cl TIMISOARA vT1 Examinare vizuala Curs de baza nivel 4 Suport de curs Editia 20171 Baze teoretice 14 Introducere Lumina este stimulul care, actionand asupra ochiului unui om sanditos, produce senzatia vizuala Din punct de vedere fizic, lumina este o radiatie electromagnetic. Atat lumina provenind de la o Sursa de luming, cit si cea transmisa, reflectata, imprastiata sau refractata de diferite corpuri Pentru a fi perceputa de om, trebuie s8 iba anumite caracteristici ~ fieoventa ce trebuie s& fie cuprinsé intre limitele sensibilitatii vizuale ale receptorilor fotosensibili din retina. Frecventa determina in cazul luminii vizibile culoarea perceputa de chi. Culorile undelor elementare sunt pure, si niciodat nu se intlinesc in natura. Lumina produsa de laser, cea obtinuté prin separarea lumini albe in culorile componente, cea Obtinuta cu ajutorul unor fitre, sunt exemple de iumin& care doar se apropie de undele monocromatice ideale. Dispozitivele de reproducere a culorilor nu pot sa redea fidel culori de 0 asemenea puritate. > gulgare, determinata de spectrul de freovente ale radiatiei incidente pe retin&: * polarizare, polarizarea este determinata de planurile sau planul de oscilatie al undelor electromagnetice; vectorul cimpului electric gi cel al cimpului magnetic sunt perpendiculare atat unui pe celalalt cat si pe directia de propagare a undei electromagnetice. in mod obisnuit ochiul nu este sensibil la polarizarea luminil * Intensitatea_{amplitudinea), determinaté de puterea transportaté de radiatie si de Sensibilitatea retinei, si ea trebuie sé depaseasca pragul de sensibilitate al persoanei Intensitatea este o masura a variatiei cimpurilor electric si magnetic care aloatuiesc unda, Este de asemenea legata de stralucirea aparenta a unei surse de lumina. Trebuie precizat faptul c ochiul nu este la fel de sensibil la toate culorile, si este insensibil la razele electromagnetice din afara spectrului vizibil in sens larg se poate folosi termenul de “lumina” si pentru radiatii electromagnetice invizibile Pentru om, ca de exemplu lumina infrarosie sau cea ultravioleta. Caracteristici fizice ale lumini pindele electromagnetice, deci si lumina vizibili, se compun dintr-un camp electric si unul magnetic, orientate perpendicular unul pe celdlalt, amandoua variabile in timp gi spatiu, $i care se genereaza reciproc. Variatia acestor cimpuri este in general periodica atat in timp cat si In spatiu: Perioada de repetare temporalé a oscilatilor este inversul matematic al frecventei cimpului electromagnetic respectiv; perioada spatiala este numita lungime de und Aceste dou caracteristici sunt legate intre ele prin intermediul vitezei de propagare a unde Frecventa undelor electromagnetice nu depinde de mediul in care se propaga acestea. In schimb, lungimea de unda depinde de viteza de propagare a undei intr-un mediu dat, astfel incat acess) nda trecind dintr-un mediu in atl va suferi variaii ale lungimii de und, conform relatie A Unde: - _ Ueste viteza de propagare a undei in mediul respectiv - J este frecventa de propagare a undei in mediul respectiv. Cand se descrie o radiatie electromagnetica prin lungimea sa de unda trebuie precizat si mediul in care $° propaga unda; in lipsa acestei precizari se subintelege ca este vorba de lungimea de unda in vid. Aceasta este aproximativ egala cu lungimea de unda in aer. In afara celor sapte culori ale curcubeului, exista o infinitate de nuante intermediare pe care ochiul Rostru nu le mai poate sesiza, decat intr-un numar limitat de culori. Radiatile vizibile se produc prin saltul electronilor de pe 0 orbita mai inalta pe una cat mai apropiata de nucleul atomic. Atomul este un sistem oscilant care poate absorbi sau emite o radiatie electromagnetica. Atomul trece dintr-o stare energetica in alta, prin saltul electronului de pe orbit fundamentala pe o orbita Superioara, atomul absoarbe energie, iar la revenirea electronului de pe orbita superioara pe orbita fundamentala, atomul emite energie. IM | curs Curs examinare vizuala nivel 4 ym Timisoara | END‘adit vliravialee radistit Energia radiatiei emise la un salt al electronului in p eee atom este egala cu diferenta dintre energiile celor o SS Sinlirarayti doua orbite intre care are loc saltul electronului. Mh) ran Cu cat aceasta diferenta este mai mare cu atat CLL Ff Keamel NN saat frecventa radiatiel emise este mai mare (@ my prorciene Diferentierea radiatiilor electromagnetice se face Ph} dupa frecventi si lungime de unda in vid Aceasta cuprinde urmatoarele grupe 4.Undele radio(hertziene). Domeniul de frecventa a acestor unde este cuprins intre zeci de hertzi pana fa un gigahertz (1GHz= 10°Hz), adica au lungimea de unda cuprinsa intre cativa km pana la 30 cm. Se utlizeaza in special in transmisile radio si TV. Dupa lungimea de unda se subimpart in unde lungi (2 km- 600 m), unde medii (600- 100 m), unde scurte (100- 1 cm) 2. Microundele. Sunt generate ca si undele radio de instalatii electronice. Lungimea de unda este cuprinsa intre 30 cm si 1 mm. In mod corespunzator frecventa variaza intre 10°- 3 10"' Hz. Se folosesc in sistemele de telecomunicatii, in radar si in cercetarea stiintifica la studiul proprietatilor atomilor, moleculelor si gazelor jonizate. Se subimpart in unde decimetrice, centrimetrice si milimetrice. Se mai folosesc si in domeni casnic. infrarogii, Cuprinde domeniul de lungimi de unda situata intre 10° si 7,7 107 m(3 10" 4. 10" Hz). In general sunt produse de corpurile incalzite. In ultimul timp s-au realizat instalatii electronice care emit unde infrarosii cu lungime de unda submilimetrica. 4, Radiatia vizibila, Este radiatia cu lungimea de unda cuprinsa intre aproximativ 7,5 10” m si 4 10% m, 5, Radiatia ultravioleta. Lungimea de unda a acestei radiatii este cuprinsa in domeniul 4,0 407 msi7 10°° m. Este generata de caitre moleculele si atomii dintr-o descarcare electrica in gaze. Soarele este o sursa puternica de radiatii ultraviolete. 6. Radiatia X (sau Rongen). Aceste radiatii au fost descoperite in 1895 de W. Rongen. Ele sunt produse in tuburi speciale in care un fascicul de electroni accelerat cu ajutorul unei tensiuni electrice de ordinul zecilor de mii de voli, bombardeaza un electrod. 7. Radiatia. Este regiunea superioara (3x10"*- 3x10” Hz) in clasificarea undelor electromagnetice in raport eu frecventa lor. Sunt produse de catre nucleele atomilor. Luminozitate: cantitate de radiatie solara ce cade pe o anumité suprafata terestré in decursul unei perioade de timp. 1.2. Definiti Termeni uzuaii in Examinarile nedistructive si Examinarea Vizualé (SR EN 1330 - 10) - unghi de observare: unghiul intre suprafata care trebuie examinata si parcursul optic de observare luminare auxiliara: luminare suplimentara fat de iluminarea natural sau principala + diferentierea culorilor:perceptia diferentei intre dou sau mai multe lungimi de unda ale luminit = temperatura culorii: clasificarea unei surse de lumina, din punct de vedere al spectrului color, exprimatd in temperatura absolut - vedere a culorilor: deosebire intre lumini cu intensitati si lungimi de unda diferite = raport de contrast: relatie intre niveluri de luminozitate percepute in diferite zone ale imaginit = pies de proba: piesa cu indicatii ct mai asemanatoare posibil cu cele care trebuie detectate pe piesa de examinat ~ imagine: reprezentare vizuala sau specifica a unui obiect = sensor de imagine: sensor care converteste o imagine in semnale electrice = lentila: obiect translucid care refracta lumina care il traverseazA pentru a 0 focaliza pe o tinta - sursa de lumina: sursa de iluminare 5 a Pag. GD | cus Curs examinare vizuald nivel 4 Bik ‘imisoara | END> mira liniara: forma de tabel de rezolutie cuprinzAnd linii situate la distante diferite si avand latimi diferite pe un fond cu contrast corespunzator - indicatoare de liniaritate: forma de tabel de rezolutie pentru verificarea liniaritatii unui sistem optic - oglinda: echipament bazat pe un sistem optic care foloseste reflexia ~ vedere la apropiere: vedere a obiectelor apropiate NOTA - in cazul examinarii vizuale directe, prin termenul apropiere se intelege in general o distant mai mica decat 0 lungime de brat. in cazul unui instrument optic, este vorba de o distant mai mica decat de zece ori distanta focala. - instrument optic: orice instrument a carui functionare se bazeaza pe reprezentarea unei imagini - filtru optic: dispozitiv sau functie care atenueaza o portiune aleasa a spectrului unui semnal sau a unei parti a acestuia - mira optica: tabel care se poate utilizat pentru determinarea cantitativa sau calitativa a caracteristicilor optice ale unui instrument optic + Verificare: operatie care asigura cd un echipament isi va indeplini functia in cadrul unei examinari vizuale - videoscop: instrument flexibl folosind, la un capt, un sensor de imagine pentru a transmite in mod Normal imagini din interiorul unor corpuri sau, mai general, din partile inaccesibile ale acestora > examinare vizuala: metoda de examinare nedistructiva care foloseste radiafile electromagnetice din domeniul optic ~ imperfectiune: orice abatere de la forma, dimensiune, masa, aspect compactitate, structura, compozitie chimica sau proprietati mecanice $i fizice prescrise intr-un standard, norma de produs sau documentatie de executie. ~ discontinuitate: 0 intrerupere a continuitafii unui material a interior sau pe suprafata. ~ defect: orice imperfectiune sau discontinuitate care depageste cerintele prescrise intr-un standard, norma de produs sau documentatie de executie. Prezenta unui defect constituie 0 ‘neconformitate” ce necesita o reparatie sau o respingere cu neaceptare sau rebut. Neconformitatile si discontinuitatile pot fi - Inerente materialului, din faza de elaborare: - Inerente procesului de fabricatie: prelucrare, tratament termic, sudura, - in serviciu (functionare) 1.2.1. Definirea Examinarilor Vizuale Examinarea nedustructiva vizuala, presupune obtinerea de informatii referitoare la obiectul inspectat prin observare direct sau indirect cu ajutorul aparatelor optice. In continuare sunt prezentate schematic tipurile de examinari vizuale: operator - observare directa cu ochiul liber operator upal obiect ~ _observare direct cu element ajutator (lupa) cars Curs examinare vizuala nivel 1 Liem Timisoara | ENDobject operator sistem optic ay (9 i oglinzi = observare indirect cu elemente ajutatoare (lupa, sisteme de oglinzi sau prisme) Aceasta metoda este foarte simpla si consta in inspectarea atent a suprafetelor pieselor cu ochiul liber sau cu aparate optice auxiliare (lupe, oglinzi, microscoape, endoscoape, etc) cu puteri de marire ajungand pnd la x40. Metoda permite detectarea unor imperfectiuni cu o deschidere de minim 0,005 mm. Examinare vizuala directé $i indirecta: Exist in principal 2 tehnici principale in cea ce priveste examinare vizualai + examinare vizualé directa + examinare vizualé indirect. Termenii referitori la aceasta sunt definiti in SR EN 13018/SR EN 1330-10: Examinare vizuali direct ~ examinare vizuala la care calea optic dintre observator si suprafata obiectului de examinat nu este intreruptd. Aceast& examinare se realizeazA fara mijloace ajutitoare cum ar fi de exemplu oglinzi, lupe, endoscoape sau orice alt echipement cu fibre optice. Examinare vizuali indirecti = examinare vizuali la care calea opticd dintre observator si suprafata obiectului de examinat este intrerupta, Examinare vizuala indirect cuprinde utilizarea| tchnicilor de examinare bazate pe ajutorul tehnicii foto si video, corelate cu utilizarea unei aparaturi automatizate , respectiv a robotilor. Examinare vizuala I Indirecta Direct Examinare generala Examinare locala E> 160 Ix E> 500 Ix os 1 ae cu mijioace ajutatoare fara mijioace ajutatoare | oglinda, endoscop unghi de vizualizare > 30 Distanta < 600 mm Examinarea vizuald directa: La examinarea vizuali directa informatia referitoare la imagine ajunge mai mult sau mai putin direct la ochiul uman fara a fi nevoie de o conversie a acestei energii. La examinari generale nu este nevoie si fie utilizate formalare cu sarcini specifice definite, acestea sunt inst obligatorii la examinarile detaliate. SR EN 13018 solicit ca necesar si fie prezente instructiuni de inspectie daca exist cerinte de inspectie detaliata. SR EN 13018 solicit ca unghiul de examinare sa fie de minim 30 ° fata de suprafata de examinat. Dac unghiul de examinare este mai redus de 30 ° vor trebui utilizate mijloacele ajutétoare cum ar fi oglinzi, fibre optice etc., care s4 permit examinarea suprafefei in condifiile mai sus mentionate. A ee Pag. Curs examinare vizuala nivel 1 4/40@_ SUPs8 de lumina = Ps Examinarea vizuali indirect: La examinarea vizuala indirecta informatia referitoare la imagine ajunge mai mult sau mai putin direct la ochiul uman cu o conversie a acestei energiei imaginii intr-o alta forma de energie care si poata fi transportata cat mai usor spre evaluare. in acest mod apare posibilitatea ca examinatorul s& fie diferit de persoana care realizeaza evaluarea. in acelasi timp exist posibilitatea pentru evaluatpr de a realiza mariri sau de a arhiva electronic suprafetele examinate. Exista insa si posibilitatea ca, in acest caz, calitatea imagnilor sé fie prea scdzute pentru a fi ulterior evaluate sau interpretate. SR EN 13018 solicit ca mijloacele ajutdtoare care realizeazi examinarea suprafetei s& fie adecvate pentru tipul de examinare care urmeazi a fi realizat, ‘Sursé de lumina . Camera ge : video 5 GS" Evaluare 1.2.2. Scurtistoric Examinarea nedistructiva a avut etape de dezvoltare si diversificare, astfel, se poate vorbi despre examinarea vizualé directé a suprafetelor accesibile, in cazul materialelor opace, si despre examinarea interioara a obiectelor transparente, cum ar fi sticla, cuartul, materialele plastice, etc In ambele cazuri examinarea vizuala serveste le determinarea numarului defectelor, a marimil si formei acestora, finisarii suprafetelor, a nuantei de culoare caracteristic’, prezentei de discontinuitati $i caracteristicilor functionale ale pieselor. Examinarea vizuald se poate regasi in aproape toate celelalte metode de examinare nedistructiva cu decizie hotaratoare 1.2.2.1. _Privire de ansamblu asupra aplicatiilor Examinarilor Vizuale Examinarea vizuala are o arie extinsa de aplicati in toate domeniile industriale; putind fi aplicat din fazele primare de productie pana la ambalarefivrare, ct si de-a lungul intregii durate de viata a produsului la inspectia in service. GD | cars Curs examinare vizuala nivel 1 AA Timisoara | END1.3. Cunostinfe de baz& 1.3.1, Structura gi functile aparatului vizual Aparatul vizual, este unul din cele mai importante organe de simt, ce informeaza sistemul nerves central asupra tuturor modificarilor care au loc in mediul inconjurator. Aparatul vizual functioneaza pe principiul sistemul cibernetic, adica are in exterior globul ‘ocular numit si "aparat de luat vederi", apoi cai de transmisie a mesajulul si centri corticali de interpretare a imaginil cornees gies Irdeul $0 Menbrans vasculard Fupila Nervul camera eco optic @ ochiului Retina ceistalinul corpui vitros Corp cilia Globul ocular este in general de forma sferica si are o structura format din trei membrane: - Membrana externa, numité sclerotica, de culoare alba sidefie, fibroasa si rezistenta, inextensibila la adult, dar ugor extensibilé in prima copilarie, este numit& si scoica scleral deoarece mentine forma globului ocular si a fost asemuita cu sistemul osos din alte parti ale organismului. Este formata din fibre conjunctive care iau nastere prin secretarea de substante colagene si mucopolizaharizi a unor celule numite fibrocite. Dac& genetic aceste celule nu au mesaj normal de sintetizare a acestor substante, apar fibre cu rezistenté redusa, care prin presiunea confinutului globului ocular se alungesc sau isi modifica forma, putand sa duca la tulburari de refractie cum este miopia, astigmatismul, cheratoconul Rolul fiziologic al scleroticei este de a proteja celelalte componente oculare, Membrana externa, sclerotica, in 1/6 anterioarai, la polul anterior isi modifica structura prin plasarea fibrelor in sistem paralel, cea ce face ca aceasta portiune sa devina transparenta. Aceasta zona este numité corneea transparentd, prin care patrunde lumina, excitantul specific al ochiulu Corneea are principalul rol optic de a permite patrunderea radiatillor Juminoase gi, prin puterea ei de refractie de 40 de dioptrii, de a devia traiectoria luminii, pentru a ajunge la retina. = Membrana mijlocie este numita uveea si se Imparte in: uveea anterioard si uveea posterioara. Uveea anterioara cuprinde la randul ei doua elemente: corpul ciliar $i irisul Corpul ciliar este format de muschii ciliari gi procesele ciliare. Muschi’ ciliari sunt netezi, nesupusi vointei si functioneaza reflex, avand legaturi foarte fine cu lentila cristaliniana transparenta. Indeplinesc cea mai importanta functie optica ocular si ‘anume punerea la punct a imaginii pe care o fixdim de la orice distant. Aceasta este functia de acomodatie vizuala, necesara unei vederi clare in privirea de la orice distant dorim. Muschii actioneaza prin contractie sau relaxare asupra cristalinului Procesele ciliare, bogat vascularizate, secreté umoarea apoasa necesaré mentineri presiunii normale intraoculare, precum si nutritiei formatiunilor care nu au vase, cum sunt comeea i cristalinul Irisul, membrana diafragmatica situat& vertical in fata cristalinului este colorata diferit de la subiect la subiect, de la rasa la ras. Central, irisul are un orificiu numit pupil SDD | curs Curs examinare vizuala nivel 1 Pe ‘rimigoara | ENDPupila isi poate micgora sau mari diametrul in raport cu lumina din mediul exterior, avand in mod reflex rolul de a doza cantitatea de lumina ce patrunde in interiorul ochiului pana la retina Uvcea posterioaré, cunoscuta si sub numele de coroida, este asemuita cu un burete vascular, deoarece contine aproape in totalitate numai vase de diferite marimi, care au rolul de a hrani retina si celelalte componente oculare.Coroida contine si un pigment, care realizeaza asa numita camera obscura a ochiului Cristalinul, este unul din mediile transparente ale ochiulul. Acesta functioneaza ca o lentil, razele de lumina captate suferind in ochi 3 refractii, dintre acestea 2 avand loc in cristalin Cristalinul igi modifica curbura in functie de necesitate. Astfel, pentru vederea de aproape cristalinul se bombeaza, iar pentru vederea la distanta se aplatizeazé (alungeste). Acest fenomen Se petrece pentru distante intre 10*15 cm si 6 m. Exist un punct la care cristalinul este aplatizat la maximum. Peste aceasta distanta vedem clar, fra s& mai aiba loc turtirea lui, iar vederea se face fra efort Opacifierea cristalinului este o boaid numita cataracta Umoarea apoasa umple camera anterioara si cea posterioara a globului acular. Ea are rolul de nutrifie a componentelor vasculare si determina presiunea in interiorul globului ocular. Cresterea Presiunii se atesta la boinavi de glaucoma. Corpul vitros se afla in camera obscura si are rolul de a menfine forma globului ocular. > A treia membrana a ochiului este retina, de tip nervos, format din 10 straturi in care exist’ 3 tipuri de neuroni: primul neuron: conul si bastonasul; al doilea neuron celula bipolard ¢i al treilea neuron celula ganglionara La acest nivel se face transformarea radiatiei luminoase in energie electric’, care transmite mesajul vizual la scoarta cerebral. Conurile si bastonasele sunt neuronii csi mai importanti, care contin substantele fotosensibile gi anume iodopsina si rodopsina, substante care au in compozitia lor ca element esential vitamina A. Conurile sunt agezate in centrul fundulul de ochi in zona numita macula optica (pata optics). Exista in general pana la aproximativ 8000000 de celule, care se ocupa cu perceperea formei elementelor fixate (simtul formelor) si cu distingerea luminii monocromatice, deci a culorilor (simtul cromatic) Bastonasele sunt cu aproximatie in numar de peste 60000000 elemente si au proprietatea de a Sesiza intensitati de lumina din ce in ce mai reduse, adic permit orientarea in lumina redusa, in intuneric (simtul luminos), Excitantul specific al acestor celule neuroni este radiatia electromagnetic, adicd lumina compusa alba, formata din particule foarte fine numite fotoni sau cuante de lumina. Cuantele de lumina patrund in ochi prin medile transparente $i refringente, cum sunt comeea, umoarea apoasa, cristalinul si corpul vitros. Ajunse la conuri si bastonase, determina un ricrobombardament, deoarece au masa si viteza, rupénd molecula de substanta fotosensibila (iodopsina si rodopsina). Are loc o transformare foto-fzico-chimiod, ce se face prin rezonanta Paramagnetica si electronii sunt aruncati pe orbite externe, determinand o diferenta de potential Aceasta diferents de potential se transmite prin ceilati neuroni (celule bipolare si ganglionare), prin nervii optici si céile optice pana la scoarfa cerebrala, unde se formeaza imaginea prin mecanism psinic. Aceasta proprietate piezoelectronica a neuronilor retinieni d& posibilitatea transformarii luminii in energie electricd, care duce mesajul vizual la scoarta cerebrala, Componenta optica oculara, formata din corneea transparenta, situata in polul anterior al globului ocular si refringenta cu o putere de 40 de dioptrii, poate sa dirijeze razele luminoase sosite la ea. Umoarea apoasa care este numai transparentd, se afid in spatele corneei, in aga numita camerd anterioara a ochiului, care din Punct de vedere optic nu are decat s4 conduca razele luminoase. Al treilea element si foarte important este lentila cristaliana convexa, transparenta, si refringenta de 20 de dioptri Aceasta lentilé este legata prin fibre foarte fine (zonula Zinn) de muschii cliari, Cristalinul este Stuat In spatele irisului si are posiblitatea prin contractia reflexa a muschiulul ciliar fie s&-si freasca refrigenta (se bombeaza) permitand vederea de aproape, fie s8-si scada refringenta (se turteste), permitand vederea la distant STM | curs c F rn Pag. ‘urs examinare vizuala nivel 1 Timisoara | END caeAceasta proprietate este acomodatia vizuala, care ne permite s& vedem clar de la orice distanta privim, in spatele cristalinului si deci in restul continutului ocular se afla corpul vitros (sau umoarea sticloas) element transparent, gratie unui edificiu chimic colagenic cu o structura foarte find, lipsita de orice alt element structural si mai ales de vase. Rolul corpului vitros este de a permite razelor 88 ajunga la neuronii retinieni. 1.3.11. Vederea ‘Acomodarea. Un ochi normal, aflat in stare de repaus, are focarul situat pe retina. Din aceasta cauz4, pentru obiectele situatea la infinit (practic, la distante mai mari decat circa 15 m) ochiul formeaza imaginile pe retin f8r& nici un efort de modificare a cristalinului Apropiind obiectul, cristalinul se bombeaza sub actiunea muschilor ciliari, aga fel incat imaginea sa ramana tot pe retina. Fenomenul se numeste acomodare. Cristalinul insd nu se poate bomba oricat si de aceea obiectul poate fi adus doar pana la o anumité distant minima ~ distanta minima de vedere — sub care ochiul nu mai poate forma imaginea pe retina, ‘Acomodarea ochiului este deci posibild intre un punct aflat la o distant& maxima (punctul remotum), care, pentru ochiul normal este la infinit (practic, peste 15 m) si un punct aflat la 0 distant minima (punctul proximum), care pentru ochiul normal este de 10-15 cm la tineri si aproximativ 25 cm ta adulti. in mod normal, ochiul vede cel mai bine, putand distinge cele mai multe detalii, la 0 distant mai mare decat distanta minima de vedere si anume la aproximativ 25 ‘om, numit& distanta vederii optime. 1.3.1.2.__Limitari ale vederii Exist o serie de limitari ale vederii, acestea pot fi impartite functie de factorul care le cauzeaza in’ -nivelul de iluminare Se poate determina un prag minim al intensitafii luminii care ajungand prin intermediul cristalinului la zona retinei provoaca senzatia vizuala, totodata daca intensitatea Imit depageste pragul superior, duce la stare de disconfort. -caracteristici ale ochiului Diferentele anatomice ale ochilor, cémpul vizual, vederea periferica, distanta minima la care poate fi realizata focalizarea sunt caracteristici individuale ale fiec&rui individ, 1.3.1.3. Abateri ale vederii Defectele de structura care pot aparea, prin existenta unor anomalii de structura ale diferitelor elemente, formeaza dioptrul ocular. In anomalile de corelatie este vorba de variante biologice ale dioptrilor, pe cand in cele de structura exista modificari in conformatia lor, determinate genetic. In raport cu felul in care se formeaza imaginile pe retina, defectele de optica sau ametropille se impart in: ametropii stigmice sau focale si ametropii astigmice. Ametropiile stigmice sunt hipermetropia si miopia, iar din cele astigmice sunt astigmatismele. Conditile de mediu, distanta de la care citim, iluminarea, caracterul literelor etc., pot sa determine in unele cazuri ametropii de valoare mai mica si indeosebi miopia. Marimea ametropillor adica excesul sau deficitul de refractie in raport cu ochiul, se determina in dioptri Ochiul miop este mai alungit decat cel normal, astfel c& focarul sau se afla in fata retinei Cu alte cuvinte imaginile obiectelor in depairtate (situate la infinit) nu se formeaza pe retina, ci in fata ei. Prin bombarea cristalinului situatia nu se imbunatateste, deoarece aceste Imagini nu se duc pe retina, ci se indepairteaz& de ea. Obiectul trebuie apropiat pana la o anumitd distant& (ctiva metri, in functie de gradul de miopie) pentru ca imaginea sa se formeze pe retina cu ochiul neacomodat. ‘Apropiind mai mult obiectul, ochiul poate pastra, prin acomodare, imaginea pe retina, pana lao distanta minima de circa 5 cm. Ociul miop are asadar at&t punctul remotum cat si cel proximum mai apropiate decat ochiul normal, Curs cl ; ne Pag. urs examinare vizuala nivel 1 Timisoara | END 8/40Cristalin Figura: Ochiul miop Elnu poate vedea clar obiecte mai departate decat punctul sau remotum. Defectul se Sorecteaza cu ochelari alcatuiti din /entile divergente, construite astfel incat focarul lor (virtual) sa se afle in punctul remotum ol ochiului miop. ‘Miopia este ametropia, caracterizata printr-un exces de refringenta a dioptrilor oculari, care deierma formarea imaginii obiectelor situate la infinit, intr-un focar in fata retinei. Retina este astfel stimulata de prelungirea razelor incrucisate intr-un focar inaintea ei si imaginea apare sub forma unor cercuri de difuziune, deci o imagine neclara In mod frecvent miopia este data de alungirea axului antero-posterior al globului ocular, si mai rar de 0 crestere a refringentei dioptrilor oculari Miopia poate fi impartita in mica, ce nu depaseste minus 6 dioptrii si este o ametropie de corelatie, care nu progreseaza si 0 miopie boala, care depinde de structura globului ocular, putand sa atinga minus 20, minus 30 dioptrii, numita si miopie progresiva. Aceasta din urma este Geterminata de o degenerare a fibrelor elastice si colagene sclerale, printr-un defect genetic. Din punctul de vedere al simptomelor, in miopia mica exista numai o scadere a vederii pentru distanta, iar pentru aproape vederea este buna. In miopiile mari vederea este diminuata atat pentru departe, cit si pentru aproape. Pentru tratament trebuie consultat un medic specialist oftalmolog, care va indica ochelarii necesari in raport cu gradul miopiei si purtarea unei perechi de ochelari permanent sau doua perechi: una Pentru distanta si una pentru aproape, in raport cu varsta. Qchiul hipermetrop este mai ‘turtt” decat ochiul normal, astfel incat focarul su se afla in spatele retinei. Cu alte cuvinte, in starea relaxata a ochiului hipermetrop, imaginile obiectelor de la infinit ‘nu se formeaza pe retina ci in spatele ei. Nici acest ochi nu vede clar obiectele de la infinit, in Stare relaxata. Spre deosebire de cel miop ins, el poate, prin acomodare (bombarea cristalinului) s& aduca imaginea pe retina Cristalin Figura: Ochiul hipermetrop Distanta minima pana la care poate vedea (acomodat) este ins mai mare decat la ochiul normal. Asadar, hipermetropul poate vedea clar obiectele indepartate numai cu efort de acomodare, iar obiectele mai apropiate, care intr in limitele de acomodare ale unui ochi normal, nu le poate distinge clar. Folosind ochelari cu lentile convergente, corect calculate (in functie de gradul de hipermetropie), aceste lentile il pot ajuta sé aduc’ imaginea pe retina, atét pentru obiecte indepartate, privind neacomodat, cat si pentru obiecte apropiate, privind acomodat Hipermetropia este deficitul optic ocular (ametropia) in care focarul se formeaza nu pe retina, ci in Spatele acestela, Poate fi consecinta unei dezvoltari insuficiente a diametrului antero-posterior al globului ocular (hipermetropia axiala) sau unei insuficiente de curbura a dioptrilor oculari (hipermetropie de curbura) sau unei modificari, adica scaderii indicelui de refractie a dioptrilor (hipermetropie de indice de refractie, care duce la deficit de refractie) Fasciculul de raze paralele care vin de la obiectul fixat si patrund in ochiul hipermetrop in stare do repaus, isi va forma focarul inapoia retinei, care va percepe o pata difuza circulara. Hipermetropia este ametropia cea mai frecventa GD | cars Curs examinare vizuala nivel 1 o Timisoara | ENDIn mod constant este intalnita in copilarie, cand ochiul nu este complet dezvoltat. Hipermetropia poate ramane multa vreme nedescoperita. Cand existé, apar semne de oboseala oculara (astenopie de acomodare) cu dureri de cap (cefalee) dupa o lectura prelungita, dureri si congestil oculare dupa eforturi oculare, care ne fac sa 0 banuim. Aceste simptome oculare se datoreaza faptului ca hipermetropul face eforturi de acomodatie (de punere la punct a imaginii clare) si cand priveste la distanta si cand priveste aproape, incercand prin aceasta sa corecteze o parte sau intregul defect de refractie. Hipermetropia are in majoritatea cazurilor marimi sub +5 dioptri, exceptional este +15 dioptrii Ochiul prezbit este ochiul in varsta gi se datoreste slabirii cu timpul a capacitatii de bombare a cristalinului. Avand posibiltati mai reduse de bombare a cristalinului, un astfel de ochi va avea punctul proximum mai indepartat decat la un ochi normal. Obiectele mai apropiate vor avea deci imaginile in spatele retinei gi pentru aducerea lor pe retina se folosesc /entile convergente, care maresc convergenta ochiului, ca si in cazul ochiului hipermetrop. In afara de aceste abateri ale vederii se intiinesc si alte tipuri: - Hemeralopie, este imposibilitatea ochiului de a se adapta la intuneric - Nictalopia, vedere mai bund in conditii de lumina slaba, este insotita de obicei de scaderea acuitatiivizuale la lumina putemica i de imposibilitatea distingerii culorilor acromazie total - Dicromazie, lipsa de perceptie a uneia dintre culorile fundamentale: rogu, verde, albastru. 1.3.1.4. Cerinte privind acuitatea vizuala jin standardele gi in normativele de metoda sunt prevazute cerinte minime privind acuitatea vizuala a operatorilor de examinari nedistructive; pentru examinarea vizuala acestea sunt mai restrictive, gi, In functie de specificul inspectiei ele pot fi complectate de alte prevederi impuse de normativele de produs sau de catre angajator. Exist o mare varietate de conditii impuse pentru acuitatea vizuala; ca o medie a acestora, ca minim se impune indeplinirea urmatoarelor: La vederea de aproape s& permita citirea Jaeger 1 la nu mai putin de 30 em sau echivalent cu mijloace de corectie a vederii Times New Roman N4 este echivalent cu Jaeger nr. 1 La distingerea culorilor trebuie s& satisfac testul de culoare Ishihara (NDT) sau specificat de patron. Pe langa conditile de acuitate vizuala, operatorul sau inspectorul de examina nedistructive trebuie sé fie: -Familiarizat cu standardele, regulele si specificatile din domeniul NOT si cu cele specifice domeniului si tipului de produs inspectat; -Informat despre produsul, procedeul de fabrictie ce se utilizeaza: 1.3.2. Lumina 1.3.2.1. Fundamente fizice jin prezent lumina este definita ca o unda electromagnetica, ceea ce a dus la impartirea opticii generale in trei mari capitole: a) Optica geometric - studiazé fenomenele luminoase, in special de reflexie si de refractis pe baza nojiunii de razi de lumina care se propaga rectiliniu in medii omogene. Optica geometricd face abstractie de natura luminii b) Optica ondulatorie studiaza evenimente cum sunt difractia, interferenta si polarizarea luminil. Aceste fenomene se bazeaz pe caracterul ondulatoriu al radiatiei luminoase. ©) Optica fotonica studiaz’ evenimentele implicate de caracterul corpuscular al luminii, in special efectul fotoelectric. Legile fundamentale ale opticii geometrice Optica geometrica este un capitol al opticii generale, care studiazé mersul razelor de lumina prin diferite medii transparente. La baza opticii geometrice stau legile opticii, cu ajutorul carora s-au putut construi diferite aparate optice, printre care aparatul de fotografiat, proiectorul, etc. Legile opticii geometrice fac abstractie de de caracterul ondulatoriu al luminii, cu toate c&, in fotografie, acest din urma caracter determina o serie importanta de evenimente (difractia, interferenta si polarizarea lumii GIP | curs Curs examinare vizualé nivel 1 pene. ‘vimisoara | ENDLegile fundamentale ale opticii geometrice au fost determinate in urma numeroaselor experimente si observatii. Impactul unei raze de lumina asupra unui obiect determina reflexie, refractie si absorbtie, in proportiidiferite, dependente de mediul imergent si de mediul emergent. a) Legea propagarii rectilinii a luminii in medii omogene - demonstrat prin fenomenul de umbra. Segmentul de dreapta de-a lungul caruia se propaga lumina poarta numele de raza de lumina. Un grup de raze de lumina formeazé un fascicul de lumina. Daca toate razele de lumina se intalnesc intr-un punct, fasciculul este denumit convergent. Daca, invers, toate razele de lumina emerg dintr-un punct, fasciculul este divergent. Daca, in schmib, razele de lumina sunt paralele intre ele, fasciculul se numeste cilindric. b) Legea independentei mutuale si a inversiunii drumului optic - arata cé parcursul unei raze de lumina este independent de actiunea altor raze si de sensul de propagare. Independenta mutual se demonstreaza cu ajutorul camerei obscure (stenopa) ©) Legile reflexiei stabilesc comportamentul unei raze de lumina care ajunge la limita de separare dintre doua medi de propagare diferite, iar o parte din lumina se intoarce in mediul din care a venit (eveniment denumit reflexie). Punctul in care raza luminoasa atinge suprafata de Separare poarta numele de punct de incident, in care raza incident vine sub un unghi (denumit unghi de incidenta) cu perpendiculara locului, iar raza intoarsa in mediul din care a venit poarta numele de raza reflectata. Refiexia se face sub un anumit unghi ce se poate calcula si poarté numele de unghi de refiexie. Legile reflexiei sunt: ~ faza incidenta, normala si raza reflectata se gasesc in acelasi plan; = unghiul de refiexie este egal cu unghiul de incidenta. Reflexia la nivelul unei suprafete Perfect plane va determina ca un fascicul de raze paralele sa fie reflectat ca un fascicul de refiexie cu raze paralele. Reflexia razelor pe o suprafata cu mici denivelari determina imprastierea razelor reflectate in toate directille (difuzia lumii). Reflexia difuza permite vederea si fotografierea obiectelor din medi praia reflect weede ase ‘Suprafata neregulal d) Legile refractiei se refera la comportamentul unei raze de lumina care trece dintr-un ‘mediu omogen si transparent in alt mediu omogen si transparent, dar cu proprietati diferite. Se observa ca raza incidenta nu mai pastreaza directia din mediul imergent ci se frange. Aceasta schimbare de directie poartaé numele de refractie iar unghiul dintre normala si raza refractata poarta numele de unghi de refractie. Refractia se supune urmatoarelor leg: i) raza incidenta, normala si raza refractatd se afla in acelasi plan; Curs c ‘ es Pes: ‘urs examinare vizuala nivel 1 ‘timisoara | END 11/40Luming incidents | Lumina reflectaté Unghi de Unghi de incidenté_——77+-——_reflexie s Luminé incidents Mediv 1.) Mediu 2,02 Legeo refractiei a refracie I amin retractta Refractia luminii ji) raportul dintre sinusul unghiului de incident si sinusul unghiului de refractie, pentru doua medi date, are o valoare constanta: sin(a1)/sin(a2) = n/n, si poarta numele de indice de refractie al mediului al doilea fata de primul: ill) indicele de refractie al unui mediu transparent fata de vid se numeste indice de refractie absolut, iv) indicele de refractie al unui mediu n2 fata de un mediu n1 poartd numele de indice de refractie relativ gi este egal cu raportul dintre indicii absolulti (n2in1) v) indicele de refractie este dependent de lungimea de unda (pentru radiatia vizibila culoarea) a luminii incidente. Mediul Indicele de refractie (n) Vacuum 1,000 Aer 1,003 ‘Apa 1,333 Alcool etic 1,36 Sare 1,54 Sulfura de carbon 1,63 Sticla crown 4,52 Sticla flint 4,65 Diamant 2,398 g) Reflexia total. In cazul in care o raz de lumina se refracté dintr-un mediu mai dens optic intr-un mediu mai putin dens optic (de exemplu, din sticla in aer sau din apa in aer), unghiul de refractie este Intotdeauna mai mare decat unghiul de incidenta si deci poate ajunge la valoare de pil2 pentru o valoare i (i mai mic decat pi/2) a unghiului de incidenta. La valoarea i a unghiului de indicenta, raza este reflectata integral in mediul din care a venit. Unghiul i poarta numele de unghi limita iar fenomenul care se petrece in aceste conditii se numeste reflexie totala. Unghiul limita este dependent de indicele absolut de refractie al celor doua medi, conform ecuatiei: sin(i) = n2int. in consecinta, corpurile asupra cdrora cade lumina determina: reflexia, refractia si absorbtia radiatiei, fenomene ce au loc simultan. Reflexia poate fi dirijata (ca in cazul oglinzilor), sau difuza (refiexia se face in toate directille, ceea ce permite vederea lor si inregistrarea in fotografi). Refractia poate fi, de asemenea dirijata (sticla, lentile) sau difuza (de exemplu geamul mat). Absorbtia poate fi uniforma pentru toate lungimile de unda ale radiatiei luminoase (corp gri sau negru) sau selectiva (corpuri colorate). GM | curs Curs examinare vizualé nivel 1 Eee TIMISOARA ENDDenumire Procent reflectare Procent absorbtie | Procent transparenta material _ Pal re [Al Sticld clara 10 10 80 = Sticlé mata 20 20 60 Metal mat 60 40 om Metal stralucitor ~70 30 0 “Oaglinda 90 10 I oO Materialele care permit trecerea in totalitate a luminii se numesc transparente. Suprafetele care reflect practic intreaga cantitate de lumina le numim oglinzi. In spectrul undelor electromagnetice deosebim: Tip radiatie Lungime de unda Domeniu de interes Radiatii hertziene 15km-0,1m Telecomunicatii Radiatiiinfrarosii 40,75 micrometrii Radiati vizibile 0,75 - 0,4 micrometrii a Optica generala Radiatii ultraviolete 0,4 - 0,01 micrometrit Radiatti X 200 - 0,005 Angstrom Radiatii gamma sub 0,005 Angstrom Fizica nuclearé Radiatia vizibilé este acea parte din spectrul de radia care impresioneaza retina ochiului uman si care determina senzatia vizuala. Lumina poate ajunge la ochi fie direct de la corpuri generatoare de lumina (numite surse de lumina) fie. de la corpuri care reflect lumina. In natura, marea majoritate a corpurilor reflect lumina primité. In absenta luminii, atat vederea cat si fotografia ar fi imposibile. Senzatia de culoare se datoreazé faptului c& diferite suprafete sau corpuri reflect’ ‘anumita plaja de lungimi de und ale luminii; absorbind celelalte componente ale luminii albe. Denumire Violet [indigo Albastru_ Turcuoaz Verde oy Galben Portocaliu_ 586 647, Rosu 648 780 1.3.2.2. Nivele de iluminare. Masurarea intensitatii luminii Pentru a putea efectua examinarea vizuala in condi optime trebuie asigurata iluminarea Zonei inspectate la nivele de intensitate ale iluminari conforme cu procedura. Verificarea intensitati luminii se realizeazé cu ajutorul Luxmetrelor. Intensitatea luminoasa se masoara in candele; 0 candela se defineste ca 1/60 din lumina emis pe directie normala de pe o suprafata de 1 cm patrat de catre un corp absolut negru adus la temperatura de solidificare a platinei. Steradianul este unitatea de masura a unghiului solid Luminanta repezinta intensitatea luminoasé emisA de surse nepunctiforme, Luminanta se masoraa in nifi (nt) si care reprezint& candele (cd) pe unitatea de suprafata (metru patrat) sau in stilbi (sb) care reprezinta candele (cd) pe cm, patrat GD | curs . 7 ee Pag, ‘urs examinare vizuala nivel 1 Timisoara | END 15440luminarea masoara fluxul luminos ce-cade uniform pe 0 suprafata data si se masoara in lucsi 1 lux (Ix) = 1 lumen / 4 m? Se mai utilizeaza ca unitate de masurd si photul (1 lumen/1 cm’). Tip de iluminare Unitate de masura Lumina in miezul zilei, vara 50.000 Ix | Lumina zilei cu cer acoperit 5.000 ix is 0.5 x la locul de munca 50-- 1.000 ix Lumina in camera de acas 750K Lumind stradala {pana la 20 ix limita. de distingere a 3ix culorilor de c&tre ochiul uman | _ | Normativele de metod sau de produs stabilesc nivelurile minime de iluminare necesare realiz&rii examinarii/inspectiei. In practicd se utilizeaza intensitati de iluminare diferite astfel: la explorarea rapid a zonelor de examinare se impun valori de minim 350 Lux; iar atunci cand se impune o inspectarea mai atenta min. 500 Lux, raze de lumina ey oo ee (eee ee _—fisura deschisa la suprafata Variante de proceduri aplicabile examinarilor vizuale pot impune valori mai mari sau mai mici ale intensitatii de iluminare a zonei inspectate, dar trebuie tinut cont de solicitarea si oboseala cochilor operatorului ce survine in timpul inspectiei Conditii pentru examinarea vizuala conform SR EN ISO 17637: + lluminare: 350 lux minimum (recommandat: 500 lux) Acces al examinarii + Ochii ar trebui sa fie la o distant de pana la 600 mm de suprafata + Unghiul de examinare (linia de la ochi la suprafata) s& nu fie mai mica de 30° Pentru iluminarea suprafetelor de examinare se poate folosi (orientativ) + bec cu incandescenta de 100 W asezat la o distanta de 0,2 m; + tub fluorescent de 80 W asezat la 0 distanta de 1 m. 1.3.2.3. Tehnici de iluminare ‘Sursele de lumina folosite in examinarea vizuala nedistructiva pot avea, de la caz la caz, spectru continuu, discontinuu sau monocromatic. Pentru a obine lungimea de unda dorita, se folosese surse de lumina (l4mpi cu vapori de mercur, sodiu sau alti vapor) cu filtre de sticla, lichid sau gaz, 1.3.3. Starea suprafetelor ce urmeaza sa fie examinate si influenta ei asupra inspectiei 1.3.3.1. Curatire (© examinare vizuala poate fi efectuat doar daca suprafetele ce urmeazé a fi inspectate sunt curate; astfel premergator examinarii se impune indepartarea oricarui rezidu de orice natura care prin prezenta sa poate vicia rezultatul prin mascarea unor indicatii, sau impiedicarea executarii examina, Gradul de curdtire si modul in care aceasta trebuie facuta, trebuie stabilit inaintea examinarii de catre responsabilul de inspectie NDT si beneficiar, nerespectarea sau neindeplinirea acestei conditii poate duce la neefectuarea examinariiinspectiei ‘ nae ee Pag. GD | curs Curs examinare vizuala nivel 1 Aaraa ‘vrimisoara | END1.33.2. Culoare, Aspect Metodele de examinare vizuala, in anumite cazuri fac referire si la culoarea, aspectul suprafetelor examinate, pot fi evidentiate astfel diverse neomogenitati structurale ale elementului ‘examinat, cit si zonele In care au aparut diverse tipuri de coroziune. De aceea se recomanda a nu se utiliza sisteme de curatire care pot modifica/masca aceste informatii; de exemplu la inspectia In serviciu curatire cu flacdra, sau polizare 1.3.3.3. Dimensiuni In cazul in care dimensiunile pieselor sunt considerabile, si volumul de inspectie nu acopera 100%, se impune stabilirea zonelor ce urmeaza a fi examinate, ca procentaj, dimensiune si localizare, rezultatele se considera acoperitoare pentru intraga piesa daca in zonele inspectate nu s-au evidentiat indicatii neconforme. Planul de inspectie va trebui sa contina si specificatii cu privire la extinderea volumului de inspectie in cazul aparitiei unor neconformitati; de obicei in normativele de produs sunt reglementate aceste puncte 1.33.4. Temperatura Se impune ca temperatura piesei, a suprafetei ce urmeaza a fi inspectate, sd se incadreze in limite normale, in conformitate cu reglementarile aplicabile, de aga maniera incat s& nu perturbe efectuarea examinaril. Totusi exista si situatii in care examinarea vizual se efectueazé in timpul procesului de fabricatie sau in serviciu, caz in care, sistemul de examinare si procedura trebuie s& stabileasca clar domeniul de temperatura la care se efectueaza inspectia cat si tipul de echipament utilizat. 1.3.3.6, Tip,Textura In anumite cazuri practice, tipul sau textura inerenta pieselor examinate nu permite decat inspectare suprafetelor pentru detectarea doar a anumitor tipuri de indicat, aceste cazuri trebuiesc clarificate in prealabil examinérrii, din punct de vedere al limitarii inspectiei cu beneficiarul si responsabilul NDT inainte de efectuarea examinari 1.3.3.7 Prelucrarea suprafetelor Se impune 0 bund cunoastere de catre responsbilul NDT si de operator a caracteristicilor suprafetelor ce urmeaza a fi inspectate 1.3.4 Factori psihologici si de mediu; influenta lor asupra desfagurarii gi a rezultatelor examinari vizuale La nivel mondial in domeniul examindirilor nedistructive se realizeaz& studii in ceea ce priveste POD (probabilitatea de detectie); aceste studi incearcé sa tind cont de o serie intreaga de factori obiectivi si subiectivi cu pondere mai mare sau mai micd asupra rezultatelor examinarilor nedistructive. Sunt avute in vedere in aceiasi masurd procedurile aplicate, conditile de echipament, pregatirea operatorilor si factorii perturbatori. Rezultatele obtinute sunt prelucrate statistic rezultind astfel indici de incredere in ceea ce priveste rezultatul inspectiei 1.3.4.1 Conditii atmonsferice, temperatura, umiditate, zgomot, vibratii Desi la prima vedere nu se pot face corelatii intre POD si conditile atmonsferice, acestea prin faptul ca inevitabil induc un disconfort uneori evident pentru operator, pot influenta si sistemul de examinare, astfel rezultatele examinarilor pot fi afectate de un grad de incertitudine. Orice abatere de la conditile considerate normale de mediu trebuie s& fie inregistrata in raportul de examinare. 1.3.4.2 Accesibilitate: pozitie, inaltime, distante si protectia muncii De acesti factori ce tin de ergonomia activitatii de examinare, inspectie, va trebui s& se tind cont la normarea activitatii, cumulativ influenta acestora poate duce la rezultate incerte 1.3.4.3. Oboseala, stres, sinatate in urma cercetarilor intreprinse la nivel mondial, a rezultatelor statistice obtinute pe baza GD | curs Curs examinare vizuald nivel 4 ee tumisoara | ENDdatelor culese, sa stabilit c& durata maxima de timp in care un operator de examinare vizual efectueaza inspectia in mod continu, sé fie limitata la 2 ore, in conditii normale de inspecti, pentru a se evita suprasolicitarea ochilor si a atentiei cu care se identifica si evalueaza indicatile Oboseala, starea de stres, starea de sandtate a operatorului NDT sunt factori de care trebuie s& se {ind cont la validarea rezultatelor examinarilor. 1.3.5 Perceptia vizuala 1.3.5.1 Ce vedem Imaginea vizuala, aga cum infatiseaza tot ce fixam din mediul extern, este completa si se formeaza intr-o etapa opticd (medille transparente si refringente), una fiziologicé (mecanismele petrecute in neuronii retinieni) gi o etapa psihica (interpretarea mesajului In scoarta cerebrala). 1.3.5.2 Ce informatii ajung la creier Imaginile sunt prelucrate la nivelul creierului atat la nivel constient c&t si la nivel inconstient. Creierul, se comporta ca si un calculator, el execut 0 serie de operati: pereluare, analiza, identificare si comparare a informatiei obtinute de la ochi. Aceste operatii, modul cum sunt realizate sunt invatate de-a lungul vietii incepand din copilarie Capacitatea de recunoastere a formelor, a volumelor, a culorilor si a intensitatii lor, ne ofera suficienta informati pentru a ne permite ca la nivel constient s4 putem face comparairi ale imaginilor cu imagini memorate in ,baza de date’, astfel se realizeaza identificarea si evaluarea, 1.3.5.3 Ce/cum vad ceilalti Ochiul si functia vizuala sunt caracteristici individuale ale fiecdrui om, atat ca si structura morfologica cat si ca mod de interpretare a informatiei de catre creier. In functie de virsta, de experienta si de pregatirea operatorului de examinari vizuale, apar diferente de vederefinterpretare ale aceleiasi informatii disponibile; de aceea se impune 0 punere de acord, inca din faza premergatoare examinariinspectiei asupra unor imagini de referint& respectiv a limitelor de interpretare a indicatilor. 1.35.4 Ce trebuie/se doreste s8 observam Procesul de constientizare a informatilor obfinute vizual, ne permite s8 ne concentram atentia asupra elementelor de imagine relevante, prin filtrul judecatii se compara imaginea cu imagini etalon cunoscute, astfel se realizeaza evaluarea informatie Ochiul, gi procesul de judecare a informatiei obtinute de acesta, trebuiesc antrenate, imagini etalon, si cunostintele tehnice dobandite de c&tre inspector sunt definitori in ceea ce priveste calitatea rezultatelor examinari Operatorul de examinari vizuale trebuie s& fie familiarizat cu tipurile de indicatii si de defecte caracteristice obiectului inspectat ce pot aparea in timpul investigatiei. 1.4 _Echipamente pentru Examinari Vizuale 4.4.1. Sisteme de oglinzi Pentru a inspectata zone la care acesul direct nu este posibil, operatorul se poate ajuta de sisteme de oglinzi in diferite configurati, si cu diferiti gradienti de marire. 142 Lupe Cel mai simplu instrument este lupa care conduce la o imagine virtuala cu un diametru mai mare, Puterea lupei corespunde ochiului viznd la infinit, si ea se prezinté sub forma unui numar (grosisment) G=3x eee Pag. GD | curs Curs examinare vizuala nivel 4 ere Timisoara | ENDA Raza mediana Raza paralela Caracteristici a catorva tipuri de lupe Distanfa de | Camp de lucru | Putere de rezolufie Tipuri de lupe Grosiment jucru mm mm mm | Citi Tx 100 | 35-80 0,05 Ceasomicar 2x 90 SG | OO) Dubia 3-5x 75 gies 5) nau | ent 0,02 ‘Tripla (Hastings) 10 20 sane 20 eatin 0.008) Recent lupele cele mai puternice pot avea o putere de maximum 25x. Lupa deformeaza imaginea catre margini prezentand aberatii de: - _ sfericitate (existenta mai multor focare, razele convergente nu sunt oblice “fenomen numit coma’); Gp cure Curs examinare Pag. ‘timisoara | END 17/4= cromatism (marginea lentilei asemnatd cu o prisma care descompune lumina); - astigmatism (fasciculele oblice dau frecvent o imagine imprecisé cu contur neregulat) - distorsiune, ce conduce la formarea de imagini curbate sau bombate, pera sau butoi, 4.4.3. Endoscoape Endoscop Provine la origine din periscopul militar. Se examineaza suprafefele interioare ale obiectelor: motoare, vane, ventile, pompe, suprafete fra acces direct privirii observatorului, Initial a fost confectionat din o serie de lentile, ulterior fibra optic’. Poate fi rigid sau flexibil, cu posibilitate de rotire. Este echipat cu sursa de lumina care poate fi localizata in zona de examinare sau poate fi transmisa prin intermediul fibrei optice de la o sursa externa. Unghiul de vizualizare este de 50°. Endoscop standard Ine! de reglare Tub optic rsd de luminare Endoscop rotativ Ine! de reglare 10 Tub optic urs de iluminare Vicor ‘Micro endoscop Ine! de reglare Tub optic “ sursa de iluminare Vicor 1.4.3.1 Boroscoape Sunt instrumente de examinare vizual de constructie relativ simpl& si robusta; aparatul consta intr-un tub prin care se realizeaza transferul imaginii de la obiectiv la ocular. Curs c 5 ars Pag. ‘urs examinare vizuala nivel 1 rimisoara | END OKOAjustare directie Marire 10 x - 20 x Focalizare | Ocular Maner detasabil Lungime de iucru Tub obiectiv rotativ 340 110", 1.4.3.2 Fibroscoape Reprezinta o alta mare categorie de boroscoape utilizate de regula acolo unde accesul si configuratia elementelor inspectate impune flexibilitate; atit a elementuli care este introdus, cit si a Zonei obiectivulul. Imaginea captata poate fi observata prin intermediul obiectivului aparatului, su poate sa fie transmis, codat electronic a dispozitive de afigaj electronic. Generatille actuale de echipamente sunt prevazute cu software capabil de a prelucra imaginile digitale: zoom, contrast, luminozitate, De asemenea la fibroscoapele de generatie noua pot fi atagate diferite dispozitive functie de operatia executata 1.4.4 Televiziune cu circuit inchis Pentru examinarile vizuale al unor produse, subansamble sau procese de fabricatie la care accesul nemijlocit al operatorului este restrictionat sau imposibil din diferite motive (aces limitat ‘sau imposibil, noxe, nivel ridicat de radiatie, temperatura, presiune, etc.) inspectia vizuala se poate realiza utilizind sisteme de examinare cu Televiziune cu circuit inchis. Astfel operatorul va urmarii imaginile capturate de o camera de luat vederi pe un ecran; GD | curs Curs examinare vizuala nivel 1 Samy Timisoara | ENDacest lucru , impreuna cu sisteme de inregisrare a imaginilor vor permite evaluarea $i documentarea informatiilor obfinute 1.4.5. Surse de lumina Existé o mare varietate de tipuri si solutii constructive de surse de lumina; alegerea caracteristicilor acestora se face functie de situatia particulara de inspectie. Acestea pot fi externe sau built in’ functie de generatie sau de tipul de echipament/aparatura utilzat. jin general se utilizeaza diferite tipuri de lanterne, sau alte surse de lumina fixe sau mobile 1.4.6 Calibre, scale, dispozitive ‘Atunci cind operatorul de examinari vizuale urmareste compararea unor dimensiuni, forme, cote ale piesei inspectate el se poate folosi de diverse dispozitive ajutatoare cu care acesta poate usura efectuarea inspectei. In continuare sunt date cdteva din cele mai uzuale echipamente de inspectie vizuala Teja Fe Re oa . ee Pag. GI | curs Curs examinare vizuala nivel 1 Ria Timisoara | END1.4.7. Sisteme automate controlate de calculator Sisteme automate de examinare, inspectie care utlizeaza diferite metode de achizitie a imaginilor, permit pe nga obtinerea unor viteze de examinare ridicate; la care operatorul uman nu poate face fata, atingerea unor nivele ridicate de precizie si acuratete Prin utiizarea unor programe de calculator specializate in recunoasterea formelor sau utilizand compararea imaginilor digitale cu imagini etalon se poate realiza inspectia pe fluxul de Producti, lua decizii in ceea ce priveste sortarea pe clase de calitate a produselor examinate. Ca principiu sistemele automate de examinare constau in’ ~Sursa de lumina -Camara video de achizitie a imaginil Sistem de digitalizare a informatillor, imaginilor -Unitate centrala de calcul cu monitor Curs cl ; eee Gm urs examinare vizuala nivel 1 Timisoara | END 21/40Obiectul supus inspectiei atomate este iluminat, imaginea preluata de camera de luat vederi, este prelucrata de soft pentru optimizare, ulterior, imaginea este segmentata pentru a permite extragerea de informatii codificate si a putea realiza clasificarea rezultatelor. Pentru a evalua parametrii constanti din datele preluate, se utilizeaza pe scara larga analize Fourier, analize si statistici cu variabile multiple, care permit ulterior recunoasterea automata a obiectelor. Datele obtinute pot fi procesate statistic pentru realizarea unui feedback asupra procesului de productie si a parametrilor acestuia, Sistemele automate de examinare trebuie invatate sa efectueze, analizeze si sd evalueze rezultatele inspectiei 2 Aplicatii specifice ale Examinarilor Vizuale 2.4 inspect sitestare 2.1.1. Selectarea parametrilor si a echipamentului de examinare Pentru alegerea echipamentului si a parametrilor de examinare, trebuiesc gasit raspunsul la o serie de intrebairi - examinarea este efectuata direct sau indirect = echipamentul de examinare disponibil se preteazé la examinarea dorité sau trebuie facute adaptari ale acestuia; ce au in vedere: - tipul de examinare - geometria zonei de examinare - dimensiunile de gabarit - _tipul de iluminare necesar pentru examinare - rezolutia necesara de obfinut - precizia de masurare si unitatile de masura mm sau um - tipul de element ce urmeazai a fi vizat = imaginea obtinuta va trebui sa fie monocroma sau color sub ce forma vor fi documentate rezultatele examinari, si dacd aceasta va satisface conditia de rezolutie ‘in functie de raspunsurile obtinute la modelul de chestionar prezentat mai sus, se configureaza sistemul de examinare, procedura de examinare si instructiunile de lucru; si de asemenea realizeaza sistemul de verificare/etalonare al echipamentului. 2.1.2. Obiectivele inspectiei Programul de inspecti stabilit sau impus pentru tipul de produs, trebuie s8 facd referire la normative de metoda, noramtive sau specificatii de produs, norme interne sau conventii. Se vor stabili univoc tipul si caracteristicile, indicatillor ce se doreste a fi evidentiate la examinarea vizuala si conditile de calitate impuse produsulu 2.1.3. Stabilirea volumului de inspectie Volumul de inspectie este un punct important din programul de inspecti, alegerea zonelor ce urmeaza a fi examinate se va face tinand cont de specificul fiecdrei activitati de inspectie; in timpul productie, pe loturi, prin sondaj ‘Atunci cand se stabileste volumul de inspectie se vor avea in vedere si clauzee cu privire la extinderea sa. Volumul de inspectie poate fi marcat si printr-o schita a obiectului de examinat prin raster, hagurare 8.2 2.1.4 _Instructiuni si proceduri de examinare Realizarea examinarii si a inspectiei vizuale se face pe baza unor instructiuni de examinare, si respectand procedurile agreate. Instructiunile de lucru trebuie sé fie clare, concise si accesibile operatorilor, acestea trebuie 4 contina informatii cu privire la echipamentul ce urmeaza a fi folositiutilzat, Ia reglajele si verificarile care trebuiesc efectuate pentru a permite examinarea NDT in conditii optime. Totodaté {in instructiunile de lucru sunt stabilite operatiile si pasii necesari examin&rii Pornind de la normativele, standardele, specificatiile, prescriptiile de baza si de la scopul examinarii, procedura de examinare indica tehnicile de examinare precum si condifile gi metodele aplicarii lor. in procedura trebuie stabilita modalitatea de identificare gi clasificare a indicatiilor. Curs Ci ii i: a ni GI» urs examinare vizuala nivel 1 timasoara | END 22.140Trebuie indicat volumul de examinare, tehnicile de examinare de folosit (echipamente). 2.2 Documentarea rezultatelor examindiri Documentarea examinarii este o clauzé impusa pentru asigurarea trasabilitati, aceasta trebuie s& contina informatii suficiente pentru a putea reface inspectia in aceleasi conditii si obtinand aceleasi rezultate. Manualul calitafi rebuie s& contin modele de documentatie si referiri speciale la modul in care se intocmesc acestea Intr-o schit& la scar& cu dimensiunile principale ale obiectului de examinat trebuie stabilit univoc un sistem de coordonate (sistem de referints). El const de exemplu din trei axe de coordonate perpendiculare intre ele (axe de referinta), al cdror sens este stabilit si care se intersecteaza in originea coordonatelor (punct de referint8, punct zero). Sistemul de coordonate trebuie s se pastreze si dupa prelucrarea in continuare a obiectului de examinat sau s se poata determina din nou, Concordanta cu sisteme de referint& supraordonate ugureaz8 comparatia cu rezultatele altor procedee END. 244 Calibrarea si verificarea sistemelor de examinare Este obligatorie verificarea sistemelor de examinare optice pentru a se asigura buna lor functionare si respectarea caracteristicilor impuse de procedura de examinare. Se urmareste in afaré de curatirea elementelor optice, si capacitatea sistemului de a satisface rezolutia minima impusé, lipsa aberatilor optice sau a altor distorsiuni ce pot influenta acuratetea examinari 2.2.2 Clasificarea indicatior in functie de crterille de admisibilitate Se realizeaza utilizand standarde sau reglementari aplicabile, cu ajutorul lor indicatille se Pot clasifica in indicatii admise, inregistrabile sau neconforme (defecte) 2.2.3. Evaluarea subiectiva si obiectiva Pentru a prevenii diferitele interpretari posibile ale aveleiasi imagini, indicatii, se impune imortalizarea ei, documentarea rezultatului de asa maniera incat sa poaté fi solicitat o a doua opinie 2.2.4 inregistrari primare ale examinarii Procedurile si instructiunile de lucru aplicabile la examinarea vizualé trebuie s prevada modalitati de inregistrare a rezultatelor inspectie, rezultate ce vor fi ulterior cuprinse in reportul de ‘examinare. 3 ‘Tehnologii de fabricatie 3.1. Produse brute si materii prime Examinarea vizualé are aplicatii inc& din faza proceselor primare de elaborare a materialelor metalice; astfel, prin observarea lingourilor sau a taglelor dupa solidificare si racire pot fi evidentiate eventuale defecte datorate contractillor de tip (incluziuni, zgura, retasura, segregare de material, fisuri de contractie, etc) La prelucrairile ulterioare, in functie de utilizare se va fine cont de tipul de defect evidentiat, mai ales de dimensiunile si de localizarea lui; in unele cazuri se impune indepartarea zonelor Necorespunzatoare. Acest lucru previne posibilitatea de inducere a unor defecte la prelucrarile ulterioare 3.1.1 Productia de materii prime; turnate si ingouri Ca principiu turnarea este procedeul de obfinere a unor volume de metal brute prin umplerea cu metalul topit a cavitatilor formelor de turnare. Din punct de vedere al examinai vizuale, in functie de utlizarea ulterioara exist diferite tipuri de produse obtinute prin turnare, acestea acoperd o arie larga de tipodimensiuni, forme si gabarite 3.1.2. Lingouri/tagle; metode de turnare Dupa natura formelor de turnare se disting urmatoarele metode: -turnare in forme permanente; cochili -turnare in forme semipermanente -turnare in forme temporare GID | curs Ci il falar Pag. urs examinare vizuala nivel 1 timtsoara | END 23/40