POPOARE SI SPATII ISTORICE 2 Lupoaica ~ simbolu! descendentei romane (mitul Rome!) Traditia romanitatii Agezati la interferenta unor mari civilizatii — oceidentala si bizantina -, romani gi-au faurit 0 cultura si o civilizatie trainice, puternic ancorate in traditiile, obiceiurile gi felul lor de a gandi. Situati in aria civilizatiei bizantine, orto- doxia a constituituna dintre componentele princi- pale ale constiinei colective romanesti. Mai veche decat aceasta gi mai profunda a fost traditia ori- ginii romane, a descendenjei din Roma (Doc.1) si colonistii ei, idee prin care s-a exprimat indivi- ualitatea poporului roman in contextul Europei risiritene si de sud-est. Constiinta descendentei romane s-a manifestat indeosebi prin numele insusi al poporului roman, provenit din limba latina de la romanus. Izvoarele medievale externe, indeosebi ger- mane si slave, ne-au consemnat sub numele de valah, vlah, voloh, bloch, blach, olah etc., termeni care exprima incontestabil notiunea de romanitate. Definiti coordonatele romanitatii roma- nilor. Primele marturii asupra constiintei romanitatii la romani inceputul ideii romanitatii romanilor cores- punde incheierii procesului de etnogenezi roméi- neasci in spatiul daco-moesian, moment din istoria poporului roman marcat prin stabilirea identitatii sale etnice intre celelalte popoare europene. Cea dintai atestare a elementului romanic la nord de Dunire in izvoarele medievale dateazi din secolul al Vil-lea gi este menfionaté intr-un tratat militar bizantin Strategikon, populatia find desemnata cu termenul de romani Pentru secolul al [X-lea, geografia armeani a lui Moise Chorenati aminteste ,tara necunoscut ce-i zic Balak-Valahia”, iar cronica ture’ Ogiizname scrie despre o fara a viahilor (Ulak-ili) La inceputul secolului al X-lea, imparatul bizantin Constantin al VII-lea Porfirogenetul infayiseaza in lucrarea Despre administrarea imperiului intrepatrunderea lumii paleoslave cu cea protoroméneasca, desemnand aceasti din urmi populatie cu termenul de romani, speci- ficdnd cA ,acestia se mai numese gi romani pentru céi au venit din Roma $i poarté acest nume pand in ziua de astazi”. in Sfaturile si povestirile lui Kekaumenos (sec. XI) sunt amintiti viahii (roménii) sud-dunareni care traiau in apropierea Dunarii si pe Saos (Sava). Din aceeasi perioada dateaza si tratatul geo- grafului Gardizi, intitulat Podoaba istoriilor. Referindu-se la roméni, Gardizi ii asaza intre slavi (bulgari), rusi si unguri, intr-un spatiu cuprins intre Dunare si un ,munte mare”, probabil Muntii Carpati. Strabatdnd tinuturile roménilor nord-duna- reni (secolul al Xil-lea), loan Kynnamos consemna despre vlahi: ,,se zice ca sunt coloni veniti de demult din Italia”.in corespondenta dintre Ionit& cel Fumos $i Papa Inocentiu al Ill-lea, ideca romanitatii roménilor ocup’ un loc central, surprin- zandu-se atat afirmarea legiturii dintre originea etnicd $i Roma, cat si mandria romanilor de a avea o asemenea descendent. Cronica notarului anonim al regelui Bela al Ungariei (Gesta Hungarorum) furnizeaz’ cea mai bogat& si completa relatare medievala despre starile gasite de unguri la pitrunderea lor in teri- toriile locuite de romani, Relatand venirca ungurilor in Pannonia, Anonymus aminteste faptul c& acestia au dat de 0 populajie nume- roasi, alcituitd din mai multe neamuri (Doe. 2). © Activitate independent Studiati Doe. 2 si rispundeti urmitoarelor cerinte: 1. Identificati in text populatiile gasite in Pannonia Ia venirea ungurilor. 2, Explicati sensul afirmatiilor lui Anonymus: ,si acum romanii pase pe mogiile Ungariei”. La sfirsitul secolului al XIlJ-lea igi scrie cronica Simon de Keza, cel care a trait in mijlocul romanilor, subliniind ca si Anonymus 4 acestia sunt ,,pastorii romanilor”. Despre romanitatea romanilor in secolele XIV-XVI Procesul de cristalizare a constiinfei originii romane a romé- nilor este subliniat prin faptul c& la denumirea dat acestora de citre straini se adauga cea pe care si-o dédeau ei insisi. Aceasti asociere se apropie de cea din cronicile maghiare: ,, Blachi ac pastores Romanorum” Se aduc in sprijinul romanit&fii romanilor argumente istorice ilologice: cucerirea si colonizarea romana a Daciei, limba de origine latin’ vorbit& de rom&ni, dar se intreprind si primele incercari de a explica termenul ,,valachus” (Poggio Bracciolini, Flavio Biondo, Enea Silvio Picolomini, Laonic Chalcocondil, Antonio Bonfini s.2.) (Doc. 3). Secolul al XVi-lea marcheazi europenizarea cunostinjelor despre originea roman a poporului roman, dar si afirmarea limbii romaine scrise. Nicolaus Olahus, umanist de origine romana, a fost primul care a sustinut unitatea de neam, limbi, si religie a romAnilor, argumentindu-le prin originea lor comund, Francesco della Valle (Doe. 4), cat si Anton Veranesics s-au bazat in afirmatiile lor despre romanitatea roménilor pe cunoasterea direct a acestora. Veacul al XVI-lea a adus gi prima afirmare a limbii nationale. Tiparul romAnesc a prilejuit o puternic’ afirmare a constiinjei de neam si de origine in tipariturile bisericesti, Diaconul Coresi justifica, in Psaltirea sa din 1570, tipirirea de cArti romanesti: |, mai toate neamurile au cuvéntul lui Dumnezen in limba lor, rumai noi ruménié n-avem”. Doe. 2 $i se léuda pamantul Pannoniei ca find extraordinar de bun. Caci spue eau 8 acolo curg cele mai renumite iswoare de ape, Dunarea si Tisa $i alte rea vestite ape pline cu peste bun. Ca ‘aceasté jard o lacuiesc slavii, bulgarit $1 blachti, adicé pastorit romanilor. Fiinded, dupa moartea regelui Athila, dimdntul Pannoniei romanii ziceau cd este pdsune, fiinded turmele lor pasteau in Tara Pannontel, $icu drept cuvént se spunea cd paméntul Pannoniei ar fi pitsunile romanilor, Aiinded yi acum romani pase pe mosiile Ungariei. Cronica lui Anonymus Doc. 3 Umanistul italian care a contribuit cel maj mult la rispandirea teorici despre originea romana 2 poporului roman a fost Enea Silvio Piccolomini, devenit Pepa Pius al [I-lea, Dar pe ling argu- mentele sustinute de ceilalfi umanisti, cl prezint& denaturat originea cuvin- telor valachi i Valachia, legand-o de numele generalului roman Flaeeus, probabil cel cantat de Ovidiu, din care au derivat termenii Flaci sau Flaccia, pentru vlahi, Valachia. Accastd inter- pretare a fost preluatd de multi cArturari din secolele urmitoare. Doe. & Francesco della Valle a fost primul clrturar care a reprodus 0 propozitie {n limba romant: ,,Sti Rominest” (,Stii roméneste?”), aflati de la roméni gi infeleasa de italian. Este 0 propozitie simplt, dar deosebit de sugestiva, caci cea reda de fapt numele pe care poporul roman gi-l didea siesi si limbii sale. i y es é ”Doe. $ Inceputul jaritor acestora $i neamului moldovenescu si munieneseu $i cdi sunt si in farile unguresti cu acest ume, romani si pand astéi, de unde sdntu side ce semintie, de cénd $i cum au descdlecat aceste part de piiméntu, a@ serie multdé vreame ia cumpand au stdtut sufletul nostru. Sa inceapa osteneala aceasta, dupa atéita veaci de la discdlecatul jardior cel dintdi de Traian, imparatul Ramului, cu céteva ssute de ani peste mie trecute, sd sparie géindul [..] Biruit-au géndul sa ma apucu de aceasta trudd, sa scot lumit la vedeare felul neamului, din ce tzvor $i semintie sdmtu ldcuitorit pari noastre, Moldovei si Tardi Muntenest? si roménii din farile unguresti, cd toti unneam sio data disedlicati sint[...}. Miron Costin, Predoslovie /a De ‘neamul moldovenilor POPOARE SI SPATII ISTORICE. Doe. 6 Lard noi, ruménii, séntem adevarati romani ialesi romani in credina si in barbajie, den carli Ulpie Traian tau aagezat aici in urma lui Decheval, dypre ce de tot Iau supus $i !-au pierdt, $i 4gpot si alait tot sireagul fmpéirayilor aga i-au finut si au lsat asezari aici 5 dintr-acelora rémasita sé trag pana astdzi rumdnii acestea. Insd, ruméini injeleg me numai cestea de aici, ce siden Ardeal carii incd mai neaagi stint, si moldoveanii, si tofi cdi $i inir-altd parte sé afla si cu aceasté limba mitcaré fie si cevasi mai asebitd inniste cuvinte den amestecarea altor limbi, tot romani i finem ca tof acestea dintr-o fntind au izvordt st curd: C, Cantacuzing, [storia Parti Roménesti Doc. 7 Ce Dimitrie Cantemir (1673 - 1723) 4 Secolul al XVil-lea - epoca de aura culturii medievale romanesti Un foarte bun cunoscdtor al roménilor a fost Martin Opitz, care a gisit o confirmare a originii romane a poporului roman in limba romani, considerati cea mai apropiat de latina dintre limbile romanice gi in obiceiurile populare romanesti. Larandul lor, istoricii sasi Johann Trdster si Laurentius Toppel- tinus au sustinut originea pur romana a poporului romén, combaténdu-1 pe Szamoskézy, care, dupa unirea infiiptuiti de Mihai Viteazul, nega autohtonia si continuitatea rom4nilor in vatra Daciei strabune. Primul reprezentant de seam& al umanismului roménesc in secolul al XVII-lea a fost Grigore Ureche. El a reliefat constiinta romanititii si a unitdtii neamului, contribuind la dezvoltarea constiinfei de neam. Cel care a acordat o atentie deosebita originilor neamului a fost Miron Costin in Letopisefu! Tari Moldovei si De neamul moldovenilor. in opinia cronicarului, istoria romanilor incepe cu cea a dacilor antici, cucerifi si supusi de romani lui Traian, socotit primul ,,descalecator” al rom4nilor (Doe. 5). Stolnicul Constantin Cantacuzino, in Istoria [arii Ro- ‘ménesti, asazis|a originea etnogenezei roménilor elementele de bazii: dacii si romani (Doe. 6). ¢ Activitate pe grupe Studiati Doe. 5 $i Doe. 6 si identificati asemintrile dintre ele, Dimitrie Cantemir (Doc. 7) abordeazi in treacdt in Des- crierea Moldovei romanitatea roménilor, dar in Hronicul romano- moldo-viahilor reia aceasta idee, amplificdnd-o $i tratdnd-o intr-o lucrare de dimensiuni impresionante, Ela sustinut originea pur romana a roménilor, anticipand una dintre ideile de baz& ale ,,Scolii Ardelene” (Doc. 8). Romanitatea romanilor silupta de emancipare politica si nationala Toan Inochentie Micu a fost primul care a elaborat un pro- gram complex de emancipare politica si sociald a nafiunii romane din Transilvania, aducdnd ca argumente romanitatea neamului, vechimea si continuitatea romAnilor, Ca reactie la migcarea lui Inochentie Micu, au apdrut in secolul al XVIII-lea primele teorii tendentioase despre originea neromana a romanilor gi despre prezenfa lor mai recent in Transilvania, ca urmare a unei imigriri tarzii (Doe. 9). Laastéel de reactii, reprezentantii ,,Scolii Ardelene”’ au raspuns prin noi argumente istorice, uneori ajungand la exager&ri (descen- denja pur romandi a romAnilor- ,,scoala latinista”),Supplex Libellus Valachorum din 1791 a reprezentat primul program politic modem al roménilor din Transilvania gi, odati cu 1, ideea romanitétii roménilor s-atransformat intt-o veritabild arma politica. Aceasti evolutie se va mentine si in anii urmatori, cind afirmarea somanititii va deveni o permanenfii politic activa. Daco-romanismul s-a manifestat in momentele cruciale ale intregii natiuni romane: 1848, 859, 1877 si 1918, RETINET © Romanitatea roménilor a fost componenta fundamental a constiintei de sine a romAnilor, factor esential in definirea identititii ca popor, care explicit enigma si miracolul istoric” al supravietuirii poporului roman. ‘> Am rimas romani — spunea Nicolae Iorga— pentru ct nu ne-am putut desparti de amintirea Romei”, Pebaze texelorde maijos, acai un eseu despre romanitatearom&nilr: C8 intslagem prin ideea remantstt roménior? Aceasts este in primul ‘dnd ideea desore descendenta romand a rménior ain cotonsti roma tans- planted in Dacia raland; de aici decurg ogi o sere de toe nates! alacente, a care fac parte din ansamblul cetegorial stance de romanitate a roménior. ‘Aceste ide complementare sunt: ileea starinelelementulroman in Dacia punere gi realizare in practicd a politicii Partidului Comunist este statul socialist, care, conform dis- pozitillor constitutionale, ,,orga- nizeazé, planifica si conduce eco- nomia najionaid, apara $tdezvolta proprietatea socialisté, asigura condijiile si dezvoltarea inva- Kamantului, stiinjel si culturii, sapdra legalitatea societapti st ondinea de drept, organizarea apa- ari fGril si dezvoltarea forfelor armate" (art. 13). Necunoscéind principiul separa} puteriforin stat, actul fundamental din 1965 nua reusit 4 incorporeze nici una dintre traditile constitu- tionale roménesti in materie de legislatie si de aplicare a acesteia {n fnctie de onganele gi institutile Iindrituite si o fact. Activitatea de claborare a legilor va fi preluati de Consiliul de Stat, ,,organ suprem al puterii de stat, cu activitate (permanenta” . : = CONSTITUTIA ROMANIEI 1991 Constitutiile din Romania gPa 3 a a a 3 3 3 a < 5 & G = a 2 & Lista sefilor de stat ai Roméniei Carol I ~ (1866-1914) Ferdinand {- (1914-1927 ) Regent& ~ (1927-1930) Carol I - (1930-1940) Mihai I - (1940-1947) Dr. Constantin Ion Parhon ~ Pre- sedintele Prezidiului Provizoriu, presedintele RPR. (1947-1952) Dr. Petru Groza (1952-1958)- Pre~ sedintele Prezidiului MAN on Gheorghe Maurer (1958-1961) -Presedintele Prezidiulai MAN Gheorghe Gheorghiu-De} (1961- 1965) - Presedintele Consiliului de Stat Chivu Stoica (1965-1967) - Prese~ dintele Consiliului de Stat Nicolae Ceausescu (1967-1974)- Presedintele Consiliului de Stat ~ presedinte RSR (1974-1989) Ton Iliescu (1989-1996) - Pree sedintele Romaniei; Emil Constantinescu (1996-2000) Ton Iliescu (2000-2004) Traian Basescu (ales in 2004) Date referitoare Ia Constitutiile romane: 1866 - promulgarea Constitutici Romaniei 1879 — modificarea Constitujiei pentru arispunde condifilor impuse de Tratatul de la Berlin — 1884 ~ modificarea Constitutiei pentru reglementarea noii situafii a Romiéiniei(regat din 1881) si lirgires dreptului de vot 1917—modificarea Constitutiei prin introducerea principiului votului universal si a reformei agrare 1923 - Constitufia Romaniei intre- site 1938—Constituyia regimului monar- hiei autoritare 23 august 1944 - revenirea la regimul stabilit prin Constitutia din 1923 1948--Constitutia RPR 1952 —Constitutia de inspiratie stali- nist 1965 - Constitujia Republicii Socia- liste Romania 1991—Constitujia democrat 2003 - Constitutia revizuita Dupa aderarea Roméniei la Uniunea Europeand (januarie 2007) va avea loc o noua modificare a Constitutiei, pentru a deveni pe deplin compatibila cu cea a Uniunii Europene, Care sunt schimbarile esenfiale dupa decembrie 1989, in domeniul constitutional? RETINETU ‘S Fiecdrui moment istoric de mare importanta din istoria statului roméin modern fi corespund reforme constitu- tionale. Constitutiile au fost expresiile transformarilor istorice pe care le-a cunoscut societatea romaneasci. % fn monarhie, functia de sef de stat este ereditara. ‘ Republica se caracterizeazi prin alegerea periodic’ a sefului statului, acesta purtind denumirea de presedinte. 1. Realizati un dosar tematic pe cele trei puteri in stat (care s cuprinda elementele fundamentale pentru o comparare a statutului, functor si colaboraril puter legislative, executive si judecatoresti In cele trel perioade analizate: interbelicd, comunista si postdecembrista. 2, Care sunt deosebirile dintre Constitutile adoptate in regimurile democratice si cele comuniste? Argumentati-va raspunsul. 3. Comentalitransformarile actelor constitutionale postdecembriste fata de cele din perioada 1947-1989. 4, Prezentali contextul in care au fost elaborate Constitutile comuniste. 5. Ce principi stau la baza regimutilor democratioe? Sunt ele prevazute in actele fundamentale? EVALUA 1. Elaborali un eseu cu tema Consttutile din Romania. 2. Ce parere aveti despre mara schimbari constitutionele pe parcursul anilor 1866-2007? Aduceti argumente in favoarea punctului vostru de vedere. 3. Cum considerati ca pot fi interpretate desele modificari ale Constitutiei Romériei pe parcursul celor 140 de ani? 4. Care este opinia personala cu privire la articolul 20 din Constitutia din 2008, care prevede: 4(1) Dispozttile consttuionale privind drepturl liberate cetateanuui ‘orf interpreta si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturlor Omului, pactele si celelate tratate la care Romania este parte, (2) Daca exista neconcordante tntre paciele si tratatele prvitoare la reptuilefundamentale ale omului, la care Roménia este parte, silegile interna, au proritate reglementaila internationale, cu exceptia cazului ‘in care Constitutla sau legle interne contin dispoziti mal favorabile” 5. Formulati, in scris,Intrebari pentru un specialist in drept constitutional referitoare la acele probleme care va framénta.Capitotat i ‘STATUL SI POLITICA 15. Autonomii locale si institutii centrale in spatiul romanesc - secolele al IX-lea - al XVIll-lea Doe. 1 iw Pemiul, Formatiuni poltice roménest - secolele al [X-ea~al XilLiea De la autonomiile locale la centralizarea politica in primu! mileniu al erei crestine, istoria rominilor a evoluat intre Imperiul Noii Rome si populatiile migratoare. La sférsitul acestei perioade, Bizanful a oferit romanilor, ca si altor popoare din aceasté arie geografica, modelul structurilor de stat si de civilizatie. Acest mileniu a fost pentru romanitatea oriental8 o perioada caracterizata prin dezvoltarea si consolidarea obstilor sitesti daco-romane si apoi vechi roménesti, cu o organizare intern’ proprie, deosebitd de a altor popoare. Obstile teritoriale s-au grupat cu timpul in uniuni de obsti numite de N. lorga ,,romanii populare”, din care s-au format cnezatele i voievodatele ca formafiuni politice. O parte dintre aceste autonomii au supraviefuit timp de secole pe temeiul infelegerilor convenite cu puterile care au dominat spafiul est si sud-est-european (slavi, unguri, cumani, pecenegi etc.). Aseziile rurale risipite in cu- prinsul unor ,tiri? erau conduse de enezi sau juzi, cu funetii judecdtoresti sau administrative. Puterea unora dintre cnezi s-a extins cu timpul peste mai multe sate dintr-o arie delimitata geografic si politic. ,Parile” depin- deau de un centru de putere, fie direct, fie prin intermediul unei c&petenii millitare, voievod (termen slav) sau duce (dux-termen latin). # Activitate in perechi Unmirifi pe harta (Doe.1) si localizati principalele formatiuni politice roménesti din spatiul intra- siextracarpatic. Centralizarea politica in a doua jumatate a primului mileniu si la inceputul celui de-al doilea, in Europa s-au constituit statele medivale. $i in spafiul romanese evolutia interna a societitii romanesti a condus spre constituirea statului. Acest proces a fost favo- rizat atat de factorii interni (cresterea demografica, dezvoltarea economiei, ineeputul procesului de feudalizare), cét si externi (prezenta cumanilor gi a titarilor a impiedicat extinderea stipanirii Rega- tului Ungariei peste Carpafi; stingerea dinastiei Arpadienilor ~ 1301 — si luptele pentru ocuparea tronului au impulsionat procesul de centralizare politica in zona extracarpatica), Transilvania s-a constituit ca voievodat in urma cuceririi acestui spatiu istoric de cAtre Regatul Ungariei (secolele al X1-lea—al XIII-lea). ‘Comitatul a fost instalat peste vechile autonomii roménesti, in timp ce episcopatul catolic a incadrat sub raport ecleziastic teritoriile cucerite. Expan- siunea maghiara a fost insofit’ de 0 adevaratlcruciada, regii unguri avand in papalitate un sprijin real in extinderea catolicismului spre ristrit, ei avand calitatea de regi apostolici. Impunerea stipdnirii ungare in centrul si sudul Transilvanici s-a ficut cu concursul sasilor si seeuilor, colonizati de regii Ungariei, incepind cu a doua jumftate a secolului al XIl-lea, pe baza unor largi privilegii. in anul 1211, regele Andrei al II-leaa instalat Ordinul Cavalerilor Teutoni in Tara Barsei pentru stAvilirea invaziei cumanilor si crearea premiselor expansiunii maghiare in tinuturile extracarpatice. Cu toate acestea, voievodatul Transilvania si-a pistrat autonomia in cadrul Regatului Ungariei. Momentul decisiv al constituirii [Arti Romanesti si Mol- dovei — exprimat de tradiia istoricd prin termenii de descalecat gi intemeiere — a fost inlaturarea dominatiei teritoriale a Regatului Ungariei. Acest lucru aveau si-I infiiptuiase’ Basarab I, victorios in lupta de la Posada (9-12 noiembrie 1330) (Doe. 2) 5i Bogdan I, care au reusit sa asigure existenta de sine statdtoare si neatarnarea politic a statelor de la sud gi est de Carpati. Catre mijlocul secolului al XIV-lea, Dobrotici a unificat »firile” dintre Dun&re si Mare, intemeind un nou stat numit Dobrogea. «# Activitate pe grupe Studiati Doe, 2 (imagine gi text) si rispundeti urmatoarelor cerine: 1. Ce moment important din istoria Tarii Roménesti este evocat de cronica? 2. Ce tactica de luptd foloseste domnul Tarii Roménesti? 3. Ce semnificatie are biruinfa domnului valah asupra regelui maghiar? Institutia centrala -domnia- si prerogativele ei Dupi constituirea statelor medievale s-a desfivarsit organizarea intema, prin consolidarea principalelor institutii: domnia si Biserica (Doe. 3, 4). Regimu! lor politic a evoluat spre formula monarhiei feudale, dar cu trisiturile specifice societitii roménesti, Domnia era ereditara, dar domnul era ales, neexistind norme rigide in privinta suecesiunii In documentele de cancelarie, conducatorul statului apirea cu titlul de , el acumuland atit functia politica suprema, cat si pe cea militard (Doc. 5). Calitatea de mare voievod presupunea in primul rind cé era mai-marele celorlalfi voievozi locali, dar si concentrarea in mainile domnitorului a functiei militare (seful ostirii). re voievod si dom Multimea nenumdratd a vlahitor sus pe rdpe a aruncat sdgeti asupra castei regelut, care se gdsea in fundul unei i adiinci, ce nici nu se puted numi cale, ci mai curdnd un fel de corabie stndmta, unde din pricina inghesuielit cei mai sprinteni cai si astasi cdideau din toate partite in luptd. Céci din pricina urcusulté prapastios din acea wale mu se putea sui in contra vlahilor pe nici una din rdpite de pe améndoua (aturile drumului, nici nu putecu merge inainte, rtici nu aveau loc de fg, find Facute acolo prisici, ci erau cu totul prinsi ostasit regelui ca niste pesti in verge ori mreje. Cronies plctate dela Viena DICTIONAR AUTONOMI ROMANESTI = gru- pati de sate gi edtune modelate in ge- neral dupa cadrul geografic in care se alcatuisera: vaile unor uri, depresiuni intramontane, zone protejate de muni sipaduris purtau diferite denumir: tari, codri, edimpuri, ocoale etc. COMETAT = unitate administrativ-te- ritoriala in Evul Mediu, condust de un comite si introdus& de regalitatea maghiari in Transivania dup’ cuce- rirea acesteia de cdtre unguri. DESCALECAT = termen folosit de cronicari spre a descrienaslerea statelor medievale rominesti $i ayezarea sta- tomnica intr-un loc; intemeiere. i ‘Autonom locale i institut centrale in spatiul roménesc — secolele al IX-lea - al XVIli-lea nCapitola In STATUL SI! POLITICA Mircea cel Batran siful sau Mihail. Tablou votiv -Manastirea Cozia Doe. 4 Biserica Curii domnegt din Targoviste (1508-1588) Doe. $ Titulatura lui Mircea cel Bitrin Jo Mircea, mare voievod si domn cu mila ui Dumnezeu stdpanind toata tara Ungro-Viahiei si pértile de peste ‘muni, ined $1 spre partile tatdresti, $i herteg al Amlagului $i Fagerasului si domn al banatuiui Severinulul $1 de améndoud parle peste toata Podw- navia, incé pénd la Marea cea Mare 41 singur stdpdnitor al cetatii Dérstor, Uns de mitropolit, marele voievod adopta odat& cu coroana semnificatia de dominus (singur stipSnitor) atribuit imparatilor romani in epoca dominatului. Organizarea institutional si mai ales ceremonialul de la curte rau de inspiratie bizantina. Insemnele domniei rau coroana, buzdu- ganul si sceptrul. Domnul avea urmatoarele atributii: «© dreptul de preemjiune asupra intregului fond funciar al farii (dominium eminens); ¢ conducea intreaga administrajie a statului, avand un aparat centralizat, in cadrul cdruia sfatul domnese juca rolul principal; « elabora politica interna si extern’ impreund cu sfatul domnesc; e avea dreptul de a bate moneda; # avea dreptul de confiscare a proprietitii boieresti si de aplicare a pedepsei capitale in cazuri de tradare (hiclenie, infidelitate); e percepea birul; e declara rizboi sau incheia pace; # convoca oastea cea mare; # reprezenta instanta suprema de judecata. Prin ungere, domnitorii deveneau conducatori politici ydin mila lui Dumnezeu”, ceea ce le conferea intreaga putere in fata supusilor, pozitie intaritd si de formula ,de sine statator” (auto- crator in bizantina). Introducerea in titulatura domnilor inaintea numelui a cuvan- tului To, prescurtare a lui loannes, cel ales de Dumnezeu, afirmi sursa divind a puterii domnesti. Domnii dobandeau aceasta calitate prin ceremonia religioasd a ungerii cu mir si incoronarii, care le transfera harul divin si confirma protectia divinitatii in exercitarea puterii. Cooperarea dintre puterea centrala si Biserica a avut, in aceast ceremonie de traditie bizantina, expresia ei simbolicd suprema. Un exemplu elocvent al acestei colaborari I-au reprezentat domniile lui Stefan cel Mare, Matei Basarab, Vasile Lupu, Constantin Brancoveanu, in timpul cérora s-au ridicat numeroase lacasuri de cult (Doe. 6, 7, 8). © Activitate independent& Care dintre atribufiile domnului vi se pare mai interesanté? ‘Argumentafi-va alegerea. Biserica -traditie si spiritualitate romaneasca faridacinata in flinfa poporului pe care I-a slujit, Biserica a avut in Evul Mediu un rol important in domeniile vietii sociale, juridice gi culturale a Tarilor Romane. Dezvoltarea si organizarea Bisericii Ortodoxe Romane s-a realizat sub obladuirea Bizanfului, cunoscénd totodati certe influente sud-slave. Rominii s-au nscut ca popor crestin, inregistrand o conti- nuitate in organizarea viefii ecleziastice.