lara de sar- wvand punctul rvical. Survin a varstei de 5 2-3 ani. Se nori polipoide, az prin ori- ca tratament istrarea de himioterapia interventia PATOLOGIA NEINFLAMATORIE A OVARULUI Chisturile functibnale ovariene Chisturile functionale ovariene sunt formatiuni pseudotumorale care se for- meaz prin perturbarea evolutiei nor- male a unor foliculi sau corpi galbeni, care sufera o transformare chistica, For- matiunile regreseaza apoi spontan, pe parcursul a catorva saptamani sau luni, cel mai adesea fara complicatii Cu rare except, chisturile functionale ovariene sunt apanajul femeii aflate in plina activitate-sexuala. Spre deosebire de tumorile propriu-zise, ele nu au 0 existenfa autonoma Printre particularitajile chisturilor functionale sunt de subliniat: - incidenta considerabila in practica gi- necologica - reprezinta 2/3 din formati- nile chistice ovariene ale femei adult = patogenia incomplet elucidata. Ar fi consecinta unei stimulari ovariene in- adecvate sau a unor tulburari trofice lo- cale; - dimensiuni in general modeste, nedepasind 5-8 cm in diametru; = polimorfism semiologic si, nu arareori, absenta oricarei simptomatologi. Dintre semnele clinice, tulburarile menstruale sunt cele mai frecvente; - remisie spontana aproape siste- matica, dupa 2-3 luni de evolutie; - complicatii rare, posibile totusi, uneor redutabile -torsiunea si ruptura cu hemoragie intraperitoneala; PATOLOGIA OVARIANA NETUMORALA ~ necesitatea {n practica ginecologica de a diferentia chisturle functionale de tumorile ovariene propriu-zise. Un diag- nostic eronat, prin nerecunoasterea ca- racterului functional al unor formatiuni chistice ovariene, poate sé se soldeze cu laparatomit inutile Inclasificarea histologica a tumorilor ovariene, propusa de OMS in 1973, chis- turile functionale ovariene sunt incluse in Clasa a IX-a (ultima), denumita "Tu- rmor-like conditions" - leziuni pseudotu- morale. a) Chisturile toliculare se formeaza printr-o perturbare in evolutia folicullor ovarieni. Nu are loc ruptura foliculului ajuns la maturitate. In interiorul sau s acumuleaza lichid, iar celulele granu- loase si tecale sunt tasate progresiv, pentru a disparea in timp. Lichidul fol ate si contind estrogeni. Arare- ¢ 6 om in diametru, pu la 7-8 cm. Perefiichisturilor foliculare sunt subtiri, translucizi, continutul sero-citrin. in lipsa evolutiei inspre corpul galben menstrual, secretia ovariana ramane exclusiv estrogenica. Curba temperaturit bazale este monofa- ica, endometrul prezinta diferte grade de hiperplazie. Pot aparea tulburari menstruale, re- tentie hidric,tensiune mamara, jena cu sediul pelvian. Pot fi si mute clini. Menoragille si metroragiile pot 88 suc- ceadi unor perioade de amenoree. Existenta chisturilor functionale este tranzitorie, disparand spontan in 1-3 204luni, In urma rupturii de obicei asimpto- matice sau a resorbtei, Mai rar, ruptura determina durere vie si se soldeaza cu hemoperitoneu! ) Chistul de corp galben (chistul cor- pului galben, chistul luteal, chistul lute- inic) se formeaza dintr-un corp galben menstrual si, probabil uneori, dintr-un corp galben gestational in circum- stantele avortului precoce. Hemoragia intrachisticd poate fi uneori mai mare, cheagul format mai voluminos, iar in urma resorbtiei acestuia, s& se formeze © cavitate cu continut lichid Cel mai adesea, chisturile de corp gal- ben masoara intre 3 si 5 cm. In mod exceptional pot deveni voluminoase si chiar gigante. Lichidul intrachistic poate fi rosu-brun, brun-ciocolatiu si chiar brun-gudron. Peretii contin celule granuloase luteinizate, iar in exterior, Celule tecale luteinizat Adeseori regreseaz, transformandu- se in corpi albicans chistici. Clinic realizeazd sindromul descris de Halban - secretie progesteronica prelungiti, soldata cu amenoree céreia i succed hemoragiitrenante, ce se acom paniaza de eliminarea unor fragmente groase de mucoasa uterina. Nivelurile pregnandiolului urinar sunt crescute, Daca sunt crescute si nivelurile HCG, de ordinul a catorva mii u.i/24 h, chistul de corp galben s-a format cu mare pro- babilitate tn circumstantele unui avort precoce $i chisturile de corp galben pot fi mute clinic. Mai adesea se asociaza insd, cu amenoree, dureri abdominale gi metro- ragii. Confuzia cu sarcina ectopica este posibilé, mai ales c& examenul linia relevai existenta formatiunii tumorale in tuna din zonele anexiale 222 Chisturile de corp galben pot sa seafle la originea hemoperitoneului, in urma rupturi lor, impundnd laparatomia ¢) Foliculii chistici luteinizati multi- ‘li(sau corpii galbeni muttpli,"hiperre actio lutealis", distrofiile chistice reactionale, chisturile tecii luteinizate) apar in circumstantele unor hipar- stimulari ovariene, prin productie sau prin aport exogen de gonadotrofine, exagerat de mari. Ocazional, ar fi si ex: bresia unui réspuns ovarian inadecvat, la actiunea hormonilor gonadotropi hipofizar, eliberati in cantititi normale Se intalnese astfe! tn > mola hidatiformé, coriocarcinom s) ocazional, tn. sarcina muttiplé. Acom- aniaza 40-60% din sarcinile molare gi 10% din coriocarcinoame, ~ sarcina complicaté cu izoimunizini RH, preeclampsie - eclampsie, diabet zaharat (eventualitati rare). Distrofile chistice ovariene s-ar datora metabo: lizari defectuoase a HCG de cétre pla- cent; - tratamentul sterilititii anovulatorii cu stimulatori ai ovulatiei - citrat de clomifen, gonadotrofina umana menopauzicé (HMG) si gonadotrofina Coriala (HCG), Foliculi chistici luteinizati multipli sunt bilateral Ovarele mult marite, apar boselate. Di ‘mensiunile ovarelor pot fi considerabile Peretii sunt format dintr-un strat de Celule foliculare turtte si din numeroase celule tecale mar, luteinizate, Simptomatologia poate apartine afectiunii care se aflé la originea hiper- stimularii ovariene - mola, co- rioepiteliomul. Alteori se rezuma la sehzatia de jena cu sediul pelvian sau este absent. Pot uneo cu hemoragia si ruptur Foliculi chistci lute evacuarea molei sau, 1 Tn.urma administrariid Chisturile functional depistate in mai mult = cul ocazia unor exat licitate pentru dureri struale, acuze care le D = In cadrul unor ex pentru diverse simpto foresc altor afectiuni g = ou ocazia examen profilactice; = In timpul interven Uneori chistul, in urma uni, a generat tabio care a impus intervent functional face obiectt in iplitoare, Tratamentul consta de preparate hormonal hipotizar ~ estroprogestative contin 50 microgram nilestradiol per table progestative mac cacitate mai redus § secundare care le lit ministrarea de estro) contraindicat; ~ analogi ai LH-RH( = Danazol-ul (17 teron). Sunt recom: tamentul cu estropro Au un important efec Efectele secundare si limiteaza utilizarea. Laparatomianu este turile functionale.ben pot sa se afle jneului, in ura aparatomia, uleinizati multi- nultipi, "hiperre~ fille chistice tecii luteinizate) unor hiper- 1 produotie sau Gonadotrofine, onal, ar fi gi ex- an inadecvat, la r gonadotropi ntitéti normale. ariocarcinam i nutiplé. Acom- cinile molare gi Cu izoimuniziri lampsie, diabet re). Distrofille jatora metabo- 3 de citre pla- anovulatorii cu i - citrat de fina umana gonadotrofina ti multi sunt ar boselate. Di- considerabile. tun strat de iin numeroase ate ate apartine riginea hiper- mola, co- e rezuma la pelvian sau este absenté. Pot uneori s& se complice cu hemoragia gin Foliculi chistci luteinizati dispar dupa evacuarea molei sau, in corioepiteliom, in urma administrarii de chimioterapice. Chisturile functionale ovariene pot fi depistate in mai multe circumstante: ~ cu ocazia unor examene genitale so- licitate pentru dureri sau tulburari men- struale, acuze care le pot fi atribui in cadrul unor examene practicate pentru diverse simptome, care se da toresc altor afectiuni ginecologice; = cu ocazia examenelor ginecologice profilactice = in timpul interventilor chirurgicale. Uneori chistul, in urma rupturi sau torsi- uni, a generat fabloul abdomenului acut, care a impus interventia, Alteori chistul functional face obiectul unei descoperir intamplatoare. Tratamentul const in administrarea de preparate hormonale cu efectfrenator hipofizar. ~ estroprogestative normodozate, ce contin 50 micrograme (0,05 mg) eti- nilestradiol! per tablet progestative macrodozate, cu 0 efi- cacitate mai redus’ gi cu unele efecte secundare care le limiteaza utilizarea. Sunt recomandate la femeile la care ad ministrarea de estroprogestative este contraindioat; an LH-RH (Buserelina) ; inazol-ul (17 alfa-etiniltestos- teron). Sunt recomandati cand tra- tamentul cu estroprogestative a esuat. ‘Au un important efect antigonadotrop. Efectele secundare si costul ridicat le limiteaz utiliz Laparatomianu este justficatéin chis- turile functionale. Devine ins’ necesara ea, daca chisturile functionale s-au compli- cat. Punctia vaginal pentru evacuarea chisturilor functionale este contraindi- i. Indicatile laparatomiei in. circum- stanfele unor formafiuni chistice ovariene sunt - diametrul chistului de peste 8-10 cm. Chisturile de aceste dimensiuni sunt arareor functionale; ~ chisturile de dimensiuni inferioare a 8.0m diametru, ce persist mai mult de 3 luni. Implied celioscopia sau lapara- tomia exploratorie. Se procedeazd la exereza si examenul histopatologic al formatiunii, ori de cate ori se suspec- teazi natura sa organica: ~ femeia la care a fost depistati for- mmatiunea chistica ovariana este tn cli- mmacteriu Boala polichistica ovariana Stein gi Leventhal au descris in 1933 un sindrom caracterizat prin ~ spaniomenoree (mai putin de 4-5 menstre anual), cu evolutie progresiva ‘inspre amenoree definitiva; ~ sterilitate anovulatorie; abezitate si hirsutism (neobligato- ri) ~ la examenul clinio, ovarele apar mai mari deoat in mod normal, dure. Macro~ scopic ovarele prezinta o suprafaja alba- lucioasd, perfect neteda - ovare "de ortelan” sau "de fildes In conceptia celor doi, sindromul s-ar datora unel dezvoltiri exagerate a fesu- tului conjunetiv, in corticala ovarelor. Se formeazé 0 coca fibroas’, asimilaté. ak bugineeitesticulare, care perturba evolutia normalé a folicullor ovarieni. In absenta 223pontei ovulare survin anovulatia gi tul- burarile din steroidogeneza ovariand Mai recent, perturbarilor steroido- genezei si a feed-back-ului exercitat de estrogeni asupra secretiei de go- nadotrofine hipofizare le-au fost furni- zate alte explicatii. in patogenia BPCO ar fi implicat un veritabil "cerc vicios", ale cérui verigi principale sunt reprezentate de ~ productia excesiva de androgeni (corticosuprarenaliand si ovariana); + cresterea nivelurilor LH si scaderea ‘SH perturbarea stroidagenezei ovariene. Astfel 1. Cercul vicios ar putea fi initiat de Productia corticosuprarenaliana ex- cesiva de androgeni, survenita o data cu instalarea pubertati 2. Aromatizarea androgenilor in fesu- tul gras, mai ales "conversia periferica", antreneazd o crestere a nivelurilor estro- genilor circulant 3. Estrogenii exercité o actiune feed- back pozitivé asupra sintezei si secretiel de LH si 0 actiune feed-back negativa asupra FSH. Rezulté liberarea de cétre hipofiza a unor cantitati crescute de LH si a unor cantitati reduse de FSH; 4. Nivelurile mari de LH induc pro- ductia excesiva de precursori andro Genici in celulele tecale ovariene; 5. FSH este necesar pentru realizarea activitaii aromatazice in celulele granu- ‘oasei foliculilor ovarieni -conversia pre- cursorilor androgenici de provenienta tecala tn estrogeni. In prezenta unor niveluri mici ale FSH, conversia nu mai are loc 6. In circulatie vor fi eliberate cantitati ‘mari de androgeni (de origine ovariana), Cercul vicios se perpetueaza asttel (se reia de la punctul 2) fologice propri BPCO, ‘sunt crescuti 17 CS. h In 20% din BPCO prarenalei. S-ar solda cu o produce tn ni de tip delta 5. ductia ovarian de androgeni. Subagh- erat ritmul productiei de LH pe ile LH sunt cres minuarii secrete pe parcursu Ar exista si o cr stere a productel de s, au fost invocate ei si beta-lipotrop, Moditicarile morfologice descrise inca de Stein, c tul steroidogene: BPCO, sunt repre: tate in principal de ecil interne, Iuteinizarea nivelurilor mari ale LH diminuarea proliferarii cel stimularea reactiei fi: broase din stroma si capsula 224 modificari care se d: locale crescute de anc = perturbarea mal prin secretia locala o {geni si secretia local diol (E2). Alte efecte morfolo ovariene, ale estrog exces (prin convert sunt reprezentale dometrialé si acut adipos. Pentru cel putin of BPCO, a putut fi stab tar X-linkat, dominar Zordinea se apropie, vedere, de HTA, hit Turicemie, diabet acantoz’ Semnele si simp BPCO prezinta incid die, acestea se reg meazi Amenoree Infertitate Hemoragi | distun | Obezitate Au fost descrist polichistice ova "pseudosteiniene nomenclatura cla tuturor acestoraorhetueazé astiel (Se cosuprarenalei si th ei androgenosecree té moditicarile mor- 20% din BPCO S. Mai recent, au fost rzimatice care intere= oidlané a corticosu- a cu 0 productie fn at va afléndu-se la i, prin hiperpro- indrogeni. Sub acfi- nta enzimatica se Productia de go- are este perturbaté, oduct’ de LH pe urile LH sunt eres i frecvente si mal wu! zilel, tipsa di e parcursul noptil fa insuficienta a oizi' endogeni. In invocate nivelurile beta-endor- gice ale ovarelor par in contex- perturbate din ein principal de me, luteinizarea a, sub influenta erarii celulelor rea reactiei fi- apsula ovarelor, modificari care se datoresc productiei locale crescute de androgeni ~ perturbarea maturaril foliculare, prin secretia locala crescuta de andro- Geni si secretia locala scazuti de estra diol (E2) Alte efecte morfologice, pe langa cele ovariene, ale estrogenilor produsi in exces (prin conversia androgenilor), sunt reprezentate de hiperplazia en- dometriala $i acumularea de fesut adipos. Pentru cel putin o parte din femeile cu BPCO, a putut fi stabilitcaracterul eredi- tar X-linkat, dominant, al dezordinii Zordinea se apropie, din acest punct de vedere, de HTA, hiperlipidemie, hipe- turicemie, diabet insulino-rezistent, avantoza Semnele si simptomele clinice ale BPCO prezinta incidente diferite. In me- die, acestea se regasesc dup cum ur- meazi: Amenoree 47% din cazuti Infertiltate 75% din cazuri Hemoragii 21% din cazuri disfunctionale Hirsutism in cazuri Obi te 33% din cazuri Au fost descrise pseudosindroame polichistice ovariene (sindroame ‘pseudosteiniene”, in conformitate cu nomenclatura clasica). Caracteristica tuturor acestora o reprezinta productia neciclica, excesiva de androgeni 225 Distrofile acompania ~sindromul Cushing - toate circumstantele in care exist 0 hiperproductie de androgeni: tumori ovariene androgenosecretante sau tu- mori ovariene cu stroma functionala; - sindroamele hiperprolactinemice, Conduita in BPCO. Principalele obi tivein BPCO le reprezinta inducerea ovu- latiei, combaterea hirsutismului reducerea hiperplaziei endometriale. Daca’se doreste tratarea infertltiti, se a recurge la + administrarea de citrat de clomiten (stimulator al ovulatiei); rezectia cuneiform bilateral a ovarelor, daca administrarea de clomifen nu s-a soldat cu sarcina dorita Interventia chirurgicald nu se soldeazd cu efecte favorabile constante gi de durata; ~ alte tratamente alternative sunt reprezentate de administrarea de dexa- methasona (daca este implicat o hiperandrogenie de origine corticosu- prarenaliana), agonisti ai dopaminei (in hiperprolactinemii), GnRH sau agonisti ai GnRH tn asociere cu gonadotrotine hipofizare hirsutismul este combatut cu an tiandrogenice puternice (Cyproterone sau Androcur). Produsul comercial Diane contine, pe tanga ciproteron etinilestradiol, avand gi actiune con traceptiva daca singurul obiectivil reprezinta combaterea hiperplaziei endometri- ale (si a hemoragiilor disfunctio nale), se administreaza progestative, ca, de exemplu, medroxiprogesteron acetat (Provera) polichistice ovariene potImportant Chisturile functionale ovariene sunt formatiuni pseudotumorale ce se for- meaza prin evolujia anormalé a unor foliculi sau corpi galbeni care suferd 0 transformare chistica, pentru a regresa apoi spontan pe parcursul a catorva sp: mani sau luni, cel mai adesea: fara complica Cu rare except, chisturile functionale ovariene sunt apanajul femeil aflate Tn plind actvitate sexual. Spre deosebire de tumorile propriu-zise, ele nu au 0 evolutie autonoma. Printre partic larttile chisturilor functionale sunt de subliniat = incidenta considerabilé in practica gi neoologicd - reprezinté 2/3 din form nile chistice ovariene ale femeit adult ~ patogenia incomplet elucidata, Ar fi consecinta unei stimulari ovariene in- adecvate sau a unor tulburar trofice lo- vale; dimensiuni in general modeste, nedepasind 5-8 om In diametru; = polimorfism semiologic si, nu arare- ori, absenta oricarei_ simptomatolog Dintre semnele clinice, tulburarile men: strvale sunt cele mai frecvente = remisie spontana aproape sis tematic, dupé 2-3 luni de evolutie; = complicatii rare, posibile totusi uneori redutabile -torsiunea si ruptura cu hemoragie intraperitoneal ~ necesitatea, in pracica ginecologica de a diferentia chisturile functionale de tumorile ovariene propriu-zise. Un diag nostic eronat, prin nerecynoasterea ca- racterului functional al unor formatiuni chistice ovariene, poate si se soldeze cu laparotomil inutile 226 de retinut Chisturile foliculare Mod de formare: nu are loc ruptura foliculului (Si ovulata) ajuns la mature, In interiorul lui se acumuteazé lchid, jar celulele granuloase $i tecale sunt tasate progresiv. Acest lichid conting estrogen Aspectul clinic: chistul are 5-6 om diametru, cu peretii subtiri si continutl sero-citrin Semne clinice: pentru c& secretia ovariand este exclusiv estrogenica (ex plicatia mai sus), semnele clinice sunt datorate tn special excesului de esto geni, si anume: hiperplazie endometrial cu menometroragii, tulburari men struale, retentie hidricd cu edem, tens une mamara Chistul de corp galben (chist corp galben, luteal) Mod de formare: se formeaza dintr-un corp galben menstrual si, proba, dintt-un corp galben. gestational dint un avort precoce. Aspect clinic: masoara 3-5 cm cu un lichid intrachistic rogu-brun sau ciocole tiu-brun gudron Clinic: acest corp galben, care s-a transformat in chist de corp galben se ret prelungit (ca orice corp galben) estrogeni si progesteron. Aceasti se cretie prelungita de E+P este rispun- zatoare de: “hemoragil trenante cu eliminare de mucoasa uterina amenoree, dureri abdominale. Uneoti se produc hemoragii intrachistice si rup turi ale chistului care duc la hemoper- toneu - asemanator ca intr-o sarcina extrauterina -, necesitand interventia chirurgical. Tratamentul: - obiec ‘monal cu efect frenato Mod de realizar: - estroprogestative n contraceptive cu estrog ~ progestative macro gametri,linestrenol et = tratamente de ultin de LH-RH sau Danazo tradiol; = interventia chirurg este nejustificata) se plicatile chistului(rup foneu si abdomen acu Boala polichis (BPCO) (sindrom Stein-Leven Stein gi Leventhal a un sindrom caracteri ~ spaniomenoree ( menstre anual), cu € Inspre amenoree defi sterilitte anovula - obezitate si hirsut - la examenul cin decatin mod normal, ovarele prezinta o su sf, perfect neteda - sau "de fildes' In conceptia celor datora unei dezvolta tului conjunetiv. inc formeaza 0 cocé fib bugineei testicula evolutia normalaafe absenta pontei ovu latia si tulburarile ovarian’, ‘Semnele gi simplo (sindrom Stein) su (47%); infertiltatealiculare : nu are loc ruptura ia) ajuns la maturitate @ acumuleaza lichid, loase si tecale sunt Acest lichid contin chistul are 5-6 cm isubtiri gi continutul Pentru c& secretia siv estrogenica (ex- emnele clinice sunt excesului de estr azie endometrial ii, tulburari men- ricd cu edem, tensi- rp galben teal. 3@ formeaza dintr-un trual si, probabil, n gestational dintr- soar 3-5 cm cu un u-brun sau ciocola- ) galben, care s-a de corp galben se- orice corp galben) leron. Aceasta se- E+P este raspun- ragii trenante cu coasi_uterina, o Uneori se trachistice gi rup- : duc la hemoperi- ca intr-o sarcina sitand interventia Tratamentul: - obiectiv: medical hor? monal cu efect frenator hipofizar. Mod de realizare - estroprogestative normodozate (pilule contraceptive cu estrogeni - 0,05 mg); ~ progestative macrodozate (de tip or- gametrl, linestrenol etc); tratamente de ultima ora cu analogi de LH-RH sau Danazol (17-alfaetiniles- tradiol ~ interventia chirurgicaté (taparotomia este nejustificaté) se face doar in com- plicatile chistului (rupturé cu hemoperi- toneu si abdomen acut). Boala polichistica ovariana (BPco) (sindrom Stein-Leventhal) Stein si Leventhal au descris in 1933 un sindrom earacterizat pri: spaniomenoree (mai putin de 4- 5 menstre anual), cu evolutie progresiva inspre amenoree definitiva; ~ steriltate anovulatorie; ~ obezitate si hirsutism (neobligatorii); la examenul clinic, ovare mai mari decit in mod normal, dure. Macroscopic ovarele prezinté o suprafata alba-lucioa- 84, perfect neteda - ovare “de porfelan sau "de fildes In conceptia celor doi, sindromul s-ar datora unei dezvoltari exagerate a tesu tului conjunctiv. in corticala ovarelor se formeaza o coca fibroasa, asimilata al- bugineei testiculare, care perturba evolutia normala a foliculilor ovarieni. In absenfa pontei ovulare survin anovu latia si tulburdrle din steroidogeneza ovariand, Semnele si simptomele cinice ale BPCO (sindrom Stein) sunt deci: amenoreea (47%); infertitatea (75%); hemoragii distunctionale (56%) Explicatia simptomelor si a afectiunii este dat de perturbarea productiei de hormoni steroizi: in special productia in exces a androgenilor (hirsutism, noree), dereglarea secretiei de es- trogeni si gonadotrofine - LH (amenoree, hemoragil), toate ducénd ta infertilitate Conduita in BPCD. Principalele obiec- tivein BPCO le reprezinta inducerea ovu- latiei, combaterea hirsutismului reducerea hiperplaziei endometrial. Daca se doreste tratarea infertlittl se va recurge la ~ administrarea de citrat de clomifen (stimulator al ovulatiei; - rezectia cuneiforma bilateral a ovarelor, dacd administrarea de clomifen nu s-a soldat cu sarcina dorita Interventia chirurgicala nu se soldeaza cu efecte favorabile constante i de du rata; alte tratamente alternative sunt reprezentate de administrarea de dexa- methasona (daca este implicat’ o hiperandrogenie de origine corticosu- prarenaliana), agonisti ai dopamine (in hiperprolactinemii), GnRH sau agonisti ai GnRH in asociere cu gonadotrofine hipofizare; - hirsutismul este combitut cu estro- progestative ce posedi efecte antiandro- genice puternice (cyproterone - produsul comercial Diane); daca singurul obiectiv 11 reprezinti combaterea hiperplaziei endometriale (si a hemoragilor disfunctionale), se administreaza progestative ca, de exem- plu, medroxiprogesteron acetat (Pro vera). (21%); hirsuti 2207Din total atea maselor tumorale pelvi- ene depistate prin tuseul vaginal sau prin ecografie, proportia cea mai important revine ovarelor. Formatiunile turorale ovariene sunt de o diversitate extrem chisturi functionale distrofice, ovare polichistice (BPCO), tumori ovariene be- nigne, tumori ta limita malignitati (bor: deline tumors), cancere. Tumorile ovariene prezinta o semniti catie particular prin Posibilitatea cresterit chisturilor ovariene complet mute clinic, o lunga perioada de timp, pana la dimensiuni impresionante complicatile pe care le antreneazé: torsiune, hemoragie intrachistica, rup- turd, compresiune; ~ incidenta in crestere a cancerelor ovariene, plasand aceasta localizare in farile inalt dezvoltate pe locul 2 printre ‘eoplazille aparatului genital feminin; ~ dificult de diagnostic, nu numa cinic, Gi si histopatologio, de incadrare a unor tumori side precizare a caracterului benign sati malign (existenta unei categorii spe- Ciale a tumorilo, la limita malignitai). *Clasificarea tumorilor ovariene Au fost propuse numeroase oriterii de clasificare a tumorilor ovariene: tumori chistice si tumori solide (criteru clinic); tumori benigne situmori maligne - tumor lpsite de activtate secretorie situmori hormonosecretante ~incazul cancerelor, tumori primitive si cancere secundare (metast TUMORILE OVARIENE OMS a adoptat in 1973 o clasificars histologica. fn raport cu tesuturile din care provin, au fost descrise 9 clase de tumori Ovarul confine patru tipuri principale srminale (germ cell). Sunt ule care au migrat de lanivelul sae ‘ui vitelin si au colonizat gonadele primitive, in perioada embrionard ¢. Gellule mezenichimale stromale. Aug icativa de a sinttza steroizi sexuall (1) 4. Tesut conjunctv,formatunl vas lare, fibre nervoase. Cele 9 clase principale ale tumorilor ovariene, conform clasific&rii OMS sunt urmatoarele: 1. Tumori epiteliale comune; 2.Tumori ale mezenchimului gale cote doanelor sexuale; 3. Tumori cu celule lipidice 4. Tumori cu celule germinale; 5. Gonadoblastomul; 6. Tumori secundare (metastatice) 7. Tumori neclasate (neclasifcate); 8. Tumori le fesuturilor moi nespecifiog; 9. Leziuni pseudotumorale. ficarilor propuse se apropie, de altel, de 100 !Criterile de clasificare sunt cele mai diterite $-a speci ficat mai sus, OMS a adoptat o clasif- care pe critenhistologice, propusé de itre Serov in 1973. In raport cu necesita conduita pe care urmeazi pentru clinician este importanta dite rentierea tumorior limita maligntati serie da ek jin favoarea benign ‘variene, in timp ce fenta unui cancer 0 bilitate. mai mare ultima instant, cel tura unei tumori ov limitésmaligna este De aici, obligatvi anatomopatologiop pporaneu). Vor mal 0 serie de tumor trem de rare (clase umorile hormose ttl de rare) proznta pariculara, dupa cu ‘mon (sau mai mutt tip sau atu clasei a IX-a (ain apartin: chistur ovariene, luteomul coza ett ~ in definirea, den tunor forme cu totul ovrine, exist inca ritele scoll an * Incidenta tt ovariene Incidenfa este extre mai multe din tumor claselor | si 1V. In s unele clase sunt exc fost comunicate, pi suta de tumori cu cel Ua) si un num&r ap gonadodoblastoame in general, trebuie 4, Tumori epiteal reprezinta 70-85%973 0 clasificare bu fesuturile din scrise 9 clase de puri principale minal, ce proving primitiv, inveleste weaza in corticala (germ cell). Sunt de la nivelul sacu- jonizat gonadele | embrionara le stromale. AUO va de a sintetiza ormatiuni vasou le ale tumorilor ficarii OMS sunt mune; imuluigiale cor- dice; sminale metastatice); eclasificate) moinespecifice; orale, yf ovariene pre- Mumérul clasi- propie, de altfel, asifcare sunt din i cum s-a speci- adopiat o clasifi- gice, propusé de atle impuse de aza si o adopt, importanta dife- de elemente clinice care pledeaza in favoarea benignitatii unei tumori ovariene, in timp ce altele sustin exi tenta unui cancer ovarian, cu 0 proba bilitate mai mare sau mai mica. in ultima instanta re precizeaza na tura unei tumori ovariene benignd/ la limita/malign’ este anatomopatologul. De aici, obligativitatea examenului anatomopatologic peroperator (extem- poraneu). Vom mai refine ca = 0 serie de tumori ovariene sunt ex- trem de rare (olasele Ill V) -tumorile hormosecretante (si ele des- tul de rare) prezinté o simptomatologie partic ‘mon (sau mai multi horm tip sau altul apartin ovariene, luteomul de sarcina, hiperte- coza ete definirea, denumirea si tncadrarea unor fr fetumori histopatologi in ¢Incidenta tumorilor ovariene incidenta este extrem de inegald. Cele mai multe din tumorile ovariene apartin claselor | si IV. In schimb, tumorile din unele clase sunt exceptional de rare: au fost comunicate, pana in 1977, doar vreo ‘suta de tumori cu celule lipidice (clasa a ll-a) si un numar aproximativ egal, de gonadodoblastoame (olasa a V-2). In general, trebuie refinut cf: 1. Tumorile epiteliale comune (clasa|-a) reprezinta 70- din totalitatea tu- morilor ovariene. La réndul lor, tumorile epiteliale se subdivid in alte 8 subolase (de fa A la H): seroase, mucinoase, en dometroide, mezonefroide, tumoarea Brenner etc ~ principalele reprezentante ale tu- motilor epitelial sunt chistade noamele (benigne), chistadenoamele papilare (benigne), chistadenoamele cu potential malign scdzut (borderline) chistadenocarcinoamele papitare (ma ligne), adenocarcinoamele (maligne) Procentual, din tumorile epiteliale se roase 70% sunt benigne, 20-25% ma- ligne, céteva procente sunt la limita rmalignitatii (border dintre tumorile mucinoase, cele mai importante sunt chistadenoam noase, chistadenoamele mucinoase potential malign scdzut (borderline), adenocatcinoamele si chistadenoca nnoamele mucinoase, Procentual, 85% din tumorile mucinoase sunt benigne, 9% maligne, restul “la limita", 2. Sub aspectul freoventei cu care sunt Intalnite n practica,teratoamele benign (apartinand clasel a 1V-a) detin unul din primele locuri = 20% din tumorile ovariene. In proportie de 2% pot sa se malignizeze; 3. Gancerele ovariene reprezinta aproximativ 1/5 din tumorile ovari Din totalitatea cancerelor, 1/5 sunt me tastatice. lar din tumorile ovariene me- cundare), jumétate sunt reprezentate de ctre tumorile Kruken- ie seroast berg. Pe parcu ale femeii, patologia tumoral ovariané es se de tu- ‘mori, in timp ce altele sunt rare (vezi tabelul de mai jos) 229