CURS ELEMENTAR DE MUSICA ORIENTALA (BISERICEASCA) APROBAT DE SF. SINOD PENTRU USUL SEMINARIILOR $I SCOALELOR DE CANTARETI PRIN ORD. No. 150 pin 12 maid 1900 LUCRAT DE NICOLAE SEVEREANU Frofesor de Musica Vocal la Licet, Cantiéret si Dirigintele Corulut Vocal al sf. Episcopit Buzei. — ee — Buziu — TIPOGRAFIA ALESSANDRU_GEORGESCU, CALEA UNIRII 465. ~Proprietatea autorulul. Prejut 1 lea 60 b.PREFATA Daca m’ain decis a da publicitifer aceasta carte, n’am facut’o din dorin{a de a mé impune ca autor, ci ca cunoscator al musicei orientale si vechiti cantaref, nu pot rémane indiferent vézind ci aceasta arta in loc de a progresa a rémas in urma. Nu zic cé nu sunt carli, dar acestea nu realiseaza nici de cum scopul lor, cu alle cuvinle nu sunt (departe de a zice pedagogice) practice, flind-ca cel ce att mai reliparit vechile carli de musica orientala, s’att_ marginit numai in a inlocui literile cirilice cu cele latine si nimic maf mult. Nu voi face aci critica acelor manuale, dar este destul a spune cum ci de la incepul se da scara cu mirturiile ei, inainte d’a se cundste sem- nele de notafiunce. Apoi limbagiul? Tata o definifiume a glasului: «Glasul este o abondenté informare a duhului (résuflarel), care se scéte prin niste armonii si prin ajutorul arterelor etc,» ... Musica orientala fiind absolut indispensabila seminarislilor si scélelor de cantareti, nagte intrebarea: pot fi manualele existente folositére celor deslinali pentru aceasti cariera ? Deci, vézand lipsa totala a unei carti de teorie a musicei orientale, m’am gandit ci ar fi bine ca si aceasta art&é si progreseze si am facul tot ce mi-a stat in putin{a, de a moderniza limba veche atat de ciudata pentru noua generatie si a expune teoria In aga fel, ca s& le fie cu totul accesibila celor ce 0 vor invafa. Nu e vorba ca teoria fara practica nu e inteleasii, dar dup& mine, cred ca ori-ce incepator caruia “1 va cidea In mainl aceasta teorie, o va intelege cu prisos, expresiunile fiind cele de tote zilele iar materia alcatuita cat se péte de progresiv. Nu sti daci am rensit, astept observatiunile celor in drept. ChidoculObsewatiune, La fie-care lectiune trebue a se intona mai intaiti scara, pentru ca elevii s{ se deprind’ a intona just sunetele; aceasta se va face de citre toti elevii in acelag timp, marcand fie-care sunet cu o batae a manei in banca fara insd a face sgomot. Dupa ce elevii intoneazd cu ugurinf& scara atat in suire cat gi in Pogorare, se va trece la exercitiile de paralaghie, unde trebue a li se recomanda de a canta fari s& tipe, ne-fiind permis unui elev de a a- coperi vocea celui-l-alt. Este de recomandat ca profesoru! s& atrag& atentiunea elevilor de a nu face absolut nici o migcare din corp sait membre; de asemenea figura si ia o inféfisare senin&’, nepermitandu-le schimonosituri din sprincene, nas etc. A se insista mult asupra citirei notelor, prin interogatiuni si exer- citii la tabla. Sa se revie des la exercitiile studiate si si nu se lréci inainte pana cand cele precedente nu se vor sti bine.CURS ELEMENTAR DE MUSICA ORIENTALA (BISHERICESCA) MUSICA Musica este arta de a produce si a combina sunetele intr’un mod pla- cut audulul. SUNET Tot ce putem distinge prin aud se numeste swnet. Sunetele musicale se produc de vocea umand (musica vocala) gi de ins- trumentele de musicd (musica instrumentala). NOTE Sunetele se represinta prin niste semne, numite note: ‘= <= <> pentru a cdéror numire s’aii adoptat urmatoarele monosilabe: Pa, vu, ga, di, che, 20, ni pa. Aceastd succesiune de sunete constitue ceea ce se numeste scard sat yuma. Monosilabele pronuntate in ordinea de mai sus formeazd scara suitére, jay pronuntate invers: pa, ni, z0, che, di, ga, vu, pa, formézd scara pogordtére. TON Se numegte fon distanta de la un sunet la altul. SCARA sat GAMA In musica bisericeasc&é sunt trei feluri (moduri) de scari: diatonice (naturale) cromatice si enarmonice. Distanjele (tonurile) ce despart un sunet de altul. nu sunt tot-d’auna aceleas!, ele variaz’ dupé felul (modul) scirei.6 Scara diatonicd In scara diatonicd sunt tref feluri de tonurl: mari, mici si mat mici, adicdé de 4 sferturi, de 3 sferturi si de 2 sferturi. EXEMPLU : PA U 6a can 20 Nie Pk Ton mic | Ton | Ton mare Tori mare Ton mic Ton Ton mare E sferturl) el (4 sferturl) | sferturl) IE sferturt) auaen (4 sferturt) ‘Va +a vO @ @HO 02 i Semnele de Notatiune si Numirile lor Sunetele se noteazd prin urmatoarele 10 semne care se numesc: Ison........-. Boo Ue Oligon. . > Petasti . 6 Doué chendime. “ Elafron .. e~ Chendima. ‘ Hamili Semnele de notagiune se impart in doué categoril: switdre st pogoritore. Atributiunea semnelor de notatiune Ison = represinta acelas sunet. (unison), aga ca de cate orf intal- nim acest semn, nicl nu suim nici nu pogorim vocea, ci repetam sunetul pand Ja intalnirea altut semn. De ex: tim Som Samm Sem pa pa papa. SEMNELE SUITOR! Oligon....... ~— aratdé cd sue un ton. Petasti ...... <> sue tot un ton insé mat cu putere. Doué chendime ‘sue un ton insd mai ugor. Chendima.... ~ sue doué tonwri sarite. Ipsilé. ....... @ sue patru tonui sarite. SEMNELE POGORITORE : Apostrof..... — pogéré un ton. Iporoti....... s pogér’ dou’ tonuri treptate. Elafron ..... e~, pogori doué tonuri sarite. Hamili...... Xq_. Pogdrd patru tonuri sarite,DESPRE GLAS In musica bisericéscX prin glas nu se intelege voce, ci o melodie dre- care destinatd cdntarilor bisericesti. Intreaga slujbd bisericeascd se cantd pe 8 glasuri, adic& pe opt melodii diferite, avénd fie-care vate o scard proprie, de- rivaté din cele 3 moduri (feiuri) de scarf, despre care am vorbit. Glasul I si al V-lea se cantd pe scara diatonicd, avénd ca fundamental pe pa; glasul al V-lea se mal numeste gi Uituragul glasulut I-id, pentru ca aii aceias! melodie. Glasul al IV-lea si al VIIf-lea se cint&é tot pe scara diatonicdé, schim- band insd nota fundamentald ; cu alte cuvinte se cdnté pe o scaré derivata din scara diatonicd. Asa, in glasul al IV-lea nota fundamentald a scdrei este di in loc de pa (ca la glasul I-iti) si in glasul al VIlI-lea nota fundamen- tali a scéreY este mi. Glasul al VILI-lea se mai numeste /dturagul glasulut al IV-lea. Glasul al II-lea gi al VI-lea se c&nté pe scara cromaticd. Nota fundamen- tal& la scaya glasulul al II-lea este »#, iar la scara glasulut al Vi-lea este pa Glasul al VI-lea se maY numeste /éturusul glasulul al II-lea. Glasul al IlI-lea si al Vil-lea se canta pe scara enarmonicd. Nota funda- mentala la ambele glasurl este ga. Glasul al Vil-lea se numeste ldturagul glasulut al II-lea. Cu un cuvént glasul I, 1, HI gi [V-lea se numese proprii, iar glasul V-lea, VI, VII si al ViIL.lea se numese laturage sai derivate din cele @intai. Despre marturit Miarturiile sunt niste semne cari se pun fa inceputul ori-cdrei bucati de musica, arétand glasul si felul scarei in care trebue sé cantdm, precum gi’ su- netul cu care trebue si se inceap& sat sd se sfargeascd bucata. Kie-care monosilaba (numire de nola) si are marturia ci proprie, cdreia ‘i-se mal dice si scaun. Marturia are o indoitaé insemnatate: 1) c& litera de d’asupra, ue avata sunetul cu care trebue s& se inceapd sat s& se sliryeasca paralaghia unef bucdfi de musica si 2) c& marturia (scaunul), ne arata felul scarei din care e constituila bucata de musica.Scarile diatonice si cromatice ‘si aii marturiile lor proprif, iar cele enar- monice se servesc de marturiile sc&rei diatonice. MARTURIILE SCAREY DIATONICE MARTURILE SCAREY CROMATICE voy cs yvnegrapezy 6raxw st db wate andgra ean ea §tim c& scara cromaticd serveste pentru glasul Il-lea si al Vi-lea, aga c& Ja glasul al VI-lea cand scara incepe cu pa, marturiile primesc ére-care ro modificare. Ex: © & CY EEDLY Scara Diapasonului si a disdiapasonulu! cu marturiile lor Limita sunetelor de la pa de jos la pa de sus formeazé ceea-ce se nu- meste diapason (equivalent cu octava din musica occidentala), de unde gi numirea de scara diatonicd a diapasonulut. Cand avem insi neyoe de o intindere maf mare de sunete, indoim dia- pasonul, formand ast-fel scara disdiapasonului. Este de observat cé in diapasonul I-ii mérturiile se scritt dedesubtul sunetelor: i iar in diapasonul al II-lea in pogorare se scriti d’asupra : a 5 7 : - in suire ins& marturiile se scrii tot de-desubt numai ci d’asupra sunetelor se pnne cate un accent. De ex: Dac& ayem revoe s& trecem moon zvVE roe RUAADAY Ex:Scara diatonicé a disdiapasonului Tactul In musica bisericeascd fie-care sunet se determin’ cu o baétae a manei in jos care se considera un tact. Tactul se bate mai rar saii mai repede dupé indicatiunea semnului ce'l gisim in tot-d’auna scris la inceputul bucdtei de musica. Asa pentru migcarea rara, se intrebuinteazd semnul: T numit tact pupadic sat sé.hiraric, pentru migcarea repede se intrebuinjeazd semnul: y numit faci irmologic (troparesc) iar pentru miscarea cea mai repede se intrebuinteaz’ semnul: ‘T numit tact alergitor sat citanic (vecitativ). Semne de prelungire si prescurtare a sunetelor Cate-odata se simte nevoe de a da notelor o mai mare sai mai mica valére adicé de a tine un sunet mai mult sai mai putin de cat o batae. In acest cas se intrebuinteaza niste semne numite emporale care se pun d'asupra sail de-desubtul notelor ce voim a li se prelungi sai prescurta sunetul. Semnele temporale sunt: Clasma + Gorgon .. <= Apli.. - Digorgon. + Dipli . - Trigorgon. -—~ Tripli. ~- Argon... ~ Clasma » indoeste valérea notei addogand inca un tact, asa cd se bate un tact pentru noté si unul pentru clasma. oe Aplé - are aceiasi insemnatate ca si clasma, ">10 Dipli ~~ avat& c& nota de-desubtul cireia sti, sA se tie tret tacturi “=~ Lriplé ~- avatéi cd nota trebue finutd patru tacturi, => Gorgon ~< pvescurteazi valérea notelor, ardtand ci trebue luate doué la o batae, adicd in timpul unul tact. Ex: a a = Ne en ee eee ee ee pa vu pa vu ga vu ga di ga yu ga vu pa. Cand gorgonul are apli inaintea lui: s. se pune dasupra oligonului sub vare se aflé doué chen- dime: 72, aratand, c4 trebue sé se bata doué (acturl, unul pentru oligon gsi altul pentru argon, sémanand ca chendimele si se ia in ridicarea manei. a —c pa vu ga vu gadi ga diche Cand argonul e seris ast-fel: (2% atunci se bate 3 tacturi, doué pen- tru argon gi unal pentru oligon. . * a 2 Ex: ee ee — pa vu ga yu ga u ga diche jar seris ast-fel: ~~ se bate 4 tactwi, 3 pentru argon si unul pentru sligon oe Ex: pa vuga va gadi ga diche Gorgenul ps Wasupra lui iporei (5) se vapdrta ja primul ton.PARALAGHIE A paralaghisi va s& zicd a cinta notele cu numele lor. La inceputul ori-cdrei bucdti de musicé se pune o méarturie, care indica glasul yi felul scdrei in care trebue sd cantdm, preeum si numele notel cu care trebue si inceap&é paralaghia. Exercitii de intonatie Intrebuinjarea clasmet, dipli gi tripli. v 7 q PA a: eee SS se eS ——=sC“ is Pa yu ga di ke zo ni pad pa mi 20 ke di ga vu pat 2 ee ee Pa vu ga di ke zo ni pa pa ni zo ke di ga vu pad 3. woes se sce ett > = > Pavn ga di ke zo ni pad pa ni zo ke 4. eee ee esi eee Pavu ga di ke zo ni pat pa ni 2 ke 5. mee, Seen, eee, Seen ween, Se een, ee cere, Mae crn een eee Se eH Pa pa vu vu ga ga di di ke ke vo zo ni ni pa eS —— pa pa ni ni zo zo ke ke di di ga ga vu va pa ga vn pat —_—— ga vu pad6. Ne Se een ee ee Pa pa vu ga ga di ke ke zo ni ni pa 4 pa pa Se ee ee ee nizo zo ke di di ga vu vu pa q 7 Ree, emma, SS ek, ene, SS Nt, oe, Sm en, SS Ne, Ne, 2 Soom ee, Pa vupa vu gavuga di ga di ke di ke zo ke zo ni zo en nee ft ee ee ni pa ni pa vu pa 4% pa ni pa nizo ni zoke zo ke di ke di ga a ee ee di gavu ga vu pa vu pa ni pa 4 8. See en ee ee St Pa vu ga vuga di gadi ke di ke zo kezo ai zo ni pa Y Sem ne See eee See Sees ee pa ni zo ni zo ke zo ke di ke di ga di ga vu ga vu pat Nn en we ee ee Pa vu pa vu pa vu ga vu ga vuga di ga di ga di ke di ke pee nee een een 8 een ee 2 ee ee di ke zo ke zo ke zo ni zo ni zo ni pa ni pa ni pa yu pa mT ee ee ee ee ee ee vu pa pa ni pa ni pa nizo ni zo ni zoke zo ke zo ke di ke di se ea re we ee ee een we ee oe ee ee ee, 0 ke di ga di ga di ga vu ga vu ga yu pa vu pa yu pa ni pa ni pa a 10. Nm en ene ee ee ee eee ee Pa vu ga di ga vu ga di ke di ga di ke zo ke di ke Na ne ee eg ee eee zo ni zo ke zo ni pa ni zo ni pa vu pa pa ni zo ke zo we ee ee ee ee ee ee ni zo ke di ke zo ke di ga di ke di ga vu ga di ga vu pa — ee ee ee 7 q yu ga vu pa ni pa11. Semen, erm, Sn Semen, Neen, ee ee ee ee ee, ee Pa wa ga di ke di ga vu ga di ke zo ke di ga di ee eee ee ee ke zo ni zo ke di ke zo ni pa ni zo ke zo ni pa vu ' So Nee me ne ee ee ee ee ee 2 ee pad pa ni zoke di ke zo ni zo ke di ga di ke zo ke di eee ee eee ee ga vu ga di ke di ga vupa wu ga di ga vu pa ni pa 4 12. See ee ee 2 Pa vu ga di ke zo ke di ga vu ga di ke zo ni zo Tee Te ee ee ee eet ke di ga di ke zo ni pa ni zo ke di ke zo ni pa vu pa Nee ee ee ee ee pa ni zo ke di ga di ke zo ni zo ke di ga yu ga di ke i ee zo ke di ga vu pa vu ga di ke di ga vu pa ni pa 4 13. ee eee oe ee eee Pa vu ga di ke zo ni zo ke di ga vu ga di ke zo ' ee eee eee ee wee rt ee ni pa ni zo ke diga di ke zo ni pa vu pat pa ni zo Tee ee ee een ee ee ee ke di ga vu ga di ke zo ni zo ke di ga vu pa vu ga di ee i ie ee ke zo ke di ga vu pa ni pa 4 14. en we, ee, ee, ee ee eee Pa vn ga di ke zo ni pa ni zo ke di ga vu ga di ee eee ee Oe ee ee ee eee ke zo ni pa ya pa ni zo ke diga di ke zo ni pa wo wee ee ee ee ee ee ee. ga vupa ni pa pa ni zo ke di ga vu pa vn ga di ke zo wee Oe ew ee wee we 2 2 2 ni zo ke di ga vu pa ni pa wn ga di ke zo ke di ga vu pa ah ee ees ni zo ni pa vn patPetasti, doués kendime si iporoi 15, t PA T we LO Lo Se Ke — Pa wn ga vupa vu ga di gavu ga di ke o_o iga di See ete zo kedi ke zo ni zoke z ni pa nizo ni pa % pa nizo Te ah cl hig a ni zoke zo kedi ke diga di gavu ga vupa vu pani pa Cand chendimile stati d’asupra oligonului: SX se canta in uma, iar eAnd se gdsesc de desubt: meg se cinta ele intaii. Apli de-desubtul Int iporoi ¥ se rapérta la al doilea ton. a Loon : . ™ 2 Rm egg eg ee eR ees meee Semne de expresiune Tnaintea sati de-desubtul semneloi. de notatinne, se pun tot-d’anna niste semne, care aratd modul cum trebve a se accentua diferitele sunete. Aceste semne sunt: Varia... .. : Omaion. .... Antichenoma. —> Psifiston |... ~— Varia X Acest. semn araid c& sunetul pe care ‘I precede s& se arcen- tueze cn putere. Omaton ~~» arata c4 atacind sunetul sub care e pus, sd atingem en ére-cave for{a si sunetal superior, de unde descrese&ind voeea, revyenim la sn- netul prim. Antichenoma ~-~> se pune tot de-desubt, avitind c& notele trebue ase canta sidltat. Psifiston ~— avata ca noia sab care se pune, trebne accentuatd cu putere,Eteron (Legato) <— Acest semn «—» se pune tot-d'auna de-desubtul a doué saii trei note: Ex: Se aise = <> aritand ci sunetele ce represint’ acele note trebue sd se cénte ne intrerapt intre ele adicd leyat. Exercitii de intonatie ASUPRA SEMNELOP DE EXPRESIUNE Varia si petasti cu clasma 17. x PA T Sl. ee ee errr r—”—“‘iOCCisCzsCtizaié)#éS¥SOGO_OCCiszsCédzC:s=sN Vere tee PPLE a : g . 18. Psifiston G PA T ee = = = eS 10. Omalon gi eteron q PAT tos —, es a a i _— LV ee Spree ami > Vet=2te2 Sos ata et en ake ea SD o>16 NOTE STAPANITE Oligon si Petasti isi pierd valoarea cand gasim scris d’asupra lor: ison, cele patru semne pogordtoare, chendima si ipsili pentru care se numese note stipdnite iar semnele de dasupra sldpdnitoare. Aga dar in executiune se cint’ numai notele stapanitoare cele stapanite servind numai de simple accente: Ex, SSS DAO Tabloul semnelor suitoare si pogoratoare Semnele suitoare si pogoratoare pind la 4 tonwi ne sunt cunoscute inca de la semnele de notatiune, pentru distan{e mai mari ins& se intrebuin- feada urmatoarele combinatiuni de semne: Suitoare eae Se | 8 tonuri LL sal &< > LL 1 ton sn, ey sail ww a» — <2 aS oe wo, 4,8, oy 2 1 xy. sai xy 2 CF cc ao = yo - “ie oy 6, fi a. Be ey bee ls. ye . £Y17 Pogoritoare Acelag sunet unison Sm See See Sek | 9 tonwi = | 1 ton > | io. » o_ 2 mm sais x 4 SS 3 SS i 12 M a ~‘ . ME ~ , “SS | 13 0 ML 6 , = Mw ui, = 7. OU = a 15 7 6. OE i = BXERCITILT DE INTO NATIE ASUPRA NOTELOR STAPINITORE ¢ PA iw a ey ae wa St Se eg — = SS as SAS SS > Oe aS og SO Se we 2 whe H ee ee SN aBSAIERCITII DE INTONATIE Diferite combinafiunt de semne representind tonurt depiirtate. 4a ot 2 tonuri § PA T pa 20 ni che zo di che ga di yu ga pa yu ni pa 22 3 tonuri Nee ee ern Tl See ee Pa di va che ga zo di mi che pa *% pa che ni di ween. Cee ee SS rH zo ga che yu di pa 23 4 tonuri wre 2 eel ae ee 2 2 = — Pa che di ga yu zo echedi ga ni zochedi pa nizoche di ga ff Ne lL —\ = = = ni zochedi ga va zo chediga yu pa che diga vu pa ni di ga vu pa ae hol ea gon SR es nizo ga yu pani pa pa che pa che pa pa ni zo che di ee ee wee Na eee a ee ee a oe pa di pa ni payu gavu ga di pa che di che zo ni zw > x oH eS. Gf eer ff ni pa che pa.vn ga pa vu ni pa= 24 5 tonuri Ree ee 3 2 2 GG Su Ges Pa yu ga di che zo a. digavupa zo pa zo pa zo che che 22 a Seem, Wa een, WA eee, > w2Gu Sue di ga ga di che zo ni pa nizochedi ga pa ga pa ga pa MEL ae ee § SG 3 G2 oS ga ga vu pani pa pa zo chedigavu ni zo che di ga pa wee eee Se 222 eS 2 2 2 eS 2 SS = = nizoche digayu ni zoche di ga vupa zo che diga vu pani che di gavu zrle > SG 22> aS pa nizo di gavu pani pa. 25 6 tonuri Se ee em MoS ao hee te Pa vu ga di che zo ni pa ni pa ni zochedi gavu pa ni Ne NN => a = zoche di ao vu panizo chedi ga yu pani pa pa ni zoche ee ee ee SASS => digavu pa vn pa vu pa nizochediga vupa ni zoche di ga vu pani a n ee Se — ss Ss 4 zo che di ga vu pa nizo che digavupanizoche di ga vu pani pa. 26 7 tonuri f Lf ‘ x See ee SBR > 22> 7 = Pa vu ga di chezo ni pa pa pa pa pa ni zo che digavu ft vf ' . _ < a ee a Se ee => = => vu pani zoche diga ga vu pani pa pa pa ni zoche di ga vu20 Lf o => ee eee ee Se a = a pani ni zochedigavupanizo zo chedigayvupa ni zoche che di ga yu LS ‘ ~~ om SN a = panizoche di di ga yu pani pa. Exercitii de intonatie Asupra semnelor temporale Sf 27 Gorgon 4 PA a a — a = 1 Ses § (eS SS eh Ee Ne ee . i 28 Antichenoma cu apli 4 PA < © = = oe een Pee eee eee ee — 4 Son Sh Se SLR TL Fhe ee Lf 29 Digorgon si trigorgon 1 PA SC ae Cc 2 oT = au Te wotee UTE EN IEEE we Ce pean wae wate Sf 30 Argon & PA . Go y See eee eee hee een Gd See 1 co c H =i es oe Te fe te a21 Sf 31 Gorgonul precedat de apli 4 PA 1 : oe a we ee i an a Neen yee Lees Cote The Gg JS 32 Gorgonul urmat de apli 4 PA 2 ie we Cmca we i we San et en ee ee a ee x os x . a Le> Nee ee Cand elafron ¢ precedat de apostrol: em pogéra numa un ton si se ialt amindoi in timpul unui tact, se excepteazd casul cand sunt despar- tit: = Ny 338 q PA : ' {ee ee ep ee ee ee SE Ce em ee, EN en, PE mn BO men PO es =— = = = — = — St Despre pause sail taceri Pausele sunt niste seme care arata intrerupecrea motentand a sunetelor. In musica bisericeascd semnele prin care se insemneazi pausele sunt + (erucea) si \- (varia cu ali). + Indic o fntrerupere ce se lasi la aprecicrea cintaretului. De ordinar se intrernpe atat, eat trebue a se respira. \& Aratd o intrerupere de un tact. Cand varia este urmati de dipli, se bat in ticere doné tacturi, cand e wimaid de (ripli se bat 3 tactwi si mai departe.22 vo 34 q PA Re et re tee Sree Ptr ta eee — SS a , Sey 22 ee omer eee a Seer tee etre ete a RECAPITULATIB 36 4 Pa tT o ee — 3 > Se ee QS SE a Cee, See, = => —— < - 5 ee GS re SSR ye Te — ees A uu eee SAYS mn et Sr S <- 3 5 . = = = > * os <-& = me a a — 7 = Sg = eRe eee SAS 5 nw aw © s c= = PpR,y Urls letter ~~ = ee —e ee eS ~_- —> => = f ' > S > — n ee Oe ee eo Oe a es A rn < ee - 7 — oe aS Se ee Se OG ere => =k - < woes mn SS eet =e a = ae 1) Cand psifistonul se serie sub oligon cu doué chendime (=) se ra- port Ia al doilea ton.ea TORALE De multe ori o melodie nu se scrie intr’o singuré scara de la inceput si pana Ja sfarsit, ci in cursul ei, ‘i-se schimba pentru un moment felul sci- ref, aducind prin aceasta o ére-care coloritura in execufitne. Ast-fel trece- rea péte si se faci dintr’o scar’ diatonic in cromaticd sat enarmonicd gi vice-versa. In acest scop se intrebuinfeazd niste semne numite: forale. Ele sunt de 3 feluri: diatonice, cromatice gi enarmonice. Toralele diatonice sunt in numér de 8 si se pun pe urmatdrele note: 2°98 @ woe e@ ni pa vu ga di ke zo ni Toralele cromatice sunt in numtr de 5: 8. wp. ot Cele d'intéit doué apartin glasului al Il-lea, iar cele-l-alte doué glasulut al Vi-lea, cdci dupé cum se stie ambele glasuri se baseazi pe scara cromatica. Aceasté tora -. se pune pe: ii, vu, di si 30. Jar aceasta 9 se pune pe: pa, gu, ke si ni. & se pune pe pa si ke, iar: » se pune pe: di si pa de sus. MUSTAR A cincea tora se numeyte musglar, si se pune in tot-d’auna pe di. Ea influent asupra sunetelor inferiére, apropiindu-si la distant& de un sfert de ton sunctul lui gu, distanfa dintre ya si vu facdndu-se de 5 sfertwi de ton, aceea dintre vu si pa rémane de un sfert, iar cea dintre pa si ni se face de 6 sferturi de ton. Cu un cuvint mustar modificd distantele ast-fel, in cét intre di, ga si vu, pa, si fie distanti de cate un sfert de ton. y o 4 e aA vo Id ay oz iN gre eee aVysugl BIvOg Toralele cnarmonice sunt in numér de 5: ., 9, -& 6. 9 Aceasti tora © se numesce ayem. Ea se pune pe y@ gi 20, ardtand c&24 trebue a li se pogori sunetele, apropiindu-le de treptele inferidre vu si ke la distan{é de cte un sfert de ton. & & Font FP 2 as — & LE oo [. IL - iE ] L g 9s Bo 34 PP ae Sue Aceasta tora 9 se numesce nisabur. Ea se pune pe ori-ce nota, insd locul ei este pe di. Nisabur influenteazi numai asupra sunetelor inferié: adic&é de la di in jos, modificénd 3 distante: pe qu, ‘si-l apropie la distanta de un sfert de ton, distanja dintre gu gi vw réemane de 2 sterturi si distanta dintre vu si pa se face de 6 sferturi de ton, sunetele de la di in sus se canté diatonic. e e z 3 Broce bee 2 oe ee ee ee & pe pe eo #4 gp ae ge. Be. a z Aceastd tora -@ se numeste /isay. Ea se pune pe ori-ce nota din se: ins& locul ei este pe fe. Hisarul nu iniluenteazd asupra notei la care se pune, ci asupra sunetelor aldturate, Asa pus inaintea Ini fe de ex apropie su- netele alaturate z0 si di, la distamti de cate un sfert de ton, tote cele-l-alte sunete ’si pastreazd locul lor. $ Iesyy BxB0g Aceasté tora o se numeste general dics si se pune pe yu, apropiindu-yi pe i (sunetul inferior) la distanfé de un sfert de ton. General ifes @ Aceasté tora se pune pe fe, aproplindu-si pe so (sune- iul superior) la distanjé de un sfert de ton. Aceste tovale ait aceiasi influenfa c&ind se vor gisi si pe alte note.25 ZT pee &a. Sosy 18 Sorq esoued Binog bE iva ue IntaInind o tora d’asupra sait de-desubtul unui sunet, schimbém at&t nu- mele sunetului cit si scara in acelea ale toralei, avénd in vedere distantele sedrei ce ne-o arat& toraua, si nu pdrdsim scara, pana la intalnirea altel to- rale, care sd destiinfeze pe cea d’intait. Toralele deci, sunt nite semne cari arate trecerea dintr’s scaré intralta, CADENTA Am védut c4 méarturiile, pe lang& cd ne araté nota cu care trebue si incepem, se mai pun si in cursul bucdtei de musicd, pentru a ne convinge daca am paralaghisit bine, arétandu-ne tot-d’odata si un punct de repaos. Acest punct de repaos se numeste: Cadenfd, aci respiram si putem sta cat yoim. Cadentele sunt de doué feluri: per, nedefinitive. Cadenja perfoctd sfarseyte tot-d’auna cu nota fundamentald, iar cea im- perfecta sfirseyte eu orf care alt&é nota din svara. je sai definitive si imperfecte sait GLASUL I. Glasui I-iti se cinta pe scara diatonica, avénd ca nota fundamentala pe pa. Marturia lui este: t PA, iar cand inecpe de la ke: & Glasul [iti are cadenta perfecté pe: pa, iar imperfecta pe: dé, ke, 30 yi ga: vd Bareog | 8 1 « RET mpnseys26 GLASUL II. Glasul al H-lea se canta pe seara cromatica, avénd ca nota fundamen- talé pe: ni. Melodia glasulul insd incepe tot-d’auna cu: di, fiind fundamen- tala glasulut; une-orl incepe gi dela: nw. 5, ay Marturiile acestui glas sunt: GE, di, iar cénd incepe dela vu nu. Glasul al [I-lea are cadenta perfecté pe: di cind se cauta stihirariceste sail papadiceste si imperfecta pe: vv, ni si 20. Irmologiceste insd, se serveste de scara glasulut al VI-lea (laturagul glasului II), avénd cadenta perfecta pe pa, iar imperfecté pe di. II Wusels ervog ie GLASUL III. Glasul al I[]-lea se cinté pe scara diatonico-enarmonicd, avénd ca nota fundamentala pe: yd. Marturiile acestui glas sunt: Tova sat Ywen na. Se recundste daca glasul al I[l-lea se canta diatonic satt enarmonic, dupé torale; aya in scara diatonicd se intrebuinjeazd toraua aceasta: © iar in scara enarmonicé aceasta: © (agem). Glasul al III-lea se mai servesie enarmoui- veste si de general dies si general ifes (4 @). Acest glas are cadenta perfectd pe: gu si imperfecta pe: pa, di, ke, 20 si ni. IIT Myuseys BIBOg GLASUL IV. Glasul al IV-lea se cAnté pe scara diatonica, ayénd ca nots fundamentala pe di in melodia papadicd si pe ve in melodia stihiraricd si irmologica. Martwriile glasului al [V-lea sunt: a di sait i vu (leghetos).27 Toralele acestui glas sunt cele diatonice. Glasul al IV-lea are cadena perfecta pe di, cand se cant& papadic gi imperfectd pe: vu, pa, 20 si ni. Cand se cAnt& stihiraric, are caden{a perfectd pe vu gi imperfecta pe: pa, di, 20 gi ni. In melodia irmologicd, are cadenta perfecta pe vw si imperfecta pe di gi 20. Scara glasului IV cu ramurile el: pe Ba Re pa pe &e Rude. 2a #R- Be. Bk. Yon GLASUL V. Glasul al V-lea se céntd pe scara diatonicé si enarmonica, avénd ca nota fundamentalé pe pa (in melodia papadicd gi stihiraricd) si pe ke (in melodia irmologica). Marturiile lui sunt: 4 na sai 4 na 7 Glasul al V-lea se serveste de toralele scdref diatonice, iar cand se cantd enarmonic se serveste de agem. (1) Prima servegte pentru melodia papadicl si (2) A dona servegte pentrn melodia stihiraricé gi irmologica. De gi acest glas incepe gi de la DI gi de la VU, totu-gi nu ne d& impresinnea tonal de cit NI28 In melodia papadicad si stihiraricd are cadenfi perfecté pe: pa si imper- fecta pe: ga, di, he, 0 gi ni. Cand se cinta irmologic, are cadenji perfectd pe he si imperfect pe ni si pa. Glasul al V-lea fiind laturagul glasului I-it, se serveste de scara a- cestuia din urma in melodia dialonica, iar in cea enarmonicd se serveste de seara agem. GLASUL VI. Glasul al VI-lea se cént& pe scara cromatic’ avénd ca nota fundamen- tala pe pa. Marturiea lui este: —, ha Toralele glasului.al Vi-lea sunt: «@ Prima se pune pe pi si ke, iar cea da doua pe di si pa de sus. Cand se cinté papadic saii stihiraric, are caden{& perfecta pe pa perfectd pe dé si ke. Irmologiceste insd, se serveste de scara glasuluf al I1-lea, ayénd cadentaé perfectd pe vw si impertecté pe: ni, dé si 20. 8. y eS Be 4 a ze ; h, : : .S GLASUL VII. Glasul al VIl-lea se canté pe scara diatonicd yi enarmonicd, avénd ca nota fundamentalé pe ya in scara enarmonicd, yi pe zo in scara diatonica. Mirturiile lui sunt: wy Ya in modul enarmonic gi w 20 inmodul diatonic. Toralele acestud glas sunt: .0 ¢. Prima se intrebuin{eazd la scara enarmonica iar sccunda la scara dia- tonicd. Glasul al Vil-lea atat stihirariceste cit si irmologiceste are cadenté perfecté pe ga (in scara enarmonica) iar imperfect& pe: pd, he xi ni, une-ori sipe dz. Cand se canté pe scara diatonici, are cadenta perfect pe su yi im- perfecté pe pa si di atat stihiraric cat si irmologic.29 Glasul al Vil-lea fiind laturasul glasului al TII-lea se serveste de scara aces- tnia din urma fn melodia enarmonicé, iar tn cea diatonicé de scara urmatére: (1) “TTA Inpuseys ® Boru “0781p BIvog GLASUL VIII. Glasul al VlII-lea se cinta pe scara diatonicd, avénd ca notdé fundamen- tald pe vi. Marturia luf este: A, mi sai A, ra @ Toralele acestui glas sunt: 2 @ Cea d’antaiii se pune pe m7 de jos, iar cea d’a doua pe ni de sus. Are caden{a perfecté pe ni siimperfecté pe: vu, di, pa si ga. Cate-odati glasul al VII[-lea incepe si de la ya; in acest cas se ser- veste de aceasté tora: @ care se pune pe ga imprumutind numele ei sane- tului, aga ci mergem inainte de la ga ca de la ni, adicd cu 3 tonuri mai sus, pentru care se si numeste scara (ritonulut. ING BABI a | IDA Inpnsels Bavog Ge es Xo G1 Le RaBn. - In seara (ritonici: marturiile sunt schimbate; ast-fel de la ga in sus, st- netele merg ca de la m7, dup cum ne arati scaunele. (Y Glasut al ViF-lea se nat numeste gi Proto-raris cind se cinti diatonic,40 DIES si IFES Diesul o si Ifesul © sunt tot niste torale, deosebirea ins& const in a- ceea, c& ele influenteazd numai asupra sunetului la care se pun, fark a aduce yre-o schimbare de scara. Diesul si Ifesul se pum pe téte sunetele gi in téte sedrile. Diesul se pune de-desubtul unel note, ardtand ci sunetul acelef note sd se ridice cu o jumétate de ton. Tfesul se pune d’asupra si aratd ci sunetul trebue si se pogdre cu o jamétate de ton. a Ex: Geman Este de observat ci aceste semne, se pun numai pe tonurile mari din seard, adic’ de 4 sferturl, cici altmintrelea n’am avea de unde scddea 2 sfer- tart de ton. ge, 2 2 3 = 3 Saat t 26 Jel ~ Telel = [el + 7 a es xo Bt Sp ae YB ee ay ppCANTECUL Sunetele produse de organul nostru vocal dupé legile musicale, formeazd ctintecul sai melodia. Cantecul este expresiunea sentimentelor néstre prin cuvinte si tonurt. Pana la dre-care grad, cel mai mulfi émeni poseda calitatea de a canta, insi nu se pdte ajunge la un adevérat cantec frumos, de cit in urma unui inde- lungat si stdrnitor exercititi de voce. Emisiunea sunetului Organele care concuré la formarea sunetulni Actiunea de a produce sunete cu vocea,se numeste in musicé emisiunea sunctulus sait a vocei. Organele principale care concura la emisiunea sunetului sunt: 1). Pléménii care imprewn& cu tracheca-artert servé pentru a trage gi a scéte acrul afaré; aceste doué actiuni se numesc prima: aspirafie iar a dona: expirafie. 2). Laringele cu imugchii si membranele sale (cdrdele vocale), care servi la formarea sunetului si 3). Faringele impreuna eu cavitatile gurei si ale nasulai, care servesc la modificarea sunetului produs. Sunetul se emite ast-fel: se deschide gura si se aspird, aerul se duce prin tracheea-arterd la pldmani, care se largesc ca un burete cand intra ae- raul si se stréng cand ese afard. Aerul std in plamani atat, cit se dispune guva pentru pronuntarea vocalei cu care trebue sd se intoneze sunetul, apoi se expird. Aeral esind afaré din plamini prin tracheea arterd, ajunge in laringe, unde intampind o resisten{d de catre cérdele yocale, care stat in- tinse orizontal ca doué perechi de cordéne. Aceasta resistentd face ca aerul esind, si loveascd eérdele vorale, facin- du-le si vibreze si producdndu-se ast-fel snnetnl.32 Sunetul produs in laringe, se resfrange in faringe si in cavitatile gurei si ale nasului, unde se modifict. Aci e de observat a nu conduce sunetul spre fosele nasale, cici atunci ar deveni displicut, prin aceea c& ar fi nasal. Pentru a se emite sunete frumése, trebue a se ayea in vedere positiu- nea corpului. Cea mai avantagiésd positiune pentru cantareti, este de a sta in piciére, corpul drept, peptul putin afard, umerii lasati in jos si capul drept. Matele vor cidea natural d’alungul corpului. Gatul si limba nu trebuese incordate. Faleile si se miste cu usurinta. Capul si téte cele-l’alte parti ale corpului se vor tine ne-miscate, nu insd intepenite. (1) Ceea ce contribue ined, ca sunetele prin emisiunea lor si nu fie defectudse, este: respirafia. Tot-d’auna trebue si se aspire numai atat aer, cdt ar fi ne- cesar pentru frasa sail sunetele ce trebue a se executa, si a respira inainte ca aerul sa se fi ispravit, cici tinénd un sunet pana cind na mai avem de loc aer, vocea oboseste si sunetul perde din volumul sé. Restul de aer ce rémane, se scéte afari daca nu mai avem nimic de cAntat, sait se aspird im- preund cu alt acer, pentra a emite sunetele urmatdre. Nn trebue a se respira nici prea des, nicl prea yar, céci in amandoué casurile plamanii se ostenesc, O bund respirafie e cea d’intaiti calitate a unui cAntaref. Ea nu se ca- pata de cit incetul cu incetul, printr’un exercitiiti lung si stdruitor. Nu putem termina fird a aminti ci un bun cantare}, trebue si execute corect si cu istetime, exprimand cuvintele cdntecului cu deplin inteles si fru- mos, caci se stie de té{a4 Inmea, cé multi dintre cantdreti die: Dom-ni loc de Démne-milueste, min in loc de amin gi aga mai departe. Nu este mai putin adevérat, cd ori-ce defect nu se péte indrepta fara starninja elevului, exemple bune date de Profesor si audirea unor buni Ware, chci arta cSntulul se “nyals pe Jum*late prin inmitatie. este in (1), Protesorul trebue si insiste mult pe laugh elevi spre a um face misedri din sprancene, wmeri sail alte plrff ale corpulni,