minor straini, pentru persoane cu deficiente mintale, pe rnumifji“cetajeni senior” cei care ram&n in Inchisoare - si pentru femeile aflate in detente (print-un program de actiuni vizdnd egalitatea de ganse care incearca s& contracareze factorii de discriminare ‘nea prezenti in mediul penitenciar). © Pentru @ limita situatile si patologille sociale de 0 mai mare importanta in activitafile criminale, ou programe specifice adresate unor grupuri clar determinate, care prezinta unele caracteristici comune, stabile sau temporare: agresori sexuali sau agresori in mediul familial, bolnavi psihic, dependenti de droguri, infractori de siguran{a rutierd, detinutii in regim inchis etc. Aceste interventi specifice de mare complexitate se bazeaza pe cole mai recente teorii slice, mentinand standardele de calitate in programele agreate la nivel international Cpinia mediteranean-spaniol’ predominant susfine aplicarea unui regim penitenciar in care majoritatea detinufilor au mai multe ore de convietuire si spatii temporare pentru activitali comune, in Contrast cu regimul care presupune izolare, intrerupt& doar c&teva ore de-a lungul unei zile. In acest sens, obiectivul ideal pentru tratamentul penitenciar ar fi abiitatea .de @ directiona organizarea centrelor penitenciare spre spalii strict socio-educative, in care fiecare persoandi Tncarcerata gaseste motivatia, mediul si resursele necesare pentru a depasi aceste lipsuri sau probleme specifice care au contribuit la ‘activitatea criminals” gi In defintiv, previne ca gederea delinuilor in centrele penitenciare 8 fie un timp pierdut sau un timp inactiv In momentul actual de politica si obiective strategice, institulia se regasegte mai angajaté In crearea de noi sisteme de organizare si functionare a vielii de zi cu zi in penitenciare, prin diversificarea initiativelor, cum ar fi aga-numitele module terapeutice si module de respect, In care primeaza implicarea detinutului in organizarea si functionarea zllnicd a modulului, Acest sistem este un alt mod de “a fi in inchisoare si de a trai in inchisoare", detinutii trecdnd de la sentimentul c& totul le este impus (programe sau activtat) la perceptia cA el au capacitatea de a-si Imbunatali calitalea propriel viet in inchisoare, regasind un sens in ocuparea propriului timp cu diverse activitati doar pentru valoarea lor intrinsec’. Aceasté abordare are multe elemente care pot contribui la Imbunstatirea stimel de sine, facilitand procesul de reintegrare in societate. 2.2 Avantaje legislative pentru angajatori (bonificatii) ‘in aceasta sectiune ne vom concentra asupra cadrului de reglementare, care acoperd dou domenii de baza - dreptul la munca gi integrarea social a anumitor grupuri cu rise de excluziune social, in special cel in cauzé, cel al detinutilor si persoanelor liberate conaitionat. ‘in atticolul 1.1 din Constitutia spaniol se reglementeazai ca una din valorile superioare ale sistemului juridic, este egalitalea de ganse, si mai exact in arlicolul 14, este considerat ca un drept fundamental, dreptul la egalitate gi la nediscriminare, astfel incat toji cetatenii sunt egal in fafa legil, fara deosebire de rasa, sex, religie, opinie sau orice alta conditie sau circumstanta personala sau sociale. ‘in al doilea paragraf al articolului 9, se stabileste obligatia guvernului de promovare a concitilor si ‘eliminarea obstacolelor pentru egalitatea de sansa individuala gi a grupurilor in care se integreaza, este reali gi efectiva. Astfel, nediscriminarea se constituie ca find complementara cu dreptul la egalitate si garantarea exercitari tuluror drepturilor fundamentale ¢i libertaflor civile. iin ceea ce priveste forta de munca, a articolul 36 din Constitutia spaniolé se prevede cé tol cetatenii au dreptul la munca, la liberd alegere a profesiei sau a loculul de munca, avansare sau promovare la locul de mune gi la o indemnizatie suficienta pentru a réspunde nevollor personale si cole ale familiei lor, ‘In mod coneret, in Statutul persoanelor care muncesc (Codul muncii din Spania) subliniaza faptul 8 lucratort au dreptul fundamental la munca si la alegerea libera a profesiei sau a locului de munca. In relatile de munca, att la angajare, cat si dupa obfinerea unui loc de munca, persoanele au dreptul de @ hu fi discriminate, direct sau indirect, din motive de sex, origini rasiale sau etnice, stare civilé, conciti 26