pertenere in acest proiect sunt: Surt (Barcelona, Spania). Bulgarian Gender Research Foundation (Sofa, Bulgaria), Universitatea din Helsinki (Helsinki, Finianda), Love without Hurt (Nicosia, Cipru) Proiectul SPREAD a fost conceput ca 0 continuare a unui proiect anterior Daphne finantal perioada 2006-2008 si coordonat de asociajia SURT. Proiectul inijal a fost denumit ALTRA - In sprijinul inchisori si terapie pentru victimele $i autorii actelor de vielent& de gen. Proiectul ALTRA a condus la dezvoltarea a doua programe-pilot in interiorul inchisorilor, adresate autorilor de sex masculin gi femei care au supravietuit violentei de gen (GV) din Catalonia (Spania) $i Ungaria. Proiectul ALTRA a identifica lipsa programelor de interventie si de spriin pentru persoanele de sex masculin si feminin supravietuitori ai violentet de gen in Europa. Proiectul a confirmat, de asemenea, necesitatea de a interveni dintr-o perspectiva a problematicii de gen in interiorul Inchisoril, cu autori de sex masculin, in scopul de a schimba convingerile si comportamentele lor, urgenta de a dezvolta programe de sprijin concentrate pe gen in inchisoare, pentru femei care au supravietuit violentei, in sscopul intorventiei de specialitate pentru recuperarea lor si diminuariiriscurilor pentru relatille vltoare. Totodatd, s-a identiicat i necesitatea de a cregte gradul de constientizare in randul personalului din penitenciare si de a implica factorii de decizie politica in dezbaterea pe aceasta tema, Principalele rezultatele asteptate sunt: a. stabilirea unor standarde minime pentru programele din interiorul inchisorilor pentru barbatit si femelle care au supravietuit situafilor de violenta de gen; b. 45 de femei care au supravietuit violenfei de gen din Europa vor urma un program de sprijin axat pe gen in inchisoare; c. 70 de detinuti barbafi autorii de violent& de gen din Europa vor urma un program de tratament axat pe gen, cu scopul de a schimba comportamentul si pentru a evita recidivas, 4d. 200 de profesionisti care lucreaza in Inchisoare vor beneficia de formare in domeniul violentei de gen si, prin urmare, va creste capacitatea lor de a lucra cu ambele grupuri fint& tn interiorul inchisor €. un set de module de instruire privind abordarea violentei de gen intr-un context penitenciar; £. factorii de decizie politica si personalul din penitenciarele din UE va fi constientizat si sensibilizat cu privire la violenta de gen; 9. brosur de sensibilizare tradusé In 23 de limbi cu privire la problematica violenjei de gen in contextul penitenciarului; h. un set de recomandar politice referitoare la modalitatea de interventie tn interiorul Inchisorii cu privire la problematicitviolentei de gen 2.4, Interviuri i modalitati de angajare a fostilor detinuti Eficienta masurilor luate din sistemul penitenciar de reintegrare a detinutilor este in dezbatere de mult vreme in criminologie. in acest capitol, se vor analiza masura in care programele de formare si de mune in inchisori contribuie la reintegrarea sociala si profesionalé a detinutlor sia fostilor definuti Punctul de plecare este o cercetare realizata in Catalonia, prin interviuri in profunzime cu expert, detinuti si fosti dofinuli. Principalele concluzii se referd la: a) cum contribuie programele de formare gi programele de munca la reintegrared detinutilor, in functie de motivatia lor personala si resursele sociale; b) impactul programelor privind aspectele terapeutice si educationale care conduc la menfinerea ordinil gi, in mod indirect, la reabilitarea sociala a definufilor. ‘In ceea ce priveste primul punet, detinutii sunt caracterizati printr-o cultura a muncii slabé sau inexistent’, atitudine care este dificil de schimbat in Tnchisoare, unde subcultura criminalitati este reprodusd. In declaralia unui definut acesta spunea: in inchisoare se pot gasi aceleasi lucruri la fel cu ce ai avut afaré. In acest sens, inchisoarea pare a fi un obstacol, mai degraba decat o cale, pentru reintegrarea pe piata muncil. Este dificil si elimini, deoarece exist’ o tensiune inerenta in institutile de detentie intre scopul de a disciplina si pastrarea infractorilor in detentie, pe de o parte, gi pe de alt parte pentru asigurarea reintegrarii in societate a acestora, S-a pus in evidenta faptul cA fost detinuti au_un nivel al studillor gi un nivel de formare profesional foarte sc&zut, cea ce a conduce la dificultati in g&sirea unui loc de munc& dupa ce au fost eliberati din inchisoare inainte de criza economica. Trebuie 88 se constate, cu toate acestea, ca o astfel 32