caracteristicile sângerării în placenta praevia:

a) Nedureroasă
b) Unică
c) Frecvent noaptea în somn
d) Sânge roşu cu cheaguri
e) Frecvent după luna a şaptea
392
R: a, c, d, e
81. Prognosticul fetal în placenta praevia poate fi grevat de următorii factori de risc:
a) Prematuritate crescută
b) Anemie intrauterină
c) Rată mai mare a malformaŃiilor
d) AspiraŃie de meconiu
e) Traumatism fetal la naştere
R: a, b, c
82. BifaŃi elementele cuprinse în definiŃia avortului

a) Vârstă gestaŃională sub 28 de săptămâni
b) Greutate fetală sub 2000 grame
c) Greutate fetală sub 1000 grame
d) Talie fetală sub 35 cm
e) Talie fetală sub 37 cm
R: a, c, d
83. BifaŃi cauzele materne locale din etiologia avortului:

a) Oligospermia
b) Leziuni endometriale
c) Retroversia uterină
d) InsuficienŃa cervico-istmică
e) Incompatibilitate de Rh
R: b, c, d
84. Etiologia sarcinii extrauterine poate fi:

a) InfecŃii anexiale
b) ContracepŃie prin sterilet
c) Polispermie
d) Dezordini endocrine
e) Anomalii ale zigotului
R: a, b, d, e
85. EvoluŃia sarcinii uterine poate fi către:

a) Sarcina abdominală după avortul tubar al unei sarcini pavilionare
b) Sarcina intrauterină după avortul tubar al unei sarcini interstiŃiale
c) Lithopedion după expulzarea produsului de concepŃie în cavitatea abdominală
d) Hemoragie intraperitoneală
e) Hemoragie în ligamentul larg
R: a, c, d, e
86. BifaŃi semnele locale prezente la evaluarea unei sarcini molare :

a) Uterul este crescut în volum dar mai mic decât decât vârsta de amenoree a sarcinii
b) Ovare mărite, polichistice
c) Eliminare de vezicule molare
393
d) Uneori se poate ausculta un suflu uterin

e) Uterul poate creşte sau scădea în funcşie de hemoragie
R: b, c, d, e
87. ComplicaŃiile sarcinii molare sunt următoarele:

a) InfecŃia
b) PerforaŃia uterului
c) Polihidramniosul
d) Degenerare în corioepiteliom
e) Degenerare în adenocarcinom
R: a, b, d
88. Următoarele principii terapeutice sunt valabile în sarcina molară:

a) Sarcina molară sub patru luni se evacuează prin histerotomie
b) Sarcina molară sub patru luni se evacuează de principiu prin chiuretaj uterin
c) Sarcina molară sub patru luni se evacuează prin histerectomie
d) Sarcina molară sub patru luni se evacuează de principiu prin chiuretaj uterin la pacientele cu mai
mulŃi copii
e) Sarcina molară sub patru luni se evacuează de principiu prin chiuretaj uterin la pacientele peste 40
de ani
R: b
89. MarcaŃi metodele prin care pacientele sunt supravegheate după evacuarea sarcinii molare:
a) Dozarea hormonului corionic gonadotrop
b) Radiografie pulmonară
c) Examen clinic ginecologic
d) Radiografie abdominală
e) Histerosalpingografic
R: a,b,c
90. În tratarea coriocarcinomului se folosesc următoarele principii:

a) Radioterapia pentru metastaze
b) Radioterapia adresată tumorii
c) Chimioterpie opŃională
d) Tratamentul chirurgical pentru extirparea tumorii în toate cazurile
e) Tratamentul chirurgical pentru extirparea tumorii în cazurile rebele la chimioterapie
R: a,e
91. DefiniŃia naşterii premature cuprinde următoarele criterii:

a) Vârstă de sarcină între 37-39 săptămâni
b) Vârstă de sarcină între 28-39 săptămâni
c) Greutatea fătului între 2000-3000 de grame
d) Greutatea fătului intre 1000-2000 de grame
e) Greutatea fătului intre 1000-2500 de grame
R: e
394
92. În tratamentul folosit pentru stoparea travaliului prematur se pot folosi următoarele principii
medicamentoase:
a) Progesteron
b) Estrogeni
c) Betamimetice
d) Betablocante
e) AgenŃi prostaglandinici
R: a, c
93. Între cauzele fetale ale naşterii premature se numără:

a) Sarcina multiplă
b) Macrosomia fetală
c) Incompatibilitatea Rh
d) Disgravidia tardivă
e) Sarcina molară
R: a, b, c
94. Durata peste care o sarcină se consideră prelungită este reprezentată de:
a) 40 de săptămâni sau 280 de zile
b) 41 de săptămâni sau 287 de zile
c) 42 de săptămâni sau 295 de zile
d) 43 de săptămâni sau 300 de zile
e) 37 de săptămâni sau 259 dezile
R: c
95. Riscul de sarcină prelungită este crescut în următoarele situaŃii:

a) Multiparitate
b) Primiparitate
c) Spina bifida fetală
d) Rinichi polichistic fetal
e) Anencefalie fetală
R: a,e
96. InsuficienŃa placentară secundară îmbătrânirii acesteia în sarcina prelungită, este

însoŃită de următoarele modificări hormonale:
a) Scăderea progesteronului seric
b) Creşterea estrogenilor serici
c) Creşterea progesteronului seric
d) Scăderea hormonului lactogen placentar
e) Creşterea hormonul lactogen placentar
R: a,d
97. MarcaŃi principiile terapeutice care trebuie urmate în intenŃia de a finaliza o sarcină prelungită :
a) Sensibilizarea uterului prin administrare de estrogeni
b) Administrarea de progesteron pentru susŃinerea funcŃiei deficitare a placentei
îmbătrânite
395
c) Proba de travaliu
d) ruperea membranelor
e) OperaŃia cezariană
R: a,c,d,e
98. Semne subiective ale morŃii fetale intrauterine pot fi:

a) ApariŃia secreŃiei lactate
b) Creşterea tensiunii mamare
c) hiperpigmentarea areolelor secundare mamare
d) Lipsa perceperii bătăilor cordului fetal
e) Lipsa perceperii mişcărilor fetale active
R: a,e
99. Moartea fetală intrauterină se poate însoŃi de următoarele semne obiective:

a) Scăderea consistenŃei corpului uterin
b) Oprirea creşterii uterine
c) Lipsa perceperii mişcărilor fetale active
d) Lipsa perceperii bătăilor cordului fetal
e) Creşterea tonusului corpului uterin
R: b,c,d
100. Următoarele investigaŃii se realizează în scopul precizării etiologiei morŃii fetale intrauterine:
a) Amnioscopia
b) Examen bacteriologic al produsului de concepŃie
c) InvestigaŃii biologice hormonale
d) Examen genetic
e) Examen histopatologic
R: b,d,e
101. EstimaŃi perioada de retenŃie uterină a unui făt mort care prezintă următoarele caracteristici:
flictene sero-hematice la nivelul extremităŃilor,decolări epidermice la nivelul regiunii toracice
dorsale, craniul deformat, cristalin necolorat, opac:
a) 2 zile
b) 8 zile
c) 12 zile
d) 15 zile
e) 30 zile
R: b
102. Moartea fetală întrauterină „tardivă” este definită la o vârstă a produsului de concepŃie:
a) Peste 13 săptămâni
b) Peste 20 săptămâni
c) După luna a VII-a
d) În trimestrul III
e) În luna a IX-a
R: b
396
103. BifaŃi cauzele materne ale morŃii fetale intrauterine, din variantele etiologice expuse mai jos:
a) Traumatisme
b) IntoxicaŃii
c) Placenta extracoriala
d) Disgravidia tardivă
e) Anomalii ale cordonului ombilical
R: a,b,d
104. Caracteristicile travaliului cu produs de concepŃie mort are frecvent următoarele caracteristici:
a) Este hipoton-hipokinetic
b) Este hiperton-hiperkinetic
c) Membranele se rup precoce
d) Colul se dilată greu
e) Membranele se rup tardiv
R: a, c,d
105. Afectarea cerebrală gravă apare în boala hemolitică a nou-născutului la concentraŃii ale bilirubinei
peste:
a) 2 mg/dl
b) 10 mg/dl
c) 15 mg/dl
d) 20 mg/dl
e) 25 mg/dl
R: e
106. Profilaxia izoimunizării anti-D în primul trimestru de sarcină se face pentru următoarele afecŃiuni:
a) sarcină extrauterină
b) biopsie de trofoblast
c) ameninŃare de avort
d) iminenŃă de avort
e) placentă praevia
R: a,b,d
107. Profilaxia izoimunizării anti-D în ultimul trimestru de sarcină se face pentru următoarele afecŃiuni:
a) amniocenteză
b) cordonocenteză
c) moarte fetală intrauterină
d) iminenŃă de avort
e) placentă praevia
R: a,b,c,e
108. Măsurile profilactice izoimunizarea Rh cuprind:
a) Determinarea Rh-ului la toate femeile gravide
b) Determinarea Rh-ului la gravidele cu feŃi morŃi în antecedente
c) La gravidele Rh negative cu soŃi Rh pozitiv, după 20 săptămâni, repetarea testelor de
determinare a anticorpilor anti –Rh la intervale de 2 săptămâni, dacă se menŃin în limite normale
397
d) La gravidele Rh negative cu soŃi Rh pozitiv, după 20 săptămâni, repetarea testelor de

determinare a anticorpilor anti –Rh la intervale de 4 săptămâni, dacă se menŃin în limite normale
e) La naştere, dacă fătul este Rh negativ, se va face profilaxia cu anticorpi anti-D la mamă
R: a,d
109. BifaŃi rolurile ecografiei în cadrul supravegherii sarcinii cu izoimunizare Rh:

a) Depistează hiperbilirubinemie
b) Studiul stării fetale
c) Estimarea titrului de anticorpi anti Rh
d) Estimarea severităŃii icterului
e) Diagnosticul de hidrops
R: b, e
110. Titrurile de anticorpi anti-Rh care implică un pericol mic de afectare fetală şi permit o atitudine de
expectativă sunt:
a) Sub ½
b) Sub ¼
c) Sub 1/8
d) Sub 1/16
e) Sub 1/32
R: d
111. MarcaŃi, dintre variantele expuse mai jos, indicaŃiile amniocentezei în izoimunizarea anti-Rh:
a) Titrul de anticorpi de cel puŃin 1/32 în izoimunizările apărute în cursul sarcinii
respective
b) Titrul de anticorpi de cel puŃin 1/64 în izoimunizarea preexistentă
c) Anasarcă placentară în antecedente
d) EvoluŃie patologică a sarcinii cu hidramnios la gravidele cu izoimunizare anti-Rh
e) FeŃi morŃi intrauterin în antecedente
R: c, d, e
112. Profilaxia generală a izoimunizării Rh cuprinde:

a) Recomandarea de contracepŃie la cuplurile cu incompatibilitate în sistem Rh, pâna la
deciderea obŃinerii unei sarcini
b) SpaŃierea sarcinilor la cel puŃin trei ani în cazul incompatibilităŃii de Rh
c) AbŃinerea de la metode precum: ocitocicele, operaŃia cezariană, extracŃia manuală de
placentă, pentru a nu creşte transfuzia feto-maternă
d) Folosirea metodelor precum: ocitocicele, operaŃia cezariană, extracŃia manuală de
placentă, pentru a diminua timpul în care se pot produce transfuzii feto-placentare
e) Administrarea de imunoglobulină anti-D în caz de avort la gravidele cu
incompatibilitate în sistemul Rh
R: a, b, c
113. Profilaxia specială a izoimunizării Rh cuprinde:
a) Administrarea de imunoglobulină anti-D în caz de avort la gravidele cu
incompatibilitate în sistemul Rh
b) Administrarea de imunoglobulină anti-D în săptămânile 28-32
398
c) Administrarea de imunoglobulină anti-D în pretravaliu

d) Administrarea de imunoglobulină anti-D postpartum la femeile Rh negative care au
născut un făt Rh pozitiv în primele 72 de ore după naştere
e) Recomandarea de contracepŃie la cuplurile cu incompatibilitate în sistem Rh, pâna la
deciderea obŃinerii unei sarcini
R: a, b, d
114. Asfixia albă a nou-născutului are următoarele caracteristici:

a) Este forma gravă de asfixie
b) Nou-născutul îşi revine rapid frecvent după manevrele de stimulare
c) Frecvent se datorează traumatismului fetal
d) Frecvent se datorează obstrucŃiei căilor respiratorii superioare fetale
e) Cordul este abia perceptibil
R: a,c,e
115. Asfixia albastră a nou-născutului are următoarele caracteristici:

a) Este forma gravă de asfixie
b) Nou-născutul îşi revine frecvent după manevrele de stimulare
c) Frecvent se datorează traumatismului fetal
d) Frecvent se datorează obstrucŃiei căilor respiratorii superioare fetale
e) Cordul este abia perceptibil
R: b,d
116. MarcaŃi definiŃia corectă a hipotrofiei fetale:

a) Întârzierea de creştere intrauterină a fătului faŃă de o anumită vârstă de gestaŃie, cu 10%
mai mică decât vârsta de gestaŃie
b) Întârzierea de creştere intrauterină a fătului faŃă de o anumită vârstă de gestaŃie, cu 25%
c) Întârzierea de creştere intrauterină a fătului faŃă de o anumită vârstă de gestaŃie, cu 50%
d) Întârzierea de creştere intrauterină a fătului faŃă de o anumită vârstă de gestaŃie, cu 5%
e) Întârzierea de creştere intrauterină a fătului faŃă de o anumită vârstă de gestaŃie, cu 20%
R:b
117. Gradul II de hipotrofie fetală implică:

a) Scăderea numai a greutăŃii fetale, cu peste 25% mai mică decât cea corespunzătoare
vârstei de gestaŃie
b) Scăderea greutăŃii fetale, cu peste 50% mai mică decât cea corespunzătoare vârstei de
gestaŃie
c) Scăderea greutăŃii fetale, cu peste 25% mai mică decât cea corespunzătoare vârstei de
gestaŃie, asociată cu scăderea taliei fetale
d) Scăderea greutăŃii fetale, cu peste 25% mai mică decât cea corespunzătoare vârstei de
gestaŃie, asociată cu scăderea taliei fetale şi a perimetrului cranian fetal
e) Scăderea greutăŃii fetale, cu peste 15% mai mică decât cea corespunzătoare vârstei de
399
gestaŃie, asociată cu scăderea circumferinŃei abdominale

R: c
118. Combaterea insuficienŃei respiratorii la nou-născutul hipotrofic se face cu:

a) Manitol
b) tonicardiace
c) Bicarbonat de sodiu somultie e=semimolara i.v.
d) Calciu gluconic
e) diuretice
R: c
119. Combaterea insuficienŃei renale la nou-născutul hipotrofic se face cu:

a) Manitol
b) Sedative
c) Bicarbonat de sodiu
d) Calciu gluconic
e) diuretice
R: a,e
120. Criteriile tensionale care definesc disgravidia tardivă sunt următoarele:

a) Creştere a tensiunii arteriale sistolice cu 130 mmHg
b) Creştere a tensiunii arteriale sistolice peste 140 mmHg
c) Creştere a tensiunii arteriale sistolice cu 40 mmHg, peste valorile cunoscute anterior
d) Creştere a tensiunii arteriale diastolice peste 90 mmHg
e) Creştere a tensiunii arteriale sistolice cu 15 mmHg, peste valorile cunoscute anterior
R: b,d,e
121. Parametrii care trebuie urmăriŃi zilnic în preeclampsie, sunt următorii:

a) CircumferinŃa abdominală materna
b) Greutatea
c) Diureza
d) glicozuria
e) Proteinuria
R: b,c,e
122. Semnele care sugerează faza tonică a eclampsiei, sunt următoarele:

a) Contracturi musculare la nivelul muşchilor feŃei
b) Hipertonie musculară generalizată
c) Hipertonia muşchilor respiratori, inclusiv diafragmul
d) Mişcări dezordonate, generalizate
e) Pacienta îşi muşcă limba
R: b,c
123. Forma clinică uşoară a disgravidiei de prim trimestru este caracterizată prin:
a) disurie
b) Bradicardie
400
c) Peste 10 vărsături / 24 ore

d) Peste 4 vărsături / zi, matinale sau postprandiale
e) Parametri biologici nemodificaŃi
R: d,e
124. Forma severă a disgravidiei de prim trimestru este caracterizată clinic prin:
a) Tahicardie
b) Bradicardie
c) ConstipaŃie
d) 4 vărsături / zi, matinale sau postprandiale
e) Scădere în greutate
R: a, c,e
125. Forma severă a disgravidiei de prim trimestru este caracterizată biologic prin:
a) Hipoproteinemie
b) Hiperproteinemie
c) Hipoglicemie
d) Alcaloză
e) Hiperbilirubinemie
R: a,c,e
126. Tratamentul medical al formei clinice uşoare de disgravidie de prim trimestru consta in:
a) Progestativ
b) Estrogen
c) antiemetice
d) Sedative
e) Vitaminoterapia cu Zinc şi Fier
R: c,d
127. Parametrii urmăriŃi zilnic în disgravidia de prim trimestru sunt:

a) varsaturile
b) Greutatea
c) Diureza
d) Proteinuria
e) Tensiunea arterială
R: a,b,c,e
128. RecunoaşteŃi care din următoarii factori sunt implicati în etiopatogenia decolării premature de
placentă normal inserată?
a) Vârsta tânără
b) Hipotensiunea arterială
c) Hipertensiunea arterială
d) CarenŃă de calciu
e) CarenŃă de acid folic
R: c,e
129. Care sunt parametrii paraclinici urmăriŃi în decolarea prematură de placentă normal inserată?
401
a) Diureza
b) Teste de coagulare
c) Examen sumar de urină
d) Corpii cetonici
e) Hemograma
R: b,c,e
130. Care sunt parametrii care definesc apoplexia utero-placentara?

a) hemoragie vaginala cu sange negricios fara cheaguri
b) Tulburări de coagulare
c) Uter cu consistenŃă lemnoasă în majoritatea timpului
d) SuferinŃă fetală gravă sau moartea fătului
e) Tulburări de coagulare absente
R: a,b,c,d
131. Care dintre următoarele afirmaŃii referitoare la finalizarea sarcinii cu decolare prematură de
placentă normal inserată sunt adevărate?
a) Naşterea trebuie să se producă în 6 ore de la debutul simptomatologiei
b) În cazul în care naşterea este declanşată, se preferă extracŃia de urgenŃă a fătului prin
operaŃie cezariană, indiferent de forma clinică
c) În cazul în care naşterea este declanşată, se preferă aplicatie de forceps, de regula
d) În formele grave se preferă extracŃia de urgenŃă a fătului prin operaŃie cezariană
e) Histerectomia este recomandată de rutină după operaŃia cezariană, datorită
modificărilor apopleptice de la nivelul uterului
R: a,d
132. Bolile infectioase in sarcina se pot solda cu:

a) avort
b) malformatii congenitale
c) macrosomie
d) malformatii cromozomiale
e) moartea produsului de conceptie
R: a, b, d, e
133. Mecanismele de producere a avorturilor in caz de infectie acuta sunt:

a) actiunea directa a germenilor
b) hematomul retroplacentar
c) hipertermia si anoxia
d) anergia gravidica favorizeaza aparitia bolilor infectioase
e) aberatiile cromozomiale
R:a,c,d
134. Mecanismele de contaminare a produsului de conceptie in caz de infectie acuta sunt:

a) placenta este impermeabila pentru virusuri, bacterii, paraziti
b) invazia din aproape in aproape a placentei si fatului
c) ruptura membranelor
402
d) diseminarea hematogena transplacentara

e) ascensiunea florei vaginale cu contaminare deciduala nu este permisa, deoarece orificiul
intern al colului este inchis
R:b, c, d
135. Diagnosticul infectiei acute in sarcina presupune:

a) dozarea IgG la mama
b) investigatiile bacteriologice, virusologice, parazitare si imunologice se adreseaza numai mamei
c) in sangele fatului se gasesc numai anticorpi de la mama- imunizare pasiva
d) in sangele mameise gasesc anticorpi fabricati de fat
e) cumul de investigatii ce se adreseaza mamei, placentei si fatului
R: e
136. Infectia rubeolica in sarcina:

a) este o afectiune benigna asupra mamei si fatului
b) risc abortiv de trei ori mai mare decat la gravida normala
c) sindromul malformativ la nou-nascut este prezent
d) este obligatorie reactia serologica cu ocazia examenului prenuptial
e) contaminarea in primele patru luni de sarcina impune intreruperea sarcinii
R: b, c, d, e
137. Hepatita epidemica in sarcina:

a) infectarea fatului se produce mai frecvent cand la placenta este inserata anterior pe corpul uterin
b) are o forma evolutiva mai usoara
c) in cazul contaminarii materne cu virus hepatitic B- se administreaza gama-globuline anti-HBs
d) se recomanda nasterea prin operatie cezariana
e) nu are consecinte asupra produsului de conceptie
R:c
138. Toxoplasmoza:
a) infectie parazitara grava care determina moartea intrauterina a produsului de conceptie
b) Toxoplasma nu trece prin lapte de la mama la nou-nascut
c) Infectia acuta nu da malformatii la fat
d) boala abortiva in antecedente impune efectuarea serologiei pentru toxoplasma
e) gravidele cu infectie recenta in cursul sarcinii se trateaza cu spiramicina 2,5g/ zi- cura discontinua
R:a, d, e
139. TBC-ul pulmonar asociata sarcinii presupune:

a) radiografie pulmonara in orice conditii
b) nu se executa examenul de sputa deoarece apar modificari imunologice datorate gestatiei
c) nu se face tratament datorita riscului teratogen
d) se impune ablactarea datorita riscului de contaminare a nou-nascutului
e) in travaliu este indicata nasterea prin operatie cezariana sau aplicatie de forceps
R: e
140. Luesul si sarcina::

403
a) in infectia luetica placenta este hipotrofica

b) nu se transmite produsului de conceptie
c) este obligatorie depistarea prin doua RBW in primul si ultimul trimestru de sarcina
d) nu se efectueaza tratament profilactic al luesului congenital la pacientele infectate
e) tratamentul aplicat inainte de 18 saptamani nu poate preveni leziunile fetale
R:c,a
141. Bolile bacteriene in sarcina:

a) scarlatina este o infectie data de sterptococ, fiind agravata de sarcina
b) avorturile septice nu pot provoca tetanosul
c) prevenirea tetanosului se face prin revaccinarea gravidei in ultimul trimestru de sarcina cu ATPA
d) nou-nascutul nu poate contracta tetanosul
e) in caz de infectie bacteriana este crescut riscul de sarcina suprapurtata
R:a, c.
142. Bolile cavitatii dentare in timpul sarcinii;

a) angiogranulomul este o tumora maligna ce apare in trimestrul II de sarcina si dispare dupa nastere
b) gingivita se manifest ca un edem al gingiei cu sangerare
c) cariile dentare nu beneficiaza de tratament in cursul sarcinii
d) hiperreactivitatea gingiilor se datoreste cresterii steroizilor placentari
e) igiena bucala sustinuta este necesara in cursul sarcinii
R:b, d, e
143. Pirozisul
a) este dat de refluxul gastro-esofagian datorat cresterii presiunii abdominale
b) este dat de refluxul gastro-esofagian datorat cresterii tonusului cardiei si a esofagului inferior
c) refuxul gastro-esofagian poate produce ulceratii, necroze si hemoragii esofagiene
d) se recomanda prinzurile mici si repetate
e) nu se administreaza medicatie anticolinergica
R:a, c, d
144. Mecanismele de aparitie a constipatiei in timpul sarcinii sunt:

a) excesul de progesteron ce relaxeaza musculatura intestinala
b) comprimarea rectului de catre uterul gravid
c) destinderea ligamentelor uterine
d) retinerea apei si grasimilor, ce favorizeaza un bolus fecal anormal
e) administrarea purgativelor usoare
R:a, b, c, d
145. Patologia digestiva care necesita interventie chirurgicala de urgenta in sarcina este:
a) apendicita acuta
b) ulcerul peptic necomplicat
c) eventratia
d) ocluzia intestinala
e) criza de hemoroizi
R: a,d
404
146. Apendicita acuta in timpul sarcinii presupune;

a) in cazul unei apendicite nasterea va avea loc prin operatie cezariana
b) un diagnostic mai dificil deoarece uterul gravid schimba topografia apendicelui
c) un diagnostic sigur datorita leucocitozei din sarcina
d) hipertonia uterina persistenta exclude diagnosticul de apendicita
e) un diagnostic mai dificil, deoarece debutul este cu anorexie, greturi si varsaturi
R:b,e
147. In timpul sarcinii ocluzia intestinala este data de :

a) acceleratia peristalticii intestinale
b) obstructia mecanica datorata unor corpi straini, aderente, cancere stenozante
c) compresiunea sau torsiunea uterului gravid
d) pirozis
e) impregnarea hormonala de sarcina care accentueaza staza intestinala
R:c, e
148. Hepatita virala in timpul sarcinii

a) virusul hepatitic A este rar responsabil de hepatita la nou-nascut, deoarece apar rapid anticorpi
specifici care trec placenta la fat
b) virusul hepatitic B se transmite vertical de la mama la fat prin placenta
c) in timpul nasterii boala se poate transmite prin ingestie de lichid amniotic sau contact cu sangele
matern
d) poate determina avorturi spontane, nasteri premature, mortalitate fetala
e) sarcina atenueaza efectele hepatitei
R:a, b, c,d
149. Alterarea functiei de excretie a hepatocitului pentru bilirubina apare in

a) hepatita virala A
b) icterul recidivant de sarcina
c) administrarea de antispastice abuziv
d) ciroza hepatica
e) disgravidia de I trimestru
R: b
150. Hemoroizii:
a) nu se asociaza cu sarcina
b) reprezinta o urgenta chirurgicala in sarcina
c) tratamentul este chirurgical de prima intentie
d) recunosc ca etiopatogenie constipatia din ultimul trimestru de sarcina si o crestere a presiunii
venoase
e) este contraindicat tratamentul local cu unguente si supozitoare
R: d
151. Infectia urinara este favorizata in sarcina de:

a) obstructia mecanica a ureterului prin stricturi
405
b) obstructia mecanica a ureterului prin dextropozitia uterului gravid

c) cresterea nivelului de progesteron
d) cresterea nivelului de estrogeni
e) modificarea pH-ului urinar si continutului in substante organice
R:b,c,e
152. .Contaminarea urinara in timpul sarcinii poate fi:

a) ascendenta, prin modificari de turbulenta a jetului
b) ascendenta, prin flora din vagin
c) pe cale hematogena prin sindromul entero-renal
d) din aproape in aproape de la apendice
e) ascendenta, prin manevre instrumentale
R:a, c,e
153. Care sunt simptomele unei infectii acute urinare la gravide:

a) dureri in loja renala stanga
b) dureri in loja renala dreapta
c) febra, varsaturi
d) edeme, proteinurie
e) polakiurie, disurie
R:b, c, e
154. Conduita in debutul infectiei urinare la gravide impune:

a) administrarea de urgenta de tetracicline si cloramfenicol
b) regim bazat pe proteine
c) recoltarea uroculturii
d) dministrarea de ampicilina sau colimicina, dupa recoltarea uroculturii
e) antispastice si antipiretice
R:c,d, e
155. Bacteriuria asimptomatica :

a) are o incidenta scazuta la gravidele diabetice
b) numarul de germeni este peste 100 000/ ml , fara semne de infectie urinara
c) numarul de germeni este sub 100 000/ ml, fara semne de infectie urinara
d) evolueaza 100% catre o infectie urinara acuta
e) simptomatologia este grava , cu febra, varsaturi, disurie
R:c
156. Antibioterapia in caz de infectie urinara are urmatoarele principii:

a) nu se instituie tratament antibiotic pana la confirmarea infectiei prin urocultura pozitiva
b) se instituie terapia imediata pe baza prezumtiei etiologice dupa recoltarea uroculturii
c) dupa obtinerea rezultatelor uroculturii cu antibiograma se inlocuieste antibioticul, conform
acesteia daca pacienta este febrila
d) se pot folosi ,de prima intentie tetraciclinele si cloramfenicolul
e) tratamentul se efectueaza pana la disparitia simptomelor
R;b, c
406
157. Anomaliile aparatului renal care contraindica operatia cezariana sunt:

a) rinichiul polichistic
b) infectia urinara
c) rinichiul ectopic
d) rinichi unic
e) calculoza renala
R:b
158. Diagnosticul de litiaza urinara in sarcina se pune de rutina prin:

a) urografie de prima intentie
b) cistografie
c) echografie
d) RMN
e) tomografie computerizata
R:c
159. Conduita in sarcina asociata cu boli renale preexistente este:

a) aminarea oricarei investigatie pana dupa nastere
b) evitarea agravarii leziunii renale
c) daca este de cauza renala hipertensiunea in sarcina nu se trateaza
d) se recomanda intreruperea sarcinii in primul trimestru obligatoriu
e) se declanseaza travaliul dupa 28 de saptamani de sarcina
R: b
160. Influenta arcinii asupra aparatului cardiovascular se manifesta prin:

a) cresterea presiunii sistolice si diastolice la valori peste 140/90 mmHg
b) scade retentia de apa
c) creste consumul de oxigen cu 15% intre saptamanile 16-40
d) creste pulsul cu 10 batai/min dupa 14- 16 saptamani
e) EKG- devierea la dreapta a axului
R:c, d
161. Clasificarea gravidelor cardiace in clasa aII-a presupune

a) dispnee la efort minim
b) cianoza in pozitie sezanda
c) dispnee la eforturi mari
d) edem pulmonar acut
e) palpitatii, extrasistole la eforturi moderate si mari
R:c, e
162. Prognosticul matern al bolilor cardiovasculare este influentat de:

a) varsta- creste riscul accidentelor peste 30 de ani
b) asocierea disgravidiei tardive influenteaza negativ
c) daca fenomenele cedeaza in repaus, cordul avand rezerve functionale, prognosticul este bun
d) nu influenteaza starea gravidei
407
e) sarcina are un efect benefic asupra bolilor cardiovasculare

R:a, b, c
163. .In timpul travaliului la gravidele cardiace de clasa I si II:

a) este interzisa utilizarea medicatiei analgezice
b) este indicata nasterea pe cale naturala, eventual cu aplicare de forceps in expulzie
c) este contraindicata anestezia epidurala datorita riscului de hipotensiune
d) nu se utilizeaza perfuzia ocitocica
e) nu este necesara administrarea de oxigen
R:b
164. La cardiacele de clasa a III-a si a IV-a:

a) este contraindicata sarcina
b) se recomanda spitalizare prelungita
c) este obligatoriu consultul interdisciplinar cardiologic
d) este recomandata nasterea prin operatie cezariana
e) este interzis regimul hiposodat si administrarea de diuretice
R:a, b, c
165. HTA esentiala:

a) se defineste ca valoare de peste 120/70 mmHg sub 20 de saptamani de sarcina
b) se defineste ca valoare de peste 140/ 90 mmHg sub 20 de saptamani de sarcina
c) este insotita de proteinurie si acid uric crescut in urina
d) la gravidele peste 35 de ani are un prognostic bun
e) tratamentul de electie este metildopa si rezerpina
R:b, e
166. prognosticul hipertensiunii in sarcina este :

a) peste 35 de ani prognostic sever
b) poate determina prin circulatie deficitara avort
c) placenta isi mentine functiile fiziologice, de aceea prognosticul fetal este bun
d) poate evolua catre preeclampsie si eclampsie
e) cresterea in greutate accentuata si albuminuria sunt factori de prognostic defavorabil
R:a, b,d, e
167. In etiopatogenia varicelor si hemoroizilor de sarcina sunt implicati:

a) hormonii estrogeni
b) gonadotrofinele placentare
c) hormonii hipofizari
d) progesteronul
e) primiparitatea
R:d
168. Varicele in timpul sarcinii:

a) pot apare la membrele inferioare in diferite regiuni
b) pot apare in regiunea vulvara
408
c) sunt favorizate de obezitate

d) evolueaza cel mai frecvent spre ulcere varicoase
e) se datoresc presiunii venoase utero-placentare scazute
R:a, b, c
169. Tratamentul varicelor in timpul sarcinii implica:

a) este interzisa pozitia decliva a membrelor inferioare
b) nu se utilizeaza ciorapii elastici deoarece favorizeaza staza
c) beneficiaza de tratment sclerozant in sarcina
d) in cazul flebitelor profunde se utilizeaza tratamentul cu heparina
e) este indicat tratamentul chirurgical pentru prevenirea complicatiilor
R:d
170. Tulburarile de statica ale uterului gravid care pot duce la avort sunt:
a) cistocelul
b) retroversoflexia fixa
c) uterul bicorn
d) prolapsul uterin de gr II
e) rectocel
R:b, d,
171. Complicatiile fibromului uterin in timpul sarcinii:

a) fibromul creste in dimensiuni
b) datorita excesului de hormoni se transforma malign
c) poate apare torsiunea sau necrobioza
d) se ramoleste, se deplaseaza
e) isi reduce dimensiunile pana la disparitie, datorita nivelului ridicat de progesteron in sarcina
R:a, c, d
172. Complicatiile fibromului uterin la nastere;

a) infectie
b) tulburari de dinamica uterina
c) sangerari in delivrenta
d) daca este situat la nivelul fundului uterin poate actiona ca o tumora praevia
e) se poate torsiona in travaliu daca este pediculat
R:b, c, e
173. Influenta sarcinii asupra chistului de ovar:

a) isi reduce dimensiunile pana la disparitie
b) poate apare hemoragia intrachistica cu ruptura consecutiva
c) rareori creste in dimensiuni
d) se transforma malign
e) se poate torsiona acut sau subacut
R:b, c, e
174. Leziunile diplazice de col in timpul sarcinii:

409
a) sunt datorate modificarilor hormonale

b) majoritatea sunt reversibile si dispar la 6- 7 saptamani de la nastere
c) histologic apare ingrosarea epiteliului pavimentos
d) histologic apare inmultirea celulelor din stratul parabazal cu cresterea lor in dimensiuni
e) impun sanctiune chirurgicala de urgenta
R:a, b,c, d
175. Cancerul de col uterin in sarcina :

a) este un diagnostic dificil, uneori tardiv
b) sarcina nu agraveaza neoplazia
c) dispenzarizarea corecta a gravidei prin colposcopie, examen citologic, biopsie permite
diagnosticul in stadii precoce
d) depistarea in trimestrul I si II amana tratamentul pana dupa nastere
e) depistarea in trimestrul III impune radioterapia, apoi operatia cezariana
R:a, c
176. Diagnosticul de certitudine al neoplasmului de col in sarcina este pus prin:

a) examen cu valvele
b) colposcopie
c) biopsie urmata de examen histopatologic
d) citologie Babes- Papanicolaou
e) examen echografic
R:c
177. Complicatiile fibromului uterin in lehuzie sunt:

a) datorita lipsei progesteronului isi mareste brusc dimensiunile
b) se interzice mobilizarea precoce datorita riscului crescut de flebotromboza
c) pot apare sangerari, necrobioze, torsiuni
d) se poate maligniza
e) se practica de rutina chiuretajul biopsic
R:c
178. Modificarile sistemului hematopoetic in sarcina pot fi:

a) scade concentratia fierului datorita cresterii volumului plasmatic cu 30- 40%
b) scade numarul de trombocite,antrenand tulburari de coagulare
c) numarul leucocitelor scade
d) in trimestrul II de sarcina apare anemia fiziologica de sarcina
e) cresc factorii de coagulare
R:a, d, e
179. In sindromul anemic in sarcina se constata:

a) Hb<14g, Ht<37%, hematii <4 milioane
b) Hb<11g, Ht<34%, hematii<3,5 milioane
c) volumul hematic este redus
d) fierul plasmatic sub 60 gama%
e) eritroblasti in periferie
410
R:b, c, d, e
180. .Anemiile carentiale sunt definite ca:

a) scaderea cantitatii de fier
b) scaderea cantitatii de acid folic
c) scaderea cantitatii de vitamine de grup B
d) sferocitoza
e) anemia aplastica
R:a, b, c
181. .Anemia feripriva in sarcina are urmatoarele caracteristici:

a) este hipocroma, microcitara
b) in sarcina consumul de fier este scazut
c) evolutia anemiilor grave este spre avort, prematuritate , hipotrofie
d) necesita administrare orala de fier
e) nu se administreaza preparate de fier intravenos
R:a, c,d
182. Talasemia este:

a) anemie prin lipsa de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza
b) defect de formare a hemoglobinei A
c) anemie cu transmitere ereditara
d) carenta de fier
e) carenta de vitamina B12
R: b,c
183. .Hipofibrinogenemia apare ca o complicatie in :

a) apoplexia utero- placentara
b) administrarea unei perfuzii ocitocice
c) fat mort de 2- 5 saptamani
d) infectia cu Toxoplasma Gondii
e) transfuzia de sange integral in sindromul anemic
R:a, c
184. Patogenia hipofibrinogenemiei implica:
a) defect de conjugare a hemoglobinei
b) eliberare de tromboplastina de catre caduca, lichid amniotic, placenta
c) fibrinoliza
d) carenta de acid folic
e) deficit enzimatic de factor hemofilic A
R:b,c
185. .In sarcina aportul de fier este necesar/zi:

a) 1-5 mg
b) 0- 15mg
c) 100mg
d) 150mg
411
e) 1g
R:b
186. .In sarcina prin marirea de volum a hipofizei si compresia pe chiasma optica pot aparea:
a) sindrom Sheehan
b) tulburari de camp vizual
c) hemianopsia
d) retinopatia gravidica
e) semn Salus-Gun
R:b, c
187. Retinopatia gravidica stadiul III presupune:

a) vasoconstrictie arteliolara
b) vasoconstrictie arteliolara, cu modificari de calibru ale vaselor
c) aparitia hemoragiilor si exudatelor retiniene
d) aparitia edemului si stazei papilare
e) toate aceste elemente
R:c
188. .Afectiunile ORL in sarcina:

a) sunt agravate de sarcina
b) pot influenta negativ sarcina prin evolutie si tratament
c) in sinuzite este interzis drenajul chirurgical
d) otospongioza sau surditatea progresiva nu contraindica sarcina
e) TBC laringian are o evolutie lenta in sarcina
R:a, b
189. Agravarea glaucomului in sarcina se datoreaza:

a) compresiunii pe chiasma optica
b) spasmului arteriolar
c) progesteronul scade tonusul ocular
d) edem, staza papilara
e) retinopatie diabetica
R:c
190. .Miastenia Gravis in sarcina:

a) raspunde la tratamentul cu Diazepam
b) se caracterzeaza prin prinderea muschilor fetei, gat, trunchi, membre
c) sarcina si avortul agraveaza evolutia bolii
d) nu este indicata contraceptia
e) nasterea se poate produce pe cai naturale cu aplicatie de forceps in expulzie
R;b, c, e
191. Bazinul osos patologic apare in :

a) bolile osoase generale , carentiale: nanism, rahitism
b) afectiuni ale oaselor bazinului
412
c) afectiuni ale coloanei vertebrale

d) afectiuni ale membrelor inferioare
e) afectiuni ale membrelor superioare
R:a, b, c, d
192. Patologia osoasa in sarcina:

a) debutul afectiunii in copilarie nu are importanta in dezvoltarea normala si simetrica a bazinului
femeii
b) nasterea pune probleme deosebite datorita distociilor de bazin
c) este indicata ablactarea in cifaze
d) procentul operatiilor cezariene este mult crescut
e) evolutia sarcinii poate fi intrerupta prin nastere prematura la femeile sub 1,5m inaltime
R:b, d,e
193. Bolile osoase generale carentiale sunt:

a) rahitismul prin lipsa vitaminei D
b) osteomalacia
c) acondroplazia
d) se caracterizeaza prin afectarea intregului sistem osos
e) cu cat apar mai aproape de perioada adulta cu atat sunt mai grave
R:a, b.d
194. .Sarcina poate fi intrerupta terapeutic cand testele functionale pulmonare sunt scazute:
a) sub 35%
b) sub 50%
c) sub 15%
d) sub 75%
e) sub 90%
R:a,b
195. .Astmul bronsic:

a) in 90% din cazuri nu este influentat de sarcina
b) sarcina influenteaza negativ astmul bronsic
c) in caz de crize frecvente se recomanda intreruperea sarcinii
d) se administreaza aminofilina 250- 500mg
e) este interzisa administrarea corticosteroizilor in sarcina
R:a, b, c, d
196. Consecintele pneumoniei in sarcina sunt:

a) creste decesul matern
b) in trimestrul I de sarcina, ou mort retinut sau avort
c) efectele negative se datoreaza hipertermiei
d) in trimestrul III de sarcina nu are efecte negative
e) nu se modifica functiile ventilatorii
R:a, b, c
413
197. .TBC- ul pulmonar:

a) afectiune compatibila cu sarcina in formele stabilizate
b) este interzisa sarcina datorita riscului de transmitere la fat transplacentar
c) evolutie favorabila in lehuzie
d) se va evita sarcina timp de 2 ani de la stabilizarea leziunilor pulmonare
e) fertilitatea este redusa datorita leziunilor endometriale si salpingitei nodulare
R:a, d, e
198. .Diagnosticul de TBC pulmonar activ in sarcina se pune pe:

a) examen radiografic pulmonar cu protectie abdominala
b) IDR la tuberculina
c) examen de sputa
d) echografie
e) test non- stress
R:a,c
199. .Care sunt consecintele diabetului matern asupra evolutiei sarcinii si nasterii?
a) malformatii genitale la nou- nascut
b) avorturi
c) sangerari inperioada a IV- a a nasterii
d) preeclampsie
e) moartea fatului in uter
R:b, d, e
200. Sindromul Sheehan este:

a) necroza adenohipofizara datorita hemoragiei din postpartum
b) apare la 15% din femeile cu hemoragii la nastere
c) apare prin compresiunea hipofizei asupra chiasmei optice
d) este insotit de lactatie redusa
e) tratamentul este simptomatic
R:a, b, d
201. .Sindromul Chiari- Frommel presupune

a) pentru punerea in repaus a ovarelor se utilizeaza contraceptivele orale
b) se menifesta prin hemoragii uterine disfunctionale
c) lipsa lactatiei
d) sindrom amenoree- galactoree in postpartum
e) se practica recontrolul cavitatii uterine
R:d
202. Patologia tiroidei si sarcina:

a) hipotiroidia scade fertilitatea
b) hipertiroidia induce sterilitate
c) hipertiroidismul este accentuat de sarcina si poate duce la avort
d) nou- nacutul nu este afectat de fluctuatiile hormonilor tiroidieni
e) nu se administreaza extracte de tiroida sau tiroxina in sarcina
414
R:a, b, c
203. Hipoparatiroidismul In sarcina:

a) induce tulburari in metabolismul fosfo- calcic
b) spasmofilia se asociaza frecvent cu sarcina
c) in travaliu pot sa apara crize tetanice
d) se face tratament cu clorura de calciu si vitamina D2
e) se practica tiroidectomia
R:a, b, c, d
204. .Patologia hipofizei anterioare frecvent asociata cu sarcina este:

a) hipertiroidismul
b) hipotiroidismul
c) adenomul cromofob
d) gusa endemica
e) diabetul insipid
R:c
205. Rolul diabetogen al sarcinii se manifesta prin:

a) hormonii de sarcina scad toleranta la glucoza si utilizarea ei perifrica
b) celulele trofoblastice degradeaza insulina
c) hormonii de sarcina nu afecteaza sensibilitatea la insulina
d) sunt generati anticorpi antiinsulinicila nivelul celulelor trofoblastice
e) fatul actioneaza prin eliberarea de antagonisti antiinsulinici
R:a, b, d, e
206. .Diagnosticul de diabet infraclinic se pune pe;

a) valorile glicemiei
b) curba hiperglicemiei provocate
c) feti macrosomi
d) cresterea acidului uric
e) proteinurie
R:b
207. .Ingrijirea gravidelor diabetice presupune:

a) supravegherea materna privind fundul de ochi, curba glicemiei, glicozuriei, cetonuriei
b) chiar daca diabetul este compensat se intrerupe sarcina la 32- 34 de saptamani pentru a preveni
moartea fetala
c) se sustine sarcina cu progestative
d) este permisa alaptarea
e) imediat dupa nastere nu se administreaza glucoza la fat datorita riscului de hiperglicemie
R:a
208. Pruritul da sarcina este dat de :

a) infectie herpetiforma
b) cortizolul secretat de suprarenalele fetale
415
c) cresterea nivelului de progesteron

d) cresterea nivelului de saruru biliare in sangele circulant matern
e) cresterea acidului uric
R:d
209. Condiloma acuminata si sarcina:

a) are o etiologie virala
b) se dezvolta rapid in sarcina
c) beneficiaza de tratament antibiotic
d) beneficiaza de extirpare chirurgicala
e) se prezinta sub forma unor vegetatii vulvo- vaginale, anale
R:a,b,d,e
210. Bolile psihice in sarcina:

a) apar la primiparele in varsta
b) se datoresc tulburarilor de adaptare la maternitate
c) riscul scade in lehuzie
d) in lehuzie se indica intreruperea alaptarii si administrarea ciclurilor artificiale
e) psihoza puerperala apare dupa 6 saptamani de la nastere
R:b,d
211. Cefaleea in sarcina:

a) poate fi frontala sau occipitala
b) cand se asociaza cu hipertensiunea arteriala indica o iminenta de eclampsie
c) se insoteste de hemiplegie
d) este indicatie de intrerupere a sarcinii
e) este necesara tomografia craniana pentru diagnosticul etiologic
R:a, b
212. Epilepsia:
a) nu este transmisibila la fat
b) de obicei debuteaza cu ocazia unei sarcini
c) tratament cu Fenitoin este permis de la inceputul sarcinii
d) tratamentul cu fenitoin nu se administreaza in primele 12 saptamani de sarcina
e) in antecedente gravidele prezinta crize convulsive
R:d,e
213. Diagnosticele nursing în sarcina ectopică cuprind:

b. Deficit volemic potenŃial
c. Durere
d. PotenŃial de infecŃie urinară
e. InfecŃia potenŃială datorată anemiei, colpopuncŃiei şi intervenŃiei operatorii
f. Anxietate datorită riscului potenŃial în ceea ce priveşte procreerea
R:a,b,d,e
214. IntervenŃiile nursing ce trebuie instituite la avortul în curs, cuprind:

416
a) MenŃinerea unei volemii adecvate

b) Evaluarea semnelor vitale ale pacientei
c) PoziŃionarea pacientei în decubit lateral stâng, pentru îmbunătăŃirea perfuziei placentare
d) Determinarea grupului şi Rh-ului pacientei
e) Inspectarea Ńesuturilor pierdute pe cale vaginală
R: a,b,d,e
215. Evaluarea nursing specifică preeclampsiei cuprinde:

a) determinarea istoricului şi cantităŃii hemoragiei
b) monitorizarea semnelor vitale materne şi fetale
c) evaluarea şi notarea prezenŃei contracŃiilor
d) evaluarea TA în poziŃie şezândă şi poziŃie laterală
e) evaluarea prezenŃei epigastralgiilor,cefaleei,tulburări de vedere
R: b,d,e
216. Următoarele diagnostice nursing nu sunt prezente în cazul sarcinii hidramnios:

a) Alterarea schimburilor gazoase
b) Alterarea volemiei şi a perfuziei tisulare materne
c) Alterarea confortului matern
d) Anxietate prin necunoaşterea prognosticului fetal
e) Alterarea perfuziei placentare
R: b
217. Evaluarea nursing pozitivă în sarcina multiplă se face pe baza următoarelor considerente:
a) PărinŃii discută despre sentimentele legate de sarcina multiplă
b) Valorile hemoglobinei şi hematocritului arată numai valori de anemie uşoară
c) Creşterea ponderală peste 20 kg
d) Familia discută cu realism despre motivele de teamă datorate sarcinii multiple
e) Participă la activităŃile de divertisment sugerate de nursă
R:a,d,e
218. IntervenŃiile nursing acordate în ruptura uterină în vederea asigurării unei volemii
adecvate sunt următoarele:
a) Se montează sau se menŃine abordul venos
b) Se menŃine o atmosferă de linişte şi calm
c) Se montează drenaj uretro-vezical Foley pt evaluarea perfuziei renale
d) Se monitorizează semnele vitale
e) Nursa răspunde la întrebările gravidei şi familiei
R: a,c,d
219. Evaluarea nursing după corectarea inversiunii uterine, trebuie să cuprindă următoarele,
cu excepŃia:
a) Evaluarea sângerării pe cale vaginală
b) Semnele vitale materne
c) PoziŃia fundului uterin
d) Se evaluează măsura în care familia a înŃeles situaŃia
417
e) ConsistenŃa uterului
R: d
220. Care dintre următoarele intervenŃii nursing sunt greşite în acordarea îngrijirilor pentru
prevenirea infectării plăgii de epiziotomie?
a) Se incurajează dietă bogată în proteine şi vitamina C şi consumul a cel putin 2000 ml
lichide zilnic
b) Se învaŃă tehnica se ştergere a perineului, dinspre posterior spre anterior
c) Se învaŃă tehnica se ştergere a perineului, dinspre anterior spre posterior
d) Se explică importanŃa schimbării torşonului vulvar la 12 ore în cursul zilei
e) Se explică importanŃa schimbării torşonului vulvar la 12 ore în cursul zilei
R: a,c,e
221. Care dintre următoarele intervenŃii nursing sunt greşite în acordarea îngrijirilor pentru
îmbunătăŃirea confortului lehuzei cu plagă de epiziotomie?
a) Se aplică pungă cu gheaŃă în primele 24 ore, local, pe perineu, pentru perioade de circa 2
ore
b) Se aplică pungă cu gheaŃă în primele 24 ore, local, pe perineu, pentru perioade sub 30 de minute
c) Băi de şezut cu apă rece
d) Băi de şezut cu apă caldă
e) ExerciŃii ale musculaturii abdominale
R: a,e
222. Care dintre următoarele intervenŃii nursing sunt eronat aplicate în timpul degajării
craniului din canalul dur?
a. Moaşa încurajează utilizarea tehnicilor de respiraŃie şi relaxare
b. Moaşa se asigură ca vezica este goală
c. Moaşa încurajează efortului de screamăt între contracŃii
d. Moaşa încurajează folosiera muşchilor abdominali şi a efortului de screamăt în timpul contracŃiei
e. Moaşaevaluează semnele vitale ale mamei
R: c
223. Care dintre următoarele intervenŃii nursing sunt eronat aplicate în lehuzia după naşterea
prin operaŃie cezariană?
a) Se verifică semnele vitale materne la fiecare 30 minute în primele 2 ore şi la 2 ore
ulterior în primele 24 de ore
b) Se verifică semnele vitale materne la fiecare 15 minute în primele 2 ore şi la 30 minute în
următoarele 24 ore
c) Se verifică înălŃimea fundului uterin şi consistenŃa sa
d) Se evaluează intensitatea legăturii mamă – nou-născut
e) Se verifică aspectul lohiilor
R: b
224. Care dintre următoarele intervenŃii nursing sunt eronat aplicate în acordarea îngrijirilor
pentru prevenirea infecŃiei după naşterea prin operaŃie cezariană?
a) Nursa va face toaleta perineală la fiecare 4 ore
418
b) Nursa va face toaleta perineală la fiecare 12 ore

c) După extracŃia sondei Foley, pacienta este încurajată să urineze frecvent
d) După extracŃia sondei Foley, pacienta este încurajată ingere lichide în cantitate crescută dar să
urineze rar, pentru a reface contenŃia vezicală
e) Se sfătuieşte pacienta să tuşească şi să inspire profund la fiecare 2 ore ziua şi la fiecare 4 ore
noaptea
R: b,d
225. BifaŃi intervenŃiile nursing corect aplicate în acordarea îngrijirilor pentru endometrită
postpartum:
a) Moaşa se asigură că lehuza are perioade adecvate de repaus în decubit dorsal
b) Moaşa se asigură că lehuza are perioade adecvate de repaus în decubit lateral stâng
c) Moaşa se asigură că lehuza are perioade adecvate de repaus în poziŃie Fowler
d) Moaşa explică necesitatea schimbării torşoanelor vulvare după micŃiune sau defecaŃie sau la fiecare
2 ore atunci când pacienta este trează
e) Moaşa explică necesitatea schimbării torşoanelor vulvare după micŃiune sau defecaŃie sau la fiecare
4 ore atunci când pacienta este trează
R: c,e
226. Evaluarea nursing în tromboflebita postpartum a membrelor inferioare cuprinde:

a) Moaşa evaluează starea de hidratare
b) Moaşa masoară în dinamică membrele inferioare, daca tromboflebita a apărut la acest nivel
c) Moaşa masoară în dinamică diametrele pelvisului, în cazul tromboflebitei pelvine
d) Moaşa evaluează sângerările în cursul tratamentului cu anticoagulante
e) Nu este nevoie de evaluarea sângerărilor în cursul tratamentului cu anticoagulante, deoarece dozele
administrate nu prezintă risc de tulburări de coagulare
R: a,b,d
227. Deficitul volemic potenŃial din sarcina molară complicată este legat de:
a) Fragilitatea tumorii
b) HipervascularizaŃia vilozităŃilor coriale
c) Declanşarea avortului
d) Sarcina ectopică molară
e) Tratamentul chimioterapic
R: a,c,d
228. Care dintre următoarele manevre nu fac parte din evaluarea nursing în hemoragia
postpartum:
a) Măsurarea înălŃimii fundului uterin
b) Evaluarea consistenŃei uterului
c) Evaluarea distensiei vezicii urinare
d) Evaluarea distensiei ampulei rectale
e) Evaluarea cantităŃii de sânge pierdută
R: d
229. Care dintre următoarele intervenŃii nursing nu reprezintă manevre de îngrijire a sânului
419
în lehuzie?
a) Moaşa subliniază necesitatea spălării mâinilor înainte de alăptare şi de orice atingere a
sânilor
b) Moaşa explică necesitatea oferirii ambilor sâni în timpul alăptării şi explică lehuzei că alăptatul
următor va începe cu sânul care a fost oferit ultimul
c) Moaşa explică necesitatea oferirii unui singur sân nou-născutului în timpul unui alăptat şi explică
lehuzei că la alăptatul următor va fi oferit sânul celălalt, pentru a nu traumatiza ambele mameloane la
fiecare alăptat
d) Moaşa instruieşte lehuza să maseze sânii înainte alăptării
e) În cazul dezvoltării unei mastite, lehuza este instruită să susŃină sânul cu prosoape sau cu perne
când se odihneşte la pat
R: c
230. BifaŃi intervenŃiile nursing corecte în îngrijirea hematoamelor perineale postpartum:

a) Pacientei i se aplică pungă cu gheaŃă pe perineu
b) Pacientei i se recomandă căldură locală pentru calmarea durerilor
c) Lehuza este îndrumată să adopte o poziŃie în şezut, pentru compresiune şi consolidarea hemostazei
la nivelul perineului
d) Lehuza este îndrumată să adopte o poziŃie în decubit, pentru a scădea presiunea pe zona afectată şi
îmbunătăŃirea confortului
e) În dificultăŃile lehuzei de a urina, moaşa asigură intimitatea pacientei şi dă drumul încet la robinet
atunci când aceasta încearcă să urineze
R: a,d,e
231. Care dintre următoarele intervenŃii de îngrijire adresate gravidei cu placentă praevia sunt
greşite?
a) Moaşa va evalua cantitatea de sânge pierdut, durata sângerării şi istoricul sângerărilor
precedente
b) Moaşa va poziŃiona pacienta în decubit dorsal cu picioarele ridicate în poziŃie proclivă, pentru a
îmbunătăŃi perfuzia placentară
c) Moaşa consemnează mirosul sângerărilor pe cale vaginală
d) Moaşa discută cu pacienta despre efectele spitalizării şi a repausului prelungit la pat
e) Moaşa va poziŃiona pacienta în anumite situaŃii în poziŃie şezândă, pentru a permite ca greutatea
fătului să comprime placenta şi să reducă sângerarea
R: b
232. Următoarele afirmaŃii despre evaluarea gravidei cu placenta praevia hemoragică sunt
adevărate:
a) Se decelează contracŃiile uterine prin palpare
b) Se evaluează cantitatea sângerării anamnestic şi prin examenul cu valve
c) Se evaluează prin tuşeu vaginal stadiul travaliului şi varietatea anatomică de placentă praevia,
pentru stabilirea conduitei la naştere
d) Se monitorizează semnele vitale ale gravidei
e) După delivrenŃă, monitorizarea este identică cu a parturientelor cu placentă normal inserată
R: a,b,d
420
233. Evaluările nursing necesare în decolarea prematură de placentă normal inserată şi

placenta praevia sunt următoarele:
a) Tipul şi cantitatea hemoragiei
b) Tonusul uterin şi caracteristicile contracŃiilor uterine
c) Monitorizarea înălŃimii fundului uterin
d) Evaluarea semnelor şi a potenŃialului de infecŃie urinară
e) Evaluarea stării de plenitudine a vezicii urinare
R: a,b,c
234. Care dintre următoarele intervenŃii nursing adresate gravidei cu preeclampsie sunt corect
acordate pentru prevenirea apariŃiei convulsiilor?
a) Instruirea gravidei asupra importanŃei comunicării cefaleei, tulburărilor vizuale,
ameŃelilor, epigastralgiilor, în cazul în care acestea apar
b) Moaşa instruieşte pacienta să adopte poziŃia de decubit lateral stâng în cazul apariŃiei simptomelor
descrise mai sus
c) Moaşa se asigură de disponibilitatea unei surse de oxigen şi de aspiraŃie, precum şi o trusă de
intubare oro-traheală, pentru a fi folosite în cazul apariŃiei convulsiilor
d) Evaluarea contracŃiilor uterine, deoarece creşterea intensităŃii şi frecvenŃei acestora sugerează
iminenŃa convulsiilor
e) Administrarea de urgenŃă intravenos a unei fiole de diazepam sau fenobarbital
R: a,b
235. Care dintre următoarele intervenŃii nursing adresate gravidei cu preeclampsie sunt corect
acordate pentru promovarea unei nutriŃii adecvate?
a) Alcătuirea unui plan nutriŃional adecvat pe 24 de ore la pacientele spitalizate
b) Nu este nevoie de alcătuirea unui plan nutriŃional la pacientele spitalizate, deoarece acestea sunt
alimentate parenteral
c) Instruirea asupra nevoilor crescute de proteine ingerate
d) Instruirea asupra necesităŃii de a evita proienele în dieta zilnică, pentru a nu creşte proteinuria
e) Instruirea asupra importanŃei de a suplimenta aportul de sodiu din dietă, pentru a creşte volemia şi,
implicit, a îmbunătăŃi perfuzia placentară
R: a,c
236. Pentru urmărirea efectelor administrării parenterale de sulfat de Magneziu la gravida cu

preeclampsie, se monitorizează:
a) RespiraŃiile
b) Tensiunea arterială şi pulsul
c) Reflexele osteo-tendinoase
d) Diureza şi modificările fundului de ochi
e) Eliminarea de sulfat de Magneziu prin urină
R: a,b,c,e
237. IntervenŃiile nursing la gravidele cu patologie cardiacă asociată sarcinii cu semne de

decompensare, cuprind următoarele:
a) Moaşa sfătuieşte pacienta să se odihnească în şezut, în cea mai mare parte a timpului,
pentru a facilita excursiile diafragmului şi ventilaŃia pulmonară
421
b) Moaşa sfătuieşte pacienta să se odihnească în decubit lateral stâng, în cea mai mare parte a timpului
c) Moaşa va evalua trimestrial creşterea fetală prin măsurarea înălŃimii fundului uterin
d) Moaşa instruieşte pacienta asupra necesităŃii unui aport crescut de proteine în sarcină
e) Moaşa instruieşte pacienta asupra necesităŃii unui aport crescut de fier şi sodiu în sarcină
R: b,d
238. Pentru prevenirea infecŃiilor la sarcina asociată cu diabet zaharat, moaşa trebuie să aplice
următoarele intervenŃii nursing:
a) Explică gravidei să urineze ori de câte ori are senzaŃia
b) Explică necesitatea limitării ingestiei de lichide, pentru a menŃine cât mai mult timp vezica urinară
goală, deoarece nivelul crescut al glucozei în urină creşte riscul infecŃiei urinare
c) Explică importanŃa igienei mâinilor
d) ÎnvaŃă gravida să semnaleze simptomele de arsură vaginală când acestea se însoŃesc şi de prurit
vulvar
e) Învată pacienta să poarte lenjerie intimă de bumbac şi să şteargă zona perineală dinspre posterior
spre anterior
R: a,c
239. Care dintre următoarele intervenŃii de îngrijire adresate gravidei cu ruptură uterină sunt
adecvate?
a) Se montează drenaj uretro-vezical Foley
b) Nu se montează drenaj uretro-vezical Foley, deoarece rupturile uterine pot interesa şi vezca urinară
c) Se menŃine pe cât posibil gravida într-o poziŃie de ortostatism, pentru orientarea prezentaŃiei fetale
spre filiera cervico-vaginală şi a scădea presiunea exercitată de aceasta asupra leziunii
d) Se menŃine pe cât posibil gravida într-o poziŃie de şezut, pentru împiedicarea progresiunii
prezentaŃiei fetale şi a scădea astfel presiunea exercitată asupra leziunii
e) Se renunŃă la monitorizarea fătului, deoarece timpul trebuie folosit la maxim pentru îngrijirile
necesare mamei
R: a
240. După naşterea prin operaŃie cezariană, promovarea unei imagini pozitive despre sine a
lehuzei este încurajată de moaşă astfel:
a) Se evită exprimarea termenului de "naştere prin operaŃie cezariană", preferând termenii
de intervenŃie chirurgicală/operaŃie, pentru a sublinia sacrificiul prin care lehuza a trecut pentru a aduce
pe lume nou-născutul
b) Se preferă exprimarea termenului de "naştere prin operaŃie cezariană", pentru a sublinia faptul că
este doar o altă cale de naştere
c) Înainte de naştere insistă asupra riscurilor şi complicaŃiilor manevrelor chirurgicale şi anestezice
d) Se evită întrebările pacientei despre naştere, motivând caracterul de urgenŃă al acestei intervenŃii
e) Se va încuraja pacienta să se mobilizeze precoce postoperator, pentru a diminua diferenŃele faŃă de
lehuzele care au născut eutocic
R: b
241. IntervenŃiile nursing la lehuza cu tromboflebită cuprind:

a) Dacă lehuza este reinternată, moaşa facilitează reinternarea nou-născutului
422
b) Moaşa nu va permite reinternarea nou-născutului sau vizitele lungi ale acestuia la mamele cu
această patologie
c) Moaşa va încuraja plasarea de fotografii ale nou-născutului în salon
d) Moaşa încurajează păstrarea alăptării, oferind pompă şi instruind pacienta să îşi golească sânii
zilnic
e) Moaşa recomandă ablactarea, pentru a evita orice solicitare în plus a organismului lehuzei
R: a,c,d
242. IntervenŃiile nursing acordate de moaşă pentru scăderea anxietăŃii în hemoragiile

postpartum cuprind:
a) MenŃinerea unei stări de stimulare permanentă a pacientei
b) MenŃinerea unei stări de linişte
c) Moaşa oferă toate informaŃiile despre situaŃia creată şi va explica toate intervenŃiile la care este
supusă
d) Moaşa oferă parŃial informaŃii despre situaŃia creată pentru a nu speria inutil pacienta
e) Se încurajează prezenŃă unui aparŃinător
R: b,c
243. IntervenŃiile nursing acordate de moaşă pentru menŃinerea echilibrului volemic la

lehuzele cu hematoame perineale postpartum, cuprind:
a) Montarea sau menŃinerea unei linii venoase
b) Recoltarea de urgenŃă la indicaŃie a Hb şi Ht
c) Montarea unei perfuzii cu oxitocin
d) Masajul bimanual al corpului uterin
e) Evaluarea semnelor vitale în dinamică
R: a,b,e
244. Între măsurile pentru ameliorarea confortului la lehuza cu tromboflebită, pot fi

următoarele intervenŃii nursing:
a) Se evită exercitarea vreunei presiuni asupra membrului
b) Se indică purtarea ciorapilor elastici
c) Se administrează medicaŃie antialgică la indicaŃie
d) Se aplică gheaŃă la nivelul regiunii afectate
e) Se mobilizează precoce şi intens membrul afectat, pentru reluarea fluxului circulator
R: a,c,d
245. Următoarele intervenŃii nursing sunt indicate în mastită acută postpartum, pentru
îmbunătăŃirea confortului lehuzei:
a) Dacă se continuă alăptarea, copilul se pune rar la sân, pentru a evita durerea şi extinderea
infecŃiei
b) Lehuza este încurajată să prişniŃe reci
c) Lehuza este sfătuită să nu poarte sutien deoarece acesta creşte staza, durerea şi temperatura locală şi
scade secreŃia lactată
d) Când se odihneşte în pat, lehuza susŃine sânul cu prosoape sau cu perne
e) Lehuza este sfătuită să se odihnească la pat în decubit ventral, pentru a favoriza drenajul laptelui
modificat
423
R: b,d
246. Evaluarea nursing pozitivă în cadrul rupturii uterine cuprinde următoarele aspecte:
a) Diureza se menŃine normală
b) Nu se reuşeşte cooperarea cu pacienta în timpul intervenŃiilor, dar manevrele de anestezie reuşesc
sedarea acesteia
c) Lehuza nu înŃelege condiŃia gravă în care se găseşte, ceea ce îi permite să aibă un grad mai mic de
anxietate
d) După o perioadă de alterare a pulsului şi tensiunii, acestea revin în limite acceptate
e) AparŃinătorii înŃeleg situaŃia gravidei şi îşi exprimă sentimentele în legătură cu tratamentul propus
R: a,d,e
247. Managementul de urgenŃă în cazul prolabării cordonul ombilical este următorul:

a) Triadă de reanimare intrauterină sub monitorizare BCF
b) Monitorizare BCF şi deciderea naşterii prin operaŃie cezariană la alterarea acestora
c) Monitorizarea pulsaŃiilor cordonului ombilical şi deciderea cezarienei în cazul scăderii acestora ca
amplitudine şi frecvenŃă
d) SecŃionarea acestuia între pense pentru a elibera canalul de naştere pentru expulzia fătului
e) Naşterea fătului cât mai curând posibil
R: e
248. Evaluarea nursing în inversiunea uterină trebuie să cuprindă:

a) Evaluarea sângerării
b) Evaluarea durerii la palpare, compresiune şi mobilizare a corpului uterin
c) Evaluarea ariei de inserŃie placentară
d) Evaluarea segmentului uterin inversat în vederea aprecierii flascităŃii acestuia
e) Chiuretajul cavităŃii uterine "la vedere"
R: a
249. Conduita medicală şi nursingul la gravidele cu insuficienŃă cardiacă clasa I şi a II-a

presupune:
a) Metoda de elecŃie pentru naştere este cea înaltă, prin operaŃie cezariană
b) Metoda de elecŃie pentru naştere este cea naturală
c) Postpartum se evaluează posibilitatea apariŃiei insuficienŃei cardiace congestive
d) ContracepŃia trebuie adoptată postpartum
e) ContracepŃia va fi evaluată după perioada de alăptare
R: b,c,d
250. Următoarele diagnostice nursing pot fi secundare insuficienŃei cardiace asociate sarcinii,
cu excepŃia:
a) Alterarea perfuziei placentare şi tisulare prin circulaŃie inadecvată
b) Sângerare pe cale vaginală datorată stazei din insuficienŃa cardiacă congestivă
c) IntoleranŃă la activitate
d) PotenŃial de probleme în relaŃia cu familia
e) NutriŃie inadecvată
R: b
424
251. Evaluarea nursing pozitivă a intervenŃiilor adresate unei gravide cu insuficienŃă cardiacă,
se stabileşte pe baza următoarelor criterii:
a) Greutatea gravidei creşte pe toată perioada sarcinii cu nu mai mult de 15-20kg
b) Greutatea gravidei creşte pe toată perioada sarcinii cu nu mai mult de 14-16kg
c) Gravida poate efectua activităŃile zilnice
d) Fătul are o greutate în concordanŃă cu vârsta gestaŃională
e) Gravida nu înŃelege principiile de tratament şi de naştere în sarcina cu patologie cardiacă, dar
afirmă încredere în decizia personalului medical
R: d
252. Evaluarea nursing pozitivă a intervenŃiilor adresate unei gravide cu anemie feriprivă, se
stabileşte pe baza următoarelor criterii:
a) Creşterea fetală este normală
b) Gravida nu are semne de infecŃie
c) Gravida nu are semne de tromboză
d) Pacienta are o dietă adecvată de alimente
e) Hemoleucograma este staŃionară
R: a,b,d
253. Evaluarea nursing pozitivă a intervenŃiilor adresate unei gravide cu diabet zaharat, se
stabileşte pe baza următoarelor criterii:
a) Pacienta demonstrează înŃelegerea dietei şi a tratamentului
b) Creşterea ponderală a gravidei pe perioada întregii sarcini este de 15-20 kg
c) Pacienta nu dezvoltă peste 2 episoade de infecŃie vaginală / urinară pe trimestru de sarcină
d) Fătul are testul non-stress nereactiv
e) Gravida înŃelege rolul testărilor antepartum şi se prezintă la toate programările
R: a,e
254. Pacienta cu ameninŃare de naştere prematură poate fi externată şi îngrijită la domiciliu,

dacă:
a) Poate rămâne într-un repaus relativ la pat
b) Poate să se hidrateze suficient
c) Este capabilă să îşi administreze tocoliticele
d) ContracŃiile uterine dureroase sunt prezente
e) Deşi pierde dopul gelatinos, contracŃiile uterine dureroase scad în frecvenŃă şi intensitate
R: a,b,c
255. Următoarele manevre sunt corecte într-o naştere prematură:

a) Solicitarea gravidei să nu privească monitorul cardiotokografului sau al ecografului –
pentru a nu-şi crea false speranŃe
b) Ruperea membranelor amniocoriale înaintea fixării sau angajării craniului fetal
c) Administrarea analgezicelor cu precauŃie
d) Epiziotomie
e) Clamparea cordonului ombilical după golirea de sânge cu direcŃia spre nou-născut
R: c,d,e
425
256. BifaŃi intervenŃiile nursing corecte ale moaşei pentru a diminua anxietatea gravidei legată
de posibilitatea pierderii sarcinii în ameninŃarea de naştere prematură
a) Moaşa va menŃine o atitudine rezervată în legătură cu prognosticul sarcinii, pentru a
responsabiliza pacienta conform situaŃiei
b) Moaşa va menŃine o atitudine optimistă în permanenŃă în relaŃia cu pacienta
c) Moaşa va informa permanent pacienta în legătură cu mersul travaliului
d) Moaşa va oferi puŃine relaŃii despre mersul travaliului, pentru a nu creşte anxietatea pacientei inutil
e) Moaşa va evita relaŃia cu aparŃinătorii
R: b,c
257. IntervenŃiile nursing pentru stoparea travaliului prematur de obicei nu au şanse de reuşită
în următoarele condiŃii:
a) Oprire a contracŃiilor uterine dureroase
b) DilataŃie peste 5 cm
c) Administrarea la indicaŃie de tocolitice
d) Ştergere a colului peste 50%
e) Ruptura membranelor amnio-coriale
R:b,d,e
258. În evaluarea tratamentului cu agonişti beta-adrenergici (ex.: ginipral) în ameninŃarea de

naştere prematură, trebuie urmăriŃi următorii parametri:
a) Pulsul matern
b) Murmurul vezicular şi ralurile pulmonare
c) Reflexele osteo-tendinoase
d) Glicemia maternă
e) Tensiunea arterială
R: a,b,d,e
259. În evaluarea nursing anamnestică pentru decelarea factorilor de risc pentru ameninŃarea
de naştere prematură, moaşa poate recunoaşte:
a) Chirurgie cervicală
b) Interval mare între naşteri
c) Fumatul
d) InfecŃii ale tractului urinar
e) Tumori uterine
R: a,c,d,e
BIBLIOGRAFIE
1. B. HEDON, D.DARGENT, P. MADELENAT, S. FRYDMAN „GYNECOLOGIE”,Ed. ELLIPSES

AUPELF UREF, Paris, 1998
2. NOVAK „GINECOLOGIE” EdiŃia a XII-a, Editor P. CUCULICI, Editura Medicală CALLISTO,
Bucureşti, 1999
426
3. N. CRIŞAN, D. NANU „GINECOLOGIE”, Editura SOCIETATEA ŞTIINłĂ ŞI TEHNICĂ, Bucureşti,

1995
4. P. SÎRBU „Patologie chirurgicală vol VII”, Editura Medicală, Bucureşti, 1976
5. E. PROCA „Tratat de patologie chirurgicală, vol VII”, Editura Medicală, Bucureşti, 1983
6. P. VÎRTEJ, IOANA VÎRTEJ, „Ginecologie endocrinologică, Ed. a II-a”, Editura BIC ALL, Bucureşti,
2003
7. SAUNDERS W.B., „MANUAL OF NURSING CARE”, Editura J.Luckmann, Seattle
8. POPESCU A. „BOLI CU TRANSMISIE SEXUALĂ”, Editura Medicală, Bucureşti, 1972
9. PĂTRAŞCU V. „Boli dermatologice şi boli sexual transmisibile, diagnostic, tratament”, Editura
SITECH, Craiova, 1999
10. 4. P. SÎRBU „Patologie chirurgicală vol VII”, sub redacŃia TH. BURGHELE, Editura Medicală,
Bucureşti, 1976
11. SUDDARTHDORIS SMITH „THE LIPPINCOTT MANUAL OF NURSING PRACTICE, fifth edition”
Editura. J. B. Lippincott Company, Philadelphia, 1991
12. PATRICK MAXINE „MEDICAL SURGICAL NURSING”, Ed. J. B. Lippincott Company, New York,
1991.
13. LEONIDE L. MARTIN, SHARON J. REEDER „ESENTIALS OF MATERNITY NURSING”, Editura.
J. B. Lippincott Company, Pennsylvania, 1991
14. ADELE PILLITERI, Ph.D., R.N., P.N.P. „MATERNAL AND CHILD HEALTH NURSING, Editura. J.
B. Lippincott, Philadelphia, 1992
15. N. RÂCĂ „Obstetrica”, Editura Medicală Universitară Craiova, 2005
16. N. RÂCĂ „Manual de lucrări practice de Obstetrică şi Ginecologie”, Editura INFO Craiova, 2000
427

Final Moase

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Final Moase

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova

Facultatea de Moase si Asistenta Medicala - Teste grila absolventi 2011

DISCIPLINA: NURSING GENERAL

1. Conceptele de baza ale practicii nursing sunt:

2. Sursele de dificultate cu care se confruntă o nursă sunt:

3. FuncŃiile nursei sunt:

4. Nursa asistă pacientul din proprie iniŃiativă în următoarele condiŃii:

Facultatea de Moase si Asistenta Medicala - Teste grila absolventi 2011

c. aplică tratamente bolnavului

5. Nursa, la indicaŃia medicului:

6. Alte funcŃii ce reies din “Statutul asistentei medicale“ sunt:

7. Drepturile legale ale bolnavilor sunt:

8. Drepturile de natură etică ale bolnavilor sunt:

Facultatea de Moase si Asistenta Medicala - Teste grila absolventi 2011

b. dreptul la îngrijire individuală

11. Sterilizarea cu ajutorul pupinelului se face:

Facultatea de Moase si Asistenta Medicala - Teste grila absolventi 2011

14. SoluŃiile antiseptice de suprafaŃă sunt:

15. Următoarele produse sunt antiseptice de suprafaŃă sub formă de pulbere:

Facultatea de Moase si Asistenta Medicala - Teste grila absolventi 2011

19. Locul de muncă al nursei este:

Facultatea de Moase si Asistenta Medicala - Teste grila absolventi 2011

20. Patul bolnavului trebuie să fie:

21. Patul bolnavului trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii:

22. Spălatul mâinilor este o măsură de prevenire şi control al extinderii infecŃiilor:

23. Nursa îşi spală mâinile obligatoriu:

Facultatea de Moase si Asistenta Medicala - Teste grila absolventi 2011

b. înainte si după contactul cu pacientul

24. Obiectivele controlului parazitologic şi deparazitarea sunt:

25. Mijloacele de transport primar al bolnavilor sunt:

26. Obiectivele nevoii de a manca şi de a bea:

Facultatea de Moase si Asistenta Medicala - Teste grila absolventi 2011

27. Factorii care influenŃează satisfacerea nevoii de a bea şi a mânca sunt:

30. Factorii sociologici care influenŃează nevoia de a bea şi a mânca sunt:

Facultatea de Moase si Asistenta Medicala - Teste grila absolventi 2011

33. Manifestările de dependenŃă în satisfacerea nevoii de a mânca şi a bea sunt:

Facultatea de Moase si Asistenta Medicala - Teste grila absolventi 2011

35. Alimentele permise în regimul hidro-zaharat sunt:

36. Alimentele permise în regimul hidric sunt:

37. Alimente permise în regimul hidro-zaharat sunt:

38. Alimente permise în regimul semilichid sunt:

Facultatea de Moase si Asistenta Medicala - Teste grila absolventi 2011

39. Alimente permise în regimul lactat sunt:

40. Alimente permise în regimul hepatic:

41. Alimentele permise în regimul renal sunt:

42. Nevoia de apă la copil în raport cu greutatea corporală este:

Facultatea de Moase si Asistenta Medicala - Teste grila absolventi 2011

e. 200ml apă/zi peste 12 luni

43. Hiponatremia se manifestă prin:

44. Hipernatremia se manifestă prin:

45. Hipopotasemia are următoarele manifestări:

46. Hiperpotasemia se manifestă prin:

Facultatea de Moase si Asistenta Medicala - Teste grila absolventi 2011

47. SoluŃiile utilizate pentru rehidratare şi remineralizare sunt:

48. Următoarele soluŃii sunt bune pentru rehidratare şi remineralizare:

49. Căile de rehidratare a organismului sunt urmatoarele:

50. Factorii biologici care influenŃează satisfacerea nevoii de a elimina sunt:

Facultatea de Moase si Asistenta Medicala - Teste grila absolventi 2011

51. Factorii psihologici care influenŃează satisfacerea nevoii de a elimina sunt:

52. In conditii fiziologice culoarea urinei poate fi:

53. Densitatea urinei:

54. Culoarea scaunului la copilul mic, in conditii fiziologice :

Facultatea de Moase si Asistenta Medicala - Teste grila absolventi 2011

b. se modifică în aspect şi culoare în funcŃie de alimentaŃie