: De BENIAMIN BASA La luptele eroice et By : ale clasei_ mune: i ‘mea hunedoreana a adus o irene ao fg eee ete prin lupta muncitorilor minieri din Valea iui, Panee cs wn meets le di a i din Valea Jiului. Partic ie din_anii 1906, 1920 apoi greva din 1929 de la L. ciparea lor la gre- Ree ieee eeu une i ja Lupeni, eer in at miscarii muneitoresti din {ara te Ni ee f. entru perioada stabilizarii relative ital a f decit in mica masura date cu privire a tune ieee nt ee meal pnsteaies cu exceptia grevei din 1929 de la Thoin erioade. Socotim ca relatarea citorva dit f a ere a din ele ar E: portanta pentru cunoasterea miscarii_muncitoresti din ee in = neral si din regiunea hunedoreana in special. ee Lucrarea de fafa, fara sa i i i i . , lara intentioneze epuizarea unei teme, ec preste la un singur episod, desi ar fi mai indicat acest | re bas ie FE oe de izvoaré-documente aflatoare in arhiva prefecturii judetului — azi a fatul popular regional Deva —, cuprinde in ansamblu citeva din actiunile le lupta desfasurate in centrele muncitoresti importante ale regiunii. Da- tele cuprinse in aceasta lucrare se pet completa pe masura ce odata cu or- ganizarea arhivelor vor iesi la iveala noi documente. , Perioada stabilizarii relative a capitalismului in Rominia se caracte- rizeaza prin consolidarea relativa a puterii burgheziei. Capitali: pen- tru a avea asigurat profitul maxim, subjuga economia {arit, imperialisti- lor. Capitalul strain anglo-franco-american patrunde tot mai intens in e- conomia {ar jar capitalul bancar se impleteste cu cel industrial. Boga- tiile {ari sint stoarse la maximum de catre exploatatorii launtrici si din afara. Subsolul tarii oferea cele mai insemnate bogatii si de aceea ia o mare dezvoltare industria extractiva si cele legate de ea. Situatia materiala a clasei_muncitoare era deosebit de grea. Salarul munvitorului era a time ce pretuiile cregteau, Ziua de munca se ridica pina fa 16 —12 ore Pentru a-si asigura un profit maxim, patronii dezlan{uie din plin o- fensiva contra clasei muncitoare prin prelungirea zilei de munca, conce- dieri, somaj, marirea normei de munca zilnicd a muncitorilor. Dar forma principala prin care ei Joveatt in muncitorime era reducerea salariului, dinscumpirea ce- ‘ului nu se pu- copiilor, care a- foe Contra. prijinul social-democra- pnnctone este stavilit, rioada de reflux, mai ales in- in care tnitatea clasei icatelor, anii in care Parti- o aveau partidele burghezg-m, iH rindau la cirma {arii 4, 0 mulfime de organi Wea jor pe panta oportunismului, a- ta de la Amsterdam. Printre tea se ned muntilor Apuseni. Numarul 79 arata ca ,,sint alte organizatii sin atorilor. Asa, ’ ) | tree la spargerea sindicatelor muncito- ila a clasei muncitoare impotri x 7a, cH sprijini:! social democrafiel si am legit Partidul comunist, Dupa trecerea Parti- ite asistim la 0 deserestere a Juptelor populare. activitates pe baze noi si, in conditiile li- Partidului bolsevic, imbina munca ilegala “upta de aparare impotriva politicii guvernului si wnciloare fmpotriva ofensi i Masele cucerite prin yorbe Moscova gi era in stare si se supuna la ori omu volutiond 1923-1928 vol. IN, Edit | Parlidului communist din Px HB, p. 528 Dep: Articole gi envintari, ef. WL 195) Sa sept, 1927, V, p. 1, col. 1-2, ryi ti duce lupta pentru a : _ ndepdtaren socla) lemocratiel de ta com: me ie saat sonal, ee fF sub Indrumarea Partidulut ae ae contra Inriutitirii nivelulul de tral, eli | re somajului gi Sets pentru aps a hee iunor conditti de viata mai bune, entry a ilustra lupta clasei muneitoary n ah A iiterials wi heete eae ee ¢ hunedorene 88 vedem care era 1 In segivines Munedoara, hogata in xicamintele carhonifere din Valew -divtui, in minele de aur din’ muntli Apusent $i inv vainele metulurgice de ee; pea alte ce atnyen materials a clasel mumeltoare era di eale mts F aceon 4 miherilor, ¥ i rs re Aaheals erflor, a in Valea Jivkil elt gi din Marile exploatiri de cérliini de ty Petrosani, Lonea, Aninoasa ete. e Tau in proprietatea capilalistilor romini yl strdini, care in goana dupii pro fit jefuiau in modul cel mai crunt pe muneitorii miner. In anul 1920 fa fiinté Societates Avonimé Romina ,Petrogani” came pusa din doua mari grupuri de acti dintre care un grup I fortneurd e. In annul 1926 Societatea Pe- frosani produces 10,531,000 . ‘uni. Numai bereficiul soeieta- {i .Lupeni* in 1925 se ridic {8 milioune lei stors prin, munca Fr celer £000 de muncitor’,”) In contrast cu aceste urlage proliturl mizeria muncitorilor se adincea din ce in ce, Saluritie lea fost reduse eu 20% in timp ce zina de lucru eta de peste 12 ore, Majoritatea lucratorllor era fara lueru i Jucrau erau Hipsiti de mijloace de protectic gi de se curitatea muneti, filnd expusi deselor accidente, In afard de aceasta, di feritele boll secerau victime lpsile de axistenta medical. Aga, in 1926 a tifosul abdominal in colonia ,.Sacut-mina’ din Lupeni,*) 91 pari- infontils in. muntii Apuseni, pentru combateres elirorn nu sau lial 1 P, Ligheti, Lupta nuineitorilce forestieri dé ple valea Mureyalak sity & in Aniilele Inst, de istoria Partidulud, ap, U0 rogeatic, Deva 102%, pp WnT. ar Regional Deva, or, 100 4) Sim prilie-mai 1! 2) Rusiocki Ba. Judetal Hhwestoara, 3) Dogumentele ashived Sfatubuiin proporti salar. Cei mai -arata ca ,,muncitorimea su- ortabila in tara sarei itorimea nemultumila sa jiternice pentru a-si im- rs alata in rapourtele lunare ale preturilor referitoare 1a spiritul ce domneste in- i_evenimentele politice. oite sa recumoasca ,,timpurile pre- rosurilor suspecte, fntru cit cu- ‘in seop de propaganda comu- ata cum erau eu prilejul 2 in pro- insemnatatea organizaliilor muncitoresti si despre mai. Sarbatorirea li se ingaduie sub rezer cl Avirsire ori ce manifesta{iuni pe stradi, port de pla scursuri eu caracter politic sau revolutionar.“ *) ca la conducerea sindicald erau elemente tradatoare ale rafiei, mitincitorimea nu s-a lasat tirita pe panta oportunis jauzita de Partidul comunist, a luptat pentru cistigarea drep- cadrul sindicatului. In adunarile generale muncitorii au ce- lvarea problemei salarizarii si a contractelor de munca colective, 1) Documental nr, 41/1926. 2) Documentul ar, 4985/1926. . 3) Docamentiil ar, 1849/1926. ‘Decumentul ar. 247/1926 Documentul nr. 135/1926.urmitoare citre Hera i Auge ela Petrosani, Lonea, Petrila, Ani liscutie din’ now chestiunea contract ; pen ene adunirii se mentioncazd, necesitatea Aratat elor dis impicluire care se {in la 6 IX tntre: ir . Conducerea social democrata nu a leait din. eae tii Si nu a lsat nici muncitorimea sa last din acest cadru ci init Ia tratative de impiciulre, ‘ -Amploarea adunarii minerilor din toaté Valea Jiulul a speriat con: icerea societatilor si autoritatite care mu au aprobat tinerea el, Garnke ri ona Petrosani printr-un raport citre garnizoang: Deva arati motivele pentru care interzice fineren adundrii si anume izhuenirea unel grove © ‘mungilorilor din Vulcan. Reproducem raportal, bi +Raportim ci {aja de starea de spirit ce domneste printre miuncitori i fata de cazurile intimplate Ja Lupent si Yulean yi anumes = 1. Ua Lupeni punindy-se dinamiti pe un vagon clasd ce a explodat In-timpul mersilul trenlai personal din. seara de 31 fille ae. 2 La Vulean cind la adunarea generali a metalurgistilor aprobatit de prefectura Deva, s-au produs agitatiuni fiind pe punctul de a seoate armata. 3. Tot la Vulcan, zi, 2 aug. tc. eind uo numiir de 86 esl sit pre- zentat obisnuil la Wwerv, in urma unor indemnuri dintre muneltorit lor, au refuzat inceperea lucrului si au plecat In grup acasd, Am |vat-ca prim’ masura oprires adunirilor si Intrunirilor de ort ce ratura, rugindu-vé a nu robs nici Domnia-Voastra intru elt sub masea dileritelor intruniri se pun ta cale Iyeruri ce pericliteaza ore dinea si siguranta statului,” *) 1) Documental ae. 817/102 2) Deenmentil aro 3h Porth data ile 2 -angust 19,el le dreapta irmatei pentru ca perioada de care ne de reflux revolutionar ste cadrul unor greve lor muncitoresti, sin- in, Munteanu, Buciumeanu imii infiintind sindicate di- ine ndente. Muneitorul Szabo lin 1929 de la Lupeni, relateaza ca presedinte pe unul, lo de oportunism stau in fruntea organi- de lupta stau in coada muncitorim 2) dinea ilegalitale, a desfasurat o activitate ‘a cu masele. indreapta asupra luptei pentru unificarea rea ei de sub influenta reformismului, pentru in- jului in sindicate, pregatind mobilizarea munci- tronale, Comunistii din Valea Jiului au 1a- mizeriei lor si au stat in fruntea acjiunilor de ‘odala ei au aratat minerilor ca frontul de lupte “unitar. ,Dup& congresul din 1923 de la Szabo Gh, — sindicatele din V i - 9 parte din mineri au ramas ileg: ‘Nu eram mul{umiti de social-democrati jle imediat nu ca social-democr greviste face dovada de cresterea puternica ara repardrit unor sosele dar ind care au avut continuitate In im 2h e fireste, fusesera conceit, Restul, Ne nul{amiren ‘munciloritor ta proportii; lupta lor se transforn in val revolutionar impotriva ciruia icp dealintuie eat maliile culese.de siguranta din Petrosani reiese ei ,luerditorii ¢¢ fenjioneazd ca intr-una din zile daci nu li se va da de lueru, sd Se inarmeze cu sdeuri ete.t) Raportul araté mai departe:,cum majorita- tea somerilor s-au inscris in partidul unitar (comunist) jar cea mai mare parte din someri sin clemente turbulente si recalcitrante, pentru care fa~ pte parte din ei au si fost indepartati din lucru; s-au luat de noi masuri a se supraveghia de aproape elementele periculouse ordinel si sigurantel statului pentru a se putea afla pe cel ce agili pe gomeri sisi indeamna la asemeénea fapte, mai ales ca unii din comunistii ce se afla tn localitate in prezent au suferit condamniri la tnchisoare pentru crima contra siguran- fei statului."’ F Prin partidul unitar se in{elege sindicatul unitar care era sub condu- cerea partidului comunist. Un alt raport al politiel cdtre prefecturd informeaza ed > dn timpul din urma s-a putut observa oaresi care agitalic printre muncitori in lega- turd cit tratativele ce erau in curs pentru incheierea contractulul cole tiv." Mai departe, se constata e& partidul unitar este format In majori- fate din someri si lucratori de alta nationalitate, ceea ce inseamn’ ca mun- 4) Analele ist, part, 1/1955, p. 40. 2) Documental un 126 8) Documental ne. 143. ) Documental ar. 143. 8) Documental np. 143 b,Edun fue ore Jor in tucru.*) adunare a partidului social demo- { indemna{i sa nu dea ascultare care torimei la proclamarea re care a Incepul i i +) p cea porta social democratiei, tradatoare a interesclor pentru mea. Aceste ,indemnuri®, alaturi de alle maneyre, fac din arsenal! burgheziei Si social democrafiei care, in petioada firsitului stabilizarii relative a capitalismului si apropierti crizet_econo- “mice, se folosese de noi metode pentru inabusirea luptei dusa de partid in \ a infaptuirii unilatii clasei munciloare. In acest scop, creazd orga- nizatii fasciste. Si in Valea Jiului, la Lupeni, s-a infiintat in 1929 o see- ‘jie a fascistilor care ayea pentru inceput 13 membri.*) Muncitorimea nu s-a lasat intimidata si inselata ci a continual lupla cu dirzenie, fiind condusa de vigilen{a revolujionara a partidului comu- nist romin. Miscarea muncitoreasca din Valea Jiului in aceasta perioada culmind greya de la Lupeni din august 1929, grevi in care clasa munciteare si-a dat tributul de singe pentru eliberarea de sub robia capitalista. Ea mu intra in cadrul acestei lucrari, Dupa greva, situalia clasei muncitoare zi crizei este cea a fascizaril farii. cu Toyarasul Gheorghe Gheorghin Dej caracterize: Tilor sul ¢ z4 astfel lupta mine- -Actiunile duse ce imunciiorii minieri sub conducerea’ partidului nosira stau dovada faptului ci in perioada activita{ii ilegale a Partidului comunist, muncitorii revolutionari din Valea Jiului si din celelalte bazine carbonifere s-au strins in jurul Partidului Comunist din Rominia si au Juptat sub conducerea sa,"**) AlSturi de luptele mincrilor di rioada de care muntii Apuseni rincrik Valea Jiului se inregisireazd, in pe- ne acupam, si actiunile Iucralorilor de la minele de aur din Dupa primul razhoi mondial societate fiunile unei alte societati, ,, sia devenit cea mai mare exploatare de aur din Et rea unor concesunii in sup! fata de 1610 hectare, con: 2 Ruda, Barza, Valea Morit * a cumparat toate ac- ) Idem. ) Documenta! nr. 143, ) Documentul or Lit 4) Doc y Gh ghid-De}, Arti cole gi cuvintari, p. 690,Valea Arsului, Musari si Bradigor, In 1997 me Mica!) Printre proprietarii a s egiunea Brad, bogata in zacaminte aurifere semnat de populatie nevoiaga din {ara motilor. Me a ced ele meeesar traiului, sau jele sau cirausi la intreprinderile pentru exploalarea auru cestora nu era cu nimic mai buna de cit a celor din Valea . uza solului nepotrivit pentru agricultura si din eauza condi munca. Salariul unui luerditor de 1a subsol era de 60 lei pe zi Arar la sunset ne copes suma de 40) lei. In aceste salarii erau ¢ culate sporurile si toate celelalle adausuri, In anul {- aut cu 25% fata de 1924. Din cauza saracie’ EC si de tot felul se procurau la preturi ridicate. Si aici foametea, sari gf concedierile in masi se {ineau lant, Toate acestea Tac si si remulfumitile muncitoritor, In localita- file Crigcior, Tebea -de-Crig, Ruda, Ormindea, Brad, muneitorii era’ organizati in sindicntul minerilor, Corerea cea mai arzitoare a lor era marired si jariului }. Aceasta revendicare si-a gasit e- coul in greva min 2 Apostoli* din iarna anulii 1924, Molivele grevei au: fest reducerea salariilor pe timp de iarna eu 20-40%, denuntarea de citre Societate a contractului colectiv inainte de termen, neacordarea ajvlorlui alimentar pentru familiile minerilor, suspendarea lucrului la dowd mine, concedierea unur numar de 300—400 Iucratori si scumpirea explozibilului, Greva a dural peste patru saptamini.*) Ea sa: sit cu. promisiunea ca li se va asigura minertlor un spor de plata. *) In luna septembrie a aceluiagi an, cind au avul loc tratativele de re- e a contractulni colectiv, minerii au cerul din now mirirea salarinlut ‘ile uetuale nu nai pot face fata scumpetei. Direetiimea mi nei a_respins cererile for spunind ed nu mai poate suporta atites cheltu- profitul se ridiva la 40 milioane tei). Muncitorit piirdsese a trecut Ia teroare aducind jandarmi care au batut entase revendicarile muncitorimii si ati electuat arestari: in cirdasie cu autorita{ile carora le concesionase Greva a durat citeva saptamini, Despre cauzele nuncitoare" din 8 nov. 1925 aratind ca direc: Jerare cerintele muncitorilor care cer Imbunstiitint rea ae colectiv, Muncitorii rdspund hotdririlor patronilor eu solidar = Eh ajutoure materiale de ta organizafiile muneitoresti dim de fa sindicatele unitare care nu tin seama ca mune exploatarea nei min ei vorbeste gazeta Via nea nina Tuat in cons Git. pp. 87-82. 1024. 4/28 1. 128. 1) E, Rasiecki aMinerult ne 12/3 3) Gazeta Munedoare!Gamenii care sunt fara lucru concediati de la loc fara motiv, sd pu- fem atanja ceva pentru ei si pentru familiea lor sa nu moara de foame™ ior la 12. I, 1926.*) In program se observa ca social democratia nu s-a_oeupat de edu- care revolutionara a muncilorilor si tot odata se vede lipsa de orientare si un catacter sponlan al miscaril. Evyenimentele cave au avut loc in anul 1926 in rindul muncitorimii din muntii Apuseni trehuiese puse in legatura strinsa cu rascoala {arani- lor din satul Cris din acelasi an, rascoala in care, fara indoiala unli au fost ajalati de ceilal{i, mai ales ¢a nu se poate face o distinctie neta intre muneitorii si {ararii din te locuri. © cunoastere mai temeinica a coaler {ardinesti din Cris, care abia este amintita in istoria luptelor ta de ja noi, ar contricui gi la clarificarea problemei luptei Partidului somunist romin penire alianta clasei muncitoare cu {aranimea muncitoare. Cauza rascoalei din Cris ca sia cclorlalte din aceasta perioada, este con fiscarea paminturilor {aranimii de catre stat si zadarnica asteptare a infaptuirii. reformei agrare. Si aici ca si in restul judetului au loc dese conflicte ale {aranior cu jandarmii, plingeri ale grupurilor de {arani ne- mul{uniji de lipse de paniint. Revendicarile pentru care a luplat alit muncitorimea cit si {aranimea din mantii Apusenii nu aw fost cistigate ; silua{ia a ramas aceeasi in con- difiile cruntei exploatari capitaliste, De o deosebité importanté pentru cur hunedorene este si centrul muncitorese C fndemina adue o contributie in La Calan-Criseni functione natorie. In 1924 uzina Calan a fost cumpai talurgice unite Titan, Nadrag, Calan™, soc © avea atunci un (ce pital de 150 milioar Productia anuala a uzinei, care atunci avea un Singur furnal, era de 25.000 tone fonta bruta, re noasterea miscarii muncitoresti an. Documentele ce ne stau la aceasta privin\a. za o uzind metalurgicd cu o mare tur- scietatea ,,Uzinele me- 1) Docum. din ist. PCR, p. 396. Despre grevi vezi si aMinerul Nr. 9—10/31 oct. 2) ‘Docuimentul nr. 48. 4 -4 51 ar aes Contributii la cunoasterea slpcia'igaeekineh 183 Acest centru a airas un numar insemnat de muncitori m yalea Streiului, Si aci ca pretutindeni ei eran organizati in oe ae In anul 1926 a ayul loc la 27 iunie o adunare generala a muncitorilor de la aceasté uziné. Pe ordinea de zi a adunarii figura, printre alte probleme, demisia vechiului comitet si alegerea unui comitet nou, apoi si- tua{ia economica a muncitprimii. ') Rezolvarea acestei situa{ii se cerea sa fie facuta de comitet. Comitetul neputind face fata situatiei demisio- neazi. Din atitudines comitetuiu’ ne putem da seama ca in compozitia sa crau elemente sovaitoare ale social democratiei, De altfel, se constata ca comitetele sindicale social democrate neputind convinge muncitorii sa renun{e la greva demisioneazd. Asa s-a intimplat in greva din 1920 din Valea Jinlui, asa si acum. Greva de la Calan a fost precedati de manifestatia de 1 mai 1926 cind au fost facute arestart si unii dintre muncilori au fost batuti_pentru indrazneala de a arbora sleagul rogu. La adunarea generali din 27 iunie, discutindu-se starea econoin‘ed ,,actuala lariului, linbundtatirea ccndijiilor de munca gi dreptul de concediu, dar aceste revendicdri nu au fost luate in considerare de catre conducerea uzi- nei. Pe atunci director era Glozer iar prim inginer, Bauman, Acestia pre- tindeau ca muncitorii <@ lucreze fn ,sut dublu’ far sa le mareascd sa- Jariile. ,Alunci intr-o dupa masa, la turniitorie, cind am mers in sehimbul dei, mancitorul Platinka ne-a vorbil ca dacd nu, ni se ya aproba ce cerem nioi, punem luerul jos” — rel 4 muneliorul Gyuriez lon, participant la —. Astfel a fost declarata greva turniforilor, Ea a fost mai de monstratie si nu a durat decit citeva zile ¢ a 5 iulie so- Jegrama cu urmétorul cuprins ; ,Raportam ca ta itorii turndtori au inceput lucrul in urma_tra- D-lui inspector al muneii.” *) situatia muneitorilor nu s-a schimbat eu ni- uicnirea unei greve mai indelungate, Ea a tn- ceplit in preajma 2 le august 1926 si a durat pina In 22 septem- brie, timp in care lucratorli {urnatori nu ja uzina Despre izbuenirea grevei si cauzele ei Simeria incunos- august. Raportul in- gre graba o de seste la prefectura o te inele de iter Calan mine talivelor ayule In prezenta In urma_ ,,tratativelor mic, fapt care duce la t tiinteaza prefectura printr-un_raport ad . Raportu formes Aven area a Va raporta ca find incunostiintati prin a- seni gi raportul Secfiei de jandarmi Simeria, dresa Uzinelor din C: ca muncitorii de la ne-am Jeplasat la fata grevei cste cd ituatia mu nec iseni au declarat grevi, urmatoarele = drept la 3, zinele metalurgice din jocnlui unde am consta auncitorli cer majorare de salar esita amestecul nostru politier 18 b 2) Documentul nr 8) Documentul nr 2Galan galbenii au rept greva — a ¢ 2 > Bra’ an ‘sindicalul rogu, al nostru, dar galbenit : contra noastra. Noi am facut greva si galbenit aw spart-o, In rindul man-— citorilor au fost unitari (egységes) ca: Fgyed Ignaca, Egyed Ferenez, sok, Bot loan, Knebel Ludovic, Platinka, care au facut agitatie pentru: winism. .Nu-am putut face nimic pe timpul acela decit inscrisi in par- tidul social democrat", declara mumeitorul Gyuricza loan. Dupa incelarea grevei a urmal concedierea muncitorilor care au a- agilat pe restul’ si i-ay indemnat la greva. Platinks a fost purtat pe jos Ja Deva si silil sa manince steagul rosu, din care cauzi apoi a si murit, In anul 1928 ay fost concediati muncitorii in masa. La ineeputil anului 1929 a ayut loc o noua grevd care a durat trei tent de zile, din ianuarie pind fa ineeputul lui aprilie, Motivul grevei a fost scaderea salariului, Cererea muncitorilor de a li se ridica salariul a rimas fara rozu'tal. . $i de data aceasta au venit Girbovan, Gherman si alii care au in- demmat muncitorii sé renunje la greva, spunindu-le — de data aceasta pe un ton mai amenintator — ea ei nich mu ai dreptul la greva si de a cere marirea riului cdei nici © lege nu prevede acest drept jar sala- riul asa este fi In caz c4 muncitorii vor refuza sa inceapa luerul, yor fi concediati definiliy $i Mlocuili cu allii care abia asteapta Un oarecare, Eker, sa si dus prin in jur ca ute mun citori sia debarcat cu ci nu ta Calan ei la Célan-Bai, pe furis. Muncito- rii de aflind acea: 1 raspindit la periferia Calanului si au alungat pe cei ce venisera sa le Urmarea grevei a fost majorarea salariului eu 5%. Cu toate acestea salariul unui muneitor era mai mic decit inainte de greva. S-a mai ob- finut apoi dreptul la concediu plalit si plata orelor suplimentare abia_cw 25—50%. A e Greva muncitorilor de la Calan se alatura celorlalte actiuni de lupta ale clasei muncitoare din regiunea hunedoreana, Ea a fost o actiune inchegati }) Documental nti 318 b,a mhnellorilor cate au dai devatts de congliiniade cla cu hotdrire revendicarea principala + eae i ral cu eet ce yenisera sii inlocuiasea ct au céutat si ee este spargerea unitatii muncitorilor, ctiunite de luptai ale muncitorimil hi re dul comunist romin care duce o ate ane ce ca in toate organiza(iile muncitoresti si stribata ide Partidul a fost tnobilizatorul, organizatorul si conducdtorul mancipare a muncitorilor, \aranilor $i intelectuatilor.” ')- Cu toata perioada de reflux al miscdrii muneltoresti, spiritul de luptir \ al clasei muncitoare creste, miscarea, sindicala, prin patna Ha ee comuniste formate in simul ef sf ealausitd de’ partid, trece, ta actitin tot mai radicale aga cum sint cele amintite, Partidul chiama ortanizatiile sindi- cale sé lupte impotriva politictt antidemperatice a) guvernelor bratienisto- averescane-{araniste, impottiva ofensivel patronale, pentni unitatea clasel SLOSS pentru inlaturarea soctal denweratied de ta conducerea sindl- cata. Dar In perioada ofensivel burgheziet sh in condifiile cruntel tlewaliliti, nu s-a putut realize unitatea de jupta eu partidul social-demoorat ai edirul conducatori_ au trecut desehis in lagarulreactinnii sau sau strecurat in par (id, aducind cu ei rimasi{e oportuniste dle dreapta, contuzie ideologica, spl+ | rit aventurist, mentalitatea mic burgheza, Au existal apol, elemente cu sat < cini de raspundere chiar in Partidul comunist si care considerau cd, Partl- dul trebuie sa stea la coada portidulat nafional-{arinist. Insusi partidul na- tional {Ardnist a format sindicate gi se ardta ca un apirator al intereselor muneitorimil cu scopul de a sparge unitaten clasel muneitoare gh a shibi partidul comunist. Datorita actiunilor scizioniste migeareat muncitoreasca a fost incelinita fa dezyoltarea Clasa muneiloare tsi pierde o parle din drepturile cist gale cu grew jnaintes este lipsila de unitate politica si de actiune, depose tg de drepturile economice si politice far libertajile celdtenesti It sint gitte ite.*) | Acfiunile clasel muncitoare sint limitale 1a conflicte de muned si greve locate, cu revendicari economice gi fird a lua 0 amploare deosebita dar fiind totusi destul de numeroase. Ele sint cauzate de situatia economicd grea in care st afla muncitorimes + mmanifestari ale nemultumirit acestels gi ru opera Uunor provocatori, eum sustine ‘oportunismul eu seon de a fm picdica unitatea clasel muncitoure. Saas 1) Gh, Gheongtiis Be}. Atioule caivintirl, pM si 2) Wide pe 12