Infiintarea Unei Ferme Cunicole

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI
MEDICINA VETERINARA
FACULTATEA DE ZOOTEHNIE
PROIECT DE INFIINTAREA UNEI FERME CUNICOLE

CU CPACITATEA DE 175000 TONE DE CARNE
Conducator stiintific:
Prof.Dr. Elena Popescu Micloseanu
1
CUPRINS
Introducere..............................................................................3
Cresterea iepurilor pe plan mondial........................................4
Scurt istoric privind cresterea iepurilor in Romania...............6
Descrierea proiectului de cresterea iepurilor..........................7
Tehnologia de exploatare intensiva a iepurilor.......................9
Exploatarea in flux continuu.................................................10
Popularea si depopularea totala.............................................11
Materialul biologic.................................................................13
Constructii si echipament...................................................... 13
Custi folosite la cresterea intensiva a iepurilor.......................14
Popularea.................................................................................20
Inceperea reproductiei.............................................................21
Controlul gestatiei...................................................................21
Reprogramarea la monta.........................................................22
Intarcarea.................................................................................22
Organizarea activitatii de reproductie.....................................23
Reforma animalelor adulte......................................................23
Hranirea iepurilor....................................................................25
Masuri profilactice in ferma de iepuri.....................................36
Sacrificarea iepurilor...............................................................38
Alegerea locului pentru ferma de iepuri..................................40
Factori climatici.......................................................................41
Desfacerea productiilor............................................................44
Rasa din ferma cunicola...........................................................46
Determinarea efectivelor..........................................................48
Forta de munca si managementul proiectului..........................63
Recomandari............................................................................68
Concluzi...................................................................................77
Biblografie...............................................................................78
2
Introducere
Cresterea iepurilor este o subramura relativ noua a cresterii

animalelor, aigurand carne dietetica de calitate superioara, piei frumoase,
lana si alte produse secundare.
Pe plan mondial, ea s-a dezvoltat spectaculos in secolul al XIX-lea
iar prin introducerea noilor tehnologii in secolul al XX-lea, cresterea
iepurilor de casa s-a raspandit si in acele tari care nu aveau traditie in
cresterea iepurilor. Anterior celui de-al Doilea Razboi Mondial, in cele
mai multe tari cresterea iepurilor avea un caracter extensiv. Dupa razboi,
oamenii de stiinta si-au concentrate eforturile si asupr iepurilor. Astfel
au fost rezolvate o serie de aspect tehnice si tehnologice, in special cele
legate de cresterea si hranirea acestor animale, realizandu-se si primele
ratii integrale de furaje granulate. Toate rezultatele au fost obtinute
tinandu-se cont de particularitatile biologice ale iepurilor – maturizarea
timpurie, fertilitatea deosebita, perioada scurta a sarcinii si viteza mare
de crestere a tineretului, caracteristici care fac din iepuri o specie
preferata pentru productia de carne. In conditii de crestere intensive, in
Italia o iepuroaica are zece nasteri pe an, iar in SUA, in conditii
experimentale, s-au realizat unsprezece nasteri pe an. Femele de iepure
nasc cate 8-10 pui, cateodata chiar mai multi, procentul de supravietuire
pana la intarcare fiind de 80-90%. Fertilitatea este un alt factor
determinant, care face preferabila cresterea iepurilor de carne.
Dintre toate mamiferele crescute de om ca surse de hrana, iepurii au
cea mai buna rata de crestere. In cea de-a sasea zi de viata ei isi dubleaza
volumul de la nastere, la varsta de o luna aceasta devine de 10-13 ori
mai mare, iar la 60 de zile volumul iepurior ajunge sa fie de 27-28 de ori
mai mare decat la nastere. La varsta de 90-100 de zile, iepurii ating 2,3-
2,5 kg greutate in viu.
3
CAPITOLUL I
1.1 Cresterea iepurilor pe plan mondial
Cresterea iepurilor de casa este foarte bine dezvoltata in Europa,

unde se realizeaza, de altfel, 85% din productia mondiala. Cei mai mari
producatori de carne de iepure sunt Rusia, Ucraina, Franta si Spania.
Iepurii de casa sunt crescuti intensiv si in unele regiuni Africa America
Centrala, Coreea si China. Dintre tarile est-europene, cel mai mare
producator este Ungaria, unde exsista ferme de stat cu efective de
10000-15000 de female. Productia anuala este de 40000-42000 tone de
masa de taiere, care se exporta, in special, in Italia sub forma de animale
vii. In restul tarilor central europene, productia de iepuri de casa este
concentrate in gospodarii de mici dimnesiuni, unde se cresc intre 3-5
pana la 50 de femele de iepure, ca nucleu de baza.
Cresterea iepurilor de casa in America de Nord este dezoltata diferit.
In SUA ea este concentrate, in special, in statele de pe tarmul Oceanului
Pacific. In Canada este slab dezvoltata, cresterea iepurilor fiind
concentrata in provincial Quebec, o provincie de limba franceza. In
aceste doua tari se prefera ca iepurii sa fie sacrificati cand ajung la 1,8-2
kg, fiind preparati sub forma unei delicioase specialitati la gratar.
In Mexic se extind producatorii particulari, iar numarul gospodariilor
cu 20-100 de femele de reproductie sau poate chiar mai mult, a crescut
in ultimii ani. In aceasta tara se produc anual peste 7000 de tone de carne
de iepure. In America de Sud, cei mai mari producatori de carne de
iepure sunt Brazilia si Uruguay. Femelele sunt in general de mari
dimnesiuni, cu nuclee formate din cateva mii de femele. In America, ca
si in Europa, in fermele mari, animalele sunt crescute intensiv si se
4
hranesc cu ratii integrale de furaje granulate. In fermele mici in schimb,
hrana consta din furaje concentrate, uscate sau verzi, in functie de
anotimp.
In tarile asiatice, cresterea iepurior de casa este dezvoltata in special
in Coreea, China si mai putin in Japonia. In celelalte tari, ea lipseste
aproape cu desavarsire. In China, sunt crescuti aproape 20 de milioane
de iepuri, in special pentru lana. Ei sunt sacrificati dupa a doua sau a
treia naparlire. O caracterisitca importanta a cresterii iepurilor in China
este reprezentata de cresterea pentru carne si lana. Din punct de vedere
economic, carnea este un produs secundar iar lana de angora este
principal si reprezinta 60-70% din castigurile obtinute din cresterea
iepurilor de casa.
In Africa, productia de carne de iepure este concentrata in special in
Ghanda si Egipt. Ambele tari produc cate 7-8 mii de tone de carne de
iepure. Alte tari precum Algerul si Sudanul produc anual cate 1000-2000
de tone de carne de iepure.
In ultimii ani, in tarile din Europa de Rasarit au aparut firme a caror
activitate consta in cresterea iepurilor pentru carne, pentru carne si piele
sau numai pntru lana/blana, aceste firme fiind implicate si in comertul cu
aceste produse pentru piata inerna si externa. La inceputul anilor ’90,
pretul unei tone de carne de iepure era cotat pe piata internationala in
jurul cifrei de 4000 de dolari. Dintr-un iepure cu o greutate de 2,5 kg se
obtin 1,5 kg de carne dupa sacrificare, ceea ce inseamna un venit de
aproximativ 5,5 dolari pe cap. Principalii importatori de carne de iepure
din Europa sunt Italia, Germania, Franta si Elvetia.
Penru ca producatorii de iepuri de casa din tarile Europei de Rasarit
sa poata considera ca efectueaza o activitate eficienta, trebuie ca pretul
de vanzare sa nu fie mai mic de 1,5 dolari pe kilogramul de carne in viu.
Mai mult de jumatate din aceste venituri sunt cheltuite pentru furaje,
medicamente, transport etc.
5
Activitatea de crestere a iepurilor de casa este relativ usoara, putand
constitui o indeletnicire placuta chiar, atat pentru copii, cat si pentru
maturi. In acelasi timp, prin patrunderea pe piata externa sau prin mici
injectii de capital cresterea iepurilor poate sa constituie un domeniu
atractiv pentru atragerea somerilor.
Cresterea iepurilor este una din cele mai profitabile afaceri din
domeniul zootehnic, un domeniu neglijat, dar care a inceput sa se
dezvolte din ce in ce mai mult in ultimii ani, in plus, in aceste vremuri
de criza economica este printre putinele domenii care vor ramane
profitabile. Motivul este simplu, orice afacere care produce va creste
exponential in comparatie cu majoritatea afacerilor existente la ora
actuala in Romania, afaceri care nu fac altceva decat sa intermedieze
banii.
1.2. Scurt istoric privind cresterea iepurilor in

Romania
In Romania, asociatiile de crescatori de pasari de curte si iepuri

de casa s-au constituit dupa anul 1880 in special in vestul tarii: Arad,
Timis, Resita, Oradea. Cluj, Bistrita, Sighisoara, dar si in locuri in care
ulterior cresterea acestora a devenit traditionala: Brasov, Craiova, Braila,
Galati, Suceava, Iasi.
Aspecte din cresterea iepurilor de casa in Romania, cu 80%
populatia taraneasca, cresterea animalelor mici se practica intr-o masura
foarte redusa, desi tara noastra ar garanta toate conditiile favorabile
pentru o buna propasire a acestei ocupatii incat cresterea iepurilor ar
constitui un factor foarte important in cresterea animalelor in general. La
noi pana acum nu au fost luate inca masuri decisive pentru a face din
cresterea iepurilor de casa o exploatare economica, cum de altfel au fost
luate masuri pentru cresterea si exploatarea pasarilor.
6
Cu toate ca iepurii de casa se pot intalni pe tot parcursul tarii,
totusi nu se poate vorbi inca la noi de o crestere in scop economic. In
cele mai multe cazuri, iepurele de casa este crescut ca un simplu articol
de sport, care isi datoreaza existenta capriciului. In centrele mai populate
si in special in marile orase, se pot intalni cateodata crescatorii, care
practica o crestere mai mult sau mai putin rationala si a carui existenta
este conditionata de debuseuri mai favorabile ca la tara. Date statistice
sigure despre numarul iepurilor de casa din tara nu exista, prin faptul ca
pana acum aceasta specie de animale nu se enumara printre animalele
anual recesionate, totusi din evaloraile partiale, numarul iepurilor din
tara noastra se ridica aproximativ la un milion din care 84% din animale
sunt crescute la tara, iar restul de 16% la oras.
2. Descrierea proiectului de crestere a iepurilor
2.1 Particularitatile iepurilor
Iepurele este un animal deosebit de fertil si naste cate 7-8 pui,

cateodata chiar mai multi, la o singura sarcina. Drept rezultat al
domesticirii, iepurii de casa nu manifesta character sezonier in privinta
inmultirii, insa in lunile de toamna, in conditiile scaderii duratei zilei
lumina, se manifesta o reducere usoara a activitatii sexual. Acest fapt da
posibilitatea ca, annual, de la o singura femela sa se obtina un numar de
5-6 nasteri, insemnand in medie un numar de 35-48 de pui. Coeficientul
ridicat de inmultire la iepure este dat si de perioada scurta de gestatie,
proprie acestei specii, de numai 30-32 de zile.
Femelele de iepurepot fi fecundate imediat dupa nastere, deoarece
aceasta specie combina in mod fericit sarcina si lactatia. Aceasta
7
particularitate este exploatata pe scara larga in practica. Fecundarea in
termen de 10 zile de la nastere se practica in sistemul de crestere
intensive, fecundarea din cea de-a zecea pana in cea de-a douazecea zi
pentru sistemul de crestere semi-intensiv, iar dupa a douazecea zi in
sistemul de crestere extensiv.
Dezvolatrea embrionara a fatului decurge deasemenea foarte
repede. In cea de-a 13-a zi – 15-a zi, embrionii au marimea unei nuci, in
cea de-a 20-a zi – 22-a zi, ei sunt aproape formati in intregime si incep
sa capete caracterele morfologice (de forma si aspect) specific specie.
Femelele de iepure nasc, cel mai adesea in timpul noptii sau in primele
ore ale diminetii. Durata nasterii este de 15-20 de minute. Puii se nasc cu
o greutate de la 45 la 80 de grame, in functie de rasa din care provin.
O alta caracteristica biologica importanta a iepurilor este
maturizarea lor foarte rapida. Puii se nasc goi si orbi. La sfarsitul primei
zile de viata apar primele semne ale invelisului pilos initial iar mai tarziu
firele tepoase de par ating o lungime de 5-6 mm. Formarea deplina a
invelisului de blana se observa la implinirea varstei de o luna.
Puii capata simtul vazului in ziua a 10-a sau a 120-a. La vasta de
16-18 zile puii de iepure incep sa iasa din culcus, iar de la varsta de 18-
20 zile incep sa se hraneasca cu furajul femelei-mama. In cea de-a 28-a
– 30-a zi dupa nastere, puii de iepure isi maresc de 10-12 ori masa vie in
comparatie cu cea de la nastere. Intensitatea ridicata a cresterii la iepuri
depinde insa intr-o proportie foarte importanta de calitatile hranitoare ale
laptelui. La iepuri, laptele contine 15% albumina, 10-20 % grasimi,
2,2% substante minerale si in jur de 2% glucide. In cazul unei
alimentatii si cresteri riguroase, iepurii ajung la 2,5 – 2,8 kg masa vie la
varsta de 110 – 120 de zile de la nastere. Cheltuielile pentru furaj, pentru
un spor de greutate de un kg incep sa creasca vizibil odata cu inaintarea
in varsta. De aceea este mai avantajos din punct de vedere economic ca
sacrificarea iepurilor sa se faca la o varsta mai frageda.
8
Maturizarea sexuala a iepurilor din rase cu maturizare rapida are
loc in jurul varstei de 3 – 3,5 luni, iar la cei cu crestere rapida spre medie
sau cu o maturizare mai tarzie, la varsta de 4,5 – 6,5 luni. Maturizarea
economica, respective timpul in care ajung la varsta de inmultire este cu
1-1,5 luni mai lunga in cazul speciilor cu maturizare mai lenta,
comparative cu datele mentionate mai sus. La aceasta varsta este necesar
ca animalele sa ajunga la o masa vie de peste 80% din standardul rasei
respective. Iepurii inceteaza sa mai creasca dupa varsta de 8-10 luni.
Durata naturala de viata este de 7-10 ani iar in unele cazuri rare, poate
ajunge chiar la 12 ani. Practic, iepurii se folosesc pentru reproductive
pana la varsta de 3 ani, varsta dupa care fertilitatea lor se reduce vizibil.
2.2 Proiectarea tehnologiei si a parametrilor de productie

Tehnologia de exploatare intensiva a iepurilor
Tehnologia de crestere a iepurilor este diferita in functie de fluxul

de populare si depopulare aplicat si starea sanitara a animalelor.
Animalele pot avea o stare stare sanitara normala (animale
holoxenice) sau pot fi animale ortoxenice, libere de germeni patogeni,
sau anumiti germeni patogeni (SPF). Pentru a obtine iepuri SPF, se
incepe cu animale conventionale (holoxenice), care sunt apoi
decontaminate, prin toate metodele cunoscute, reproduse intre ele timp
de minim 5 generatii, la adapost de orice contaminare (parazitara,
bacteriana, virala etc) si orice agresiune a mediului (chimica, fizice,
psihica) prin masuri de profilaxie igienica, cu excluderea totala a oricarei
prfilaxii medicale. Sunt necesare ferme izolate, cu adaposturi speciale,
cu ventilatie prin suprapresiune, prevazute cu filtre sanitare pentru
circulatia aerului, foarte fine de maxim 10 microni.
9
La noi in tara nu sunt astfel de animale. In alte tari exista iepuri
SPF, problema se pune mai mult decat la pasari.
Dupa fluxul de populare si depopulare, tehnologia de crestere
poate fi: in flux continuu, cu populare si depopulare totala sau
combinata; cu populare si depopulare totala in flux continuu.
Exploatarea in flux continuu
In acest caz fiecare femela se monteaza continuu (la intervalul

stabilit dupa fatare). In aceeasi hala se asigura custi pentru animale
adulte (femele si masculi) si custi pentru tineret.
Puii intarcati se trec in custi de crestere alaturate custii mamei, in
aceeasi hala. Numarul de custi pentru tineret este de 120-200%, fata de
cele pentru adulte, in functie de prolificitate, ritm de reproductie,
insusirile materialului biologic, durata de crestere.
Inlocuirea animalelor de reporducite se face continuu, cu un
procent de reforma ce tine seama de varsta, stare fiziologica, de
intretinere si de sanatate. Astfel, se pot reforma anula pana la 33% din
femele (exploatate 3 ani) sau se pot schimba trimestrial 255, atunci cand
animalele se exploateaza numai un an.
10
Exploatarea cu populare si depopulare totala
Se poate face cu animale holoxenice sau ortoxenice. In acest caz se

monteaza toate femelele din hala in interval de 2 saptamani, acestea vor
fata grupat (in 6 saptamani), iar la intarcare (dupa 12 saptamani),
maternitatea se depopuleaza. Tineretul intarcat se trece in hala de
crestere, care va fi si ea depopulata dupa 12 saptamanai. Aambele hale
se vor repopula dupa o perioada de odihna de 3 saptamani. Raportul
spatiilor dintre tineret si adulte este de 1,5:1 :
Animale adulte – 2 s. Monta, 4+2s. Gestatia, 4 s. Alaptarea, 3 s.
Vidul sanitar = 15 saptamani.
Tineret – 6-7 s. Crestere + 3 s. Vidul sanitar = 9-10 saptamani
15 s. : 10 s. = 1,5 : 1
Exista unitati cunicole cu diferite specializari, integrate pe produs
finit. Astefl sunt si unitatile integrate pentru producerea carnii (carcasa)
de iepure.
O astfel de unitate de crestere a iepurilor este formata din
urmatoarele tipuri de subunitati (ferna, hala, compartiment).
1. O subnunitate de crestere unde se face selectia individuala a
liniilor, se testeaza capacitateav combinativa, si se reproduc liniile (se
retin animalele de linii pure pentru inlocuirea efectivului in selectie). Se
livreaza linii pure pentru inmultire.
2. Subunitati de reproductie de minim 2 tipuri:
2.a. subunitatea care primeste linii de ambele sexe, in proportie
diferita dupa schema de hibridare, la varsta de 3-4 luni. Se face
imultirea liniilor si livrarea acestora sub numele de bunici.
2.b subunitatea care primeste bunici, diferentiat pe sexe (din
linii paterne numai masculi, din liniile materne numai femele),
11
in varsta de 3-4 luni. Efectueaza hibridarea I (de tip AXB si
BXC ) din care rezulta parinti simpli hibrizi.
3. Se ajunge astfel la subunitatea de productie, care are doua
sectoare:
3a sector de reproductie, care fac hibridarea a doua, inrucisand
simpli hibrizi paterni cu simplii hibrizi materni (de tip ABX CD);
3.b sector de crestere a hibridului comercial ABCD..
Integrarea se completeaza cu cu abator. La noi in tara se poate
reaziza abator doar pentru iepuri sau se taie pe linie specializata din
abatorul de pasari.
Corelarea intre sectoare. La o astfel de tehnologie integrata
combinata caracteristica multor intreprinderi din vestulEuropei,
corelerea se face in raport de 1:4 – 1:5.
Astfel, maternitatea esteocupata cu un ciclu de productie de 14 luni
(420 zile). Ea se populeaza cu femele in varsta de 84 de zile (12
saptamani) si masculi in varsta de 120 zile (17 saptamani). Urmeaza
oluna de acomodare, cand femelele stau fara masculi, in acest timp
animalele ajung la greutatea care permite efectuarea primei monte. In
luna urmatoare incepe reproductia (se obtine 50% fecunditate). Urmeaza
11 luni de reproductie intensiva (fecunditatea este de minim 70-80%).
Ciclul se incheie cu depopularea totala a intregii unitati de maternitate,
urmata de vid sanitar, care dureaza o luna.
Sectia de crestere si ingrasare cuprinde 4 unitati, fiecare ocupata
pentru crestere in medie 12 saptamani (84 de zile, intre 75-87 zile), dupa
care urmeaza depopularea si adihna timp de 3 saptamani (21 zile). In
total ciclul este format din 12+3=15 saptamani (105) si se ria dupa
depopulare. Astfel, in timpul cat dureaza ciclul maternitatii, se pot
popula 4 unitati de crestere (420:105 zile = 4)
12
Tehnologia cresterii industriale combinate a iepurilor
(cu populare si depopulare totala in flux continuu)
Tehnologia combinata, prevede populare si depopulare totala si

exploatarea in flux continuu, incheiata cu depopulare totala (pe ferma,
hala,sau celula). Fiecare femela se monteaza continuu, la intervalul
stabilit dupa fatare. Puii intarcati se trec in alte custi, de crestere, din alt
compartiment al halei. Inlocuirea animalelor de reproductie se face
continuu, cu un procent de reforma ce tine seama de varsta, stare
fiziologica, de intretinere si sanatate.
Materialul biologic
Materialul biologic pentru cresterea industriala a iepurilor consta in
hibrizi tetraliniari formati din linii sintetice, create pe baza de Marele
Berbec, cu aport la mai multe rase.
Constructii si echipament. Flux tehnologic

Iepurii sunt intretinuti in hale oarbe, cu ventilatie in subpresiune si
prelucrare termica a aerului (incalzire si uscare pe timp rece, cu sau fara
climatizare vara).halele sunt dotate cu baterii, mai ales orizontale (flat-
deck)amplasate pe randuri de cate 2 custi alaturate, deasupra unei fose
de acumularea a dejectiilor.
Bateriile orizontale asigura o incarcatura redusa pe unitatea de
suprafata, dar o supraveghere si manipulare usoara a animalelor,
ventilaie simpla si confort pentru animale si crescatori. Sunt
recomandate mai ales pentru maternitati, la ingrasare folosinduse baterii
suprapuse partial sau total.
13
Ventilatia de obicei sunt suprapresiune extrage fortat aerul viciat
direct din fosa, prin orificii de evacuare, in canale orizontale de
evacuare, amplasate sum aleile de acces dintre doua randuri alaturate de
baterii. Din aceste canale aerul evacuat la exteriorul halei.
Halele sunt impartite in doua compartimente (celule) egale care
sunt independente din punc de vedere al prizei de aer, instalatiei de
prelucrare si evacuare a aerului si evacuarii dejectiilor:o celula de
reproductie si o celula de crestere a tineretului. La intarcare tineretul este
trecut in celula (compartimentul) de crestere.
Fermele se organizeaza in module de cate 4 hale, cu aceleasi
amenajari si dotari, astfel incat sa fie ferme de inmultire sau ferme de
productie de carne, in care pot fi cazate aproape 3500 femele de
reproductie (775 femele in celule de reproductie + 77 femele in asteptare
x 4 hale, 3408 femele).
Hala are 1200 mp, din care SAS-ul median ocupa 200 mp. Fiecare
celula este ocupata cu 860 custi. In celula de reproductie, 85 decusti sunt
ocupate de masculi si 775 sunt ocupate cu femele. In celula de crestere,
775 custi sunt ocupate cu tineret, iar 85 de custi cu femele si masculi de
reproducie in asteptare. La prolificitatea actuala numarul de custi de
tineret este suficient. Unde prolificitatea este mai buna, o celula de
reproductie se poate transforma in celula de tineret.
Custi folosite la cresterea intensiva a iepurilor :

a) Custi etajate ( acestea sunt folosite mai rar in microferme). Custile
etajate reprezinta baterii la care custile individuale sunt dispuse pe 2
nivele (uneori chiar 3). Sub fiecare nivel exista tavite de colectare a
dejectiilor.
Hranirea si adaparea iepurilor se poate face semiautomat.
14
Avantaje:
- spatiul disponibil in adapost este folosit la maxim.
Dezavantaje :
- iluminatul fiecarei custi nu este uniform, datorita etajarii;
- exista o suprafata mare de evaporare a urinei pe multiplele tavite de
colectare, ceea ce conduce la o umiditate mare in adapost si la
imbolnaviri;
- observare tuturor iepurilor se face cu dificultate.
b) Custi pe un singur nivel (flat-deck)

(utilizarea lor este considerata la ora actuala cea mai profitabila)
Aceste custi sunt confectionate din panouri de sarma zincata (sudate

prin puncte, cu ochiuri de 20x20 mm), acestea fiind asamblate intre ele
prin cleme din tabla care se inchid cu un cleste special.
Fiecare cusca are sistem separat de hrana si adapare.
Custile sunt pozitionate cu ajutorul unor suporti metalici peste fose
de adancime (fosa = un sant betonat, adanc de aproximativ 1 - 1,5 m ,lat
de 1,5 - 2 m si intins pe toata lungimea adapostului) in care se
colectioneaza de-a lungul unui an toate dejectiile rezultate.
Gunoiul adunat in fose fermenteaza mai repede datorita faptului ca
fundul santului este betonat si nu permite scurgerea lichidelor in sol
,rezultand un excelent ingrasamant natural.
15
Temperaturi datorate fermentatiei gunoiului mentin un climat
caloric optim pentru efectivele din adapost.Datorita umezelii si
temperaturii ce se formeaza, adaposturile in care sunt situate custile
necesita ventilatie.
Aceasta ventilatie se realizeaza printr-o gura libera de intrare a
aerului (prevazuta cu sita impotriva insectelor) si o gura de evacuare
(prevazuta cu ventilator electric si sita).
Dar despre microclimat si indepartarea dejectiilor , vom discuta
mai multe la pagina privind igiena efectivelor de iepuri.
Avantajele custilor pe un singur nivel:

- iluminat uniform in fiecare cusca;
- crescatorul poate observa cu usurinta efectivele;
- operatiunile de hranire,adapare,evacuare dejectii necesita un efort
minim;
Indiferent daca folosim custi etajate sau nu, in orice crescatorie vor
exista custi individuale (pentru iepuroii de prasila, iepuroaicele gestante
sau exemplarele aflate in carantina) precum si custi comune (in care se
vor caza cate 6-8 sau 3-5 exemplare tinere/cusca in functie de varsta, sex
si volum corporal).
In nici un caz nu vom tine impreuna masculii dupa implinirea a 90
de zile intrucat acestia vor incepe sa se bata si se pot castra intre ei).
16
CUSTI PENTRU IEPURI
Sistemelor de intretinere a iepurilor de casa pot fi diferentiate

si clasificate luand in considerare densitatea animalelor pe unitatea de
suprafata, ritmul de reproductie, tipul de
adapost, tipul de hranire, etc.
Pe baza acestor criterii, sistemele de
intretinere se impart in:
1. Sistemul de intretinere extensiv
(semilibertate)
Acest sistem este unul de tip familial.
Este foarte vechi ( a fost practicat inca din istoria antica ).
El solicita un volum mic de munca deoarece hranirea animalelor se
face cu resursele vegetale din flora spontana (pe care iepurii le au la
indemana ,adica le pasc direct de la sursa) iar pentru perioada rece se
procedeaza la hraniri suplimentare cu fibroase si suculente .
In acest sistem, iepurii sunt crescuti in adaposturi simple (soproane,
grajduri) sau pur si simplu sub cerul liber.
Reproducerea lor nu este dirijata in nici un fel.
Dezavantajul este ca acest gen de crestere expune efectivul la
intemperii (ploaie,ninsoare) iar prevenirea si controlul bolilor sunt
foarte reduse.
Cresterea extensiva se realizeaza in 2 modalitati :

Cresterea in tarcuri
Iepurii cresc intr-un tarc
(confectionat din plasa sau scanduri) in
sprafata de 50 - 60 de metrii patrati si
au posibilitatea de a se adaposti intr-un
sopron.
In afara de iarba care creste in
interiorul tarcului, iepurii mai primesc
si suplimente de masa verde, fan , paie , coceni, suculente si
concentrate.
17
Acest sistem foloseste cu un randament mic suprafete intinse de
teren, motiv pentru care nu este recomandabil pentru cresterea de
efective mari.
Putem creste in acest mod un efectiv de pana la 50 de capete maxim.
Cresterea la sol
Se realizeaza in grajduri sau soproane cu
pardoseala din pamant si compartimentate.
In fiecare compartiment vom caza cate 7 -
9 iepuroaice si un iepuroi (sistem"harem").
Pentru fiecare iepuroaica si puii ei va trebui sa repartizam cam
10-15 metri patrati.
In aceste conditii , iepuroaicele gestante isi sapa cuiburi subterane
in care vor fata si vor creste puietul.
Dupa iesirea din cuibul subteran, puii se obisnuiesc repede cu
hrana folosita de adulti.
In cadrul acestui gen de crestere ,vom obtine anual de la fiecare
iepuroaica urmasi care cantaresc in total 40 - 50 de kilograme masa vie.
18
2. Sistemul de intretinere semiintensiv
Acest sistem de intretinere este tot un sistem de tip familial, fiind folosit
pe o scara larga in tara noastra.
Sistemul consta in cresterea iepurilor in custi individuale sau grupate in
"baterii" dispuse pe unul sau mai multe nivele (simple sau etajate).
Custile pot fi amplasate direct sub cerul liber ,sub copertine, in
soproane sau in alte genuri de adaposturi existente in curtea
gospodariei.
19
Popularea
Lunar se populeaza cate o celula reproductie cu tineret in varsta de

14 saptamani ( cu 860 capete din care 775 femele si 85 masculi). O data
cu acestia, in celula de tineret se populeaza animale de reproductie in
asteptare (85 capete din care 77 femele si 8 masculi).
Tineretul cu care se face popularea trebuie sa indeplineasca
anumite cerinte de calitate: sa aiba o greutate corporala de 2.5-2.7 kg la
14 saptamani, astfel incat sa poata ajunge la 3-3.1 kg la 17-18 saptamani,
20
sa aiba un exterior corect, fiecare animal, fiind examinat individual din
acest punct de vedere. Animalele trebuie sa fie individualizate prin
crotaliere si trebuie sa fie insotite de certificat de sanatate.
La introducerea in cusca a tineretului, fiecare animal (individual),
se face localizarea adapatorii (prin ducerea fortat la adapare, punerea
repetata in functiune a acesteia), se administreaza 50-80 g nutret
combinat (restrictionat, datorita lacomiei cu care consuma cand este
flamand) si un manunchi de paie. In acest caz iepurele stresat poate
prelua un surplus de celuloza, care sa ajute digestia. Pentru reducerea
stresului de 4-5 zile. In bazinul de alimentare cu apa se administreaza 1
g vinamina C la 10 l apa..
O data introdus in cusca, iepurelui nu i se mai schimba locul decat
la nevoie.
Inceperea reproductiei
Inceperea reproductiei, se face la varsta de 17-18 saptamani

(greutatea corporala 3-3.1 kg), prin tatonare, astfel incat, dupa 2
saptamani (15-20 zile) de la inceperea montei (maxim 4-6 saptamani de
la populare ), toate fenelele sa fie montate.
Cele care nu se monteaza in acest interval, se schimba cu femele
montate din custile de asteptare.
Controlul gestatiei
Controlul gestatiei se face prin palpare la 10-12 zile de la monta.

Iepuroaicele negestante fac schimb de cusca cu cele gestante din custile
de asteptare.
21
Pregatirea cuibului
Pregatirea cuibului, cu 4-5 zile de la fatare, consa in tasarea unui

strat de paie de 3-5 cm, in sistem sandwich, intre cele doua parti ale
grilajului dublu de pardoseala al cuibului. Deasupra acestuia se formeaza
cuibul propriu-zis, prin umplerea cu paie, cuib care il imita pe cel din
vizuina iepuroaicei salbatice.
Reprogramarea la monta
Reprogramarea la monta dupa fatare , initial stabilita la 6-7 zile

dupa aceasta, in prezent prevede monta a doua zi dupa fatare, obligatoriu
pentru femelele cu pui putini (sub 6 pui) si facultatuv pentru cele cu pui
multi, care se pot monta la 6-12 zile dupa fatare.
Desfiintarea cuibului
Desfiintarea cuibului se face la varsta de 21 zile prin scoaterea

paielor, puii raman pe grilaj.
Intarcarea
Intarcarea puilor are loc la 28-35 zile, pentru toti puii din cuib
deodata, prin trecerea in custile de tineret in celula de crestere.
Din lisa de spatiu, pentru scurta vreme, puii pot fi intarcati in cusca
mamei, prin intoarcerea cuibului de fatare cu 180 grade astfel incat
iepurasii din aceasta sa nu aiba acces la cusca mamei.
22
Organizarea activitatii de reproductie
Datorita tratarii individuale a animalelor, fiecare femela luandu-se

in mana de 4 ori pe luna (monta, control gestatie, fatare, intarcare) si in
cazuk unui numar mare de animale in ferma , este necesara o organizare
riguroasa a activitatii de reproductie, evidenta clara, urmarita cu multa
constiintiozitate si meticulozitate.
Pentru urmarirea activitatii se poate folosi calendarul de
reproductie, fiecare ingrijioare de fosa raspunzand de efectivul ei. Totusi
rezultatele nu sunt destul de bune si de aceea trebuie sa se treaca la un
program pe calculator care a fost studiat si testat separat in intreprinderi
avicole de stat cu ferme de iepuri si I.C.P.C.P.A.M. –Balotesti.
Principalele instrumente de evidenta a activitatii de reproductie
sunt: fisa de activitatea a custii, fisa de reproductie maternitate, fisa de
lot pentru tineret, diagrama utilizarii masculilor la monta si registrul de
evidenta a reproductiei.
Reforma animalelor adulte
Reforma animalelor adulte este determinata la femele de starea

sanitara, in procent considerat normal de 2.4 % pe luna sau de nivelul de
productie scazut (3 monte infecunde consecutiv, repetare de abandon
pui, agalaxie, canibalism, pierderi mari de pui sugari) in proportie de 2-4
% pe luna.
La masculi reforma are drept cauza starea de sanatate, dorinta de
imperechere, fertilitatea slaba (sub 70%).
Animalele reformate sunt imediat trimise la sacrificare.
23
Cresterea tineretului cunicol
Popularea celulelor de crestere se face prin introducerea a 6-08

iepurasi/cusca, de la aceeasi mama. Cei care nu ajung sau prisosesc se
introduc in cusca cu cei de la alta mama, de astfel incat sa fie omogeni
(cu greutate uniforma).
In prima saptamana dupa populare este necesar sa se asigure o
temperatura mai ridicata in compartimentul de tineret, 23-24 grade C.
Cresterea este urmarita prin cantariri de control saptamanale,
individuale, ale iepurilor din aceleasi custi, cu calculul statistic pentru
determinarea variabilitatii.
Este necesar sa se actioneze astfel incat in primele doua saptamani
dupa intarcare sa se obtina un demaraj cat mai bun, astfel incat greutatea
de valorificare sa se obtina mai devreme, la 8-10 saptamani.
Climatizarea
Climatizarea trebuie sa se faca conform normelor, care prevad ca

necesara asigurarea unei temperaturi de 18-20 grade C in
compartimentul maternitate si 15-18 grade C in compartimentul de
crestere a tineretului. Umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie de 60-
65 %, iar schimbul de aer cuprins intre 1-3.2 mc.ora so per greutate vie.
Regimul de lumina este de 16 ore/zi si 3-4 W/mp pentru femele si
daca se poate, de 10 ore/zi su de 2W/mp pentru masculi (greu, practic de
realizat). Pentru tineretulin crestere se asigura 8 ore/zi si 1W/mp.
24
Hranirea iepurilor
Hranirea iepurilor este unul din principalii factori prin care

fermierul poate actiona pentru obtinerea unei productii mai bune, din
punt de vedere cantitativ si calitativ. Numai in cazul unei hranirii
organizate, iepurii isi maniferta pe deplin calitatile biologice –
capacitatea de maturizare rapida, fertilitatea ridicata si o viteza de
crestere dupa fatare.
In cazul cresterii industrial aceste cheltuieli reprezinta 70-80% din
pretul de cost al productiei obtinute.
O alimentatie corecta poate fi realizata numai cu furaje care contin
toate substantele biologice active necesare pentru evolutia corecta a
proceselor vitale din organism. Acestea sunt proteinele, grasimile,
substantele minerale, vitaminele, hidratii de carbon si apa.
Apa
Este de o mare importanta pentru desfasurarea corespunzatoare a
aproceselor vitale, a cresterii si dezvoltarii iepurilor. Este cunosut faptul
ca corpul puilor contine 71 – 79% apa, iar cel al adultilor in jur de 60-
70%. In aafara de acest lucru, organismul pierde in permanenta apa, prin
piele si respiratie. Insuficienta apei de baut duce la diminuarea
consumului de furaje si scaderea greutatii. In cazul in care animalele nu
sunt adapate o perioada mai lunga de timp, este foarte posibil sa apara
chiar si mortalitatea datorita deshidratarii organismului.
Nevoile de apa se schimba in functie de tipul furajului, de
temperature mediului inconjurator si de starea fiziologica a iepurilor.
In cazul hranirii cu furaje verzi, nevoia de apa este mai scazuta
insa ea creste vizibil in cazul alimentatiei cu furaje granulate combinate.
Iepurii au nevoie de 200% apa in raportul cu substanta uscata a furajului
consumat. Iepurii aflati in perioada de crestere, cu varste intre 9 si 26 de
25
saptamani, consuma circa 1,7 – 2,4 litri de apa la 1 kg substanta uscata
din furaj.
Femelele gestante au nevoie, in functie de anotimp, de 0,8 – 1 litru
de apa iar cele care alapteaza, in functie de numarul si varsta puilor au
nevoie de 2 – 2,5 litrii de apa zilnic. Lipsa apei de baut in timpul nasterii
este de multe ori cauza aparitiei canibalismului.
Apa destinata iepurilor, trebuie sa fie curate, fara gust sis a
corespunda cerintelor zooveterinare.
Hranirea diferitelor categorii de iepuri
Iepurii pot fi hraniti in mai multe feluri : cu furaje concentrate,

simple si suculente pe timpul iernii, cu furaje concentrate si verzi in
timpul verii, cu tain integral din furaje concentrate in tot timpul anului si
cu furaje concentrate cu adios de fan in timpul iernii sau de lucerna sau
iarba verde, in timpul verii.
Hranirea iepurilor adulti

In cazul exploatarii intensive a iepurilor, se obtin anual mai mult de
3 – 4 nasteri de la o femela. In pauzele de reproducere, animalele de
reproducere trebuie intretinute in aceleasi conditii ca si animalele din
lotul de sacrificare, adica intr-o stare de intretinere normala. Tainul lor
include, in functie de anotimp, furaje concentrate, simple sau suculente.
Dintre cele simple pot fi folosite lucerna, ovazul sau fanul de livada.
Aceste furaje trebuie sa fie de buna calitate, sa nu fie mucegaite,
deoarece iepurii sunt foarte sensibili. Furajele mucegaite provoaca cel
mai adesea diaree, avorturi, otraviri sau inrautatiti ale sanatatii generale
ale iepurelui.
26
In cazul tipului combinat de hranire a iepurilor cu o greutate de 4.5
– 5 kg, in afara perioadelor de inmultire, pot fi folosite tainurile indicate
in tabelul de mai jos. Daca iepurii au o greutate mai mica sau mai mare,
tainul respective se va micsora sau mari cu 15-20%.
Norme exprimate in UN si PBD sunt in medie urmatoarele:
- necesarul de intretinere pe un kg greutate vie : 0,03 UN si 3 g
PBD;
- in perioada pregatirii pentru monta necesarul de intretinere se
suplimenteaza cu 0,05 UN si 6 g PBD;
- in perioada de gestatie necesarul de intretinere se suplimenteaza
cu 0,06 UN si 9 g PBD;
- in perioada de lactatie necesarul de intretinere se suplimenteaza
cu 0,16 UN si 22 g PBD.
Ratiile de baza iarna sunt constituite din 200 – 300 g fan si 200 –
300 g suculente, iar vara din 1000 – 1800 g masa verde, din care
frunze de morcovi, varza, maxim 500 g.
Cu 14 zile inainte de monta si in perioada montei, masculii
trebuie sa primeasca nutreturi de volum de buna calitate, la care se
adauga 40 – 50 g concentrate.
Femelele, in prima parte a gestatiei, primesc aceesi ratie din
perioada de repaus fara nutret insilozat, fara frunze de sfecla sau
varza. In a doua parte a gestatiei, ratia se suplimenteaza cu 40-50 g
concentrate. Spre sfarsitul gestatiei, suculentele se reduc treptat,
apoi se exclud.
In primele zile dupa fatare sensibilitatea femelelor creste si se
recomanda folosirea unor nutreturi de calitate superioara, pentru a
se evita tulburarile digestive (constipatie, balonari). Cantitatile de
nutreturi din ratie cresc treptat pentru satifacerea cerintelor pentru
productia de lapte (100 – 250 g lapte/zi). In acelasi scop se
suplimenteaza ratia cu 50 pana la 200 g concentrate.
27
Iepurii adulti pot primii in ratie maximum : 140 g graunte de
cereale, 100 g boabe de leguminoase, 70 g tarate, 30 g sroturi, 10 g
fainuri animaliere. Laptele smantanit poate ajunge la
100g/iepure/zi.
Ratii de hranire a femelelor si masculilor de iepuri in

afara perioadei de inmultire
Furaj , g Anotimp
iarna vara
Furaje cerealiere 70-75 65-70
Tarate de grau 10-15 10-15
Srot 15-20 10-15
Fan (lucerna) 80-100 -
Plante radacinoase 290-300 -
Lucerna sau iarba - 800-850
verde 1,5 1,5
Sare
Hranirea iepurilor in perioada reproducerii

28
Iepurii trebuie sa beneficieze de cele mai bune conditii de crestere
in aceste perioade. Atat iepurii prea grasi , cat si cei prea slabi se
inmultesc greu, nasc pui slabi, si cu o rezistenta redusa. Pentru a avea o
cantitate indeajuns de mare si de buna calitate de sperma, hrana
masculilor de prasila trebuie sa contina o cantitate optima de protein,
vitamine A, E si D3, precum si substante minerale. Partea de furaje
concentrate din aceasta perioada se mareste. Nu se dau sau se
micsoreaza cantitatile unor furaje care duc la ingrsare, cum ar fi
porumbul orzul, cartofii care contin o cantitate mai mare de hidrati de
carbon. Pentru hranirea iepurilor in perioada de reproducere pot fi
folosite exemplele de ratii, mentionate in tabelul urmator.
Ratii pentru iepuri (femele si masculi) in perioada de

inmultire
Furaj , g Anotimp
iarna vara
Srot 20-25 10-15
verde 1,5 1,5
Sare
Hranirea femelelor gestante
29
Pentru cresterea si dezvoltarea normala a puilor si pentru
asigurarea unor provizii suficiente de substante nutritive pentru
apropiata lactatie, femalele gestante au nevoie de mai multe substante
nutritive si in special de protein, substante minerale si vitaminele A, D, E
si K. in tain sunt incluse sroturi sau turte oleaginoase, care sunt bogate in
proteine.
Exemple de ratii pentru hranirea femelelor gestante sunt date in
tabelul urmator :
Ratii pentru femele gestante
Furaj , g Anotimp
iarna vara
Furaje verzi 80-90 70-90
Srot 20-25 15-20
verde 1,0-1,5 1,0-1,5
Creta 1,5 1,5
Sare
Hranirea femelelor in perioada de alaptare
Pentru as mentine greutatea si a aloca o cantitate maxima de lapte

asigurand puilor o viteza ridicata de crestere, femela aflata in perioada de
alaptare trebuie sa fie hranita cu furaje de cea mai buna calitate. Furajele
concentrate trebuie sa reprezinte, in aceste conditii, 60 – 65% din ratia
30
alimentara.Ele trebuie sa fie diversificate, cu proteine de calitate superioara,
substante minerale si vitamine.
Ratii pentru femelele aflate in perioada de alaptare
Furaje Anotimp
iarna vara
Srot 20-30 15-20
Lucerna sau iarba verde - 1000-1400
Sare 2 2
Hranirea puilor
Iepurii cresc cu cea mai mare viteza pana la varsta de 3,5 – 4 luni.
Atunci ei folosesc cel mai bine furajele. Aciditatea sucului gastric a
iepurelui pana la varsta de 2 luni este mai scazuta iar acest fapt ii
miscoreaza capacitatea digestive si, prin urmare, cel mai bine este sa
primeasca furaj combinat sub forma de amestec. In aceasta perioada
cantitatea de tarate se limiteaza la 10-15 grame pe zi, iar daca se poate,
pot fi chiar scoase din ratie, deoarece pot provoca diaree.
Iepurii in crestere si cei pentru ingrasare pot fi hraniti cu ratiile
indicate in tabelul urmator.
31
Ratii pentu puii de iepure in perioada de crstere
Varsta, Iarna Vara

zi Furaj Fan Furaj Fuaj Lucerna/
concentrat g suculent concentrat Iarba
g g g verde
g
30-60 40-50 40-50 200-250 30-40 250-300
61-90 50-60 50-60 250-300 40-50 350-400
91-120 60-70 60-70 300-400 50-60 400-450
Alimentatia tineretului
Norme : necesarul de intretinere este mai ridicat la iepurii tineri si

la 1 kg greutate vie acesta este in medie de 0,04 UN si 4 g PBD. Iepurii
tineri relizeaza normal sporuri de 20-30 g/zi, iar pentru 1 kg spor sunt
necesare 2,5 – 3 UN si 300 – 350 g PBD.
In primele 3 saptamani de viata hranirea se bazeaza exclusiv pe
laptele matern, foarte bogat in grasimi si alti nutrienti, fapt ce determina
un consum specific mic, 1,8 kg lapte/ 1 kg spor. In continuare pe langa
laptele matern se introduc in hrana si alte nutreturi, usor digestibile si
asimilabile, cele mai utilizate sunt laptele smantanit (20 – 50 g/zi),
uruielile de ovaz si alte cereale, nutreturi combinate, fanuri de
leguminoase la discretie.
Intarcarea se face la 35 de zile, treptat, incepand cu iepurii cei mai
vigurosi, iar in urmatoarele 45 de zile hranirea se face cu celesi furaje, la
care se pot adauga morcovi, cartofi fierti, cantitati mici de sfecla si
frunze de varza.
32
Dupa varsta de 80 zile se pot utiliza si alte furaje, dar printr-o
acomodare treptata, timp de 5-6 zile.
La varsta de 1 – 3 luni, ratiile pot fi alcatuite dupa sezon, din 50 –
100 g fanuri si 100 g suculente sau 100 – 300 g nutreturi verzi, la care se
adauga 40 –50 g concentrate.
Intre 3 –5 luni, ratiile de baza se majoreaza cu 100 – 150 g fan si
150 g suculente sau 300 – 700 g masa verde, iar concentratele cu 20 – 30
g.
Alimentatia iepurilor crescuti in sistem industrial
Cresterea iepurilor crescuti in sistem industrial presupune un

system tehnologic unitar, care sa asigure conditii favorabile exprimarii
potentialului productive al acestora. Se urmareste obtinerea unor
productii mari de carne si unei bune eficiente economice raportata la
cheltuielie totale.
Cerintele nutritionale pe stari fiziologice nu sunt suficient studiate
si exista diferente mari intre recomandarile diferitilor autori privind
caracteristicile pe care trebuie sa le aiba nutreturile combinate. Cele
recomandate de Lebas F. sunt redate in tabelul de mai jos.
Nivelul proteic este de 15% PB la tineret, 18% la femelele in
lactatie, 15% la femelele gestante si 17% PB in cazul unui nutret unic, ce
poate fi folosit la toate categoriile, dar in primuk rand la tineretul la
ingrasat.
Recomandarile privind caracteristicilenutretului combinat pentru

iepuri(ghidu de crestere)
33
Nutreturi UM Tineret 4- Femele Femele Nutret
12 in gestante si unic
saptaman lactatie reproucator
i i
Energie Kcal/kg 2400 2600 2600 2400
metabolizabila
Proteina bruta % 15 18 15 17
Lizina % 0,60 0,75 - 0,70
Metionina % 0,50 0,60 - 0,60
Arginina % 0,90 0,80 - 0,90
Treonina % 0,55 0,80 - 0,60
Triptofan % 0,18 0,22 - 0,20
Celuloza bruta % 14 12 14 14
Grasimi % 3 5 3 3
Calciu % 0,50 1,10 0,80 1,10
Fosfor % 0,30 0,80 0,50 ,0,80
Sodiu % 0,40 0,40 0,40 0,40
Magneziu % 0,03 0,04 0,04 0,04
Sulf % 0,04 - - 0,04
Cobalt ppm 1 1 - 1
Cupru ppm 1 5 - 5
Zinc ppm 50 70 70 70
Fier ppm 50 50 50 50
Mangan ppm 0,50 2,50 2,50 2,50
Vitamina A UI/100g 600 1200 1200 1000
Vitamina D UI/100g 35 35 35 35
Vitamina E ppm 50 50 30 50
Vitamina K ppm - 2 2 2
Furajele iepurilor cu nutreturi produse in gospodarii
34
Este cea mai veche metoda de alimentatie a iepurilor. Prin
aceasta metoda se valorifica diferite surse furajere suculente si grosiere,
precum si nutreturile concentrate.
O parte din aceste nutreturi se folosesc in stare naturala, altele
sunt prelucrate.
In acest sistem de furajare trebuie sa tinem seama de urmatorii
factori:
- asigurarea, prin combinarea surselor, a cerintelor nutritionale;
- palatabilitatea (gustul) componentelor;
- inlaturarea furajelor toxice prin natura lor sau devenite toxice
prin depozitare necorespunzatoare (mucegaite, carbonizarea
etc.);
- modul fizic de pregatire, transportarea lor la data consumului;
- asigurarea corespunzatoare cu apa.
Atentie deosebita se va da deseurilor culinare. Resturile de carne
sau deseuri mucegaite ori rancezitele se inlatura. Se pot administra
resturi de varza, morcovi, paine, orice fel de verdeturi, coji de cartofi
(dar obligatoriu fierte) etc.
Dezavantajele pe care trebuie sa le inlaturam la acest tip de
furaje sunt urmatoarele:
- conservarea furajelor trebuie sa fie corespunzatoare, iepurele
este specia cea mai sensibila la aflatoxine, care provin din orice
surse de mucegaiuri;
- rsturile de furaje trebuie inlaturate cat mai des posibil si curatate
locuri de hranire;
- sa existe in permanenta mai multe feluri de nutreturi, pentru a
echilbra ratiile furajere;
- trebuie asigurata forta de munca, pentru a manevra aceste surse;
- este necesar un supliment vitamino – mineral. In acest
supliment, in functie de conditiile de crestere, se vor adauga si
coccidiostatice.
Sursele de nutreturi produse in gospodarie pot fi clasificate astfel:
Nutreturi concentrate cultivate cerealiere: ovaz, grau, orz, porumb
35
Nutreturi concentrate leguminoase: mazarea, fasolea, bobul,
lintea, soia reprezinta surse proteice si energetice cu valoare deosebit de
ridicata.
Nutreturi suculente (este sursa care pune baza hraniri iepurilor):
sfecla furajera, de zahar, guliile, morcovii, patrunjelul cu radacina, varza,
silozul de plante verzi, fanurile sau gramineele si leguminoasele.
Depopularea totala
Depopularea totala se face la 1-3 ani o data, factorul

limitativ constituindu-l nivelul dejectiilor. Atunci cand acesta ajnge la
nivelul orificiilor de aerisire, trebuie facuta depopularea, durata ciclului
de productie depinzand si de adancimea foselor
Masuri profilactice in ferma de iepuri
Masurile profilactice cuprind, inainte de orice, asigurarea unei

alimentatii complete, care sa tina cont de varsta, sex si conditita lor
fiziologica. Alimentatia completa stimuleaza anticorpii din organism,
care pot face fata astfel diferitilor agenti patogeni. Orice greseala in
alimentatia iepurelui provoaca disfunctionalitati ale sistemului digestive
si cauzeaza imbolnaviri.
In cazul cresterii iepurilor trebuie pastrate cu strictete normele de
igiena zootehnica. Concentratia unor gaze daunatoare nu ar trebui sa
depaseasca nivelurilr admisibile. Ventilatia aerului trebuie sa tina cont de
temperatura mediului inconjurator si de umiditatea aerului. In cazul
nerespectarii acestor factori pot aparea diverse imbolnaviri ale iepurilor
– de exemplu boli respiartorii, intoxicatii generate de concentratiile
ridicate ale unor gaze nocive.
36
Indiferent de modul de crestere a iepurilor, in spatiu deschis sau in
spatiu inchis, in custile lor se aduna fire de par de la naparlire,
praf,resturi de furaj, excremente sau urina, toate aceste resturi au
reziduuri constituind un mediu propice pentru dezvoltarea
microorganismelor, parazitilor si altor categorii de agenti patogeni.
Ca si la om, o infinitate de varietati de bacterii se intalnesc, in mod
normal, la iepurii sanatosi, fiind eliminati prin urina, excremente sau alte
lichide biologice. Pentru a evita raspandirea acestora, spatiile de crestere
a iepurilor trebuie curatate si dezinfectate, la fel ca si tot inventarul
folosit la cresterea acestora.
Pentru aa evita aparitia unor boli infectioase, infermele pentru
cresterea animalelor, se practica combaterea sistematica a rozatoarelor,
prin deratizare, care poate fi biologica, chimica sau prin folosirea unor
capcane sau alte mecanisme de prindere.
Alti cauzatori de boli infectioase unt insectele, impotriva carora
trebuie purtata o lupta sistematica. Pentru a evita raspandirea infectiilor
in fermele de iepuri este necesar sa se tina cont de unele cerinte
fundamentale si elementare – inconjurarea fermei cu un gard sigur,
construirea unei suprafete de dezinfectie la intrare, pentru masinile care
intra si ies, construirea unui bazin de dezinfectie, existenta unei ladite
pentru dezinfectia incaltamintei, un spatiu pentru depozitarea hainelor de
lucru, care nu trebuie scoase din ferma, asigurarea unui spatiu
schimbarea hainelor, baie, spalator pentru hainele de lucru, precum si
spatiu pentru calcarea acestora. Este interzisa vizitarea fermei de catre
personae straine, care nu au legatura cu activitatea de crestere. Scoaterea
si aducerea iepurilor are loc numai dupa un control medico-veterinar si
eliberarea unui carnet de sanatate. Iepurii trebuie adusi numai din
fermele unde sunt crescute animale care nu sufera de paraziti si boli
infectioase.
37
Iepurii cumparati sunt tinuti in carantina timp de 30 de zile.
Camera de carantina trebuie sa se afle la distanta de cladirea principala
si de ea trebuie sa aiba grija un ingrijitor special. Toti iepurii nou sositi
vor fi supusi unui control clinic, pentru a putea fi separate , intr-un
isolator, toate animalele bolnave sau suspecte, urmand ca acestea ramana
isolate pana la elucidarea situatiei lor. Daca este necesar, toti iepurii vor
fi vaccinati inpotriva bolilor infectioase si vor fi parazitati periodic.
La fiecare lot de furaj cumparat se realizeaza, in mod obligatoriu, o
analiza bacteriologica si toxicological. Se poate face si o proba biologica
prin hranirea , timp de cateva zile, cu acest furaj, a unui mic grup de
iepuri de valoare scazuta.
Sacrificarea iepurilor
Pentru obtinerea de carne se folosesc mai ales iepuri din rasele de
carne. O conditie obligatorie este aceea ca ei sa nu provina din locuri
unde au fost inregistrate boli infectioase. Iepurii pentru sacrifcare
trebuie sa aiba o greutate de 2,5 kg si se impart in doua categorii. In
prima categorie intra iepurii care au o forma rotunjita a corpului.
Escrescentele coloanei vertebrale nu ies in relief si nu sunt usor de
palpat. Musculatura la pipait este bine dezvoltata. Coapsele si
soldurile sunt bine rotunjite si bine umplute. In regiunea labelor si a
vintrelor se simte, usor, niste grasime sub piele.In cea de-a doua
categorie intra iepurii cu o forma ascutita a corpului. Escrescentele
coloanei vertebrale ies usor in relief si sunt usor de palpat.
Musculatura in cazul pipaitului este dezvoltata multumitor. Soldurile
sunt netede si coapsele sunt rounjite multumitor. Straturile de grasime
depuse sub piele nu pot fi pipaite.
38
Nu este permisa sacrificarea femelelor gestante, aflate in cea de-a doua
parte a gestatiei. Fiecare iepure ce va fi sacrificat trebuie sa aiba un
certificat medico-veterinar, emis de organelle veterinare
abilitate.Transportul iepurior de la producator la abator se realizeaza
dupa un grafic stabilit anterior, intr-o anumita zi din saptamana. Pentru
transportul animalelor se folosesc mijloace de transport echipate cu
casete metalice speciale, cel mai adesea de dimensiuni 100/60/30 cm. In
fiecare cusca se pun cate 6 – 10 iepuri, in functie de rasa si marime si li
se lasa spatiu liber pentru a se intinde.
Custile se curata si se dezinfecteaza in prealabil. In timpul
transportului se urmareste mentinerea unei bune conditii a iepurilor, se
asigura ventilatia, se evita supraincalzirea sau racirea excesiva a
spatiului in care sunt transportati. Incarcarea si descarcarea iepurilor se
face in asa fel incat sa nu se raneasca animalele.Mijloacele de transport
folosite pentru transportului iepurilor sunt curatate, spalate si
dezinfectate in prealabil.
Loturile de iepuri sositi pentru sacrificare sunt examinate de un
medic veterinar. Ei sunt descarcati pentru a se odihni inaintea taierii si
sunt pusi, spre asteptare, intr-un spatiu care trebuie sa fie aerisit si uscat.
Iepurii sunt asezati in boxe, care reprezinta un spatiu ingradit, fara
jgheaburi sau adapatori, in grupuri de cate 20 – 30 de animale, fara a fi
impartiti pe sexe, in cazul in care sunt sacrificati imediat. Daca se
impune sa ramana mai mult , iepurii se impart in functie de sexe, iar in
boxe se pun jgheaburi pentru mancare si apa. In aceasta perioada
animalele primesc fan de buna calitate, combinate cu furaj de cereale si
suficienta apa de baut. De obicei, cu 10 –12 ore inaintea taierii, iepurilor
nu li se mai da de mancare, iar de baut cu o ora inainte de sacrificare.
Animalele ranite in timpul transportului sunt sacrificate in functie de
necesitati.
39
CAPITOLUL II
1. Alegerea locului pentru ferma de iepuri
Pentru ferma de iepuri se alege un teren neted sau usor inclinat,

cu ape freatice la suprafata, ferit de vanturi puternice, pe un sol care sa
nu fie argilos sau morcilos.
In alegerea loculi pentru construirea fermei este necesar sa se aiba in
vedere posibilitatea aprovizionari cu apa, cu curen electric si existenta
legaturilor rutiere. Terenul ales trebuie sa fie inconjurat de un gard solid
care sa nu permita accesul oamenilor si animalelor.
Ferma de iepuri trebuie sa fie asezata la departare de alte frme
de crestere a animale, precu si de calea ferata sau de sosea, pentru ca
zgomotele ii afecteaza in mod deosebit.
In cazul construirii unor ferme mari de iepuri, cu peste 500 de femele,
este necesar sa se construiasca cladiri de productie pentru diferite
categori de iepuri o sectie de furaje, depozite, un spatiu adecvat de
dezinfectie, un punct veterinar, abator, un garaj, etc
Ferma va fi amplasata in Comuna Peris, Judetul Ilfov.
Ferma de iepuri avand in vedere conditiile favorizante pentru

cresterea acestei specii, va fi amplasata in provincia Peris a judetului
Ilfov, in partea sud – est a Romaniei, la 35 km de Bucuresti pe un teren
cu o suprafata de 10 ha.
40
Factori climatici
2.2.1 Clima
Zona in care se va amplasa ferma de iepuri, din punct de vedere al

climei, se incadreaza in coordonatele climatice ale Campiei Romane,
adica are o clima temperat – continentala.
2.2.2 Temperatura
Temperatura medie lunara cea mai sczuta se inregistreaza in

luna ianuarie, cu o valoare medie de – 20 C. Vara este foarte cald, in
iulie temperatura medie este de 25 C, uneori atinge chiar 35 – 40 C.
2.2.3 Vanturile
In general comuna Peris este inconjurata de paduri, beneficiaza

de o circulatie normala a maselor de aer, deosebit de favorabila
mentinerii unei atmosfere relativ stabile. Vanturile dominante, resimtite
in toate anotimpurile, sunt cele de est (21,2%), urmate de cele de vest
(16,3%), nord este (14,2) si sud – vest (11,2). Numarul zilelor cu vant
tare (peste 16 m/s) este in medie de 14 pe an.
2.2.4 Regimul precipitatiilor
Precipitatiile sunt scazute, in medie de 585 mm pe an, dar au

debitul mai ridicat vara: cele mai mari cantitatii lunare de precipitatii ca
in luna iunie (circa 85 mm), iar cele mai sczute in martie (15 mm). In
medie pe teritoriul comunei Peris cad precipitatii in 130 zile/an.
41
2.2.5 Panza freatica
Dintre studiile efecuate reiese ca adancimea apei freatice are o

mare variatie. Panza freatica se afla la o adancime de 20 – 30 m.
2.2.6 Ape curgatoare si lacuri
Din punct de vedere hidrografic, comuna este situata intre

lacul Ialomita si lacul Snagov. Datorita diferentei mici de nivel pe care
curg raurile, s-au format un numar mare de lacuri, majoritatea natural
Surse de nergie
Comuna Peris este complet electrificata, cu retele de inalta si joasa

tensiune. Ferma va fi lega la reteaua de tensiune electrica, amplasata la o
distanta de 500 m, aceasta fiind distanta dintre ferma si drumul comunal
si va avea un transformator propriu in unitate, de unde apoi curentul
electric este distribuit la adaposturi.
Pentru eventualele intreruperi se va asigura un grup electrogen de
mica capacitate; acesta va fi mentinut in permanenta in stare de
functionare, astfel atunci cand linia de inalta tensiune iese din functiune
sa poata produce energie electrica.
2.5 Sursa de apa
Comuna Peris are un sistem centralizat de alimentare cu apa

potabila si canalizare. Alimentarea cu apa potabila a gospodariilor se
face prin racordarea la sistemul centralizat de alimentare cu apa potabila
din comuna Peris.
42
In general, apa potabila pentru consumul biologic in ferme
provine din apele subterane, prin forarea de puturi.
Alimentarea cu apa se stabileste pe baza unui calcul privind
consumul zilnic de apa de baut si pentru nevoile tehnologice, la care se
adauga si un procent de 5 – 10% pentru eventualele pierderi pe retea.
Cunoscandu – se consumul de apa, se stabileste numarul de
puturi ce trebuie forate si debitul pompelor necesare pentru asigurarea
necesarului de apa, luandu – se in calcul o durata maxima de functionare
20 din 24 de ore.
Pentru ferma in cauza se vor fora 2 puturi cu tuburi de beton, la o
adancime de 35 – 40 de metri. De la puturi apa este pompata cu pompe
submersibile adecvate, pana la rezervorul suspendat (castel de apa) la
aproximativ 10 m inaltimea adaposturilor.
Presiunea apei este realizata prin inaltimea bazinului de stocare,
la 10 m presiunea apei este de 1 atmosfera, la o inaltime de 20 m
presiunea apei este de 2 atmosfere, la 30 m presiunea apei este de 3
atmosfere si asa mai departe. De regula, nu se folosesc bazine amplasate
peste 40 metri, deoarece presiunea apei pe conducta (de peste 4
atmosfere) poate duce la deteriorari ale instalatiei.
Din rezervorul de apa, prin conductele principale si apoi
secundare, apa este adusa la gurile de distributie, respectiv la adapatorile
amplasate in boxe, la robinetii pentru spalat interiorul adapostului, la
robinetii din curtea fermei pentru spalat aleile, la puncte de prevenirea a
incendiilor, la filtru, la dezinfectoare etc.
Pentru fermele de animale, periodic, se face analize ale calitatii
apei si se reannoieste avizul de folosire a apei din sursele de
aprovizionare. Puritatea apei in ceea ce priveste incarcatura microbiana
si mai ales a celei patogene. Pentru aceasta periodic se recolteaza probe
de apa atat de la nivelul sursei, mai ales, de la adapatori si se fac
determinarile respective.
43
2.6 Caile de transport
Situarea satului de resedinta fata de principalele localitati ale

judetului si fata de caile de comunicati rutiere si feroviare se prezinta
astfel:
35 km fata de Municipiul Bucuresti;
27 km fata de Municipiul Otopeni;
20 km fata de Municipiul Buftea;
50 km fata de Municipiul Ploiesti;
2 km fata de cea mai apropiata statie C.F.R si autobuze Peris.
2.7 Desfacerea producţiilor
Clienţii:
- vanzarile se vor face catre abatoare din tara;

- vanzari catre magazine alimentare;
- vanzari catre clienti externi (alta tara, regiune).
44
45
Rasa din ferma cunicola
Marele berbec
Se considerea ca rasa Berbec francez a aparut in anul 1830. In anul

1873, crescatorii Mayer, Hochstetter si Woner, din Tubingen, care sau
ocupat de cresterea si raspandirea rasei, publica o carte in care se
mentioneaza greutatea iepurilor (4,5 – 5 kg), lungimea urechilor (15 – 18
cm). Dimensiunile actuale a urechilor sunt de cca.38 – 45 cm, insa
masuratoarea se face pe ambele urechi peste cap.
In anul 1869, crescatorii germani efectueaza primele importuri din
Franta. Aparitia uriasului de Flandra in Belgia, intre anii 1880 si 1890, a
cunoscut un mare interes, berbecul fiind lasat oarecum in umbra. Dupa
1900, aceasta rasa cunoaste o mare dezvoltare.
La noi, rasa berbecata este cunoscuta inca inainte de cel de al
doilea razboi mondial. In cursul anilor ce au urmat, amatorii au facut
numeroase achizitii in strainatate.
Tipul rasei: Corpul este masiv, in forma de cilindru, fara a avea
aspect greoi, grosolan. Ceafa este scurta si puternic, fara un gat
proeminent. Membrele sunt scurte si puternice. Capul tipic de berbec,
scurt, cu o frunte lata, ochii mari, maxilarele bine dezvoltate si cu
dezvoltarea tipica a nasului. Urechile puternice, carnoase si bine
acoperite cu par, capetele libere, bine rotunjite. Lungimea lor, masurata
pe urechile intinse una in continuarea celeilalte, deasupra capului, intre
varfuri, este de 38 – 45 cm.
Blanita si culoarea: Puful blanitei nu este deosebit de des. Spicul
nuiform, destul de gros, iar lungimea parului 3,5 – 4 cm.
Culoarea de acoperire si cea de baza (fond), este valabila
descrierea culorilor la raselor similar colorate si la rasele cu desen de
fluture.
La rasele Marele Berbec, Berbec pitic, Berbec englez este de
dorit asa numitul ,,desen in manta” si nu desenul clasic al pestritilor.
46
Capul si urechile, inclusiv coroana, sunt colorate puternic. Nasul si botul
trebuie sa fie colorate in totalitate. Pe mijlocul fruntii trebuie sa existe o
linie alba sau o pata mica (oglinda), dar si marginea mandibulei si a
buzei inferioare poate sa fie alba, desi buza inferioara colorata nu
prezinta un defect.
Desenul corpului acopera trunchiul ca o manta intinsa (care
trebuie sa fie regulat pe ambele parti ale corpului si neaparat simetric),
de la ceafa si pana la coada, inclusiv flancurile, precum si partea
superioara a cozii. Pieptul si membrele anterioare trebuie sa fie albe,
membrele posterioare si abdomenul complet sau aproape albe.
DEZVOLTAREA
LUNA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
kg 0,7 1,65 2,5 3,5 4,0 4,6 5,1 5,5 5,8 6,0
47
3. Determinarea efectivelor
3.1 Stabilirea efectivelor de productie
1. Efectiv teoretic tineret carne

Etc = Pc / g = 175000/2.5 = 70000 capete
2. Efectiv iepuri carne necesar / an

Epc = Etc + m/100  Etc = 70000 + 7/100 70000 = 74900 capete
3. Stabilirea efectivelor de tineret de inlocuire animale adulte de

reproductie
- tineret destinat reproductiei (femele şi masculi) în varsta de 14 – 18
saptamani
Nr. custi reproductie = 860 + 85 = 945: - femele 775 + 77 = 852
- masculi 85 +8 = 93
- pierderi tineret reproductie acomodare în luna a II-a
masculi: 93 capete  5,8% = 6 masculi
femele: 852 capete  5,8% = 49 femele
Total luna a II-a în hala nr. 2: - femele 852 +49 = 901 capete
- masculi 93 +6 = 99 masculi
- pierderi tineret reproductie în luna a III-a
- în hala 1 - masculi: 93  3,7% = 4 capete
- femele: 852  3,7% = 32 capete
- în hala 2 – masculi: 6 capete
- femele: 49 capete
- Pierderi lunare animale reproductie lunile V-XIII
48
masculi: 14 capete / luna
femele: 126 capete / luna
4. Efectivele de tineret
- 70000 capete: 2 hale = 35 000 capete / hala / an
- capacitate semihala = 775 custi / hala cu 8 pui / cusca
775  = 6200 locuri pui / hala
- capacitate ferma = 6 200  2 = 12 400 locuri / ferma
- numar serii / an = 365:49 = 7,45 serii / an
- efectiv mediu = (74900 + 70000)/2 = 72450 capete
3.2 Determinarea spatiilor de productie
Spatiile de productie sunt realizate din cele 4 hale de crestere si

exploatare a iepurilor si din cladirile anexe ale fermei. O hala de iepuri
este formata din 2 semihale reproductie + 2 semihale tineret. 1 hala are
suprafata de 1200 m2 cu SAS de 200 m2 la mijloc
Fiecare compartiment are suprafata de 500 m2 si cuprinde 860 custi
dispuse pe 5 randuri (5 baterii  172 cuşti)
1. Compartiment de tineret cuprinde:
- 775 custi tineret
- 85 custi femele şi masculi in asteptare
2. Compartimentul de adulte cuprinde:

- 860 custi (775 pentru femele si 85 pentru masculi)
3.3 Proiectarea fluxului tehnologic
Procesul tehnologic se realizeaza in flux continuu.

Fluxul tehnologic al animalelor din ferma este destul de simplu.
Iepurii sunt introdusi în ferma la achizitie. Animalele adulte sunt cazate
49
în custile din maternitate unde incep activitatea de reproductie. Dupa
fatare iepurasii sunt tinuti cu mamele lor pana la intarcare dupa care sunt
trecuti în compartimentul de crestere si îngrasare a tineretului. La varsta
si greutatea de 2,5 kg acestia sunt transportati catre abator. Animalele
adulte reformate sunt transportate la abator pentru sacrificare.
Fluxul furajelor. Materiile prime ajung în ferma la sectorul de
receptie. Dupa efectuarea recepturii nutreturile sunt trecute în sectorul de
morarit. Aici sunt macinate si amestecate si se depoziteaza în magazia
din unitate. De aici se preia zilnic cantitatea de furaje necesare pentru o
anumita perioada. In hala distributia furajelor se face potrivit
programului de furajare.
Fluxul dejecţiilor. Acestea se acumuleaza in fosele de sub
tronsonul de custi. Evacuarea acestora se face la interval de 1 – 3 ani în
functie de durata de crestere a iepurilor. Evacuarea dejectiilor se face cu
o lopata mecanica dupa ce s-a facut demontarea custilor.
Necesarul de hrana
1. Necesar furaje pentru tineret

Necesar furaje zilnic pe ferma = 72450  0,13 kg/zi/cap = 9418.5
kg/zi/cap
Necesar furaje lunar pe ferma = 9418.5 30 = 282555 kg / luna =
282.5 t / luna
Necesar furaje anual pe ferma = 9418.5  365 = 3437752.5 kg /an =
3437.7 t / an
2. Necesar furaje pentru iepuroaice cu pui

Zile furajate din total an = 6,6 fătări / an  28 zile = 184,8 zile furajate
/ an / cap
50
Zile furajate pe total an = 1 414 femele  184 zile = 260 176 zile
furajate / an /cap
Necesar furaje lunar pe ferma = 98 866.8 kg: 12 = 8238.9 kg / cap /
luna = 8.2 t / luna / ferma
Necesar furaje anual pe ferma = 260 176  0,38 kg / zi = 98 866.8 kg
= 98.86 t / an / ferma
3. Necesar furaje pentru iepuroaice fara pui si masculi în aşteptare

Efectiv total animale în asteptare pe total ferma = (77♂ + 8♀)  2
hale = 170 capete
Zile furajate anual = 170  365 zile = 62 050 zile furajate
Necesar furaj lunar = 7 446 kg / an : 12 = 620.5 kg / luna / ferma
=0.62 t/luna/ferma
Necesar furaj anual = 62 050  0,12 kg / cap = 7 446 kg NC / an
=7.44 t / an.
4. Necesar furaje pentru masculi de reproductie

Efectiv total masculi reproductie = 85 capete  2 hale = 170 capete
Zile furajate anual = 170  365 = 62 050 zile furajate
Necesar furaj lunar =8 687 kg / an : 12 = 723.9 kg / luna / ferma =
0.72 t/luna/ferma
Necesar furaj anual = 62 050  0,14 kg / zi = 8 687 kg / an = 8.68 t /
an
5. Necesar furaje pentru femele gestante

Zile gestatie anual = 365 – 184,8 zile lactatie = 180,2 zile gestante
teoretic
Zile furajate anual = 1414 capete  180,2 = 254 802 zile furajate
Necesar furaj lunar = 38 220.4 kg / an : 12 = 3182 kg / luna = 3.1 t /
luna
51
Necesar furaj anual = 254 802  0,15 kg / zi = 38 220.4 kg / an = 38.2
t / an
TOTAL NECESAR FURAJE LUNAR = 282.5 t / luna + 8.2 t /luna /

ferma + 0.62 t / luna / ferma + 0.72 t / luna / ferma + 3.1 t / luna =
295.1 t / luna / total ferma
TOTAL NECESAR FURAJE ANUAL = 3 437.7 t / an + 98.86 t / an

+ 7.44 t / an + 8.68 t / an + 38.2 t / an = 3590.8 t / an /total ferma
3.4 Costul unitar al retetelor folosite
Principalele materii prime cumparate de ferma pentru realizarea

nutretului concentrat au la achizitionare preturi dupa cum urmeaza:
- nutreturi fibroase: 0,2 – 0,3 lei / kg
- orz: 0,35 lei / kg
- porumb: 0,3 lei / kg
- srot floarea – soarelui: 0,4 – 0,6 lei / kg
- premix: 0,8 – 1 lei / kg
Pretul final al nutretului combinat final este de: 350 lei /tona.
52
3.5 Consumul de alte resurse
Materialul biologic
Total necesar material biologic = 2132 ♀ şi 244 ♂
Nutreţuri
1. Necesar furaje pentru tineret

Necesar furaje anual pe ferma = 3437.7 t / an
2. Necesar furaje pentru iepuroaice cu pui
Necesar furaje anual pe ferma = 98.86 t / an / ferma
3. Necesar furaje pentru iepuroaice fara pui şi masculi în asteptare
Necesar furaj anual = 7.44 t / an.
4. Necesar furaje pentru masculi de reproductie
Necesar furaj anual = 8.68 t / an
5. Necesar furaje pentru femele gestante
Necesar furaj anual = 38.2t / an
TOTAL NECESAR FURAJE LUNAR = 282.5 t / luna + 8.2 t /luna /

ferma + 0.62 t / luna / ferma + 0.72 t / luna / ferma + 3.1 t / luna =
295.1 t / luna / total ferma
TOTAL NECESAR FURAJE ANUAL = 3 437.7 t / an + 98.86 t / an

+ 7.44 t / an + 8.68 t / an + 38.2 t / an = 3590.8 t / an /total ferma
Apa
Necesarul de apa
53
1. Stabilirea necesarului de apa pentru femele cu pui
 1,5 l / cap / zi
Necesarul de apa anual pe ferma = 260 176 zile furajate  1,5 l /
cap = 390 264 l /an / ferma
Necesarul de apa zilnic pe ferma =390 264: 365 = 1 069.2 l / zi
2. Stabilirea necesarului pentru femele gestante şi masculi

 0,7 l / cap / zi
Zile furajate ale categoriei = 254 802 femele + (157 masculi /
ferma  365 ) = 312 107 zile furajate
Necesarul de apa anual pe ferma = 6312 107  0,7 l / cap = 218
474 l / an / ferma
Necesarul de apă zilnic pe ferma = 218 474 : 365 = 598.5 l / zi /
ferma
3. Stabilirea necesarului pentru animale de reproductie în asteptare

 de două ori cantitatea de nutret consumata
Necesarul de apa zilnic / cap de animal = 0,12  2 = 0,24 l / zi / cap
Necesarul de apa anual pe ferma = 62 050  0,24 = 14 892 l / an /
ferma
Necesarul de apa zilnic pe ferma = 14 892 : 365 = 40.8 l / zi
4. Stabilirea necesarului pentru tineret întarcat la ingrasat

 de două ori cantitatea de nutret consumata
Necesarul de apa zilnic / cap de animal = 0,13  2 = 0,26 l / cap / zi
Necesarul de apa anual pe ferma = 3 437 752.5 0,26 = 893 815 l /
an / ferma
Necesarul de apa zilnic pe ferma =893 815: 365 = 2448.8 l / zi
5. Necesarul de apa pentru curatenie, dezinfectie si P.S.I.

54
 0,25 l / cap / zi tineret întarcat
 0,5 l / cap /zi animale adulte
Necesar apa pentru tineretul întarcat = 72 450 capete  0,25 l / cap
= 18 125 l / cap / ferma x 365 = 6 615 625 l /ferma/an
Necesar apa pentru adulte = (1414 + 157 + 157)  0,5 l / cap / zi =
227.5 l / cap /zi x 365 = 83 037.5 l/ferma/an
Necesar apa pe total ferma = 6 615 625 + 83 037.5 = 6 698 662.5 l
CONSUM APA ANUAL = 390 264 + 218 472 + 14 892 +893 815 + 6
698 662.5 =8 216 105.5
Energie, combustibili
Consum energie electrica pentru ventilatie

- consum energie / compartiment = 2 ventilatoare  0,8 KW / h  14,5
h / zi = 23,2 KW / zi
- consum energie / ferma = 4 compartimente  23,2 KW / zi = 92.8 KW /
zi
- consum energie / an = 92.8 KW / zi  365 zile = 33 872 KW / an
Consum energie pentru iluminat
- consum energie maternitate /zi = 14 h / zi  0,4 KW  100 lampi =
560 KW / zi
- consum energie / an = 560 KW  365 = 2047 400KW /an
- consum energie tineret /zi = 8 h / zi  0,2 KW  100 lampi = 160 KW
- consum energie tineret / an = 160 KW  365 = 58 400 KW
Consum incalzire ferma

- incalzire ferma = 91.9 KW / an
55
Consum combustibil solid
- necesar anual = 1414 femele  4,5 kg / cap / an = 6363 kg lignit / an
Productia de dejectii
Productia de dejectii = consum furaj zilnic  1,5

 155 iepuroaice complexe (femele reproductie + masculi +
tineret crestere) → 60 kg fecale + 120 l urina / zi, respectiv
1 m3 în 5 zile;
 numar femele reproductie = 3 100;
Productie fecale pe zi=1414 x 60 kg/155 = 547.35 kg fecale/zi
Productie fecale / an = 547.35  365 zile = 199 782kg fecale / an
Productie urina pe zi = 1414 x 120/155 = 1095 kg urina/zi
Productie urina / an = 1 095  365 zile = 399 675 l urina
Total dejectii pe ferma =199 782 +399 675 = 599 457 l / an /ferma
Productia dejectii în m3 = 1414 femele : 155 femele complexe = 9.12

m3 in 5 zile
Total dejectii / an = 9.12  365/5= 665.7 m3 dejectii / an / fermă
3.6 Necesarul de echipament tehnic şi dotari specifice
Necesarul de echipament este alcătuit din: instalatia de incalzire,

instalatia de furajare, instalatia de adapare, instalatia de iluminat si
instalatia de ventilatie.
Instalatia de incalzire se poate realiza din:
56
- aparate de încalzire locala in interiorul compartimentelor
(radiator)
- încalzire de la un generator cu aer cald impins fortat care
poate deservi mai multe compartimente
- preincalzirea cu aer intr-o încapere anexata compartimentelor
si preluarea acestui aer cald distribuit prin impingere în
diferite celule. In acest caz, aerul preincalzit se distribuie prin
conductele de ventilatie ale compartimentului.
Instalatia de furajare este alcatuita din hranitori semiautomate
din material zincat. Acestea se gasesc cate una pentru fiecare cusca de
iepuri. Pe langa hranitori mai sunt necesare si echipamente de distribuire
a hranei. Acestea sunt alcatuite dintr-un carucior si o galeata pentru
fiecare semihala.
Instalatia de adapare este alcatuita din adapatori cu picatura, cate
una pe cusca. La fiecare rand de custi exista un bazin de rupere a
presiunii cu o capacitate de 20 – 100 l, din material plastic, opac
prevazut cu capac. Pe langa acestea mai sunt necesare o conducta de
distributie a apei din plastic cu Ø de ½`` sau ¾``si sectiune rotunda si un
rezervor apa 100 m3 cu statie de hidrofor
Instalatia de iluminat. In mod normal intensitatea luminii trebuie
să fie de 3 – 5 W / m2 in maternitate si 1 – 2 W / m 2 in semihala de
tineret. Pentru aceasta se folosesc lampi fluorescente de 40 W la
maternitate si 20 W la compartimentul de tineret. Sursele de lumina se
amplaseaza deasupra custilor cu animale.
Instalatia de ventilatie. Norma de ventilatie este cuprinsa intre 1 –
4 m3 / h / kg greutate vie vara si 1 – 1,5 m3 / h / kg greutate vie iarna. In
compartimentul de maternitate este necesar o norma de ventilatie de 2 –
3 m3 / h / kg greutate vie iar la tineret 1 – 1,5 m3 / h / kg greutate vie. Se
aleg ventilatoare cu viteza variabila treptata si minimul de putere trebuie
sa se situeze la circa 1/6 din valoarea ventilatiei de vara.
57
Evacuarea dejectiilor si a asternutului se face la sfarsitul perioadei
de exploatare si este necesara o lopata mecanica.
S-a prevăzut solutie de rezerva pentru alimentarea cu energie
electrica a consumatorilor vitali (instalatiile de ventilatie, alimentare cu
apa) in caz de avarie.
Lista de utilaje
- 1720 custi tineret si 1 414 custi maternitate si 157 custi pentru

masculi reproductie
- termosuflante cu aer cald = 1 / semihala  4 semihale = 4
termosuflante
- centrala termica pentru apa calda
- 3 440 hranitori tip buncar zincate
- 4 carucioare şi 4 galeti pentru distribuirea furajului
- 3 440 adapatori cu picatura
- 20 bazine de rupere a presiunii cu capacitatea de 20 – 100 l, din
plastic opac si cu capac
- conducta de distributie a apei din plastic cu Ø de ½`` sau ¾``,
sectiune rotunda
- rezervor apa 100 m3 cu statie de hidrofor
- 100 lampi de 40W pentru animale adulte
- 100 lampi de 20W pentru tineret
- 4 ventilatoare cu puterea de 11 000 m3 / h pentru halele de tineret
- 4 ventilatoare cu puterea de 11 000 m 3 / h pentru halele de
maternitate
- lopata mecanica
- 2 buncare exterioare pentru furaj cu capacitatea de 5 t
58
- electrogenerator
Instalatia de incalzire
- necesarul de incalzire global este de 50 – 60 W / cusca mama in zona

foarte temperata, 60 – 70 W / cusca mama in zona medie si 70 – 85 W /
cusca mama in zona de munte.
- coeficientul de izolare = 0,8 la pereti si 0,5 la plafon
- numar custi mama = 1414
- necesar incalzire global = 1414  65 W / cusca = 91 910 W/ ferma =
91.9 KW
- necesar incalzire global / hala = 775  65 W / cusca = 50 375 W / hala
Instalatia de adapare
- adapatori cu picatura = 1 / cusca

- necesar adapatori / hala = 1  860 custi  2 compartimente = 1 720
adapatori
- necesar global adapatori = 1 720  2 hale = 3 440 adapatori / ferma
- necesar bazine / semihala = 1 bazin de rupere a presiuni/ 1 rand custi 
5 randuri custi = 5 bazine / semihala
- necesar global bazine = 5  4 semihale = 20 bazine / ferma
Instalatia de furajare
59
- 1 hranitoare tip buncar si jgheab / cusca
- necesarul de hranitori / hala = 860 custi / compartiment  2
compartimente = 1720 hranotiri
- necesarul global de hranitori = 1 720 hranitori  2 hale =3 440 hranitori
- necesar echipamente distribuire furaj = 1 carucior + 1 galeata /
compartiment
- necesar global echipamente distribuire furaj = 4 carucioare + 4 galeti
Instalatia de ventilatie
- greutatea vie maxima in maternitate = 4 kg femela + (6 pui  0,5 kg) =

7 kg / cusca
- greutatea vie pe semihala = 7 kg  775 custi femele = 5 425 kg
- necesar ventilatie maternitate = 5 425 kg  3 m3 / h = 16 275 m3 / h
- pierderile prin ventilatie = 0,3  16 275 = 4 882,5 m3 / h
- necesar total ventilatie = 21 157 m3 / h
- numarul de ventilatoare / semihala = 21 157 m3 / h : 11 000 m3 / h
(puterea ventilatorului) = 2 ventilatoare
- necesarul de ventilatoare pentru maternitate = 2 ventilatoare  2 hale =
8 ventilatoare
- greutate vie pe semihala tineret carne = 6 capete  2,5 kg  775 custi =
11 625 kg
- greutate vie pe semihala animale reproductie in asteptare = 3,5 kg  85
custi = 297,5 kg
- greutate vie totala in semihala de tineret = 11 922,5 kg
- necesar ventilatie tineret = 11 922,5 kg  1,5 m3 / h = 17 883,75 m3 / h
- pierderile prin ventilatie = 0,3  17 883,75 m3 / h = 5 365,12 m3 / h
- necesar total ventilatie = 23 248,87 m3 / h
- numarul de ventilatoare / semihala = 23 248,87 m 3 / h : 11 000 m3 / h =
2 ventilatoare
60
- necesarul de ventilatoare pentru tineret = 2 ventilatoare  2 hale = 4
ventilatoare
Consumul de energie pentru ventilatie = 8 ventilatoare  453 W / h  3

600 ore = 13 046.4 KW
Instalatia de iluminat
- necesar putere iluminat maternitate / semihala = 500 m 2  4 W / m2 = 2

000 W / semihala
- necesar lampi iluminat maternitate / semihala = 2 000 W : 40 W /
lampa = 50 lampi / semihala
- necesar lampi pe rand maternitate = 50 lampi / hala : 5 randuri baterii =
10 lampi / rand
- necesar putere iluminat tineret / semihala = 500 m 2  2 W / m2 = 1
000W
- necesar lampi iluminat tineret / semihala = 1 000W : 20 W / lampa =
50 lampi / semihala
- necesar lampi / rand = 50 lampi : 5 randuri = 10 lampi / rand
- necesar lampi maternitate global = 50 lampi / semihala  2 hale = 100
lampi
- necesar lampi tineret global = 50 lampi / semihala  2 hale = 100 lampi
Consum energie electrica pentru iluminat

- consum in maternitate = 50 lampi  40 W / h  15 h / zi = 30 000 W =
30 KW/zi
- consum in compartimentul tineret = 50 lampi  20 W / h  8 h / zi = 8
000 W = 8 KW / zi
- consum ferma / zi = 38 KW / zi
61
- consum ferma / an = 13 870 KW
3.7 Organizarea teritoriului fermei. Amplasarea generala a

constructiilor si amenajarea interioara a spatiilor construite
Tehnologia de crestere a iepurilor are la baza principiul circuitul

inchis, depopularea si popularea totala pe hala realizandu-se o data la 1 –
3 ani.
Cresterea iepurilor se face in hale parter, formate din doua
compartimente. Fiecare compartiment de hala este echipat cu 860 custi
montate deasupra a 5 fose pentru dejectii, dispuse longitudinal peste care
sunt montate custile pentru iepuri, cate o linie de 172 custi asezate pe 2
randuri deasupra fiecarui rand de fose (172 custi  5 randuri = 860
custi). Unul din compartimentele halei este destinat sa adaposteasca
efectivele matca, iar celalalt compartiment este destinat pentru cresterea
tineretului.
Capacitatea de adapostire simultana a halei difera in functie de tipul
de ferma. Cand hala face parte din cadrul unei ferme de parinti de
reproductie, capacitatea halei este de:
a. in compartimentul de adulti:
- 775 locuri femele, inclusiv sugari 0 – 4 saptamani
- 85 locuri masculi
b. in compartimentul de tineret:
- 4650 locuri tineret de carne 29 – 77 zile
- 85 locuri tineret reproductie in asteptare 15 – 16 saptamani
Utilajul tehnologic de baza al halei este cusca de iepuri care pentru
femele este specifica (cusca maternitate) avand atasat un compartiment
special destinat sugarilor, denumit cuib de fatare.
62
Furajarea iepurilor din fiecare cusca si respectiv pe custi o face
ingrijitorul distribuind furajul cu caruciorul intre randurile de custi si
distribuindu-l cu galeata in jgheabul de furajare. Depozitarea furajului
combinat se face in saci, pe platforma, in camera tampon. Furajarea se
face cu nutret combinat sub forma de granule.
Alimentarea cu apa a custilor pentru adaparea iepurilor se face prin
sistemul: „rezervor – conducte – adaposturi”. Fiecare cusca este
prevazuta cu cate o adapatoare. Cantitatea consumata este de: 29 m3/zi.
Dejectiile cad liber in fosa sub custi de unde se evacueaza la
intervale de 1 – 3 ani, cu lopata mecanica dupa demontarea custilor.
3.8. Forta de munca si managementul proiectului
Necesarul de personal
Lista angajatilor permanenti este urmatoarea:

- 1 crescator / semihala = 4 persoane / ferma
- 1 mecanic si electrician / schimb = 2 persoane pe ferma
- 1 paznic noapte / ferma = 1 persoana
- 1 persoana in filtru si spalatorie = 1 persoana / ferma
- 1 sef de ferma
Cu contract de colaborare sunt urmatoarele persoane:
- contabil (economist): 1 zi / luna  8 h / zi  12 luni / an = 96
ore
- medic veterinar: 4 zile / luna  2 h / zi  12 luni / an = 96 ore
63
Evolutia structurii personalului si previziuni legate de acesta
In fermele specializate de animale structura personalului este foarte
bine definita. In functie de imbunatatirile care vor avea loc in anii
urmatori in fermele de iepuri pentru productia de carne cat si in cele de
reproductie, structura personalului poate inregistra unele modificari. Vor
ramane neschimbate posturile necesare pentru asigurarea
managementului fermei si cele ale sectorului de asistenta mecanica si
electrica. Sunt posibile modificari ale numarului de operatoare, in sensul
micsorarii, datorita modernizari procesului de productie.
Calificarea fortei de munca, program de pregatire a fortei de

munca
Fermele cunicole beneficiaza de o forta de munca mult mai
calificata decat in cazul celorlalte specii de animale. Pregatirea
personalului se evalueaza in momentul angajarii. Perfectionarea este
necesara pentru ca in cunicultura tehnologia avanseaza foarte repede iar
muncitorii trebuie sa foloseasca corect instalatiile si utilajele pe care le
au în ferma. Pregatirea angajatilor se poate realiza si cu ajutorul unor
cursuri periodice de specialitate realizate de catre firmele de
echipamente si consultanta agricola.
3.9 Costuri
Estimarea costurilor de productie

Estimarea cheltuielilor cu materiile prime, materiale si marfurile
aprovizionate
Cost constructie hala si achizitie echipamente
Cost hala = 70 000 euro  2 hale =140 000 euro  4,1 = 574 000 lei
Cost custi = 3 440 custi  6 euro / cusca = 20 640euro  4,1 = 84 624 lei
64
Cost echipamente hala (ventilatoare, flapsuri, suflante, instalatie
iluminat, instalatie adapat, buncar exterior) = 95 000 euro  4,1 = 389
500 lei
Cost total constructie si echipamente = 574 000 + 84 624 + 389 500 = 1
048 124 lei
Amortismentul
Amortizare cladiri = 574 000 : 40 ani = 14 350 lei / an
Amortizare echipament =389 500 : 10 ani = 38 950 lei / an
Amortizare anuala = 53 300 lei / an
Cost material biologic

Cost material biologic anual femele = 2 132 ♀  40 lei = 85 280
Cost material biologic anual masculi = 244 ♂  50 lei = 12 200
Cost material biologic anual = 97 480lei
Cost furaj
Cost furaj pentru animalele adulte / an = 340 lei / t  153.18 t / an = 52
081 lei
Cost furaj pentru animalele tinere / an = 340 lei / t 3437.7 t / an = 1
168 818lei
Cost furaj / an = 1 220 899lei
Estimarea cheltuielilor cu forta de munca
- 4 operatori + 1 muncitor filtru = 5 persoane  700 lei  12 luni = 42

000 lei
65
- 2 mecanici + 1 paznic de noapte = 3 persoane  800 lei  12 luni = 28
800 lei
- 1 sef de ferma  1800 lei  12 luni =21 600lei
- contracte colaborare = 192 ore  22 lei / ora = 4 224 lei /an
- Total costuri cu salariile = 96 624 lei
Estimarea cheltuielilor cu utilitatile
-consum energie electrica = 33 872 kw ventilatie + 58 400 KW iluminat

+ 91.9 KW incalzire
=92 363.9 KW
-cost energie electrica = 92 363.9 KW x 0.3 lei KW = 27 709.17 lei
- cost combustibil solid = 6.36kg/ an x 89 lei =566 lei
-total costuri cu utilitatile =27 709.17 + 566 = 28 275.17 lei
Total cheltuieli =2 544 702 lei
Estimarea altor cheltuieli

-valoare categorie ale cheltuieli(3% din total cheltuieli) = 2 544 702 x
3%
= 76 341.06
lei
66
3.10 Venituri obtinute din vanzari
Productia estimata
-productia carne in viu =nr tineret carne produs anual x 2.5 kg greutate
vie/cap = 70 000 x 2.5 kg = 175 000 kg
-randament la taiere = 60-70%
-blanite = nr animale sacrificate x 0.8 (procent de folosire) = 70 000 x
0.8 = 56 000 bucati
-dejectii = 599 330 l / an /fermă
- codite si labute utilizate in artizanat= 5 buc. X nr. animale sacrificate

= 5 x 70 000 = 350 000 bucati
Structura si dinamica veniturilor
-productie carne in carcasa = nr. animale sacrificate x 2.5 kg x 0.7 x 15

lei/kg
= 70 000 x 2.5 kg x 0.7 x 15 lei/kg
= 1 837 500 lei
-blanite = nr. de bucati x 0.8 x 6 lei/buc. = 56 000 x 0.8 x 6 = 268 800
lei
-dejectii = l/an x 0.8 x 0.6 lei/kg =599 457 l / an x 0.8 x0.6 = 287 739.36
lei
-codite si labute de iepure = bucati x 0.8 x 0.6 lei/buc
= 350 000 buc x 0.8 x0. 6 = 168 000 lei
Total venit = 2 562 039.36 lei
67
3.11 Profitul realizat
-profit brut = venituri totale – cheltuieli totale

=2 562 039.36 – 2 544 702
= 17 337.36 lei
profitul net = 17337.36 – 2773.97 = 14563.38 lei

rata profitului = 5,7%
Recomandari privin cresterea iepurilor

in gospodariile taranesti
Caracterisitcile fiziologice ale iepurilor (prolificitate ridicata, o

buna adaptabilitate la conditiile de mediu, capacitate de a digera cu un
bun randamen furajelor ieftine, grosiere) recomanda aceasta specie
pentru crestere in gospodariile taranesti cu costuri minime si randament
maxim.
Carnea de iepure este totusi, spre deosebire de cea de pasare, o
carne de lux, iar utilizarea acesteia ca aliment in turismul rural este
indispensabila. Trebuie totusi imbunatatite conditiile actuale de ingrijire
si hranire pentru aceasta activitate sa devina in mod real profitabila,
pentru ca in prezent micii crescatori nu stiu nici cat cheltuiesc, nici care
este valoarea productiei, mai ales cand aceasta se adreseaza
autoconsumului.
68
a). Conditiile de cazare
Experienta acumulata in anii 80 in cresterea industriala a

iepurilor trebuie, extinsa, intre oarecare limite si in cresterea extensiva
Astfel, cresterea in aer liber trebuie inlocuita cu una in spatiu
inchis, cel putin pe perioada anotimpului friguros, folosind doua tipuri
de cust: de maternitate si crestere, si asezandu – le pe acestea pe un
cadru metalic.
Desigur, acest sistem necesita unele investitii, dar acestea sunt
minore deoarece:
- spatiul de crestere va reprezenta o constructie existenta, din
cadrul gospodariei, caruia i se vor opera modificari
neesentiale pentru realizarea unei bune inertii termice, alaturi
de o ventilatie naturala;
- custile vor putea fi realizate pe plan local;
- dimensiunile crescatoriei vor fi prevazute dupa necesarul de
carne care trebuie obtinuta, in ideea ca reproductia poate fi
realizata inclusiv in anotimpul rece, realizand cca. 20 de
iepuri pentru carne de la fiecare iepuroaica.
Sa admitem ca dorim sa infiintam (sau sa modernizam)
crescatoria unei familii de patru persoane, care practica turismul rural si
gazduiesc in gospodaria proprie inca patru persoane. In aceste conditii,
necesarul de carne de iepure va fi urmatorul:
- 4 membrii ai familiei x 10 kg pe an: 40 kg

- 4 turisti x 20 kg pe an: 80 kg
Total: 120 kg
Intrucat carcasa fiecarui iepure dupa taiere este de cca. 1,2 kg,
sunt necesari 100 iepuri pentru taiere, care pot fi realizati de la o matca
de numai sase reproducatori (5 femele si 1 mascul).
Acesta este cea mai profitabila crescatorie rurala de iepuri, care cu
greu poate fi considerata extensiva, pentru ca se folosesc tehnologii
moderne, intensive de crestere.
69
b). Materialul de reproductie
Asa cum s-a aratat mai inainte, este necesar ca acestui crescator
sa i se ofere un material de reproductie corespunzator, performant, iar
acest lucru poate fi posibil numai prin organizarea unor ferme zonale de
reproductie, care sa furnizeze micilor crescatori tineretului de
reproductie necesar.
O prima solutie ar reprezenta-o importul unui material biologic,
care necesita insa efort valutar insemnat.
A doua solutie ar fi utilizarea de material de reproductie
SUPERCUNI, care mai exista inca in tara si este oferit adesea spre
cumparare prin anunturi de mica publicitate. Printr – o munca de selectie
condusa de specialisti avizati, inclusiv prin folosirea populatiei
autohtone de iepuri din rasele Californian si Neozeelandez, poate fi
realizata o matca de valoare genetica medie, de la care pot fi obtinuti cei
20 produsi livrabili pe cap de femela de reproductie pe an.
Pentru realizarea centrelor zonale de difuzare reproducatori
este nevoie de interventie satului, pentru ca aceasta actiune presupune
investitii relativ mari.
c). Furajarea
In cresterea intensiva se folosesc granule, in care sunt cuprinsi

toti principii nutritivi necesari. In conditiile micului crescator trebuie
folosite insa resursele locale, in primul rand pentru ca in Romania nu se
mai produc nutreturi combinate granulate pentru iepuri.
Pentru atingerea normelor nutritive, vor fi administrate seminte
de cereale si leguminoase, fan de lucerna, paie si suplimente minerale.
Aceasta nu se recomanda a se macina pentru ca praful din fainuri este
cauzator de boli pulmonare, prin inhalarea acestuia.
70
d) Costuri de productie, economicitate
Abordand principalii trei factori din activitatea de crestere a

iepurilor, spatii de crestere, reproducatori, nutritie – vom cuantifica
participarea acestora in ceea ce priveste costurile de productie, pentru o
micro – ferma de dimensiunile de mai jos:
1. Cazarea
Cinci custi de maternitate, o cusca pentru
mascul si patru custi pentru cresterea 3000 mii lei
tineretului; total 10 custi x 300 mii lei/cusca:
Amenajarea constructiei existente
(inclusiv aprovizionarea cu apa si curent 2300 mii lei
electric:
TOTAL INVESTITII 5300 mii lei
Perioada de amortizare 10 ani
Amortizarea anuala 530 mii lei
2. Material de reproductie
6 tineret de reproductie x 300 mii lei 1800 mii lei
3. Furaje necesare (in echivalent furaj
combinat)
Matca de reproductie:6 capete x 80 kg/an =
480 kg
Iepuri in crestere: 100 capete x 4,2 kg/cap =
420 kg
Total consum furaje = 900 kg x 5000 lei/kg 4500 mii lei
Total costuri de productie anuale (1+2+3) 6830 mii lei
Total venituri: 120 kg carne de iepure x 100 12000 mii lei
mii lei kg
80 pielicele x 20 mii lei bucata 1600 mii lei
TOTAL VENITURI 13600 mii lei
PROFIT BRUT 6770 mii lei
RATA PROFITULUI 49,7 %
71
In costuri nu s-au calculat cheltuielile salariale, munca fiind
prestata de membrii familiei, nici impozite si taxe, de care micii
crescatori sunt de regula scutiti, iar carnea autoconsumata este cuprinsa,
de asemenea, cu valoarea echivalenta acesteia, daca ar fi cumparata de
pe piata.
Avantajele cresterii iepurilor in gospodariile taranesti, insa cu
utilizarea unor tehnologii superioare de crestere sunt evidente si pe
aceasta linie trebuie sa actionam.
Cei care au deja crescatorii si nu vor sa faca noi investitii
pentru modernizarea – retehnologizata acestora sau pentru schimbarea
matcii de reproductie, trebuie totusi sa intreprinda doua masuri:
1. sa asigure un climat favorabil in timpul iernii, pentru ca sa
fie prelungita reproductia iepurilor si pe aceasta perioada;
2. sa aplice norme rationale de furajare.
Mentinerea sistemului traditional de crestere a iepurilor nu este
contra – indicata, mai ales daca micul crescator desfasoara aceasta
activitatea din pasiune si se adreseaza raselor valoroase de iepuri,
conservand pe aceasta cale fondul genetic national de iepuri, crescut in
mediu natural, in masura sa dezvolte rezistenta la imbolnaviri si sa
asigura o diversitate genetica, pe care comunitatea umana – nationala si
mondiala are datoria morala sa o mentina si sa o dezvolte.
Recomandari privind cresterea semi – intensiva
In conditiile aderarii tarii noastre la structurile europene, micul

producator agricol este din ce in ce marginalizat si in final inlaturat,
facand loc producatorilor semnificativi, care realizeaza o productivitate
competitiva pe plan european.
Organizarea unei crescatorii semi – industriale se adreseaza tot
producatorului agricol, care insa va trebuie sa investeasca sume
semnificative si sa realizeze o crescatorie in care va angrena, de
72
asemenea, membrii familiei, dar sa se integreze intr-un grup impreuna cu
care sa – si asigure baza materiala din amonte si prelucrarea – livrarea
produselor realizate in aval.
Redam, in continuare, caracteristicile si dimensiunile unei
astfel de crescatorii, ca si economicitatea acesteia:
a. Constructii, amenajarea, echiparea
Se are in vedere o crescatorie compusa din 50 femele de

reproductie si 5 masculi, adica de 10 ori mai mare decat precedenta.
Asadar, noua hala de productie va trebui sa fie echipata cu:
- 50 custi maternitate;
- 5 custi masculi de reproductie;
- 50 custi pentru cresterea tineretului.
Hala de iepuri va trebui sa aiba o suprafata totala de cca. 126
mp (21,0 x 6 m), cu doua Sali (una pentru maternitate si cealalta pentru
cresterea tineretului) de 108 mp in total, si un SAS median (3 x 6 m = 18
mp).
Intreaga lucrare va necesita investitii de cca:
- 13 mii euro, pentru constructie:
- 5 mii euro, pentru echipamente tehnologice (custi, retele
electrice, respectiv, un total de 18 mii euro (cca. 738 milioane
lei), amortizabila astfel:
- pentru constructie: 13 mii euro = 533 mil. : 50 ani = 10,7
mil/an
- pentru echipamente: 5 mii euro = 205 mil : 10 = 20,5 mil/an
Total amortisment anual: 31,2 mil lei
b. Costul materialului de reproductie
Schimbarea anuala a celor 55 reproducatori va costa:

55 x 300 mii lei = 16,5 mil lei
73
c. Furajele
Necesarul de furaje pentru ferma va fi:

Reproducatori: 55 capete x 80 kg = 4400 kg
Iepuri in crestere: 1250 capete x 4,2 kg = 5250 kg
Total = 9650 kg
Furajele trebuie sa fie obligatoriu administrate sub forma de
granule, aprovionate de la o fabrica de nutreturi combinate specializate,
la un pret de cca. 6000 lei pe kg, in suma totala de 57,9 milioane lei.
d. Salariile si contributii
Se are in vedere ca in afara de familie, sa fie platite prestatii

de serviciu pentru asistenta de specialitate (mecanica, electrica, sanitar –
veterinar) in valoare totala anuala de cca. 12 milioane lei.
Total costuri: (a+b+c+d) = 117600 mil lei
Total venituri
1250 capete iepuri x 1,2 kg carne = 1500 kg carne
(pentru sistemul semi – industrial, sunt prevazuti 25 iepuri
livrati pe femele matca)
1500 kg carne x 100 mii lei kg = 150000 mii lei
1000 bucati pielicele x 20 mii le = 20000 mii lei
Total = 170000 mii lei
Profitul brut: 170000 – 117600 = 52400 mii lei
Rata profitului: 52400 : 117600 = 44,5%
Profitul brut de cca. 47,2 milioane lei (sau cca.3,9 mil.lei pe
luna) este relativ mic pentru o familie din mediul rural, insa poate fi
majorat prin desfasurarea si a altor activitati (ex turismul rural, alte
specii de animale, agricultura etc.).
74
Recomandari privind cresterea industriala
Practica cresterii industriale a iepurilor presupune reluarea

activitatii din fermele organizate de cate 4 hale x 1200 mp, care s-a
intrerupt in mod dramatic in ani de dupa 1989.
Intrucat multe dintre fermele existente in anul 1989 pot fi
repuse in functie, se ia in consideratie preluarea unei astfel de ferme,
repararea si retehnologizarea acestora si punerea in functiune respectand
vechile tehnologii de crestere, cu o singura imbunatatire; practicarea
insamantarilor artificiale a femelelor, in loc de monta controlata,
conform tehnologiei anilor 80.
a. Costuri de productie
Am introdus in calcul costul constructiilor actuale, la

amortizarea reala de 50%, precum si repararea – retehnologizarea
acestora, costuri in care cheltuielile investitionale vor fi urmatoarele:
- costul unei hale: 50000 euro/hala
- pentru repararea – modernizarea halelor: 10000 euro/hala
- pentru retehnologizarea halelor: 50000 euro/hala
Total investitii pe hala: 110000 euro, respectiv 4510 mil lei
Total investitii pe 4 hale: 440000 euro
Revine in lei: 18,04 miliarde lei
Perioada de amortizare (constructii + reparatii) = 20 ani
Retehnologizarea: = 10 ani
Amortismentul anual:
- pentru constructii: 492 mil lei (2460 mil x 4: 20)
- pentru echipamente: 820 mil lei (2050 mil x 4: 10)
Total amortisment: 1312 mil lei
75
b. Costul materialului biologic
3400 capete x 400 mii lei = 1360 mil lei

(3250 tineret femel + 150 tineret mascul)
c. Costul furajelor
- adulte 3400 x 80 kg = 272 tone

- tineret 97500 capete x 4,2 kg = 409,5 tone
Total nutreturi combinate: 681 tone
681 tone x 8000 lei/tona = 5448 mil lei
d. Salarii si contributii
10 salariati x 84 mil/an = 840 mil lei
Total costuri (a+b+c+d) = 8960 mil lei

Topuri venituri
97500 capete iepuri x 1,2 kg carne = 1170000kg
(pentru sistemul industrial, sunt prevazuti 30 iepuri livrabili pe
femela matca).
117000 kg 100 mii lei kg = 11700 mil lei

80000 blanite x 20 mii lei = 1600 mil lei
Total venituri = 13300 mil lei
Profit brut: 13300 – 8960 = 4340 mil lei
Rata profitului: 4340 : 8960 = 48,4%
76
Concluzii
O sintza privind derularea fluxului de productie, scoate in

evidenta urmatorii parametrii de productie, realizati pe femela in cele
trei sisteme de crestere:
Sistem Nr. Produsi Produsi Produsi Nr. Greutatea Greut.

de fatati intarcati livrati produsi medie totala
crestere fatari livrati kg kg
pe an pe an
Gospoda 5 6,0 4,8 4,0 20 2,4 48
Semi-int 6 6,5 5,0 4,25 25 2,4 60
Intensiv 6 7,0 5,7 5,0 30 2,4 72
In cele trei sisteme, conform calculelor facute, realizarea

urmatoarelor profituri:
SISTEMUL PROFIT RATA

DE CHELTUIELI VENITURI BRUT PROFITULUI
CRESTERE
Gospodaresc 6,83 13,6 6,77 100,8
Semi-intensi 117,6 170,0 52,4 44,5
Intensiv 8960,0 13300,0 4340,0 48,4
77
In oricare dintre sistemele recomandate pentru cresterea iepurilor,
dimensiunile pot fi altele decat cele luate in calcul si prezentate mai sus,
in functie de puterea materiala a investitorului, inclusiv posibilitatea de
valorificare a produselor cunicole.
BIBLOGRAFIE
1. Fratila. N., Cofas. Vl., Voicu, N., Stanescu. V. Cresterea industriala

a iepurilor. Ed. Ceres. Bucuresti. 1985.
2. Sandu. Gh. Genetica si ameliorarea iepurilor. Ed. Ceres. Bucuresti.
1986.
3. Stanescu. Vlaicu. Tehnologia cresterii industriale a iepurilor.
Editata de Centrala pentru Productia Avicola. 1982 – 1987.
Bucuresti.
78

Infiintarea Unei Ferme Cunicole

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Infiintarea Unei Ferme Cunicole

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI

PROIECT DE INFIINTAREA UNEI FERME CUNICOLE

Cresterea iepurilor este o subramura relativ noua a cresterii

1.1 Cresterea iepurilor pe plan mondial

Cresterea iepurilor de casa este foarte bine dezvoltata in Europa,

1.2. Scurt istoric privind cresterea iepurilor in

In Romania, asociatiile de crescatori de pasari de curte si iepuri

2. Descrierea proiectului de crestere a iepurilor

2.1 Particularitatile iepurilor

Iepurele este un animal deosebit de fertil si naste cate 7-8 pui,

2.2 Proiectarea tehnologiei si a parametrilor de productie

Tehnologia de crestere a iepurilor este diferita in functie de fluxul

Exploatarea in flux continuu

In acest caz fiecare femela se monteaza continuu (la intervalul

Se poate face cu animale holoxenice sau ortoxenice. In acest caz se

Tehnologia combinata, prevede populare si depopulare totala si

Constructii si echipament. Flux tehnologic

Custi folosite la cresterea intensiva a iepurilor :

b) Custi pe un singur nivel (flat-deck)

Aceste custi sunt confectionate din panouri de sarma zincata (sudate

Avantajele custilor pe un singur nivel:

Sistemelor de intretinere a iepurilor de casa pot fi diferentiate

Cresterea extensiva se realizeaza in 2 modalitati :

Lunar se populeaza cate o celula reproductie cu tineret in varsta de

Inceperea reproductiei, se face la varsta de 17-18 saptamani

Controlul gestatiei se face prin palpare la 10-12 zile de la monta.

Pregatirea cuibului, cu 4-5 zile de la fatare, consa in tasarea unui

Reprogramarea la monta dupa fatare , initial stabilita la 6-7 zile

Desfiintarea cuibului se face la varsta de 21 zile prin scoaterea

Datorita tratarii individuale a animalelor, fiecare femela luandu-se

Reforma animalelor adulte

Reforma animalelor adulte este determinata la femele de starea

Popularea celulelor de crestere se face prin introducerea a 6-08

Climatizarea trebuie sa se faca conform normelor, care prevad ca

Hranirea iepurilor este unul din principalii factori prin care

Hranirea diferitelor categorii de iepuri

Iepurii pot fi hraniti in mai multe feluri : cu furaje concentrate,

Hranirea iepurilor adulti

Ratii de hranire a femelelor si masculilor de iepuri in

Hranirea iepurilor in perioada reproducerii

Ratii pentru iepuri (femele si masculi) in perioada de

Hranirea femelelor gestante

Hranirea femelelor in perioada de alaptare

Pentru as mentine greutatea si a aloca o cantitate maxima de lapte

Ratii pentru femelele aflate in perioada de alaptare

Varsta, Iarna Vara

Norme : necesarul de intretinere este mai ridicat la iepurii tineri si

Alimentatia iepurilor crescuti in sistem industrial

Cresterea iepurilor crescuti in sistem industrial presupune un

Recomandarile privind caracteristicilenutretului combinat pentru

Furajele iepurilor cu nutreturi produse in gospodarii

Depopularea totala se face la 1-3 ani o data, factorul

Masuri profilactice in ferma de iepuri

Masurile profilactice cuprind, inainte de orice, asigurarea unei

1. Alegerea locului pentru ferma de iepuri

Pentru ferma de iepuri se alege un teren neted sau usor inclinat,

Ferma de iepuri avand in vedere conditiile favorizante pentru

Zona in care se va amplasa ferma de iepuri, din punct de vedere al

Temperatura medie lunara cea mai sczuta se inregistreaza in

In general comuna Peris este inconjurata de paduri, beneficiaza

2.2.4 Regimul precipitatiilor

Precipitatiile sunt scazute, in medie de 585 mm pe an, dar au

Dintre studiile efecuate reiese ca adancimea apei freatice are o