EXECUTAREA LUCRARILOR PENTRU REALIZAREA SISTEMULUI INFORMATIONAL AL FONDULUI FORESTIER 1. Generalitati Definigie: Sistemul informational al fondului forestier (silvic) se ocupi cu evidenja si inventarierea sistematicd a terenurilor cu destinatie forestierd (TDF) sub aspect tehnic, economic si juridic. Fondu! forestier national este format din totalitatea padurilor, a terenurilor destinate impaduririi a celor care servese nevoilor de culturd, productie sau administratie silvicd, a iazurilor, a albiilor paraielor, @ altor terenuri cu destinatie forestierd si neproductive, cuprinse th amenajamente silvice la data de } januarie 1990 sau incluse in acestea ulterior, in condipile legit, indiferent de natura dreptului de proprietate care se exercitd in conformitate cu dispozitile Codului silvic (Legea nr, 46/2008), Suprafefele ocupate de aceasta importantd categorie de folosint& pot fi proprictate de stat (majoritatea) sau particulard si sunt supuse regimului silvic. Acesta este definit ca fiind: "sistemulul unitar de norme tehnice silvice, economice si juridice privind amenajarea, cultura, exploatarea, protecria $i paza Sondului forestier, in scopul asigurérii gestiondrit durabile”. Fondul forestier national este dupa caz, proprietate publicd sau privatt si constituie bun de interes national care include: a) padurite; b) terenurile in ours de regenerare si plantafile infiingate in seopuri forestiere: c) terenurile destinate impaduririi:terenuri degradate si terenuri neimpAdurite stabilite in conditiie legii a fi impadurite; 4 4) terenurile care servese nevoilor de culturé: pepiniere, solarii plantaje si culturi de plante-mama; ¢)terenurile care servesc nevoilor de productie silvicd: culturile de rachit8, pomi de Craciun, arbori si arbusti ornamental si fructiferis 4) terenurile care servese nevoilor de administrayie silvica: terenuri destinate asiguririi hranei vanatului si producerii de furaje, terenuri date in folosinta temporara personalului slvie; g)terenurile ocupate de constructii $i cumtle aferente acestora: sedii administrative, cabane, fazanerii, pistravarii,erescktorii de animale de interes vandtorese, drumuri si e&i forestiere de transport, spat industrale, alte dotari tehnice specifice sectorului forestier; 4) iazurile,albile péraielor, precum si teremurile neproductive incluse in amenajamentele silvice; 4) perdelele forestiere de protectie: 5) jnepenigurile; )pasunile impadurite cu consistenta mai mare sau egal cu 0,4, calculatt numai pentru suprafaja ocupats efectiv de vegetatia forestier8. Sunt considerate p&duri terenurile cu o suprafaya' de cel putin 0,25 ha, acoperite cu arbor; arborii trebuie sé atinga o indljime minima de 5 m la maturitate in condiii normale de vegetatie. Suprafaja terenurilor cu vegetate forestieré din Romania reprezint& aproximativ 26,3% din teritoriul national, repartizarea pidurilor pe forme de relief find neuniformd. Campia este deficitard in paduri, doar 10 % din acestea situindu-se in aceasti zond, in timp ce 24 % din pAduri se gisese in zona de deal, iar 66 % in regiunea montana. Suprafefa totalé a fondului forestier national este de 6,4 mil. ha, din care proprietate publicd a statului 4,2 mil, ha (65,6%). Terenurile acoperite cu padure ocupa 6,2 mil. ha, din care proprietate publica statului 4,1 mil. ha (66,1%) Padurile Romaniei sunt formate preponderent din: > specii de foioase - 69,3 % (fagul are ponderea cea mai mate - 31 %), ____7__ speeli de rdsinoase - 30,7 % (predomind molidul - 23 % si bradul 5%) {in prezent, terenurle silvice sunt in administrarea Regiei Nafionale a Pidurilor (ROMSILVA) si ponderea proprietajii particulare a crescut semnificativ, ca urmare a restituirii pidurilor catre fost proprietari. ROMSILVA se afl in subordinarea Ministerului Mediului si Schimbrilor Climatice. La nivel judetean activitatea din domeniu este coordonaté de cdtre Directile Silvice judefene care au in subordine ocoalele silvice.Amenajamentele silvice sunt documentatii complexe in care se inventariazd, se descriu si se reprezint3 pe planuri toate terenurile din fondul forestier, cu elementele specifice care staula baza sistemului informational de specialitate. Aici se prevad totodatd si maswrile tehnico-economice $i juridice menite sii asigure continuitatea forestierd, sporirea produciei si productivitatii padurilor, folosirea lor rationala si ameliorarea functiei de protect. HARTA PADURE ROMANIA PALISTI ALPE mas RASHIORSE x RTA mz FoIOASE ‘sam STEIAR, ‘SILvosTEPA, ‘LUNA “2 SALCAM gare Figura 1 Repartizarea pe specii a fondului forestier in Romania Sistemul informational al fondului forestier are ca punct de plecare datele din aceste amenajamente, care cuprind: ® planuri si harti amenajistice (partea tehnicd), © descrierea stafiunii si arboretului in cadrul unui sistem de clasificare propriu (partea economica), descrierea hoterelor, dreptul de administrare operativa a ocolului (partea juridica). Revizuirea documentatiilor se face la 10 ani, cnd se reactualizeazd cea mai mare parte a elementelor componente. Sistemul informational al fondului forestier preia doar o parte din aceste date complexe gi le pregateste in vederea furnizirii lor cadastrului general. Cadrul legislativ in domeniul silviculturii este reglementat de legi si acte normative specifice: ~ Legea nr, 46/2008 - Codul silvic, lege publicat& in M.Of. nr. 238/27 martie 2008, - Hotirérea nr. 1105 din 25 septembrie 2003 privind reorganizarea Regiei Nationale a Padurilor ~ Romsilva; - Hotdrdrea nr, 483 din 12 aprilie 2006 pentru aprobarea atributiilor ocoalelor silvice de’stat si ale celor constituite ca structuri proprii, a obligatilor ce revin deinstorilor de paduri, in vederea respectérii regimului silvic, precum si a Regulamentului de aplicare a Ordonanjei de urgenté a Guvernului nr. 139/2008 privind administrarea padurilor din Roménia; ~ Legea nr. 407 din 9 noiembrie 2006 a vanstorii sia protectiei fondului cinegetic ~ Legea nr. 18 din 19 februarie 1991- a fondului funciar, modificaté si corspletata ~ Legea nr. I din 11 ianuarie 2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole $i celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997; ~ Legea nr. 247 din 19 iulie 2005 privind reforma in domeniile proprietiii si justtiei, precum gi unele masuri adiacente2, Planuri si harti folosite la evidena fondului silvie Pentru reprezentarea graficd a suprafejelor ocupate cu vegetatie forestiera este indicat si fie utiizate forme digitale, objinute prin utilizarea acelor metode care asigurd o precizie cat mai mare de determinare & unctelor caracteristice, Se impune deasemenea utilizarea prosramelor GIS, astfel incat baza de date grafice si fie legata de atributele textuale specifice in scopul unei mai bune gestionari spatiale a fondului forestier. Planurile topografice de baz, cu curbe de nivel, la scara 1:5000 sunt obfinute prin metode fotogrametrice sau uneori sunt rezultate in urma ridicdrilor in tren, Harpile la scara 1:20000 se utilizeaz& pentru evident si exploatare. Un amenajament confine urmatoarele hari ~ arta unitajii forestiere cu impartirea in unitagi de productie (UP) la scara 1 :100000 pe care cexistd gi refelele de transport; ~ harta claselor de varsté la scara 1 :20000; ~ _ harta exploatirilor la scara 1 :20001 + harta impaduririlor la scara 1 :200 ~ _harta fondului silvie de vandtoare si pescuit la scara 1 :20000. La nivel de ocol silvic gi unitate de producfie sunt gestionate date generale si detaliate (pe parcele gi subparcele), privind statiunea (forma de relief, panta, expozitia, solul, clasa de producfie) si arboretul (Speciile si proportia lor, consistenta, varsta, clasa de calitate a Jemnului). De asemenea, lucrarile sunt esalonate pe perioade de 10 ani prin planuri de impaduriri, de exploatare, construirii de drumuri, etc. intocmirea proiectelor de amenajare a padurilor este o operafie complexa, efectuati de specialisti din cadrul Institutului de Cercetéri si Amenajafri Silvice (ICAS) cu sediul la Stefnesti care are filiale teritoriale, dar gi de cétre persoane fizice autorizate. 3. Organizarea $i amenajarea silvied a teritoriului Padurile Romaniei ocup’ dupa datele statistice 6,4 mil. ha ceea ce reprezints 26,3 % din teritoriul sarii, Bupa acest procent Romania se situeaz& pe locul 12 printre tarile din Europa gi este sub procentul mediu de 31 % cf reprezint& pidurile din suprafata totala a Europei. Deci, majoritatea fSrilor Europei au un procent mult mai mare de pldure decdt Romania, Dintre acestea menfiondm: Bulgaria cu 30 %, Cehia cu 33 %, Slovacia cu 38 %, fosta Iugoslavie cu 39,9 %, Polonia cu 38 % si altele. Roménia cu 0,28 ha padure pe cap de locuitor se situeaz% sub media de 0,32 ha a farilor din Europa. in ultimii 75 de ani suprafata padurilor noasire s-a redus de la 35 - 40 % in 1921 la 26,7 % in 1990, adica cu aproximativ 10 - 15 %. Prin defrisarca a circa 200 000 ha pidure si raritea arboretelor prin delicte silvice pe alte sute de mii de hectare, suprafaya pldurilor a seazut simfitor in ultimii ani. in ceea ce priveste starea de degradare a pidurilor ne situim printre ultimele fri din Europa. Dealtfel in suprafafa de 6,7 mil. ha pdure se includ si terenurile degradate ori cu plduri total degradate. Trecerea de la economia centralizata la economia de piala a determinat incepnd cu anul 1990 multe modificari in regimul de proprietate si de gospodarire a pidurilor. Au fost restituite fostilor proprietari sau urmasilor acestora suprafefe importante, inregistrandu-se 0 mare farémitare a pAdurilor in cauza, Se impune cu atét mai mult ca prin amenajament sa se paseasca solutii pentru gestionarea lor durabila Reducerea suprafefei padurilor constituie un pericol pentru echilibrul hidrologic, pentru protectia solului si a mediului inconjurator precum si pentru baza de protectie forestier Pentru cunoasterea resurselor forestiere, in perioada 1948 - 1965 s-au elaborat amenajamente silvice pentru toate padurile, fara noastra fiind prima din lume care a amenajat in totalitate fondul forestier. Materializand conceptul din Programul National, Legea nr. 2 din 1997 s-au stabilit normele pentru conservarea si dezvoltarea fondului forestier, pentru apérarea si imbunatéjirea mediului inconjurator, menfinerea echilibrului ecologic, protejarea localititilor si a obiectivelor industriale, terenurilor agricole, ¢dilor de comunicatie, a cursurilor de apa, lucrarilor hidrotehnice, lucrarilor de acumulare si ameliorarea factorilor climatici. @) Teritoriul forestier Identificarea terenurilor ce constituie fondul forestier national se face pe baza amenajamentelor silvice existente, Vegetatia forestierd situaté pe terenuri din afara fondului forestier nafional supusé prevederilor Codului Silvic este constituita di © vegetafia forestierai de pe pigunile impadurite;© perdelele forestiere de protectie a terenurilor agricole; " * _plantajiile forestiere de pe terenurile degradate; * _ plantatiile forestiere si arborii din zonele de protectie « Icrarilor hidrotehnice si de imbunatatiri funciare, precum si cei situafi de-s lungu! cursurilor de apa si al canalelor de irigatie; * _perdelele forestiere de protect si arbori situati de-a lungul cailor de comunicatie din extravilan; * zonele verzi din jurul oraselor, comunelor, altele decat cele cuprinse in fondul forestier, parcurile din intravilan eu speci forestiere exotice si jnepenigurile din zona alping; * _parcurile dendrologice, altele decat cele cuprinse in fondul forestier. Modul de gospodarire a fondulai forestier proprietate publica se reglementeaza prin amenajamente silvice. Acestea constituie baz& a sistemului informational al fondului forestier si a tidlului de proprietate a statului si stabilese, in raport cu obiectivele ecologice si social-economice, strategiile de gospodarire gi ‘misurile necesare pentru realizarea lor. Amenajamentele silvice se elaboreaza pe ocoale silvice si unitatile de productie, cu respectarea metodologiei unitere si a prevederilor normelor tehnice de amenajare a pidurilor, urmarind asigurarea continuitafii funetilor ecologice si social-economice ale acestora. Pe baza datelor din amenajamentele silvice si din alte Iucrari tehnice de specialitate se intocmeste periodic inventarul fondului forestier la nivel national si teritorial. Elaborarea amenajamentelor silvice se va face in concordanga cu prevederile planurilor de amenajare a teritoriului aprobat potrivit legit 5) Conceptul de organizare si amenajare a padurilor Organizarea si amenajarea padurilor este definita ca stiinta, respectiv practica organizarii padurilor in conformitate cu sarcinile permanente ale gospodaririi silvice. Amenajarea padurilor reprezint un ansamblu de preocupari si masuri organizatorice menite s8 creeze condifiile necesare pentru instaurarea unui regim de exploatare a pAdurilor proprii funetillor economice ori sociale pe care ele sunt nevoite s8 le indeplineasca, (Caci pidurea este prin natura ei un sistem organizat, nu in scopuri economice ci in vederea autoconservarii biodiversitatii, ceea ce implica adaptarea activitatilor de organizare, sub aspect structural pe de o parte in functie de nevoile economice si sociale, iar pe de alta parte in functie de nevoile de conservare a biodiversitaji. Astfel, reglementarea lucrarilor de cultura si exploatare se realizeaza prin > elaborarea conceptiei de organizare si conducere structural ~ functionalA a paduriis > planificarea strategicd, adicé indicarea lucrarilor de efectuat in vederea atingerii obiectivelor de baza ale gospodatirii padurilor; > planificarea tactie&, cuprinzind specificarea la obiect (pe fiecare arboret) & lucrdrilor de efectuat intr-o perioada de cel mult 10 ani in vederea realizarii obiectivelor strategice precum si desfigurarea in timp si spatiu a lucratilor propuse; > urmirirea si controlul modului de realizare a obiectivelor planificate si a masurilor in care solufiile organizatorice adoptate corespund scopurilor gospodariei silvice si situatiilor sociale si economice noi, in vederea ameliorarii permanente a functionalitii padurii Amenajarea padurilor si actiunea sa organizatoricd trebuie s& armonizeze interesele fiecdrei activiti {n scopul objinerii unor efecte cat mai mari in bunuri si servicii in cadrul gospodariei silvice concepute ca sistem de mijloace si actiuni De fapt prin aceste activititi se realizeaz4 obiectivele silviculturii de a gospodari rajional fondul forestier in vederea satisfacerii ct mai complete a cerintelor actuale si de perspectiva, cu produse ale padurii Precum si in vederea folosirii cét mai eficiente a functillor de productie si protectie ale acestora. La realizarea in conditii optime a acestor deziderate 0 contributie deosebité in amenajarea pAdurilor o au urmatoarele prineipiis * asigurarea continuitatii functiilor de productie si de protectie a padurilor; © marirea continua a productivitati: © imbunatatirea continua a rolului de protectie al padurilor, fizicd si social, precum si asigurarii echilibrului siu biocenotie in vederea sporirii aportului acestora la conservarea si ameliorarea ‘mediului ineonjurator. Pe baza acestor principii amenajamentul, ca lucrare tehnica, stabileste sistemul de masuri prin care sé orgenizeaza si conduce economic gospodirirea padurilor, stabilind capacitatea de producyie actualé si potentialé a arborilor, organizeazi pAdurea si procesul natural de productie’. * Norme thnice penru amenajarea padarilor, 1980, Batu Ceres, Bucuresti . 1-12{in conformitate cu prevederile Codului Silvie si in raport de funcfille pe care le indeplinese pentru realizatea obiectivelor generale, economice si sociale, padurile se incadreaza in dowd grupe funesionale: 2) Grupa I, paduri cu funcfit speciale de protectie (52,1 %) a apelor, solului, obiectivelor de interes national, de ameliorare a climei si paduri pentru recreere, paduri pentru ocrotire a genofondului si ecofondului, precum si paduri declarate monumente ale naturii si rezervatii. Conform, normelor tehnice se diferentiazd de fapt cinci subgrupe: 4a}) paduri cu functii de protectie a apelor; 2) paduri cu funcfii de protectie a terenurilor 5 solurilor;, as) paduri cu functii de protectie contra factorilor climatici si industriali daunatori; 4) plduti eu funetii de recreeres as) paduri cu functii de interes stiinpfic si de conservare a fondului genetic forestier. b) Grupa a H-a, paduri cu functii de productie si de protectie (47,9 %) in care se urmbreste si se realizeze, in principal, masa lemnoas& de calitate superioaré si alte produse ale pAdurii $i concomitent protectia calititii factorilor de mediu, Conform normelor tebnice se diferenjiaza doud subgrupe funeyionale: by) paduri destinate pentru productie de lemn; bs) pliduri destinate pentru dezvoltarea intensiva a vanatului si productia de lemn. Pentru fiecare grup si subgrupa funcfionala, prin amenajamentele silvice se stabilese misuri de gospodarire diferentiate, in vederea realizarii in structuri care sf asigure indeplinirea corespunzitoare funefilor atibuite | | ope imps ftdr cnai sdatendt ‘Figura 2 Siructura padurilor in raport cu principalele categorii ale functiilor speciale de protectie in concordanta cu prevederile amenajamentelor silvice si a studiilor de specialitate se realizeaz& reconstrucfia ecologic&, regenerarea si ingrijirea padurilor. Ca reguli generale in conformitate cu normele in vigoare pentru profectia apelor sunt destinate: *"suprafefele de plduri din jurul izvoarelor de apa minerald puse in valoare sau a surselor de api potabila pe o raza de 500 m in zona de cdmpie si dealuri joase, la munte in aval pénd la 100 m, iar in amonte pand la limita de recepfie a izvorului; = suprafejele de padure situate pe versantii de scurgere directa in lacurile de acumulare sau pe versanjii rdurilor si paraielor cu scurgere directa in lacurile de acumulare, iar in zona de cémy pe o ltime de 50 - 100 m de o parte si alta in functie de necesitatile consolidarii malurilor gi limpezirii apelor; * suprafefele de pidure situate pe malurile cursurilor de apa (unde nu exist& incinte indiguite) pe 0 atime de 100 m de o parte si alta a Dunarii si réurilor mari (Prutul, Siretul, Jalomita. Argesul, Oltul, Jiul, Timisul, Muresul, Crigul, Somesul), 40 m lajime de o parte si alta a raurilor mari in zona de campie si 30 m de o parte gi alta a canelelor navigabile; = suprafefele de padure situate in albia majora a réurilor; = suprafefele de padure situate in zona dig-mal. Pentru protectia solului, impotriva eroziunii sunt destinate: * arboretele situate pe versantii cu organisme torentiale sau cu terenuri usor erodate: = suprafefele de paduri situate pe pante mai mari de 45% = suprafejele de pidure din jurul golurilor alpine pe o latime de cca. 50 m in raport de panta, ‘natura terenului si starea de vegetate. 5Pentru protectia infrastructuritor de comunicatie si a obiectivelor economice sunt destinate: = suprafefele de padure situate de o parte si alta a cAilor de comimnicatie pe o ad&neime variabilé in functie de pant, natura terenului si conditiile de gospodirire, dar nu mai mica de 40 m; * suprafefele de padure situate in jurul constructiilor hidrotehnice si industriale in functie de pericolul de eroziune gi alunecare, pe o profunzime de cel putin 50m, * arboretele din perimetrele de ametiorare constituite in zonele periclitate de avalange sau de pe nisipurile mobile. Pentru protectia impotriva factorilor climatici déuniitori sunt destine: © padurile din stepa cu excepfia celor de luncd si a zAvoaielor, ‘* pdurile situate de-a lungul coastelor marii $i lacurilor litorale in cuprinsul unei zone de 15 km Taimes * _padurile din jurul bazinelor de retentie, lacurilor si helesteelor pe o litime de 0 m. Padurile de interes social se compun din padurile situate in jurul oragelor, pe 0 raz& ce variazd in functie de marimea demograficd a oragului astfel: *capitala 50 km; orage cu peste 100 000 locuitori - 30 km; orage cu 50 000 — 100 000 locuitori — 25 km; orage cu 20 000 ~ 25 000 locuitori - 20 km; orage cu 10 000 ~ 20 000 locuitori ~ 15 km; = orage sub 10 000 locuitori — 10 km. Pentru oragele din zona de stepa si silvostepa raza se majoreaz cu 20 %. Suprafafa totalii a pldurilor ce se pot destina ca piduri de interes social la 1 000 locuitori variazé astfel (tabelu! 1). Rangul oragulu ‘Paduri pare (ha) Paduri de agrement (ha) | Total (ha) Capitala 6 12 20 Orage regedinga de judet | 5 10 15 Alte orase [a3 6-7 10-12 Tabelul 1. Suprafaja total& a padurilor destinate nevoilor sociale Ja 1 000 de Tocuitori De asemenea, in jurul statiunilor balneo-climaterice de interes national si local sunt delimitate paduri de interes social (in medie 100 ha pe o zona cu raza de 4 km). ‘Ca monumente ale naturii sau ca rezervatii se delimitesza suprafefele de piduri declarate ca: © monumente ale naturiis rezervatiile stiingifice ale academiet; rezervatiile pentru producerea de seminfe forestiere si plantajele: rezervafiile pentru protectia faunei cinegetice, suprafefele de piduri din jurul monumentelor istorice pe 0 adancime de cel mult 100 m, De fapt, potrivit Codului Silvie padurile fac parte din fondul forestier, iar aceasta reprezinta 0 subdiviziune a fondului funciar unic de stat. Fondul forestier cuprinde padurile gi terenurile afectate impaduririi sau care servese altor nevoi ale silviculturii determinate ca atare prin amenajamente silvice. in raport cu mediul geografic padurile pot fi: de ses, de coline si de munte. Jn functie de specii, padurile se grupeaza in: paduri de rasinoase (pin, brad, molid s.a) si de foioase (fag; stejar, carpen, mesteacan, plop, salcie et.) in raport cu regimul silvocultural ce li se aplic& avem urmatoarele categorii de paduri: fn regim de ‘codru, in regim de crang compus (mixt)- Potrivit Codului Silvie, amenajamentele silvice trebuie s& asigure urmatoarele obiective: © asigurarea continuitatii productiei forestiere; © sporirea productiei si productivitatii fondului forestier; © folosirea rationald a padurilor si ameliorarea funcjilor de productie. Ca activitate organizatorica, amenajarea padurilor cuprinde: = claborarea conceptiei de organizares © planificarea lucrarilor necesare si a desfésuratii lor in timp si spagiu; © controtul si conducerea acestor Iucrari.Projectele de amenajare (organizare) a teritoriului forestier se intocmese pe ocoale (gospodarii) Prin gospodérire silvicd se infelege un ansamblu de mijloace de productie, organizat si folosit pentru asigurarea folosirii si satisfacerii necontenite a nevoilor activitatilor de intretinere si exploatare forestier8. Principiile de amenajare (organizare) a teritoriuluisilvie sunt urmatoarele: 4) Prineipiul continuititi, exprima obligatia ce le revine tuturor activitafilor gospodaresti de a c&uta st asigure in sfera lor de actiune conditii proprii pentru satisfacerea nevoilor celor interesaji, Acesta asigur&: > gospodarirea rationalé e padurilor; valorificarea rafionald a tuturor produselor paduriis utilizarea rational a fortei de munci continuitatea Iucririlor de gospodarire pentru o mai rajionald folosire @ mijloacelor de lucru (drumuri, constructii, masini). ‘Acest principiu este satisfaicut dacd se are in vedere stiruinta permanent& de a objine recolte anuale bbune si cét mai mari, ori o protectie cat mai bund in cazul pidurilor destinate altor scopuri b) Principiul productivitatii este favorizat prin Iucrdrile de amenajare. Proiectul prevede obiectivele de atins, speciile si pana la ce dimensiuni trebuiese conduse arboretele, regimul aplicat si tratamentele Corespunzatoare, Aceasta determina interventii care pot duce Ia o imbunatatire a conditillor de productie. ©) Principiul valorificarii integrate a resurselor 4) Principiul estetic Amenajarea padurilor mai inseamna a le organiza intr-un anumit fel, in scopul reglementirii procesului de productie forestierd care se concretizeaz& prin: + repartizarea pe formatiuni a padurilor din unitatea gospodareasca; + stabilirea formei organizatorice spre care trebuie sé fie indrumate pédurile pentru a corespunde ct mai bine functiunilor atribuite; = intocmirea planurilor de Iucrati si a ordinit de desfasurare in timp si spafiu a acestora incadrarea pidurilor in grupe functionale se face cu ocazia lucrarilor de amenajare. Cu acest prilej se executd o cartare funetionalé a tuturor arboretelor din cuprinsul unitafii de amenajament. a Tipul de padure in sensul conceptiei biogeocenotice, se referd la portiuni de padure omogend in ceea ce priveste compozitia, productivitatea, complexul de factori stationali, relatile reciproce dintre plante $i mediul inconjurator, procesul de regenerare, portiuni de p&dure carora in condifiile economice similare li se pot aplica aceleasi mAsuri silvo-tehnice. fn organizarea teritoriului forestier, ocolul silvic este unitatea teritoriald de bazd pentru gospodarirea si amenajarea padurilor. Cu ocazia amenajrii padurilor se analizeazé constituires ocoalelor silvice cu luare in considerare a urmatoarelor aspecte: * pidurile care constituie un ocol sa fie incadrate pe cat posibil in limitele unui judet; * fn zonele de munte si de coline, cu relief pronunfat, pidurile ocolului si fie incadrate teritorial in limitele naturale ale unitatilor de relief; * in zona de cdmpie se va urmari o repartitie intre limitele acesteia fara ftagmentarea trupurilor existente; * suprafata ocoalelor silvice (suprafata piduroasd) s& se Incadreze in urm&toarele dimensiuni: a) in regiunea de cémpie - 3.000 ha fond forestier; ») in regiunea de deal - 5.000 ha fond forestier; ©) in regiunea de munte - 7.000 ha fond forestier vvvy ©) Organizarea teritoriala a padurilor in cadrul sistemului de amenajare pe ocoale silvice Amenajarea padurilor pe ocoale silvice impus de practica pe alocuri ined din secolul trecut, a fost adoptata, cum s-2 aratat si in fara noastra, in locul amenajarii pe mari unitaji forestiere. Totusi din motive de ordin practic, unitagile de productie au fost pastrate ca unitafi teritoriale amenajistice de baza, fiecare constituind initial, obiectul unui amenajament. Cautindu-se ins s& se faca loc i in amenajamentul roménese noilor orientati in ceea ce priveste fundamentarea naturalistic& a masurilor ropuse, s-a ajuns la o seama de idei noi si originale, S-a conturat mai intai ideea ca in anumite situatii, in locul unititilor de productie compacte din punct de vedere teritorial si eterogene sub aspect ecologic, sii seconstituie in cadrul ocolului silvic serii’ de gospodarire, omogene din punct de vedere floristic si formate din parti de padure similare sub aspect stafional 5i structural In ceea ce priveste seria de gospodarire (care se poate numi fara nici un rise pur si simplu serie), convenim si adoptim aceste denumiri mai mult sau mai putin arbitrar, dar generalizat in practica, desi denumirea de serie de gospodarire avea o justificare mai concreté. AceastA denumire avea, in cadrul sistemului economic padure, acelasi sens ca si sectia de productie intr-o interpretare economicd. fn al doilea rand, sa convenit ca parfile de padure deosebite in ce priveste condifiile stationale, structura si destinafia lor, s& fie constituite in subunitati de productie, dacd suprafata lor este de minimum 400 ha (in cazul in care padurea respectiva urmeaza s@ fie tratat’ in codru regulat), 300 ha, cfnd ea urmeazi si se trateze in codru gradindrit si 100 ha, cénd se trateaza in crdng, urménd sé li se aplice, in spiritul noilor dei, masuri organizatorice si de conducere adecvatd. Potrivit actualelor norme tehnice pentru amenajarea p&durilor, dac& in cadrul unei unitayi de productie suprafaja unor astfel de portiuni de padure nu indeplineste condifile de mai sus, se pot constitui subunitagi de productie prin completarea lor cu suprafefe de padure similare din alte unititi de productie. in acest caz, ansamblul acestor suprafete constituie o serie (de gospodirire). Astfel, amengjarea padurilor pe unitagi de productie a devenit mai flexibila, subunitagile de productie putind constitui adevarate serii de gospodarire In cadrul unei singure unitati de productie, unitara in privinfa constituirii obiectului unui amenajament in cadrul ocolului. In fond, fie ¢8 se constituie subunitati in cadrul unitatilor de productie, fie c& se constituie serii din porjiuni de pAdure luate din mai multe unitati de productie sau chiar tot ocolul, dat find c& ele se formeazi dupa aceleasi criterii, amenajamentul va prescrie pentru situatii similare aceleasi mésuri, indiferent daci este vorba de 0 subunitate de producfie sau de o serie. Una dintre nofiuni devine de prisos. Pentru o mai bund organizare s-ar putea renunta deci la nofiunea de subunitate de productic, disting’ndu-se dupa cadrul teritorial in care se constituie, doua feluri de se * seri constituite in cadrul unei singure unitati de productie; seri constituite in cadrul mai multor unitati de productie, respectiv pe ocol. in concluzie, in amenajamentul romanese organizarea teritoriului pidurilor se face, in principiu, fie pe unitati de produoctie, fie pe serii, fie pe unit8ti de productie si seri. «) Organizarea teritoriala a padurilor unui ocol sitvic pe unitayl de productie (U.P.) Cum s-a ardtat, in sistemul de amenajare pe ocol, pidurile sunt imparfite in unitari de productie cuprinzdnd parti ale ocolului silvic cat mai compacte din punct de vedere teritorial. Unitafile de productie sunt deci subdiviiuni teritoriale ale ocolului silvic, cuprinzdnd paduri situate intr-un cadru geografic bine determinat, a cdrui marime se stabileste pe temeiuri de ordin practic. Jn principiu, potrivit ultimelor norme tehnice pentru amenajarea pAdurilor din fara noastra, crteriile si condifiile de constituire a unitatilor de producfie sunt: sd aiba limite evidente (naturale ori artificiale) © trupurile de padure dintr-o unitate de producfie sé fie cét mai omogene din punctul de vedere al conditilor naturale; © intinerea unitatilor de productie si se incadreze pe cAt posibil intre urmitoarele limite: in Lunca Duntrii 600 - 1500 ha; in zona de cémpie 1 000 — 2 00 ha; in zona de dealuri 2 000 — 4 000 ha; in zona de munte 4 000 — 6 000 ha (in mod excepfional suprafaja de 6 000 ha se poate depasi). 3 Prin urmare, unitijile de productie (UP)'se constituie prin impartirea teritoriala a ocolului silvic. Acestea sunt de fapt, simple diviziuni ale ocolului silvic, determinate atat de grija asigurarii continuitatii pe {eritorii restranse, cat si, in general, de interesul simplificdri intr-o misurd c&t mai mare a administratiei. jin zona de munte unitajile de productie sunt determinate, in special, de considerafii privind rationalizarea exploatirii padurilor. Astfel, unitijile de productie sunt concentrate pe bazine hidrografice, Criteriile de delimitare, cum s-a aratat, sunt fixate prin normele tehnice de amenajare, fara si se find seama-de deosebirile interioare, nici in ceea ce priveste condifile stationale respectiv constitutia arborelor. in consecinfa, unititile de productie au un pronuntat caracter administrativ, asa cum s-a aratat mai sus, si prea putin amenajistic, ® Seri sueesuni enterapt de parcheteanuale, nu mai mar de 1000 ha In 2ana de mies de? 000 han zona de munts, 9 mai mic de 300 ba