de ocupare a fortei de munca implica munod fizica/manualé $i detinutii au acces doar la un numar redus de calificdri deoarece au in general un nivel de educatie scazut. Salarile sunt de asemenea reduse, mult sub asteptarile detinutilor, care au lucrat anterior sau au avut un nivel de educalie mediu sau mare. Putin inainte de inceperea crizei economice, au existat rezultate pozitive in ceea ce priveste reintegrarea pe piata muncii, iar acest lucru relativizeaz abordarile mai conservatoare si pesimiste de tipul “nimic nu functioneaza". © alla ipoteza se refera Ia rolul jucat de formare profesionala si ocuparea fortei de munca in interiorul inchisorilor, in legatura cu reintegrarea pe piata muncii dupa liberare. Ca un intreg, la o prima abordare, analiza materialelor confirma ipoteza propusa, pentru c& aceste acfiuni sunt evaluate mal mult, din cauza functilor lor latente, mai degraba, decat din cauza efectelor vizibile. Aceste actiuni institutionale au condus la rezultate semnificative, avand scopul de reintegrare a detinutilor, cu toate ca detinutii nu sunt de acord cu obiectivul principal stabilit pentru ei - invatarea unei profesii, in scopul de a se pregati pentru piata fortei de munca si reintegrare. Analiza declaratilor dejinulor $i fostilor definuti arata c& a face cursuri de formare si ateliere de lucru profesionale oferite de sistemul penitenciar contribuie la reintegrarea pe piata fortei de munca. Aceste cursuri de formare profesional sunt foarte importante, mai ales, pentru partea motivafionala de sustinere a reintegrari viltoare. Pottivit respondentilor, principalele motive de a se angaja sunt: a) posibilitatea de @ sta departe de curtea inchisori, pentru a evita interactiunea cu definutii legate de crima sau reproducerea unei culturi de rezistenA fat’ de autoritate tn inchisoare; b) lupta impotriva plictiselii si pastrarea echilibrului emotional; ¢) objinerea unui salariu si imbunditatirea calitti’ viel in inchisoare sau trimiterea de bani famililor lor, d) crearea unel Imagini mai bune de conduité in vederea participarii la programele de recompensare, manifestand intentia de @ se reintogra in societate si de a abandona activtatile infractionale. Cu privire la aspectele legate de invatare si formare a detinutilor, expertii au mai multe explicalf Prima se referd la faptul cA acfiunile de formare profesionalai gi actiuni ocupationale promovate de catre CIRE (Centre d'mniciatives per a la Reinsercié - Centrul de Inifiativa pentru Reinsertie) ofera ajutor privind reintegrare, mai presus de toate, desi functia lor este de invatamant. Acest lucru este deosebit de evident pentru delinulii cu experiente repetate de esec la scoala. Aceste caracteristici apar in special la cei mai tineri detinuti. In al doilea rand se evidentiaza o tensiune structurald care strabate institutia, care poate fi o sursa de neincredere in randul populatiei din penitenciare, pe de o parte, CIRE este parte a sistemului penitenciar, dar, pe de alta parte, aclioneaz ca o companie de recrutare de pe piata fortel de munca. Unii respondenti (care au fost membri ai companillor colaboratoare), au. mentionat ca reintegrarea detinufilor inseamna cA CIRE concureaz8 in termeni de preturi scazute (salarii) cu Intreprinderile sociale (Work integration social enterprise - WISE), agentile obisnuite de angajare si chiar si cu organizatile de caritate. Pe scurt, detinutii si-au redefinit acfiunile de formare si ocupare in inchisoare prevazute de reintegrare, adaptandu-le la nevoile din inchisoare. Acest lucru nu implica faptul c& aceste actiuni sunt ‘complet compromise, cu toate acestea, ele indeplinesc un rol terapeutic si educativ important in resocializarea de{inulilor intr-o culturé a muncii si de efort, asa cum au remarcat de Miguélez et al (2006) $i Guilbaud (2008). 2, . Program de terapie cu animale Incepand cu anul 2006, Fundatia Affinity a semnat un acord de colaborare cu Directia Generala a Penitenciarelor, angajandu-se s& promoveze programe de terapie asistaté cu animale in penitenciarele din Spania. In 2011, sase noi centre de detentie din Leén, Sevilla, Huelva, Malaga, Madrid gi A Corufia au introdus in programul lor de activitati terapeutice si programul Terapie si Educate Asistat cu Animale de Companie (TEAAC). In prezent, un total de 11 centre si 35 de animale fac parte din programul TEAAC din penitenciare. Programul condus de Fundatia Affinity este unic in lume. Exista tari, precum Statele Unite, unde de ani de zile se lucreaza cu detinutii pentru a instrui cAini de serviciu, ca parte a reabiltaii lor. Cu toate acestea, niciun program nu oferd definutilor posibilitatea de a pastra animale in centru, cu scopul de a actiona ca un instrument pentru normalizare in institutie, precum § un instrument terapeutic. 33