Professional Documents
Culture Documents
Limba germana este o limba de circulatie internationala si este limba oficiala de stat in
urmatoarele tari: Austria, Germania si Elvetia. Tarile in care se gasesc minoritati germane
sunt: Romania, Polonia, Ungaria.
SALUTUL
Poezie
Sagt = spune
Alfabetul limbii germane este la fel cu cel al limbii romane, numai ca anumite litere sau
grupuri de litere se citesc altfel decat se scriu.
A(a); A..(e); B(be); C(t.e); CH(t.eha); D(de); E(e); F(ef); G(ghe); H(ha); I(i); J(iot); K(ca); L(el); M
(em); N(en); O(o); O..(oe); P(pe); Q(chiu); R(er); S(es); SCH(s,); SS(est,et); T(te); U(u); U..(iu); V
In limba germana articolul hotarat este asezat intotdeauna in fata substantivului si are forme
pentru cele trei genuri ca si in limba romana: masculin - der
Feminin - die
Neutru - das
Articolul nehotarat este asezat de asemenea inaintea substantivului si are la singular doua
forme: masculin - ein = un; o
Pentru plural articolul hotarat are o singura forma pentru toate cele trei genuri:die.
Vocabular: hier = aici Hier ist ein Mann. Aici este un barbat.
sind = sunt
Ich weiss alles = stiu totul Ich weiss nichts = nu stiu nimic
ei = ai clein = mic
eu = oi heute = azi
ge = ghe geben = a da
ig la final = ih zwanzig = 20
sp = sp springen = a sari
Cand o vocala se afla inaintea unei consoane duble sau este urmata de alte doua consoane,
ea este „scurta“.
Consoana „h“ dupa o vocala nu se citeste,ea fiind doar un semn ortografic care ne arata ca
vocala este „lunga“.
„h“ nu se citeste decat la inceput de cuvant si in alte cuvinte compuse unde al doilea cuvant
incepe cu „h“.
In limba germana toate substantivele,indiferent de locul lor in propozitie sau de felul lor,ele
se scriu cu litera mare (majuscula).
- sie = ea (feminin)
- es = el,ea (neutru)
was? = ce? wo? = unde? wie? = cum? wer? = cine? Wohin? = incotro?
Bitte zeige mir! = te rog, arata-mi! Bitte zeigen Sie mir! = va rog aratati-mi!
Pronumele personal este scris cu litera mare numai cand este la inceput de propozitie sau ca
forma de politete. Ex.: Sie macht einen Ausflug. = Ea face o excursie.
Verbele
In limba germana verbele se termina toate la infinitiv in „en“. Verbele limbii germane se
impart inpatru mari categorii:
1. Verbe auxiliare
2. Verbe regulate
3. Verbe neregulate
4. Verbe modale
sein = a fi
werden = a deveni
Holland-Niederland = Olanda
Vocabular:
Wie hest du? = Cum te cheama? Wie heisen Sie? = Cum va cheama?
Pentru conjugarea oricarui verb regulat la prezent pornim de la radacina verbului la care
adaugam terminatia prezentului.Radacina verbului se obtine prin inlaturarea terminatiei
infinitivului (en).Ex.:machen = a face :mach = radacina verbului.
1. ich – e
2. du – (e)st
2. ihr – (e)t
3. sie – en
In limba germana exista verbe a caror radacina se termina in consoana si de aceea intre
terminatie si radacina se adauga vocala „e“la persoana a 2-a si a 3-a singular si la persoana a
2-a plural.Exemplu: arbeiten = a munci
Du-arbeitest = tu muncesti
La prezent verbele neregulate isi modifica ocala din radacina (din „e“ in „i“ ).
Exemplu:
sprechen = a vorbi
Du – sprichst = tu vorbesti
- infinitivul – sprechen
sehr = foarte
Daca un verb isi schimba la imperfect vocala din radacina,atunci el este neregulat.
Singen-sang-gesungen = a canta
Du – singst = tu canti
spielen-spielte-gespielt = a se juca
lesen-las-gelesen = a citi
schreiben-schrieb-geschrieben = a scrie
korigieren-korigierte-korigiert = a corecta
vergleichen-vergleichte-vergleicht = a compara
bewerten-bewertete-bewertet = a aprecia
kommen-kam-gekommen = a veni
Pentru exprimarea unei porunci sau a unui imperativ,daca este vorba de formula de
politete,folosim persoana a 3-a plural punand pronumele dupa verb, care se va scrie cu
majuscula. Exemplu: Sagen Sie! = spuneti / Sprachen Sie! = vorbiti!
Pentru singular, cand ne adresam unei persoane apropiate, pornim de la persoana a 2-a
prezent, inlaturand pronumele si terminatia. Exemplu: sprich! = vorbeste!
Ich sage nicht. = Eu nu spun. Ich sage nichts. = Eu nu spun nimic. Ich sage etwas. = Eu spun
ceva. Ich sage besser nichts. = Mai bine nu spun nimic.
dieZahl = cifra,numarul
drei = 3 acht = 8
vier = 4 neun = 9
Numeralele germane sunt simple pana la 13. De la 13 in sus ele sunt compuse. Pana la 20,
din unitati si zeci, si anume:
Fu..nfzehn = 15 achtzehn = 18
Pentru numeralele de la 20 in sus vom proceda astfel: punem mai intai unitatea, apoi
conjunctia „und“, iar la urma punem zecile.
Sechzig = 60
De la 100 in sus numeralele se formeaza punand mai intai suta, iar apoi celelalte numere:
Dreihundertdreiunddreizig = 333
Der Grossvater = bunicul die Grossmutter = bunica der Opa = tataia die Oma = mamaia
Suchen-suchte-gesucht = a cauta
Gleich = imediat
Mit = cu
Da = aici
Kosten-kostete-gekostet = a costa
Gern = cu placere
Genau = precis;exact
Wann = cand
Ganz = foarte
Einfach = simplu
Fu..llen-fu..llte-gefu..llt = a completa
Buchstabieren-buchstabierte-buchstabiert = a silabisi
Am = la
Zu Fuss – pe jos der Fuss = laba piciorului die Fu..sse = labele picioarelor
Kombinieren-kombinierte-kombiniert = a combina
Erga..nzen-erga..nzte-erga..nzt = a completa
Notieren-notierte-notiert = a nota
U..ben-u..bte-geu..bt = a exersa
Vergleichen-vergleich-vergleichen = a compara
Beschrieben-beschrieb-beschrieben = a descrie
Korigieren-korigierte-korigiert = a corecta
Wiederholen-wiederholte-wiederholt = a recapitula
Passen-passte-gepasst = a se potrivi
Jemand = cineva
Die Ecke = coltul die Ecken = colturile um die ecke = dupa colt
Fast = aproape
Ganz = total;foarte
Reich = bogat
trinken-trank-getrenken = a bea
Prosit! = Noroc!
Daca am uitat in timpul scrierii cand trebuie sa folosim o consoana dubla,deasupra celei
existente se pune o linie.
Mo..gen-mo..chte-gemo..cht = a dori
Ich habe Hunger = mi-e foame Ich bin Hungrig = mi-e foame
Nehmen-nahm-genommen = a lua
Essen-ass-gegessen = a manca
Zusammen = impreuna
- afirmativa
- negativa
- interogativa
Forma afirmativa este forma de baza si se compune din pronume si verb. Exemplu: Ich
sage = eu spun.
Forma negativa este formata din cea afirmativa la care se adauga negatia pentru verbe:
nicht. Exemplu: Ich sage nicht. = eu nu spun.
Forma interogativa este formata din verb la inceput,iar dupa aceea vine pronumele,iar la
sfarsit semnul intrebarii. Exemplu: Sage ich? = eu spun?
Etwas = ceva
Glu..cklich = fericit;fericita
Zu = prea
Wissen-wusste-gewusst = a sti
Doch = titusi
Nein = nu ja = da
am morgen = de dimineata
mo..gen-mo..chte-gemo..cht = a dori
Lunile anului:
Am Montag = lunea
Daca propozitia incepe cu un complement sau orice alta parte de propozitie sau vorbire,
pronumele este asezat dupa verb. Exemplu:
Immer = mereu
Fu..r = pentru; de
Schlagen-schlug-geschlagen = a bate
Bekannt = cunoscut(a)
Reisen-reisste-gereisst = a calatori
Oft = adesea
Unterwegs = pe drum
Nie = niciodata
voll = plin,plina
na..chste = urmatoarea
finden-fand-gefunden = a gasi
spitze = antaia;exceptional
super = superb
ho..ren-ho..rte-geho..rt = a auzi
gern = cu placere
natu..rlich = natural;desigur
Wie alt bist du? = Ce varsta ai? Wie alt sind Sie? = Ce varsta aveti dvs.?
Schlecht = rau
Von = de
Seit = de
Schon = deja
Nach = dupa;spre
Dann = apoi
Dauern-dauerte=gedauert = a dura
Auch = de asemenea;si
Treffen-traf-getroffen = a intalni
Schlafen-schlief-geschlafen = a dormi
Ganz = total
Hatte = a avut
Weggehen = a pleca
u..ber = despre
unbekannt = necunoscut
In limba germana exista verbecare cer un anumit caz,fie dativul,fie acuzativul.Verbele care
cer acuzativul sunt:
Declinarea articolului hotarat are la singular trei forme,pentru fiecare cate una,iar pentru
plural o singura forma pentru toate cele trei genuri.articolul nehotarat primeste in cadrul
declinarii terminatiile articolului hotarat,neavand forma pentru plural.
Pentru plural; M, F, N:
N-die
G-der
Ac-die
Exista cazuri in limba germana cand substantivele nu au articol.Atunci ele au inainte ori un
verb, ori un adverb.
Platzen-platzte-geplazt = a crapa
Gewu..nscht = dorit
Bleiben-bliebt-gebleiben = a ramane
Zu Hause = acasa
Ta..nzer = dansator
Noch = inca
Gemeinsam = impreuna
Geboren = nascut
Sicher = sigur
Fu..nfzehnte = al 15-lea
Neunzehnte = al 19-lea
Pentru scrierea datei punem numeralul in cifre, apoi punct, iar dupa aceea urmeaza luna.
Exemplu: der 26. Februar = der sechsundzwanzigste Februar.
Warten-wartete-gewartet = a astepta
Das Mittagessen = masa de pranz Ich nehme das Mittagessen = iau pranzul
Fru..h = devreme
Tief = adanc
Wie spa..t ist es? = cat este ceasul? Wievil Uhr ist es? = cat este ceasul?
Halb = jumatate
verabschieden-verabschiedete-verabschiedet = a se desparti
Mich = ma
Sich = se
Euch = va
Sich = se
Von ihm = de el
Von ihr = de ea
Blind = orb
Ku..ssen-ku..sste-geku..sst = a saruta
Umarmen-umarmte-umgearmt = a imbratisa
Lieben-liebte-geliebt = a iubi
Klingen-klingte-geklingt = a suna
Blieben-bliebt-geblieben = a ramane
Dort = acolo
Erza..hlt = povesteste
Ich bin hungrig = mi-e foame Ich habe hunger = mi-e foame
Ich bin durstig = mi-e sete Ich habe durst = mi-e sete
Passen-passte-gepasst = a se potrivi
Erzahlen-erza..hlte-erza..hlt = a povesti
So = asa, deci
Treffen-tref-getroffen = a intalni
Es tut mir leid = imi pare rau. Es tut mir sehr leid = Imi pare foarte rau
Sto..ren-sto..rte-gesto..rt = a deranja
Verstenden-verstand-verstanden = a intelege
Kaufen-kaufte-gekauft = a cumpara
Verkaufen-verkaute-verkauft = a vinde
Ganz = toata
Manchmal = cateodata
Allein = singura
Treffen-traf-getroffen = a intalni
Wandern-wanderte-gewandert = a drumeti
Schwimmen-schwamm-geschwommen = a inota
Segeln-segelte-gesegelt = a naviga
Kochen-kochte-gekocht = a gati
Lange = lung
Doch = totusi
Za..hlen-za..hlte-geza..hlt = a numara
Betrunken = beat,matol
Nehmen-ahm-genohmen = a lua
Schnarchen-schnarchte-geschnarcht = a sforai
In limba germana exista cinci grupe de plural.Din prima grupa fac parte substantivele
terminate in consoana si care la olural primesc terminatia „e“. Exemplu: der Tag-die Tage.
Substantivele din grupa a 2-a de plural se termina la singular in vocala „e“ si primesc la
plural terminatia „n“.
Alta categorie de substantive, tot din aceasta grupa,se termina in consoana si primesc
terminatia „en“. Exemplu: die Sprache-die Sprachen; der Mensch-dieMenschen.
In grupa a 3-a de plural intra substantivele terminate in consoana dar care au in interiorul
cuvantului sau in radacina lui „a“ si atunci primeste „..“. Exemplu: das Land-die La..nder.
In grupa a 4-a de plural intra substantivele care la singular se termina in „er“, „en“ sau
„el“.
In grupa a 5-a de plural intra toate cuvintele straine sau neologismele, aceste substantive
primind la plural terminatia „s“. Exemplu: das Auto-die Autos.
Mu..de = obosit
U..brigens = de altfel
Deutlich = rar
Auf = pe
Vergleichen-vergliech-vergleichen = a compara
Vergehen-verging-vergangen = a trece
Trennbar = separabil
Holen-holte-geholt = a aduce
Zwischen = intre
Unmo..glich = imposibil
Bilden-bildete-gebildet = a forma
Reden-redete-geredet = a vorbi
Benutzten-benutzte-benuzt = a folosi
Fertig = gata
TRENNBARE VERBEN
Exista verbe separabile care mai contin si un alt prefix si anume „vor-„ :
La participiul 2 sau a 3-a forma de baza prefixul nu se mai separa de verb, darintre prefix si
radacina se adauga „ge“.
DIE MODALVERBEN
VERBELE MODALE
Verbele modale sunt verbe auxiliare de mod. Verbele modale nu sunt de sine statatoare,
folosindu-se cu infinitivul altor verbe. Ex.:Ich kann lernen = eu pot sa invat:du musst
schreiben = tu trebuie sa scrii.
In propozitia dezvoltata verbul la infinitiv este asezat intotdeauna pe ultimul loc. Ex.:Ich
kann Deutsch, Englisch, Italienisch lernen. = Eu pot sa invat.....: Du musst die Lection
schreiben. = Tu trebuie sa scrii lectia.
Das brave Kind = copilul cuminte Das schlimme Kind = copilul rau
Daca adjectivul are in fata articolul nehotarat,el va primi terminatiile articolului hotarat
dupa cum urmeaza: Masculin – ein-er ex.:der Vater-ein guter Vater = un tata bun
Ho..flich = politicos
Unho..fliche = nepoliticos
Gescheit = destept
Verbele modale se refera la o persoana sau la mai multe persoane care in majoritatea
cazurilor nu sunt numite. Verbele modale sunt:
- ko..nen-konte-gekont = a putea
- mu..ssen-mu..sste-gemu..sst = a trebui
- sollen-sollte-gesollt = a trebui
- mo..gen-mochte-gemocht = a dori
- du..rfen-exprima o permisiune
- afirmativa-ich kann
- interogativa-kann ich?
Nur = numai
Bekommen-bekamm-bekommen = a primi
Suchen = a cauta
Rauhen-rauhte-gerauht = a fuma
Viel = mult
U..ber = despre;peste
Woher? = de unde?
Wohin? = incotro?
Warum? = de ce?
Besonders = deosebit
Durch = prin
Oft = adesea;des
Die Klassaufgabe = tema din clasa die Klassaufgaben = temele din clasa
COMPUNEREA SUBSTANTIVELOR
Substantivele noi pot fi formate prin derivare si compunere din substantive sau alte parti
de vorbire.Derivarea se poate face cu ajutorul prefixelor si sufixelor.Cel mai frecvent
procedeu este derivarea cu ajutorul sufixelor.Cele mai des folosite sufixe sunt:
Substantivele formate astfel indica de obicei persoane care exercita o activitate,o meserie.
Substantivele care au in radacina lor vocalele „a“, „o“, „u“, prin derivare primesc
„..“(umlaut).
Die Allerliebste = cea mai iubita dre Allerliebste = cel mai iubit
Substantivele formate cu sufixul „-ei“ sunt feminine si indica o activitate exercitata intr-un
atelier sau cu un sens periorativ. Ex.: die Schneiderei = croitoria; die Bu..cherei = die Bibliotek
= biblioteca; die Spielerei = joaca.
Substantivele formate cu ajutorul sufixului „-ling“ sunt masculine si indica ceva tanar sau
un sens periorativ (un mod de a face misto). Ex.:der Jungling = tanarul; der Lehrling =
ucenicul (lehren = a invata pe cineva); der Feigling = lasul(feige = las).
Substantivele formate cu sufixul „-ung“ sunt intotdeauna feminine si indica o actiune sau
rezultatul unei actiuni. Ex.: die Rechnung = socoteala (rechnen = a socoti); die Erfindung =
descoperirea (erfinden = a descoperi); die Ordnung = ordinea (ordnen = a ordona).
Cu ajutorul sufixelor „-chen“ si „-lein“ se formeaza toate diminutivele din limba germana,
care sunt intotdeauna de gen neutru. Ex.:das Ha..uschen = casuta; das Vo..gelchen =
pasarica; das Bu..chlein = carticica; das Junglein = baietelul; das Ma..dschen = fetita; das
Tishlein = masuta.
Versuchen-versuchte-versucht = a incerca
Derivarea se poate face si cu ajutorul prefixelor, iar dintre cele mai folosite sunt: ge-; ur-;
un-
Prefixul „ur-„ are sensul de „foarte vechi“ si imprima acest sens substantivului nou
format.
die Urmenschen = oameni preistorici; die Sache = lucrul – die Ursache = cauza.
Ex.: der Dank = multumirea – der Undank = nemultumirea; das Glu..ck = fericirea – das
Unglu..ck = nefericirea; der Unmensch = neomul; die Menge = multimea = die Unmenge =
(tot)multimea(forma intarita).
Un alt procedeu prin care putem obtine substantive este procedeul compunerii. Cu
ajutorul compunerii noi putem sa formam din doua cuvinte unul singur, printr-o litera de
legatura. Primul cuvant se numeste „determinativ“ si este si cel pe care cade accentul, iar
ultimul cuvant, „determinant“, este intotdeauna un substantiv care da si genul substantivului
compus. Cuvantul „determinativ“ poate sa fie si o alta parte de vorbire decat substantiv, si
anume: adjectiv – gross + der Vater = der Grossvater = bunicul
Exemple: -die Einkaufstasche = sacosa de cumparaturi: der Einkauf = cumpara + die Tasche =
geanta, buzunarul
-das Haus = casa + die Aufgabe = tema – die Hausaufgabe = tema de acasa
Daca ambele substantive au unul la sfarsit vocala, iar cel de-al doi-lea tot vocala, vocala de
la primul cuvant cade, se inlatura. Ex.:die Klasse + die Aufgabe = die Klassaufgabe.
DER POSSESSIVPRONOMEN
PRONUMELE POSESIV
Pronumele posesive nu sunt de sine statatoare,ci trebuie sa aiba dupa ele neaparat un
substantiv. Doar cand este vorba de o intrebare,raspunsul poate fi dat numai prin pronume.
Pentru a putea pune intrebari referitoare la cazuri,avem pronumele: „wer?“ = cine?; „was?“
= ce?
N – wer?;was?
D – wem? = cui?
Ac – wen? = pe cine?,ce?
Niemand = nimeni
Cand in propozitie avem deja o negatie sau un cuvant negativ, negatia „nicht“ care sta
langa verb nu se mai pune. Ex.: Niemand spricht. = Nimeni nu vorbeste.
Schweigen-schweig-geschweigen = a tacea
Versuchen-versuchte-versucht = a incerca
Meinen-meinte-gemeint = a fi de parere
Seit = de
Beruf = meserie
Wichtig = important
Fremd = strain
Wie? = cum?
Jede,jedes = fiecare
Beim = la
Sofort = imediat
Eigen = propriu
Ab = de la bis = pana la
Dias = diapozitive
Der Beste = cel mai bun die Beste = cea mai buna
Spa..ndet-spa..ndete-gespa..ndet = a dona
Gospel = spiritual
Singen-sang-gesungen = a canta
Bei = la
Gewinnausgabe = primirea
Besuchen = a frecventa
Verschieden = diferit
Feiern-feierte-gefeiert = a sarbatori
Tanzen-tanzte-getanzt = a dansa
Fro..hlich = vesel
Negatia pentru substantive este articolul hotarat negat kein = nici un;nici o
Exista substantive al caror gen din limba germana nu corespunde cu genul din limba romana.
Gemeinsam = comun
Man = se
Berichten-berichtete-berichtet = a relata
Ganz = total;complet
Ernst = serios
Tra..umen-tra..umte-getra..umt = a visa
Traurig = trist;trista
Passen-passte-grpasst = a se potrivi
Beraten-beratete-beratet = a sfatui
Helfen-half-grholfen = a ajuta
In propozitie locul al 2-lea sete intotdeauna locul verbului.Daca verbul este la un timp
compus, verbul auxiliar sta pe locul al 2-lea ,iar participiul trecut pe ultimul loc.Cand
propozitia incepe cu un complement sau orice altceva,pronumele este asezat dupa verb.
DECLINAREA ARTICOLULUI
M F N
Pentru plural exista o singura forma pentru toate cele trei genuri:
MFN
N die
G der
D den
Ac die
M F N
Articolul nehotarat negat are atat forme de singular precum si o singura forma de plural,
primind terminatiile articolului hotarat dupa cum urmeaza:
SINGULAR PLURAL
M F N
In limba germana exista situatii cand articolul hotarat se poate contopi cu prepozitii
pentru prescurtarea exprimarii:
An = la an + das = ans = la
Ich gehe an das Fenster. = Ich gehe ans Fenster. = Eu merg la fereastra.
Ich sitze auf das Bett. = Ich sitze aufs Bett. = Eu stau pe pat.
Ich arbeite fu..r das Leben. = Ich arbeite fu..rs Leben. = Eu muncesc pentru viata.
In = in in + das = ins = in
Vor das Leben habe ich Angst. = Vors Leben habe ich Angst. = De viata mi-e frica. (In fata
vietii mi-e frica.)
U..ber das Land ist Nebel. = U..bers Land ist Nebel. = Peste tara este ceata.
Durch das Land weght der Wind. = Durchs Land weght der Wind. = Peste tara bate vantul.
Aceste contopiri se folosesc cu substantive aflate in cazul acuzativ. Exista alte prepozitii
care se contopesc cu articolul numai la dativ.
An = la an + dem = am = la
Ich bin bei dem Arzt. = Ich bin beim Arzt. = Eu sunt la doctor.
In = in in + dem = im = in
Die Kinder spielen in dem Hof. = Die Kinder spielen im Hof. = Copiii se joaca in curte.
Von dem Vater habe ich das Heft. = Vom vater habe ich das Heft. = De la tata am caietul.
Zu dem Theater wollen alle gehen. = Zum Theater wollen alle gehen. = Toti vor sa mearga la
teatru.
Zu der Post ist ein langer Weg. = Zur Post ist ein langer Weg. = La posta este o cale lunga.